Migraţia Românilor În UE
3
Migraţia românilor în UE În ciuda eforturilor făcute de U.E pentru a rezolva problema migraţiei şi satisfacerea regională a nevoilor economice şi demografice, aceasta nu se concentrează îndeajuns pe problemele şi implicit pe soluţiile care pot veni din interiorul graniţelor statelor membre. Astfel, pentru cetăţenii statelor membre nou intrate în Uniunea Europeană, respectiv Bulgaria şi România (şi pâna de curând, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia şi Slovacia), există restricţii temporare asupra libertaţii de mişcare a forţei de muncă din partea altor state membre ale UE. În prezent, 10 din cele 27 de state membre ale UE aplică restricţii cetăţenilor români care doresc să muncească într-un alt stat membru UE. Statele care aplică aceste restricţii sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie și Olanda. Spania, Portugalia, Ungaria și Grecia au renunţat la aplicarea regimului tranzitoriu cetăţenilor români începând cu 1 ianuarie 2009 şi Danemarca începand cu 1 mai 2009. Accesul lucrătorilor români pe pieţele muncii din statele care au impus restricţii se realizează în baza legislaţiei naţionale a statului respectiv şi în baza eventualelor acorduri bilaterale privind circulaţia forţei de muncă încheiate de România cu aceste state (în principal cu Germania, Spania si Franţa) 15 . Libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental care permite cetăţenilor unui stat membru al UE să muncească într-un alt stat membru al UE în aceleasi condiţii ca şi cetăţenii statului membru gazdă. Tratatele comunitare prevăd posibilitatea restricţionării aplicării acestei libertăţi pentru o perioadă de maxim 7 ani pentru statele nou intrate în UE. Aceste restricţii privesc numai libera circulaţie în scopul ocupării unui loc de muncă şi pot diferi de la un stat membru la altul. În cazul României, prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, a fost stabilită posibilitatea impunerii unor măsuri tranzitorii la libera circulaţie a lucrătorilor României. De-a lungul unei perioade tranzitorii de pâna la 7 ani după aderarea la UE a României (la 1 ianuarie 2007), anumite condiţii ar putea fi aplicate pentru a restricţiona libera circulaţie a lucrătorilor din, spre şi între aceste state membre (România și Bulgaria). Măsurile tranzitorii reglementează dreptul fiecarui stat membru de a stabili politica de acces la încadrarea în muncă pentru lucrătorii din statele membre ale Uniunii Europene nou-aderate, în funcţie de situaţia pieţei muncii autohtone în aşa fel încât să nu se creeze dezechilibre economice şi să nu se exercite presiuni mai mari asupra sistemului de securitate socială. Tratatul de Aderare a României la UE prevede că, pentru primii doi ani de la aderare, accesul la piaţa muncii din statele membre ale UE va depinde de legile şi politicile naţionale ale acelor state membre. Aplicarea măsurilor tranzitorii ar putea fi extinse pentru o perioadă ulterioară de încă 3 ani. După această dată, un stat membru al UE care a aplicat măsuri tranzitorii poate fi autorizat să continue a aplica astfel de măsuri tranzitorii pentru alţi doi ani, dar numai dacă trece printr-un dezechilibru serios al pieţei muncii interne. Dispoziţiile tranzitorii nu se pot extinde la o perioadă mai mare de şapte ani. Astfel, lucrătorilor români ar trebui să li se dea prioritate în faţă lucrătorilor din ţările terţe, iar în acelaşi timp, odată ce lucrătorul a dobândit acces la piaţa muncii, el trebuie să beneficieze de egalitate de tratament. Punctul de pornire al acestei abordări, care trebuie atins la nivel european, este conştientizarea de către statele membre a faptului că libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental şi că prin exercitarea acestui drept nu există efecte negative asupra pieţelor muncii. Totodată, este vizibilă o nevoie clară de adaptare a migraţiei forţei de muncă la strategiile existente la nivel european, în special la strategia EU 2020. Situaţia actuală şi lecţiile învăţate din criza financiară au dezvăluit un nou spectru de posibilităţi pentru a stimula performanţa economică şi pentru a mări ratele de ocupare a forţei de muncă.
-
Upload
toleandonu -
Category
Documents
-
view
6 -
download
1
description
Migraţia Românilor În UE
Transcript of Migraţia Românilor În UE
Migraia romnilor n UEn ciuda eforturilor fcute de U.E pentru a rezolva problema migraiei i satisfacerea regional a nevoilor economice i demografice, aceasta nu se concentreaz ndeajuns pe problemele i implicit pe soluiile care pot veni din interiorul granielor statelor membre. Astfel, pentru cetenii statelor membre nou intrate n Uniunea European, respectiv Bulgaria i Romnia (i pna de curnd, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia i Slovacia), exist restricii temporare asupra libertaii de micare a forei de munc din partea altor state membre ale UE.
n prezent, 10 din cele 27 de state membre ale UE aplic restricii cetenilor romni care doresc s munceasc ntr-un alt stat membru UE. Statele care aplic aceste restricii sunt: Austria, Belgia, Frana, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie i Olanda.Spania, Portugalia, Ungaria i Grecia au renunat la aplicarea regimului tranzitoriu cetenilor romni ncepnd cu 1 ianuarie 2009 i Danemarca ncepand cu 1 mai 2009. Accesul lucrtorilor romni pe pieele muncii din statele care au impus restricii se realizeaz n baza legislaiei naionale a statului respectiv i n baza eventualelor acorduri bilaterale privind circulaia forei de munc ncheiate de Romnia cu aceste state (n principal cu Germania, Spania si Frana)15.
Libera circulaie a lucrtorilor este un drept fundamental care permite cetenilor unui stat membru al UE s munceasc ntr-un alt stat membru al UE n aceleasi condiii ca i cetenii statului membru gazd. Tratatele comunitare prevd posibilitatea restricionrii aplicrii acestei liberti pentru o perioad de maxim 7 ani pentru statele nou intrate n UE. Aceste restricii privesc numai libera circulaie n scopul ocuprii unui loc de munc i pot diferi de la un stat membru la altul.
n cazul Romniei, prinTratatul de aderare a Romniei la Uniunea European, a fost stabilit posibilitatea impunerii unor msuri tranzitorii la libera circulaie a lucrtorilor Romniei. De-a lungul unei perioade tranzitorii de pna la 7 ani dup aderarea la UE a Romniei (la 1 ianuarie 2007), anumite condiii ar putea fi aplicate pentru a restriciona libera circulaie a lucrtorilor din, spre i ntre aceste state membre (Romnia i Bulgaria). Msurile tranzitorii reglementeaz dreptul fiecarui stat membru de a stabili politica de acces la ncadrarea n munc pentru lucrtorii din statele membre ale Uniunii Europene nou-aderate, n funcie de situaia pieei muncii autohtone n aa fel nct s nu se creeze dezechilibre economice i s nu se exercite presiuni mai mari asupra sistemului de securitate social.
Tratatul de Aderare a Romniei la UEprevede c, pentru primii doi ani de la aderare, accesul la piaa muncii din statele membre ale UE va depinde de legile i politicile naionale ale acelor state membre. Aplicarea msurilor tranzitorii ar putea fi extinse pentru o perioad ulterioar denc 3 ani. Dup aceast dat, un stat membru al UE care a aplicat msuri tranzitorii poate fi autorizat s continue a aplica astfel de msuri tranzitorii pentruali doi ani, dar numai dac trece printr-un dezechilibru serios al pieei muncii interne. Dispoziiile tranzitorii nu se pot extinde la o perioad mai mare de apte ani. Astfel, lucrtorilor romni ar trebui s li se dea prioritate n fa lucrtorilor din rile tere, iar n acelai timp, odat ce lucrtorul a dobndit acces la piaa muncii, el trebuie s beneficieze de egalitate de tratament.
Punctul de pornire al acestei abordri, care trebuie atins la nivel european, este contientizarea de ctre statele membre a faptului c libera circulaie a lucrtorilor este un drept fundamental i c prin exercitarea acestui drept nu exist efecte negative asupra pieelor muncii. Totodat, este vizibil o nevoie clar de adaptare a migraiei forei de munc la strategiile existente la nivel european, n special la strategiaEU 2020. Situaia actual i leciile nvate din criza financiar au dezvluit un nou spectru de posibiliti pentru a stimula performana economic i pentru a mri ratele de ocupare a forei de munc.
Atta timp ct nu exist efecte negative nregistrate din cauza mobilittii forei de munc, n special dup cele dou extinderi ale UE din 2004 i 2007, nu exist nicio justificare socio-economic pentru meninerea restriciilor de circulaie a forei de munc, n special n cazul cetenilor romni i bulgari. Toate procedurile administrative care nu sunt necesare i care pot ntrzia sau preveni exercitarea dreptului de liber circulaie al lucrtorilor sunt privite ca fiind nejustificate i trebuie eliminate n cel mai scurt timp, reprezentnd o povar din punct de vedere economic i social.
Argumentele economice pentru deschiderea pieelor muncii sunt din ce n ce mai puternice n cadrul situaiei actuale la nivel european. Supra-protecionismul asupra libertii de micare a lucrtorilor va crea o distanare ntre statele membre i o lips de ncredere care poate afecta performana Uniunii Europene ca actor pe piaa mondial i i poate slbi poziia din punct de vedere al competitivitii.
n materie de migraie legal, exist la ora actual o problem fundamental n Uniunea European ce ine de prpastia dintre ceea ce se declar i se convine la nivel european i politicile fiecrui stat membru n parte. Avem, pe de o parte, obiectivele ambiioase aleProgramului de la Stockholm, care pun accentul pe nevoia UE de imigrani legali care s rezolve problemele demografice din piaa european a muncii; ns, pe de alt parte, ceea ce vedem c se ntampl n realitate este exact inversul strategiei de la nivel european i anume o nchidere din ce n ce mai mare a pieei muncii pentru imigrani.
n acest sens, demne de reinut sunt dou exemple foarte recente16:1. guvernul francez a anunat c va reduce drastic numrul meseriilor la care pot avea acces imigranii;2. Olanda a anunat c de la 1 iulie 2011 va nchide practic piaa muncii pentru imigrani, inclusiv pentru romni i bulgari.
Tratamentul acordat romnilor i bulgarilor m conduce la a doua problem fundamental a UE n materie de migraie legal: discriminarea pe piaa european a muncii a lucrtorilor din aceste dou noi state membre. Practic, la mai mult de 4 ani de la aderarea la UE, Romnia i Bulgaria sunt supuse n cadrul Uniunii la acelai tratament ca oricare alt stat ter. Cetaenii celor dou noi state membre au acces limitat la piaa muncii din majoritatea statelor europene occidentale, iar Olanda, spre exemplu, va bloca n totalitate accesul romnilor i bulgarilor la locurile de munc. Ministrul olandez al afacerilor sociale a mers pana la a declara ca ceilali europeni au un drept fundamental la a lucra n ara sa dnd de neles c romnii i bulgarii nu ar beneficia de acelai drept. Mii de romni i bulgari sunt supui unor condiii inumane pe piaa muncii sezoniere din UE, profitndu-se de naivitatea lor de a intra involuntar n plasa unor agenii de recrutare ce funcioneaz ca adevrate organizaii de crim organizat.
Este necesar o legislaie la nivel european care s repun lucrurile n direcia corect, continuarea implementrii pachetului legislativ privind migraia legal fiind esenial n acest sens. Condiiile de munc, n special pentru muncitorii sezonieri, trebuie s fie mult ameliorate pentru c, n acest domeniu, de la un anumit nivel, se ncalc drepturile fundamentale i se practic sclavia modern.
Procedurile de acordare a permiselor de munc i de edere trebuie s fie simplificate i trebuie s se acorde drepturi sociale i economice reale tuturor imigranilor legali care muncesc pe teritoriul UE. La fel de important este ca intermediarii care asigur recrutarea imigranilor s fie atent monitorizati i controlai pentru c, deseori, acetia se comport ca adevrate reele de crim organizat i promoveaz munca forat, sechestrarea, prostituia.
Cetaenii romni i bulgari nc se confrunt cu discriminarea n multe dintre statele membre. n plus, ceteni din afara UE beneficiaz uneori de condiii de munc mai bune dect acetia, ceea ce contravine principiului preferinei comunitare. Restriciile de pe piaa muncii pentru cetenii celor dou state trebuie s fie urgent ridicate pentru a putea face posibil circulaia efectiv a tuturor cetenilor europeni, o valoare fundamental a Uniunii Europene. n plus, realizarea deplinei liberti a forei de munc n interiorul UE ar reprezenta un atu important i pentru redresarea economic la nivelul ntregii Uniuni.
Concluziin contextul provocrilor demografice majore cu care se va confrunt Uniunea, politicile flexibile n materie de imigraie vor avea o contribuie important la performanele economice pe termen lung ale Uniunii. Legtura dintre migraie i integrare rmne esenial n ceea ce privete valorile fundamentale ale Uniunii. De aceea, trebuie meninut un echilibru ntre cele trei dimensiuni ale abordrii globale: promovarea mobilitii i a migraiei legale, optimizarea legturii dintre migraie i dezvoltare i combaterea imigraiei ilegale.
Politicile n domeniul migraiei trebuie s fie mai bine coordonate cu cele care au n vedere dezvoltarea.n acest scop, se are n special n vedere mbuntirea la nivel european a sistemelor de transfer de fonduri ale lucrtorilor imigrani.Uniunea ar trebui s ncurajeze crearea unor regimuri de admitere flexibile care s rspund necesitilor statelor membre i care s permit migranilor s i valorizeze deplin aptitudinile i competenele, pentru a favoriza o mai bun adecvare ntre oferta i cererea de for de munc pe piaa european a muncii.Uniunea European trebuie s asigure tratamentul echitabil al resortisanilor rilor tere cu edere legal pe teritoriul statelor sale membre.O politic de integrare mai viguroas ar trebui s urmreasc acordarea de drepturi i obligaii acestor persoane, comparabile cu cele ale cetenilor Uniunii.Cooperarea european poate contribui la politici de integrare mai eficiente n statele membre prin oferirea de stimulente i sprijin pentru aciunea acestora.
Combaterea traficului de fiine umane i a facilitrii trecerii ilegale a frontierei, gestionarea integrat a frontierelor i cooperarea cu rile de origine i de tranzit, coroborate cu cooperarea poliieneasc i judiciar, trebuie s rmn prioriti majore n acest sens.Este important s se asigure c punerea n aplicare a instrumentelor adoptate n domeniul returnrii i a sanciunilor mpotriva angajatorilor, precum i a acordurilor de readmisie n vigoare este monitorizat pentru a asigura aplicarea efectiv a acestor instrumente.Minorii nensoii care sosesc n statele membre din ri tere reprezint un grup deosebit de vulnerabil care necesit o atenie deosebit i soluii adaptate. Prevzut pentru 2012, Sistemul European Comun de Azil (SECA) trebuie s se bazeze pe norme avansate n materie de protecie, prevenind n acelai timp abuzurile.
Din punct de vedere legislativ, Romnia a transpus n ntregimeacquis-ul comunitar ndomeniul migraiei. Trebuie avut ns n vedere faptul c au loc n prezent schimbri de politici migraioniste la nivel european cu tendina ctre o mai mare deschidere de atragere de for de munc din tere ri. Aceste schimbri de politici atrag noi directive ale cror cerine trebuie transpuse la nivel naional. Romnia va trebui s continue alinierea permanent la politicile i legislaia european n domeniul migraiei, care n prezent cunoate o dinamic mai puternic.
