Migrația în calitate de factor al coeziunii și dezvoltării locale:ghid informativ în

ajutorul APLChișinău - 2015

CALM

www.nexusnet.md

Acest ghid a fost elaborat de către Congresul Autorităților Locale din Moldova, cu sprijinul iniţiativei NEXUS Moldova, finanţate de Uniunea Europeană şi implementate de un consorţiu condus de IASCI, şi cofinanţate de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Informațiile conținute în acest Ghid exprimă opinia autorilor săi, și nu angajează în nici un fel responsabilitatea NEXUS Moldova și/sau a altor parteneri.

CALM

MIGRAȚIA ÎN CALITATE DE FACTOR AL COEZIUNII ȘI DEZVOLTĂRII LOCALE:

GHID INFORMATIV ÎN AJUTORUL APL

Autori: Alexandru OSADCI, manager de proiecte, și Viorel FURDUI, director executiv - Congresul Autorităților Locale din Moldova

Cuprins

1 Introducere ........................................................................................................... 2

2 Importanța și necesitatea gestionării migrației .................................................... 5

3 Problemele principale determinate de migrație .................................................. 6

4 Beneficiile și oportunitățile migrației ................................................................... 7

5 Beneficiarii managementului modern și efectiv al migrației .............................. 11

6 Cadrul normativ și instituțional în domeniul migrației ....................................... 14

7 Condițiile minime pentru gestionarea problemelor migrației la nivel local .......19

8 Cadrul actual de cooperare între APL și APC în domeniul migrației ................... 28

9 Anexa 1: Informație utilă în domeniu migrației .................................................. 42

1

CALM

INTRODUCERE

Migrația forței de muncă este, în prezent, un fenomen global și foarte puține țări rămân neafectate de acest fenomen. Transformările economice și politice din țările Europei Centrale și de Est, împreună cu tensiunile etnice și sociale în regiune, au avut drept efect transformarea unor țări din țări tranzit în țări de destinație. În rezultat, multe din aceste țări se confruntă cu o migrațiune vastă, însă legislația și infrastructura este insuficientă sau lipsește pentru a face față consecințelor economice și sociale.

Un efect profund asupra migrațiunii internaționale a forței de muncă l-a avut și fenomenul globalizării. Creșterea interdependenței între țări, facilitată prin dezvoltarea tehnologică, frecvența tranzacțiilor cu bunuri, servicii și capitaluri, împreună cu dezvoltarea domeniului telecomunicațiilor și a transportului internațional, au avut drept efect creșterea amplă a numărului persoanelor care vedeau în migrațiunea internațională o modalitate de a scăpa de sărăcie, șomaj și presiuni de ordin social, economic și politic în țara de origine.

În acest context regional și internațional, Republica Moldova nu este o excepție, fiind afectată grav de fenomenul migrației. Specificul evoluției proceselor migraționiste în Republica Moldova sânt condiționate atât de schimbările cu caracter social-economic și politic, cum ar fi consecințele destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și conflictului armat din stânga Nistrului, cât și de procesul de democratizare a societății, precum și dezvoltarea relațiilor de piață, apariția unor oportunități de a obține cetățenia unor țări din Uniunii Europene (UE) și alte țări dezvoltate, liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova etc. Toate aceste procese, în mare parte de ordin obiectiv, au influențat și în continuare influențează schimbarea tabloului demografic. Iar fenomenul migrației în statul nostru capătă tot mai mare amploare.

2

CALM

Totodată, trebuie de menționat, că până nu demult, față de fenomenul migrației în Republica Moldova a existat o abordare destul de unilaterală și superficială. Acest fenomen fiind puțin studiat și cunoscut, era de regulă considerat drept un fenomen doar negativ cu care se poate și trebuie neapărat de luptat, în vederea contracarării lui.

La prima vedere, o astfel de abordare este firească, deoarece cu adevărat, migrația afectează negativ și destul de grav diverse sfere ale vieții sociale: economia, demografia, relațiile familiale, cultura și educația etc. Însă, după cum s-a menționat mai sus, acest fenomen este în mare parte un rezultat al unor cauze de ordin obiectiv și care nu poate fi redresat pe termen scurt și chiar mediu. Schimbarea situației în domeniul migrației cere măsuri profunde și foarte complexe într-un stat, inclusiv schimbare de mentalitate, care necesită destul de mult timp, deoarece vizează reforme importante în domenii precum economia, justiția, lupta cu corupția, condiții de muncă și de trai, protecție și garanții sociale, sectorul public, medicină etc. Iar experiența Republicii Moldova demonstrează destul de clar că aceste reforme merg foarte greu și durează. Mai mult ca atât, în prezent putem constat că fenomenul migrației masive ia amploare și în multe țări din Europa Centrală și de Est, care deja au devenit membre ale UE și care au un nivel de viață net superior celui din Republica Moldova, realizând reforme importante de zeci de ani și beneficiind de finanțări europene foarte mari pentru dezvoltarea țărilor sale pe parcursul ultimilor ani. Ne referim aici în special la țări precum Polonia, Cehia, România, Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania etc. Toate aceste țări, în mare parte au rezolvat problemele legate de infrastructură, administrație, justiție, lupta cu corupția etc. Însă, în pofida acestui fapt, oamenii continuă să migreze din aceste țări în alte țări cu un nivel de venituri și trai mult mai mare: Germania, Italia, Spania, țările nordice etc.

3

CALM

Iată de ce, în prezent, fenomenul migrației tot mai mult este studiat și privit în aspect mai realist și mai practic, fiind abordat în calitate de fenomen care fiind gestionat în modul corespunzător, poate aduce chiar beneficii comunităților locale și țărilor din care provin migranții. Aceasta deoarece majoritate migranților totuși vor să se întoarcă la ei acasă, mulți din ei aduc experiență pozitivă din țările în care muncesc, mulți investesc în diferite afaceri și bunuri resursele pe care le adună și, nu în ultimul rând, majoritatea migranților țin la casa lor și doresc să contribuie la dezvoltarea și prosperarea comunităților locale de unde provin.

Anume pornind de la această abordare modernă a fenomenului migrației, în care un rol central și deosebit de important urmează să-l joace autoritățile publice locale, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) în parteneriat cu NEXUS Moldova a elaborat acest ghid/îndrumar elementar pentru autoritățile locale din Republica Moldova în calitate de prim pas în înțelegerea fenomenului migrației și schimbarea abordărilor față de el, cu scopul de a valorifica potențialele avantaje pe care le poate oferi migrația prin stabilirea unei legături mai strânse cu băștinașii care muncesc și/sau locuiesc în alte țări și pentru a-i implica în procesul de dezvoltare locală și soluționare a problemelor comunităților locale din care provin. Această abordare poate deveni un instrument suplimentar și destul de eficient pentru APL în soluționarea diverselor probleme cu care se confruntă comunitățile pe care le administrează.

Astfel, scopul principal al acestui Ghid este de a identifica și explica aspectele pozitive și avantajele migrației în cadrul procesului de dezvoltare locală și națională a Republicii Moldova. În acest sens, Ghidul este destinat atât autorităților locale de nivel 1 și 2, cât și instituțiilor administrației publice centrale (APC) implicate în procesul de management al migrației. De asemenea, considerăm că și alți actori precum societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, ar putea utiliza acest ghid în calitate de sursă de informare și argumentare a propriilor activități/programe viitoare.

4

CALM

IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA GESTIONĂRII MIGRAȚIEI

Rezultatele studiului NEXUS Moldova „Inovație în migrație circulară” indică un număr de aproximativ 479.000 cetățeni moldoveni aflați în migrație externă în 2013, dintre care 370.000 erau migranți pe termen lung, iar 109.000 practicau munca sezonieră. Același studiu afirmă că „contrar opiniei generale, precum că intensitatea migrației din Moldova a scăzut, estimările indică totuși o tendință în creștere a stocului de migranți în cei trei ani dintre sondaje, precum și o sporire a fluxului de migranți potențiali în viitorul apropiat”. Mai mult decât atât, acest studiu arată că ”în 2012, gospodăriile de migranți moldoveni au înregistrat un venit mediu net anual de 17.328 Euro (comparativ cu 14.196 Euro în 2009), dintre care 10.044 Euro sunt economisiți (8.316 Euro în 2009). Acest fapt relevă o predispunere constant înaltă de a economisi (înainte de a remite) 48% din venitul gospodăriei (venit net, în urma impozitării și a altor taxe obligatorii), în timp ce valoarea absolută a veniturilor și a economiilor a crescut”. Aceste date demonstrează că, în prezent, există un spațiu imens pentru punerea în aplicare a resurselor migranților în scopurile de dezvoltare națională, dar și locală. Iată de ce fenomenul migrației devine tot mai important și urmează să capteze o atenție mai mare a factorilor de decizie la nivel local și național, fiind administrat cu atenție și eficacitate corespunzătoare.

Gestionarea migrației, în mod simplificat, înseamnă un set de acțiuni și măsuri întreprinse în vederea soluționării diverselor probleme sociale cauzate de migrație, precum și valorificarea multilaterală și eficientă a potențialelor beneficii pe care le poate aduce migrația și migranții pentru comunitățile lor de origine. Din definiția expusă rezultă că avem, pe de o parte, anumite probleme, generate de migrațiune, iar pe de altă parte, există și latura pozitivă și generatoare de beneficii în urmă migrației. În mod firesc, ambele laturi ale migrație sunt importante și urmează a fi abordate de către autorități prin intermediul unor politici locale și, respectiv, naționale. De asemenea, trebuie de menționat, că atunci când se vorbește despre gestionarea efectivă al migrației, se are în vedere costurile financiare necesare și veniturile disponibile. Suplimentar la aceste doua aspecte importante, în orice sistem economic, mai există și a treilea aspect esențial – partea de investiții, care urmează a fi introdusă în cazul în care dorim să minimizăm costurile și/sau să maximizăm veniturile.

5

CALM

PROBLEMELE PRINCIPALE DETERMINATE DE MIGRAȚIE

Problemele principale generate de migrațiune sunt de ordin social, economic și financiar.

Printre problemele de ordin social menționăm următoarele;

Vulnerabilitatea unor categorii sociale afectate de migrație și lăsate fără atenție și îngrijire adecvată, iar uneori și fără suportul financiar și de altă natură. Acestea sunt familiile migranților, copiii lor, părinții lor, rudele și alte categorii care sunt dependente sau se află la întreținere migranților;

Lipsa de supraveghere asupra copiilor, inclusiv frecvența redusă la școală a copiilor migranților rămași fără îngrijire, lipsa de atenție față de sănătatea copiilor, față de părinții lor în vârstă, riscuri sporite pentru viață și proprietate (accidente, furturi, omoruri, etc.);

Comportamentul deviant al membrilor familiilor migranților rămași fără îngrijire – consumul de alcool, de substanțe stupefiante, droguri, criminalitate sporită etc.

Problemele de ordin economic se referă, în mare parte, la migrația/exodul unei din cele mai active și, de regulă, cea mai calificată parte a societății în calitate de forță de muncă:

Reducerea numărului populației apte de muncă în comunitățile de origine ale migranților;

Deficitul de specialiști calificați în diverse domenii, în special cadrele medicale, cadrele didactice, cadrele din domeniul salubrizării (apă și canalizare), juriști, specialiști și funcționari în administrația publică, dar și alte domenii care în prezent sunt foarte rău plătite;

Lipsa personalului calificat în administrație publică (centrală și locală), în special deficitul enorm de specialiști în domeniu elaborării de politici naționale;

6

CALM

Un aspect extrem de relevant și important este că exodul oameni vizează nu doar forța de muncă propriu zisă, dar există și un exod al persoanelor cu potențial antreprenorial. În special, un număr important de antreprenori mici, inclusiv profesioniștii precum medicii, juriștii, actorii, pictorii, etc., migrează masiv în alte țări. La fel și antreprenorii mari cu capitalul lor deseori sunt nevoiți sau chiar uneori forțați să emigreze din cauză mediului de afaceri necorespunzător și extrem de nociv.

În ceea ce privește problemele de ordin financiar generate de migrație, ele vizează cazurile, numărul cărora este în creștere, când migranții decid să nu se mai întoarcă acasă și aduc familiile în țara unde activează și locuiesc. În aceste cazuri, în primul rând, scade volumul remitențelor. De asemenea, are loc extragerea și transferarea economiilor păstrate de migranți în băncile din Republica Moldova către sistemul financiar din țara de destinație.

BENEFICIILE ȘI OPORTUNITĂȚILE MIGRAȚIEI

Printre beneficiile reale ale migrației pentru comunitățile locale, dar și pentru țară în general, evidențiem următoarele:

a) Remitențele – cel mai bine cunoscut și cel mai important la moment beneficiu pentru Republica Moldova. Cine beneficiază de remitențe:

Bugetul de stat, prin intermediu taxelor pe consum achitate de populație care procură diverse bunuri din remitențele primite (case, apartamente, automobile, produse alimentare etc.). Aceste taxe se referă preponderent la TVA și accize etc. De asemenea, în urmă creșterii consumului datorită remitențelor, cresc de fapt și toate celelalte impozite și taxe: impozitul pe venitul persoanelor fizice și juridice, deoarece cresc vânzările și, respectiv, profitul și salariile;

Bugetele locale, în rezultatul creșterii impozitului pe venitul persoanelor fizice datorat consumului mai ridicat în urmă remitențelor;

7

CALM

Toată populația din țară în calitate de utilizatori ai serviciilor prestate de la bugetul de stat. Cu resursele financiare disponibile după impozitarea consumului, cu siguranță există posibilitate de a crește numărul și calitatea serviciilor publice prestate populației;

Familiile migranților din Moldova în cel mai direct mod, deoarece primesc aceste remitențe și le valorifică aici în Republica Moldova, contribuind indirect la creșterea veniturilor la bugetul de stat și local, după cum s-a menționat mai sus;

Băncile/instituțiile financiare, prin deservirea remitențelor și plăților legate de remitențele, precum și prin deservirea schimburilor valutare;

Piața internă la nivel național sau local, deoarece crește puterea de cumpărare a populației, crește piața de consum, piața de desfaceri. În rezultat, beneficiază antreprenorii și producătorii autohtoni care obțin posibilitatea de a-și recupera investițiile și de a se dezvolta;

Producătorii autohtoni, care exportă marfa în țările unde se află migranții noștri, diversificând astfel piețele de desfacere;

Populația din Moldova beneficiază din punctul de vedere a stabilității financiare și menținerii ratei de schimb valutar. Banii care se convertesc în MDL din remitențele, reprezint o sursă importantă, dacă nu cea mai importantă, de stabilitate a cursului MDL.

b) Experiența pozitivă adusă în țară și creșterea calificării migranților. Potențialii sponsori, investitori și antreprenori

Locuind și activând peste hotare migranții aduc modele moderne de viață, muncă, organizare a afacerilor, odihnei etc. De asemenea, ei își sporesc capacitățile, dobândesc calificări noi, inclusiv obțin viziuni strategice legate de dezvoltarea țării, de modele de funcționare a societății, statului, principiile și practicile europene;

8

CALM

Sponsori pentru diverse activități realizate în comunitățile de baștină. Sunt multe cazuri, când migranții se implică în binefacere pentru grupurile vulnerabile sau sponsorizarea diferitor activități din localitatea lor: ajută școlile, oamenii de artă, profesorii, sportivii, oamenii în vârstă, copiii etc.; contribuie la construirea, repararea, amenajarea unor edificii ale comunităților locale; participă la organizarea și finanțarea festivităților și altor sărbători;

Migranții și rețelele de diasporă peste hotare reprezintă instrumente/forme importante de menținere a relațiilor dintre comunitățile locale din Republica Moldova cu localitățile din țările de migrație;

Migranții reprezintă o platforme firească și naturală de promovare a imaginii Republicii Moldova peste hotare, de atragere a investițiilor și chiar de contribuție în procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană;

Diaspora și migranții reprezintă punți de legătură pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor dintre Moldova și țările de destinație;

Migranții joacă un rol esențial în asigurarea condițiilor de viață mai bune și îngrijirea familiilor lor rămase în Republica Moldova. Acest aspect nu este legat doar de asigurarea cu resurse financiare sau transferarea remitențelor prin intermediul instituțiilor financiare. Banii destinați rudelor și apropiaților nu sunt transferați de fiecare dată prin bănci. În acest caz ele se pierd din datele statistice, dar se reflectă în viața de zi cu zi, fiind cheltuiți în țară pe parcursul unei vizite scurte a migrantului, cu ocazia de exemplu a sărbătorilor de iarnă. De asemenea trebuie de luat în considerație reparațiile, îmbunătățirile, achizițiile etc. pe care le fac migranții pe timpul aflării temporare în țară.

9

CALM

Diaspora din străinătate și rețele neformale ale migranților ajută la stabilirea migranților noi veniți în țările respective, inclusiv ajută în procesul de legalizare a noilor veniți. Acest fapt reprezintă încă un argument în favoarea susținerii diasporei și importanței asocierii migranților în organizații reprezentative în țările de reședință. Fiind uniți și organizați, ei mai ușor pot să-și ajute concetățenii și să-și protejeze drepturile.

Promovarea în Moldova a modelelor și practicilor europene precum:

principiile și valorile europene (democrație, drepturile omului, liberate personală, protecție socială, etc.);

cultura, tradițiile și istoria europeană

bunele practici în organizarea și prestarea serviciilor publice și private

rolul societății civile și importanța presiunii permanente asupra guvernanților în soluționarea problemelor;

informație obiectivă despre țările europene.

10

CALM

BENEFICIARII MANAGEMENTULUI MODERN ȘI EFECTIV AL MIGRAȚIEI

O administrare corespunzătoare și eficientă a migrației este în beneficiul mai multor categorii de persoane și actori publici:

1 Populației din comunitățile noastre locale, deoarece este un instrument suplimentar de a realiza anumite acțiuni și soluționa anumite probleme de ordin social, precum și să genereze resurse pentru dezvoltarea economică locală, pentru locuri de muncă, pentru infrastructura locală etc.

2 Autorităților publice locale, deoarece le oferă un instrument suplimentar (inclusiv financiar) de soluționare a anumitor probleme din comunitățile lor locale și de păstrare a unei legături mai strânse cu băștinașii care muncesc în alte țări, implicării lor în viața curentă a comunităților respective și păstrarea interesului de a se reîntoarce la baștină.

3 Autorităților publice centrale, deoarece permite să implementeze mai eficient anumite politici publice naționale și să promoveze pe plan extern imaginea țării și exportul, să atragă investițiile străine publice și private în țară, să soluționeze mai eficient anumite probleme economice și sociale, să formeze o viziune mai clară în societate referitor la realitățile europene și globale, precum și să evidențieze lacune și provocări care există în țară.

4 Partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, în special țărilor de destinație a migranților, deoarece le permite o cunoaștere mai bune a situației și căutarea în comun cu autoritățile Moldovei a abordărilor și soluțiilor adecvate.

11

CALM

Cu siguranță toate aceste beneficii pot fi valorificate doar prin acordarea unei atenții corespunzătoare fenomenului migrației și implicarea deplină a tuturor actorilor de la nivel local și național în gestionarea fenomenului migrației. Această atenție urmează a fi manifestată, pe de o parte, prin necesitatea de a investi în capacitățile instituționale ale autorităților locale și altor actori care gestionează domeniul migrației (personal, pregătire, remunerare, spațiu etc.). Pe de altă parte, la nivelul politicilor naționale și locale urmează a fi realizate acțiuni concrete în vederea îmbunătățirii situației în domeniul justiției, luptei cu corupția, mediului de afaceri, politicilor fiscale, economice și financiare, precum și o viziune clară privind creșterea constantă a investițiilor în infrastructura și dezvoltare economică locală/națională. Fără aceste investiții la nivel local și național, posibilitățile gestionării eficiente a migrației vor fi destul de reduse. De asemenea, fără schimbările respective la nivel de politici și practici, va fi extrem de complicat de a implica în mod corespunzător și convinge partenerii de dezvoltare a țării noastre să investească în domeniul dat. Experiența Republicii Moldova din ultimii 25 de ani, în special situația din ultimii 6 ani, permite să constatăm că lipsa de progrese în domeniile menționate mai sus, încurajează emigrația masivă și nu oferă suficiente motive pentru întoarcere în țara, inclusiv pentru valorificarea beneficiilor migrației. Astfel, condiții adecvate pentru gestionarea procesului de migrație și schimbarea trendului negativ, încă urmează a fi create în Republica Moldova.

Cu toate aceste aspecte mai puțin pozitive, constatăm totuși că pe parcursul anilor și mai ales a ultimilor 5 ani, în Republica Moldova au fost realizate mai multe măsuri în vederea asigurării unor condiții minime de ordin legal și instituțional pentru abordarea problemei migrației. De asemenea, în ultimii ani au avut loc mai multe schimbări esențiale față de domeniul migrației la nivel național, european și mondial, inclusiv în legătură cu criza migrației din ultimii ani cu care se confrunta Uniunea Europeană și alte țări. Aceste lucruri creează premise importante pentru regândirea locului și importanței migrației în cadrul politicilor actuale la nivel regional și mondial, precum și sporirea interesului față de acest fenomen din partea țărilor dezvoltate.

12

CALM

Prin urmare, putem constata că în Republica Moldova avem următoarele precondiții în domeniul migrației în prezent:

1 A fost creată o anumită bază instituțională și normativă în domeniul migrației;

2 Sunt disponibile resurse și anumite programe cu finanțări internaționale pentru acest domeniu;

3 Tematica migrației este susținută și promovată tot mai mult și mai serios de către organizațiile internaționale, donatori și de către Uniunea Europeană, inclusiv la nivel de politici;

4 Sporirea gradului de cunoaștere în rândul autorităților centrale și locale privind importanța migrației în dezvoltarea locală și națională;

5 Disponibilitatea și interesul mare din partea migranților din Republica Moldova de a păstra legătura cu baștina și de a contribui la dezvoltarea comunităților locale din care provin;

6 Consolidarea organizațională și instituțională a diasporei/migranților de peste hotare prin crearea unor organizații și implicarea activă în apărarea drepturilor și intereselor migranților din Republica Moldova.

13

CALM

CADRUL NORMATIV ȘI INSITUȚIONAL ÎN DOMENIUL MIGRAȚIEI

Evoluția cadrului normativ și de politici din domeniul migrației

În calitate de acte normative principale în domeniul migrațiunii, inclusiv a migrației forței de muncă, ar putea fi menționate:

Constituția Republicii Moldova

Legea cu privire la migrația de muncă nr. 180-XVI din 10.07.2008

Legea cu privire la migrație, nr.1518-XV din 06.12.2002

Legea cu privire la statutul refugiaților, nr.1286-XV din 25.07.2002

Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, nr.269-XIII din 09.11.1994

Legea cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova, nr.275-XIII din 10.11.1994.

Suplimentar la acestea, există mai multe acte normative adoptate de Guvern în domeniul migrației, inclusiv a migrației forței de muncă, cum ar fi Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la angajarea provizorie a lucrătorilor migranți, nr.1077 din 20.11.1997; Hotărârea Guvernului cu privire la unele măsuri de susținere a persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, nr.1322 din 29.12.2000.

Un rol distinct îl au diferite concepții, strategii și planuri de acțiuni în domeniul migrației și altor sfere corelate.

Astfel, odată ce migrația a devenit un proces ireversibil și chiar să atenteze la securitatea economică a țării, Parlamentul Republicii Moldova aprobă Concepția politicii migraționale a Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 1386-XV din 11.10.2002. În Concepție este dată o apreciere a schimbărilor social-economice și politice, care au avut loc în ultimele decenii. De

14

CALM

asemenea, se recunoaște că migrația ilegală cauzează multiple probleme legate de plasarea forței de muncă, lezarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare, pătrunderea ilegală în țară a cetățenilor străini și a apatrizilor, tranzitarea ilegală a teritoriul țării, traficul ilicit de ființe umane, agravarea situației criminogene. În Concepție sânt declarate sarcinile și direcțiile prioritare în domeniul politicii migraționale, principala sarcină fiind transformarea migrațiunii într-un proces organizat și controlat, cu asigurarea obligatorie a respectării drepturilor și libertăților omului, inclusiv armonizarea legislației naționale în domeniu la standardele internaționale. O problemă a Concepției a fost că ea nu prevede termeni, măsuri concrete de realizare și persoanele responsabile.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 655 din 8 septembrie 2011 a fost aprobată “Strategia națională în domeniul migrației și azilului pentru anii 2011-2020”.

În fine, cel mai recent document aprobat la 24 februarie 2016 reprezintă Strategia națională ”Diaspora-2025”, elaborată de Biroul pentru Relații cu Diaspora, din cadrul Cancelariei de Stat. Strategia prevede și un plan de acțiuni pentru anii 2016-2018, care urmează a fi adoptat în anul 2016.

Principalul act normativ ce reglementează în general procesul de migrație în Republica Moldova a fost, inițial, Legea cu privire la migrațiune, nr. 418-XII din 19.12.1990, iar ulterior Legea cu privire la migrație, nr. 1518-XV din 06.12.2002. Caracteristic noii legi a fost introducerea unor noțiuni calitativ noi aferente procesului migrațiunii, precum și reglementarea mai clară a raporturilor din acest domeniu. Însă, principiile reglementării și competența autorităților nu au suferit schimbări radicale. Accentul principal, în ambele legi, a fost pus pe procesul de imigrare, deși pe parcursul a zeci de ani, după cum am menționat, au intervenit schimbări radicale în procesele migraționiste.

Totodată, reglementarea juridică a migrațiunii de muncă și-a găsit reflectare în Legea cu privire la migrația de muncă, nr. 180-XVI din 10.07.2008. Această lege, reglementează desfășurarea activităților de muncă provizorii ale lucrătorilor imigranți, condițiile de acordare, prelungire și revocare a

15

CALM

dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă, precum și condițiile de angajare provizorie în muncă a cetățenilor Republicii Moldova în străinătate. De asemenea, legea definește expres noțiunile migrația de muncă, lucrător imigrant, lucrător emigrant, lucrător detașat, lucrător sezonier, lucrător frontalier, intermediar etc.

Totuși, neajunsul principal al cadrului normativ existent, inclusiv a activității autorităților publice competente, ar fi că statul pune accent pe controlul, contracararea și monitorizarea proceselor migraționiste, precum și pe problemele refugiaților și solicitanților de azil. Altfel spus, se atrage puțină atenție procesului migrației externe, iar pe parcursul deceniilor, în condițiile creșterii vertiginoase a emigrației, nu au fost întreprinse măsuri adecvate și suficiente privind protecția lucrătorilor emigranți, folosirea instrumentelor internaționale, inclusiv negocierea și încheierea acordurilor bilaterale cu țările, unde se află preponderent cetățenii Republicii Moldova, în vederea protecției acestora.

Cadrul instituțional național actual al migrației

Cu referire la cadrul instituțional actual din domeniul migrației, la nivel național există o anumită divizare a responsabilităților între Ministerul Afacerilor Interne și Cancelaria de Stat. Astfel, organul central de specialitate, împuternicit să promoveze o politică de stat unică în domeniul migrațiunii, inclusiv pe problemele solicitanților de azil și ale refugiaților, este Biroul Migrație și Azil (BMA), de pe lângă Ministerul de Interne. În același timp, în cadrul Cancelariei de Stat, a fost creat și activează Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD). Principalul scop al BMA, în calitate de autoritate publică centrală din domeniul migrației, este promovarea și realizarea politicii statului în domeniul migrației și azilului. În acest sens, Biroului Migrație și Azil i se atribuie funcția de control și supraveghere a legislației în domeniul migrației, evidența și eliberarea actelor cetățenilor străini, acordarea azilului, gestionarea imigrației, regimului de ședere al cetățenilor străini și apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, combaterea șederii ilegale a străinilor, desfășurarea acțiunilor operative de investigații, returnarea, expulzarea, readmisia și detenția străinilor.

16

CALM

La rândul său, Birul pentru Relații cu Diaspora (BRD) a fost creat prin HG nr. 780 din 19.10.2012 în calitate de subdiviziune a Cancelariei de Stat în subordinea directă a Prim-Ministrului și cu funcția de a coordona politicile de stat în domeniul diasporei (migrației externe).

Sub aspectul prezentului studiu, rolul, importanța și activitatea BRD este mai relevantă, de aceea îi vom acorda o descriere mai detaliată.

Astfel, BRD realizează principalele priorități guvernamentale în domeniul diasporei, după cum urmează:

Valorificarea oportunităților de dezvoltare ale migrației pentru dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova;

Restabilirea, menținerea și dezvoltarea legăturii dintre diaspora și populația țării și instituțiile publice;

Îmbunătățirea mecanismelor de protecție a drepturilor diasporei moldovenești.

Guvernul Moldovei, prin BRD, recunoaște importanța implicării tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de locul lor de reședință, în dezvoltarea țării:

BRD funcționează în baza principiilor legalității, transparenței, autonomiei și colaborării deschise și constructive;

Guvernul, prin BRD, demonstrează că, la elaborarea politicilor, are în vedere toți migranții moldoveni indiferent de statutul lor legal sau ilegal de aflare în țara de destinație;

BRD înțelege importanța consolidării capacităților diasporei moldovenești și este determinat să construiască un dialog constructiv cu cetățenii țării, bazat pe analiza nevoilor și dorințelor.

17

CALM

Misiunea BRD este asigurarea unui cadru de politici coerent și comprehensiv pentru consolidarea diasporei moldovenești, care include cetățenii Republicii Moldova stabiliți temporar sau permanent peste hotarele țării, persoanele originare din Republica Moldova și descendenții lor, precum și comunitățile formate de aceștia, în scopul participării active a tuturor cetățenilor țării la dezvoltarea economică, socială și culturală a țării de origine și de destinație.

Viziunea BRD: către anul 2017, BRD va fi o instituție de stat consolidată, care deține toate capacitățile necesare pentru a asigura toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul lor de reședință, cu respectarea drepturilor aferente. Prin implementarea abordării transversale și integrare de către Guvern a politicilor pentru diaspora, fiecare autoritate publică va avea o viziune și acțiuni consolidate asupra nevoilor cetățenilor, care sunt în afara țării. Impactul asupra diasporei va fi luat în calcul la elaborarea și evaluarea tuturor politicilor Guvernului, iar cetățenii din diaspora își vor spori încrederea în instituțiile statului.

Obiectivele principale ale BRD sunt:

Asigurarea unui cadru de politici coerent și comprehensiv prin integrarea pe orizontală a responsabilităților autorităților publice;

Implementarea abordării transversale și integrate a politicilor destinate diasporei în Guvernul Republicii Moldova;

Consolidarea capacităților diasporei prin dezvoltarea asociațiilor sau comunităților, implementarea programelor de formare pentru reprezentanții diasporei și a programului de granturi destinat diasporei;

Consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea țării prin desfășurarea programelor economice, sociale și educaționale și creșterea participării cetățenilor, indiferent de locul lor de reședință, la dezvoltarea socio-economică, educațională și culturală a RM;

Dezvoltarea continuă a comunicării și dialogului cu asociațiile diasporei și comunitățile de moldoveni din afara țării prin lansarea platformei comune de comunicare între Guvern-Diaspora și Diaspora-Diaspora.

18

CALM

CONDIȚIILE MINIME PENTRU GESTIONAREA PROBLEMELOR MIGRAȚIEI LA NIVEL LOCAL

La nivel local problemele migrației fac parte din practicile și politicile locale. Tot mai mult autoritățile locale devin interesate de diverse aspecte ale migrației și gestionarea migrației în cadrul comunităților locale pe care le administrează. De aceea, una din sarcinile principale la moment este de a conștientiza și include această problema la nivel de politică locală, la nivel de abordare sistemică și de identificat precum și de valorificat potențiale beneficii ale migrației. În acest sens, trebuie să ținem cont de faptul că atât soluționarea problemelor cauzate de migrație, cât și asigurarea unor fonduri (programe, finanțări) necesare pentru abordarea problematicii migrației sunt două teme foarte importante la nivelul politicilor Uniunii Europene, precum și în mod particular ale multor țări membre și non membre ale UE. Inclusiv pentru Moldova, mai ales în cazul în care vom avansa pe calea integrării europene, resursele financiare disponibile pentru acest domeniu vor crește semnificativ. Deja acum la nivel european sunt disponibile sume importante de bani pentru soluționarea problemelor migrației. De aceea, este foarte important să fim pregătiți pentru aceste oportunități și să ne creștem capacitățile instituționale și individuale. Așadar, trebuie să fim pregătiți pentru o abordare comprehensivă și o eficiență maximă în adresarea fenomenului migrației

Ce putem face la nivel local pentru a ne pregăti și gestiona efectiv și în interesul comunității locale fenomenul migrației? În primul rând, trebuie să ținem cont de următoarele elemente și aspecte importante:

Identificarea/angajarea/instruirea unor state de personal pentru a coordona domeniul migrației;

Stabilirea atribuțiilor și sarcinilor principale ale APL în vederea abordării cu succes a problemelor migrației la nivelul comunității locale respective;

19

CALM

Elaborarea unor politici locale (strategii, concepții) în domeniul migrației sau încadrarea problematicii migrației în documentele de politici existente sau în curs de elaborare. De asemenea, identificarea resurselor financiare pentru politicile în domeniul migrației;

Pregătirea pentru accesarea fondurilor disponibile în domeniul migrației;

Monitorizarea și analiza sistematică a situației în domeniu migrației în teritoriu.

1 Resursele umane

Cu siguranța resursele umane și cele financiare disponibile la APL în prezent sunt destul de limitate de cadrul normativ în vigoare. Există totuși câteva opțiuni pentru abordarea acestei probleme:

a) Angajarea pe măsura posibilității din bugetul local a unui specialist pe migrație. Totuși, această opțiune, nu întotdeauna este fezabilă, ținând cont de limitările legale și financiare. De fapt, la etapa inițială ar fi bine de stabilit legătura dintre domeniul migrației și posibilitățile reală de a accesa fonduri și de a atrage investiții în domeniul dat.

b) Însărcinarea cu această atribuție a unuia dintre funcționarii/lucrătorii din cadrul APL.

c) Angajarea specialistului respectiv din mijloacele proiectelor investiționale în curs de implementare. Pentru aceasta trebuie din start de inclus abordarea problemelor migrației în documentul de proiect investițional și de arătat legătura dintre rezultatele proiectului și necesitatea abordării problemelor migrației în cadrul acestui proiect.

d) Implicarea în activitățile legate de migrație a societății civile, prin stabilirea de parteneriate.

20

CALM

e) Implicare în coordonarea acestor activități a voluntarilor (locali sau internaționali disponibili în Moldova). Voluntarii pot fi din partea elevilor, tinerilor, societății civile, profesorilor, consilierilor locali, școlilor, chiar foști migranți întorși în țară și alte persoane care vor să contribuie la dezvoltarea comunității.

2 Sarcinile și atribuțiile APL

Sarcinile principale ale APL în abordarea problemelor migrației reies din problemele, provocările și beneficiile potențiale ale migrației analizate anterior. Totuși, la elaborarea politicilor și activităților în domeniu migrației la nivel local urmează a fi realizate următoarele sarcini:

Asigurarea unei evidențe a familiilor, copiilor, oamenilor în vârstă vulnerabili în urmă procesului de migrație;

Identificarea necesităților de îngrijire, prestare a serviciilor de îngrijire (potențial chiar și plătite de migranți pentru membrii familiilor lor);

Supravegherea și contracararea aspectelor legate de frecvența școlară redusă a copiilor migranților rămași fără îngrijire, de lipsă de atenție față de sănătatea copiilor migranților, de riscuri sporite pentru viața și proprietatea lor (accidente, furturi, omoruri, etc.);

Supravegherea și contracararea aspectelor legate de fenomene sociale negative pentru membrii familiilor migranților rămași fără îngrijire – consumul de alcool, de substanțe stupefiante, supunere mediului criminal, etc

Asigurarea unei informări mai eficiente și ample referitor la migrație pentru migranții actuali și potențiali – aspectele legale, angajarea în câmpul muncii, cerințele față de vize, ședere, legalizare, etc. Acest lucru se poate face cu sportul programelor internaționale (NEXUS Moldova, UNDP, IOM, etc.);

21

CALM

Crearea unor centre de asistare și reintegrare a migranților – stabilite de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei;

Informarea migranților referitor la siguranța operațiunilor privind efectuarea transferurilor și scoaterea banilor din Moldova;

Crearea unei baze normative locale cu adoptarea unor documente de politici în domeniul migrației, precum și includerea în actele normative adoptate de APL a aspectelor legate de managementul migrației;

Elaborarea unor politicile locale de stimulare și motivare în domeniul gestionării eficiente a migrației: politicile economice și fiscale la nivel local favorabile atragerii resurselor financiare și umane de peste hotare, precum și a investițiilor publice din sursele donatorilor;

Inițierea discuțiilor și implicarea angajatorilor mari și investitorilor străini, asociațiilor de afaceri din sectorul privat în promovarea angajării migranților la reîntoarcerea lor în Moldova;

Identificarea și pilotarea investițiilor și oportunităților de afaceri inovatoare pentru migranți la nivel local (capital de risc, fondurile mutuale de investiții, asociații de economii, de micro-credit, credite bancare disponibile, bănci internaționale, programe de finanțare internaționale etc.);

Stabilirea relațiilor de cooperare cu asociațiile de export și de promovare a investițiilor la nivel național și local și identificarea modalităților de implicare a migranților în afaceri.

22

CALM

3 Resurse financiare

Cu siguranța resursele financiare disponibile la nivel local pentru adresarea problemelor migrației sunt extrem de limitate, precum sunt limitate și pentru toate celelalte activități. Opțiunile posibile pentru soluționarea acestei probleme au fost descrise în secțiunea resurse umane. Anume resursele umane reprezintă o cheltuială majoră în managementul migrației, cel puțin la etapa inițială la care ne aflăm acum în Republica Moldova. O abordare participativă ar putea reprezintă o modalitate de depășire a problemelor financiare, precum:

Implicarea consilierilor locali, ideal ar fi crearea unor comisii sau cel puțin sub-comisii pe problemele migrației în cadrul Consiliului local;

Implicarea în procesul de management al migrației la nivel local a societății civile, instituțiilor educaționale, voluntarilor locali și/sau voluntarilor din străinătate;

Implicarea organizațiilor și instituțiilor ce activează la nivel regional (centrele regionale ale NEXUS Moldova, ADR, organele APC, donatorii, centrele de reintegrare a migranților, etc.);

Cea mai promițătoare soluție totuși ar fi includerea problemelor migrației în cadrul proiectelor și o atenție sporită față de ridicarea fondurilor naționale și internaționale, astfel semnalând valoarea adăugată a proiectului și având posibilitatea de ridicare a resurselor financiare pentru un domeniu prioritar pentru Uniunea Europeană.

23

CALM

4 Cadrul de politici locale

Abordarea integrată și multidimensională a problemelor migrației începe cu elaborarea în mod participativ a unei viziuni strategice și aprobarea cadrului de politici locale în acest domeniu. Astfel de abordare la nivel de politici locale este benefică din mai multe considerente:

Conștientizarea importanței domeniului de către toți actorii din localitate, inclusiv de către populație

Regândirea și analiza mai profundă a domeniului migrației cu referire la context teritorial

Implicare populației și a societății civile în soluționarea problemelor migrației

Includerea și împuternicirea tuturor actorilor din localitate în căutarea soluțiilor prin divizare a responsabilităților în domeniul migrației

Cadrul participativ de elaborare a politicilor locale reprezintă o bază favorabilă ridicării fondurilor și proiectelor din țară și de peste hotarele

Includerea migrației în Cadrul de politici locale, în primul rând, presupune încorporarea domeniului respectiv în Planul strategic al localității, prin includerea a unui capitol aparte privind subiectul migrației. Mai mult decât atât, este important de a complementa declarațiile de intenții cu niște fișe de proiecte în acest domeniu, precum și includerea migrației în fișe de proiecte investiționale aferente Planului strategic. În mod ideal, în toate aceste activități din start trebuie să fie implicați consilierii locali care fac parte din comitetului/comisia sau sub-comitetul/comisia consiliului local pe problemele migrației. Comunicarea dintre primar și consiliul local este esențială pe toate problemele legate de migrație. Domeniul migrației este unul de perspectivă și vizează practic toți locuitorii și, fiind mai puțin politizat, poate reprezenta o platformă bună pentru edificarea cooperării și conlucrării eficiente dintre Primar și Consiliul local.

24

CALM

5 Atragerea fondurilor pentru soluționarea problemelor migrației

Atragerea de fonduri pentru majoritatea autorităților locale reprezintă unul din aspectele deosebit de importante în domeniul migrației. În acest sens, anume acest domeniul este unul din cele care oferă în prezent oportunități destul de mari, deoarece este asociat cu un interes sporit din partea donatorilor și în special din partea Uniunii Europene față de această temă. Aceasta deoarece majoritatea donatorilor și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova tot mai mult realizează necesitatea creării unor condiții mai bune de viață și de muncă pentru potențialii și actualii migranți acasă în țara lor de origine, promovând în această privință politici/programe corespunzătoare și alocând fonduri foarte mari acestui domeniu. Toate aceste politici sunt îndreptate pentru a reduce numărul persoanelor doritoare să migreze sau chiar pentru a determina cel puțin o parte din migranții actuali să se întoarcă în țările lor de origine. Astfel, migrația reprezintă una din oportunitățile actuale reale de a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală în domeniul infrastructurii, economiei, social etc. Însă pentru a beneficia de aceste fonduri, autoritățile locale trebuie să fie pregătite pentru discuțiile cu finanțatorii, să vină cu viziuni clare și propuneri concrete. Iar pentru acesta, în procesul de pregătire, se recomandă de a ține cont de următoarele aspecte:

1 Este necesar ca APL să-și formeze o viziune clară privind situația din domeniul migrației în localitatea respectivă. Aceasta se face prin adunarea și analiza informației privind profilul migrației din localitatea respectivă, problemele și cauzele lor, posibilele soluții și alte particularități.

2 Este necesar de a include și aborda, într-o formă sau alta, domeniul migrației în toate politicile/strategiile/planurile de dezvoltare locală, în calitate de tematică intersectorială, care influențează alte domenii.

25

CALM

3 Identificarea politicilor locale în domeniul migrației trebuie să aibă loc în cadrul unui proces participativ și cu implicarea tuturor actorilor principali: aleși locali, societatea civilă, persoane în vârstă, tinerii, elevii și profesorii, migranții și familiile lor etc. De asemenea, după caz, este bine de a implica reprezentanții donatorilor/partenerilor prezenți în localitatea respectivă.

4 Pe lângă documentele de politici sau odată cu elaborarea lor, este necesar de a identifica mai multe idei de proiecte și elabora unele schițe/fișe de proiecte care să fie incluse/anexate la documentele respective. Se recomandă chiar crearea unei așa numite rezerve de proiecte, unde să fie stocate mai multe idei/schițe/fișe/documente de proiecte etc. În caz de necesitate, acestea pot fi mai ușor dezvoltate în propuneri de proiecte și prezentate finanțatorilor.

5 După procesul de elaborare și aprobare a politicilor locale, urmează etapa de căutare și atragere de fonduri. La această etapă pentru atingerea rezultatelor este esențială adunarea și analizarea informației privind donatorii și finanțările disponibile, identificarea modalităților de a scrie proiecte și/sau dezvoltarea capacităților interne, precum și implicarea tuturor actorilor relevanți – angajații la primărie, consilierii locali, societate civilă, migranții, parteneri internaționali, APC, centre de informare și consultanță, centre de reintegrare a migranților etc.

6 Odată cu identificarea resurselor financiare locale și scrierea proiectelor, trebuie continuat procesul de căutare a fondurilor, deoarece, de regulă, necesitățile cu mult depășesc fondurile disponibile. De aceea, procesul de căutare și atragere a fondurilor este unul continuu și trebuie în permanență dezvoltat și consolidat.

7 Este necesar de a efectua o analiză și monitorizare permanentă a modului de implementare a proiectelor și politicilor în domeniul migrației. Scopul principal al acestui exercițiu este de a asigura o eficiență mai mare în realizarea proiectelor și politicilor, precum și ajustarea/corelarea lor cu realitățile existente și în continuă schimbare.

26

CALM

6 Monitorizarea și analiza permanentă a situației în domeniu migrației

Monitorizarea permanentă și continuă a situației în domeniul migrației este unul din elementele cheie în elaborarea/revizuirea și implementarea cu succes a politicilor locale și proiectelor din domeniul migrației. În special, urmează a fi analizate și luate în considerare următoarele aspecte prioritare:

1 Numărul migranților și a celor care intenționează să plece;

2 Datele despre familiile migranților și, în special, despre familiile nevoiașe ale migranților, rămase fără îngrijire;

3 Profilul complex al migranților: vârsta, sexul, ocupația, specialitatea, studiile etc.;

4 Destinația geografică a migranților dintr-o localitate sau alta, precum și modele de migrație practicate;

5 Analiza problemelor, cauzelor și oportunităților specifice din localitatea respectivă care influențează procesul migrațional, precum și posibilul impact asupra dezvoltării locale.

Aceste categorii de informații sunt esențiale la elaborarea politicilor locale și oferă o imagine generală privind direcțiile și acțiunile care urmează a fi realizate pe termen scurt, mediu și lung în vederea reducerii efectelor negative ale migrației și folosirii la maxim a oportunităților și potențialului migrației în dezvoltarea locală și soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă comunitățile locale. De asemenea, odată cu creșterea capacităților instituționale și financiare ale APL (angajarea de personal specializat și creșterea veniturilor bugetelor locale), va fi nevoie de mai multă informație, mai complexă și mai profundă. Vor fi necesare analize mai profunde pentru a aborda domeniul migrației în toată complexitatea sa.

27

CALM

CADRUL ACTUAL DE COOPERARE ÎNTRE APL ȘI APC ÎN DOMENIUL MIGRAȚIEI

Importanța cooperării între APL și APC în domeniul migrației

Pornind de la faptul că migrația este o problemă de importanță națională deosebită, dar care afectează în primul rând comunitățile locale, cooperarea între autoritățile centrale și cele locale este esențială și extrem de importantă. În special, cooperarea poate și trebuie să conducă la următoarele efecte:

Includerea migrației în calitate de una din priorități în politicile naționale și domeniile prioritare de finanțare din partea partenerilor de dezvoltare a țării;

Elaborarea unui cadru instituțional, normativ și de politici corelat și efectiv la nivel național și la nivel local;

Folosirea efectivă a beneficiilor migrației pe plan național și local;

Cunoaștere și informare mai bună la nivel național și local, privind migrația, problemele și oportunitățile pe care le generează;

Dezvoltarea și consolidarea capacităților instituționale în domeniul migrației la nivelul administrației locale și la nivelul administrației centrale;

Implicarea autorităților locale și asociațiilor sale în discuțiile cu donatorii și corelarea politicilor cu realitățile și necesitățile de dezvoltare reale ale comunităților locale;

Crearea unor programe și fonduri speciale în domeniul migrației, la nivel național sau internațional, cu acces direct pentru APL.

28

CALM

Formele actuale de cooperare

În ultimii ani se constatată un progres important în domeniul stabilirii unei comunicări și cooperări între autoritățile publice centrale și cele locale. În special evidențiem următoarele realizări:

S-a stabilit și se dezvoltă dialogul instituționalizat între APC-APL prin intermediu CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova). În acest sens, a fost creată Comisia Paritară pentru descentralizare și administrație publică locală. CALM a obținut dreptul de a participa la ședințele Guvernului, au loc întâlniri sistematice cu conducerea Cancelariei de Stat etc.

S-a consolidat dialogul și participarea instituțională a APL-urilor, prin intermediu CALM, la ședințele comisiilor parlamentare și la consultările publice organizate de parlament. În acest sens, a fost semnat Acordul de cooperare dintre Comisia parlamentară pentru administrație publică și CALM. Au loc întrevederi de lucru sistematice cu reprezentanții comisiilor parlamentare și cu membrii parlamentului.

S-a stabilit un dialog instituțional cu principale ministere – Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei etc. Cu unele din aceste ministere au fost semnate acorduri de cooperare. De asemenea, reprezentanții CALM fac parte din grupurile de lucru sectoriale/ministeriale pe problemele descentralizării și administrației publice locale.

Ia amploare și se perfecționează mecanismul de avizare a proiectelor de acte normative/legislative din partea CALM la solicitarea Guvernului, Parlamentului și altor autorități centrale.

29

CALM

În același timp, trebuie de menționat că situația în domeniul dat nu este perfectă și lasă încă mult de dorit. În acest sens, deseori dialogul și comunicarea este una destul de formală, superficial și fără rezultate concrete; multe autorități/instituții centrale încă nu dau dovadă de înțelegerea și deschiderea necesară pentru stabilirea unui dialog real și efectiv; deseori dialogul poartă un caracter sporadic și haotic.

În ceea ce privește domeniul migrației, atunci când vorbim despre dialogul între APC și APL trebuie de luat în considerare următoarele principii și aspecte:

Cooperarea și coordonarea strânsă intre APL și APC în domeniul migrației este unul din factorii fundamentali și necesari;

APC sunt responsabile de cadrul legal și politici publice în domeniul migrației la nivel național. În același timp, APL sunt competente în elaborarea politicilor locale.

Între autoritățile centrale și locale NU există raporturi de subordonare, iar relațiile între ele se bazează pe principiile de legalitate, colaborare și transparență.

În relația cu APL, autoritățile centrale au rolul de suport și asistență metodologică, instruire, acordarea de finanțări, creare de condiții legale/normative prielnice etc.

La nivelul administrației publice centrale au fost create unități/persoane responsabile de domeniul migrației (focal points). În acest sens, urmează: (a) consolidarea capacităților și funcționalității acestor unități, (b) stabilirea unor astfel de unități/responsabili la nivelul APL 2 și APL 1 și (c) elaborarea și perfecționarea unui mecanism efectiv de coordonare și cooperare între aceste unități/responsabili din cadrul diferitor nivele ale administrației publice.

30

CALM

La momentul actual deja există câteva platforme importante de cooperare, coordonare și informare în domeniul migrației. Ele reprezintă un început și urmează să fie dezvoltate și consolidate. Unele din aceste platforme sunt deja destul de bine organizate, pe când altele sunt mai mult neformale și urmează a fi formalizate, structurate și organizate în modul corespunzător. Aceste platforme într-o măsură sau altă abordează problemele migrației atât la nivel național, cât și la nivel local. În mod special evidențiem următoarele platforme:

Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare și Comisia pentru coordonarea unor activități ce țin de procesul migrațional. În componența acestor comisii sunt incluși și reprezentanți ai CALM. Aceste două comisii, după caz, se implică cu o anumită regularitate în discuții și soluționarea anumitor probleme legate de migrație. Este logic că politica de stat în domeniul migrației este ridicată la nivel guvernamental și interministerial destul de înalt. O astfel de abordare corespunde importanței domeniul dat, aducând pe de o parte, o mai mare influență politică și decizională. Pe de altă parte, constituind o oportunitate bună pentru factorii decizionali de rang înalt de a fi informați despre problemele din domeniul dat. În același timp, o sarcina importantă pentru viitor ar constitui consolidarea implicării acestor comisii în soluționarea practică a problemelor migrației, o regularitate mai mare a ședințelor acestor comisii pe tema migrației, precum și creșterea interesului din partea factorii decizionali în includerea domeniului migrației în lista priorităților.

31

CALM

Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) – instituție oficial împuternicită de elaborarea politicilor în domeniu migrației și relațiilor cu diaspora. De asemenea, este și principalul responsabil de realizarea politicilor din domeniul migrației. Mecanismul de coordonare sub egida Biroului pentru Relații cu Diaspora include grupul de Responsabili (puncte focale) din ministere și instituțiile administrației publice centrale. În componență acestui grup este inclus și CALM. Mecanismul respectiv este deja testat și funcționează. În cadrul lui se discută în mod regular problemele de administrare a procesului migrației în țară la nivel de administrație publică centrală. Discuțiile sunt destul de productive nu doar în sens de informare reciprocă, dar și în sens practic – de elaborare a strategiilor, planurilor de acțiuni, organizarea evenimentelor promoționale și a măsurilor concrete.

Ministerele de ramură cu responsabilii (punctele focale) în domeniu migrației. La momentul actual, practic în toate ministere sunt instituite unități corespunzătoare și numite în funcție persoane în calitate de responsabili pe migrație. În fiecare minister responsabilitățile sunt atribuite la nivel tehnic (unitate de personal, responsabilă de migrație), precum și la nivel politic - vice ministru responsabil de domeniu migrației. Sarcina de bază pentru viitor este reconfirmarea voinței politice privind domeniul migrației la nivel de guvern și consolidare capacităților instituționale ale ministerelor și personalului implicat în managementul migrației.

Centrele de informație și consultanță în cadrul NEXUS Moldova ajută migranții și familiile acestora în sens practic, în funcție de necesitățile individuale cu care se adresează persoanele. Sarcina pe viitor a NEXUS Moldova este consolidare capacităților, extinderea acoperirii geografice, precum și lărgirea portofoliului de servicii oferite prin intermediul partenerilor săi.

32

CALM

Autoritățile publice locale de nivelul întâi și doi se ocupă în prezent de migrație într-o manieră sporadică și ad-hoc. Se ocupă în mare parte de soluționarea problemelor sociale cauzate de migrație. În această privință, lipsește o abordare sistemică și strategică. De aceea, astăzi practic nu sunt localități care ar fi inclus migrația în planurile sale strategice de dezvoltare sau care ar fi beneficiat de proiecte în domeniul migrației. Urmează a fi consolidate capacitățile personale și cele instituționale ale APL 1 și 2 în domeniul gestionării eficiente a migrației și domeniile conexe: atragerea fondurilor și investițiilor, crearea precondițiilor necesare pentru dezvoltarea locală economică etc.

Crearea a zece oficii de reintegrare a migranților este planificată de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Platforme/rețele de coordonare la nivel de fiecare raion mai mult sau mai puțin formalizate, deși încă nu există, totuși el vor consolida esențial mecanismul de coordonare și de gestionare a migrației la nivelului unităților administrativ-teritoriale de nivelul I și II.

Platforme participative există în mai multe localități, însă nu pe problemele migrației. Un obiectiv pentru viitorul apropriat ar fi consolidarea acestora și includerea în sfera lor de atenție a domeniului migrației cu toată complexitatea sa de probleme și beneficii pe care le comportă.

Platforme de promovare a beneficiilor și soluționare a problemelor legate de migrație pe plan extern – urmează a fi consolidate la nivel de Guvern, BRD și CALM. Aici vorbim despre activitatea comună în vederea includerii migrației printre prioritățile guvernamentale, precum și elaborarea/definitivarea politicilor naționale și locale. De asemenea, unificarea eforturilor în atragerea fondurilor externe pentru soluționarea problemelor migrației.

33

CALM

În continuare propunem o schemă care reflectă procesul multidimensional de gestionare co-participativă pe verticală și orizontală a fenomenului migrației.

34

Guvernul Republicii MoldovaComisia Națională pentru Populație și DezvoltareComisia pentru coordonarea unor activități ce țin

de procesul migraționalCancelaria de Stat (Birou relațiilor cu diaspora)

Grup de lucruinter-

ministerial

BRDMinistere de

ramurăCALM

Platforme de coordonare șipromovare a politicilor,

fondurilor și programelor(Acordul de Asociere cu UE

Dialog cu donatorii)

Parteneriiinternaționali

Congresul Autorităților Locale din Moldova

APL 1, APL 2, Rețele de orașe, femei, secretari

Platformade

coordonareîn APL

CALM, APL 1,APL 1

Responsabilitehnici

(focal points)

Responsabilitehnici

(focal points)

Viceministruresponsabilde migrație

Ministere

Raioane

Procesulparticipativ

Responsabilitehnici

(focal points)

Procesulparticipativ

Platforme de coordonare lanivel local (în fiecare raion)

Reprezentanți APL 1Reprezentanți APL 2

Municipalități

CALM

Schema reflectă un model logic de cooperare și coordonare a managementului integral al migrației pe toate nivele de administrație publică. Diagrama de asemenea prezintă cele mai importante platforme de coordonare. La prima etapa (2016-2017) sarcina cheie este crearea și consolidarea platformelor instituționale – în fiecare instituție la nivel local și la nivel central, dar și crearea platformelor inter-instituționale la nivel național și local. La etapa a două (2017-2018) sarcina cheie va fi consolidare instituțională a platformelor și mecanismelor de coordonare inter-instituțională a managementului procesului de migrație.

Direcțiile principale în consolidarea proceselor de coordonare a procesului de migrație

La momentul actual există o bază instituțională pentru coordonarea procesului migrației la nivelul administrației publice centrale. Sarcina principală în continuare va fi de a dezvolta și perfecționa mecanismul de coordonare/cooperare între diverse instituții guvernamentale, de a consolida capacitățile lor instituționale, în special capacitățile responsabililor (focal points) de domeniu migrației. În același timp, printre alte priorități și direcții de activitate pe termen scurt și mediu ce vizează eficientizarea mecanismului de cooperare și coordonare din domeniul migrației, pot fi menționate următoarele:

1 Instituirea responsabililor (punctele focale) pe migrație la nivel raional. În anul 2016 accentul urmează a fi pus pe crearea instituției responsabililor, consolidarea capacităților acestora, precum și includerea lor în procesul de coordonare a managementului migrației la nivel național.

2 Crearea și consolidarea cadrului instituțional, de politici și de resurse umane disponibile la nivelul APL 1 în domeniul migrației. Chiar dacă mai multe localități din Republica Moldova, într-o măsură sau altă, deja abordează problemele migrației în activitatea lor, totuși încă nu s-a ajuns până la abordări consecvente, permanente și de sistem la nivel de politici locale. Ar fi important de creat cadrul metodologic pentru abordarea corespunzătoare a

35

CALM

acestei probleme la nivel local, de stabilit cadrul de politici, cadrul instituțional și de coordonare la nivel local. De asemenea, este important de identificat resurse umane calificate, de consolidat capacitățile personalului implicat direct, cât și a altor funcționari din cadrul APL. Este necesar de dezvoltat/consolidat sinergii, legături și mecanisme de coordonare dintre activitățile APL și APC cu cadrul normativ existent. La prima etapa, până la sfârșitul anului 2016, este esențial de motivat interesul APL față de domeniu migrației, de pregătit materiale metodologice pentru abordarea problemelor migrației de către APL, precum și de consolidat capacitățile APL în managementul migrației. În anul 2017 urmează a fi consolidat mecanismul de coordonare și cooperare dintre activitățile APL și APC în managementul procesului migrației.

3 Urmează a fi sporit interesul și rolul societății civile față de problemele migrației. Aici sunt esențiale fondurile structurale, fondurile naționale și internaționale pentru proiecte în domeniul migrației. Este în primul rând în competență APL de creat condiții stimulatorii pentru implicarea societății civile în abordarea problemelor migrației la nivel local. Trebuie de atras atenție la consolidarea proceselor participative la nivel local în elaborare politicilor. De asemenea, este importantă implicarea societății civile în ridicarea fondurilor pentru domeniul migrației precum și în analiza și monitorizare proceselor migraționale în localitățile noastre. În anii 2016-2017, inclusiv cu suportul CALM, MiDL, NEXUS Moldova, precum și altor programe internaționale din domeniul migrației, urmează a fi create precondițiile de bază pentru creșterea interesului general față de domeniul migrației și implicare mai largă a populației în managementul eficient al migrației.

36

CALM

4 Rolul finanțatorilor și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova în domeniul migrației este important și va crește constant. În acest sens, este important de implicat donatorii nu doar în finanțarea proiectelor legate de migrație, dar și de asigurat legătura lor strânsă cu realitățile existente și de explicat problemele reale cu care se confruntă comunitățile noastre. Această explicare este necesară pentru ca donatorii să adopte abordări cât mai realiste, care să-și găsească reflectare în prioritățile și modalitățile de acordare a suportului financiar și elaborarea programelor specifice. Acest proces de explicare și conștientizare a donatorilor va fi unul continuu, de lungă durată și va fi bazat pe dezvoltări și provocări nu numai în Republica Moldova, dar și în țările de origine a partenerilor noștri de dezvoltare.

Factorii actuali principali a implicării APL în gestionarea migrației

APL de nivelul 1 și 2 în mod natural urmează a fi implicate în procesul de gestionare a migrației. În acest sens, APL și comunitățile locale urmează să-și creeze o bază normativă/de politici; să stabilească structurile/platforme de coordonare și să beneficieze din posibilitățile și oportunitățile oferite de migrație. De asemenea, ele ar trebui să fie înzestrate cu resursele financiare adecvate pentru stabilirea cadrului instituțional de migrație. În acest context, este extrem de important rolul procesului de descentralizare care are loc în prezent în Republica Moldova. Rolul descentralizării nu se reduce doar la transferul mecanic de anumit competențe. De fapt, pe parcursul a 25 de ani de independență către APL au fost transferate o mulțime de competențe și responsabilități. Însă, în prezent descentralizarea trebuie privită deja în calitate de transfer efectiv către APL a resurselor și capacităților necesare exercitării multitudinii de competențe și responsabilități adunate pe parcursul anilor.

37

CALM

Un aspect important, reprezintă faptul că Legea privind descentralizarea administrativă (nr. 435 din 2006) nu menționează expres migrația în calitate de domeniul de competență proprie a APL I sau II. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că domeniul migrației este un domeniu de competență a statului (Guvernului), care poate fi delegat către APL cu condiția asigurării integrale a finanțării din bugetul de stat. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că APL pot, în caz de necesitate și posibilitate, să se implice în domeniul dat în modul și limitele posibilităților. Iar în calitate de temei juridic pentru implicarea APL într-o formă sau alta în gestionarea migrației pot fi folosite prevederile art. 5 al Legii nr. 435 privind descentralizare administrativă care prevede dreptul autorităților locale și centrale de a coopera în realizarea unor proiecte și servicii de interes comun.

De asemenea, menționăm că există anumite competențe/atribuții legate de migrație, dar care aparțin fie APL de nivelul II (Protecția socială) sau aparțin autorităților centrale: politicile în domeniul resurselor umane, piața muncii, mediul de afaceri, politică fiscală și piețele financiare etc..

Capacitatea financiară a APL de a se implica serios în domeniul migrației este un element esențial. În acest sens, la momentul actual resurse financiare corespunzătoare nu există nici la nivel central, nici la cel local, iar puterea decizională a APL asupra bugetelor locale este foarte mică (APL au libertatea totală de a decide, în medie, doar asupra aproximativ 20% din buget local, în rest sunt resurse cu destinație specială). În această situație impulsionarea procesului de descentralizare (în special a celei fiscale) și atragerea resurselor financiare de la partenerii de dezvoltare reprezintă cea mai realistă și eficientă cale de a crea niște precondiții și posibilități minime necesare pentru realizarea unor măsuri concrete și sistemice în domeniul migrației la nivel local.

38

CALM

Un factor foarte important din domeniul migrației, reprezintă îmbunătățirea mediului de afaceri la nivel național și local. Mediul de afaceri influențează foarte mult dezvoltarea economică și socială a țării și comunitățile locale, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, baza impozabilă și veniturile bugetelor (național și locale) etc. Domeniul politicilor economice și crearea mediul de afaceri corespunzător din Republica Moldova la momentul actual este în competența deplină a autorităților centrale și este unul destul de problematic. Fapt recunoscut de toți actorii naționali și internaționali. De aceea, pentru a îmbunătăți situația în domeniul dat sunt necesare o serie de măsuri la nivel național și local. În special:

Demonopolizarea economiei și stabilirea regulilor egale pentru toți întreprinzătorii;

Asigurarea transparenței fondurilor naționale de investiții publice și îmbunătățirea radicală a sistemului de achiziții publice;

Privatizarea întreprinderilor din proprietatea statului (surse principale de ineficiență și corupție);

Reformarea sistemului financiar/bancar;

Promovarea comună de către APL, CALM, asociațiile sectorului privat (agricultorii, investitorii străini, etc.) și instituțiile APC abilitate (Ministerul Economiei, MIEPO, ODIMM, etc.) a măsurilor urgente în vederea îmbunătățirii climatului de afaceri la nivel național;

Inițierea discuțiilor privind eficientizarea, inclusiv prin privatizare, a operatorilor de utilități publice la nivel local (apă și canalizare, deșeuri, alte servicii comunale etc.)

Implicare sectorului privat în discuții pe marginea problemelor și soluțiilor la nivel local;

Crearea platformelor de consultare la nivel local între APL și sectorul de afaceri;

39

CALM

Elaborarea politicilor economice și fiscale locale – impozitare, facilități pentru afaceri, încurajare și motivare a afacerilor la nivel local etc.

Stabilirea unei cooperări mai strânse între APC și APL în coordonarea măsurilor de îmbunătățire a mediului de afaceri, de atragere a investițiilor și de promovare a exportului.

Stabilirea cooperării cu partenerii de dezvoltare în dezvoltare economică locală, în domeniu politicilor economice și fiscale la nivel local.

Căutarea piețelor de desfaceri pentru producătorii locali, inclusiv profitând de contactele stabilite de către APL cu instituțiile APC, cu diaspora și cu partenerii de peste hotare.

Pentru a asigura o implicare activă și eficientă a APL în domeniul migrației, urmează a fi realizate mai multe schimbări esențiale la nivel național și local, care să asigure creșterea capacităților lor financiare și instituționale. În mod special, sunt necesare următoarele direcții de acțiune:

1 Migrația trebuie să devină un domeniu transversal (cross-cutting) în cadrul tuturor politicilor relevante la nivel național și local, precum și în cadrul programelor/proiectelor investiționale și de finanțarea din diferite domenii;

2 Continuarea și consolidarea procesului de descentralizare, având drept scop crearea posibilităților reale pentru implicarea APL în problemele migrației;

3 Transferul către APL a mai multor resurse financiare, consolidarea bazei fiscale locale, liberalizarea taxelor/impozitelor locale și asigurarea unei libertăți decizionale mai mare pentru APL în privința resurselor financiare disponibile;

40

CALM

4 Dezvoltarea unui cadrul normativ național stimulatoriu pentru implicare APL și a sectorului privat în domeniul migrației;

5 Creșterea influenței APL asupra mediului de afaceri, politicilor fiscale și economice locale. Crearea condițiilor legale și material pentru elaborarea și adoptarea unor politici fiscale și economice locale;

6 Elaborarea și implementarea unor programe speciale la nivel național pentru migrație din fondurile naționale (fonduri de dezvoltare regională, fondul ecologic, fondul eficienței energetice, fondul rutier, bugetul de stat);

7 Negocierea cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova a unor programe speciale de finanțarea a domeniului migrației.

41

CALM

Anexa 1: Informație utilă în domeniu migrației

1. Biroul pentru Relații cu Diaspora - http://www.brd.gov.md/

”BRD este subdiviziune a Cancelariei de Stat, în subordinea directă a Prim-Ministrului și coordonează politicile de stat în domeniul diasporei, creată prin HG 780 din 19 octombrie 2012.

Principalele priorități guvernamentale în domeniul diasporei:

Valorificarea oportunităților de dezvoltare ale migrației pentru dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova

Re-stabilirea, menținerea și dezvoltarea legăturii dintre diaspora și populația țării și instituțiile publice

Îmbunătățirea mecanismelor de protecție a drepturilor diasporei moldovenești”

2. NEXUS Moldova - http://nexusnet.md/- înspre ajutorul migranților

“Oricine care intenționează să plece în străinătate, fie deja se află acolo sau are rude/prieteni peste hotare, fie se gândește să revină în țară sau deja s-a întors are o sumedenie de întrebări, răspunsul cărora necesită mult efort și consumă mult timp. Noi suntem cei care căutăm răspunsurile, oferindu-le gratuit clienților noștri. Pentru asta încheiem parteneriate cu instituțiile publice, companiile private și organizațiile nonguvernamentale care pot oferi exact soluțiile de care au nevoie migranții moldoveni și familiile acestora…

Suntem o rețea de Centre de Servicii NEXUS deschise în prezent la Cahul, Chișinău, Edineț și Ungheni, precum și aici, în acest spațiu virtual. Oricare ar fi modalitatea să ne bateți la ușă, fiți sigur că NEXUS vă va primi cu zâmbetul pe buze și soare în oficiu, indiferent de timpul de afară…”

42

CALM

3. Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova (SDC) – Programul “Migrație și dezvoltarea”

”Începând cu anul 2011, Republica Moldova beneficiază de sprijinul elvețian în procesul comprehensiv de integrare a migrației în planurile de dezvoltare țării și în politicile sectoriale…

Programul ”Migrație și dezvoltare”, lansat în 2014, își propune să identifice și să promoveze activitățile inovative menite să sporească efectele pozitive ale migrației și să diminueze impactul negativ al acesteia…”

4. PNUD, Programul ”Integrarea Migrației în Dezvoltarea Locală” – http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/operations/projects/poverty_reduction/integrated-migration-local-development-project-/

”Proiectul are drept scop îmbunătățirea accesului la serviciile publice locale, prin abilitarea și mobilizarea migranților pentru o dezvoltare locală durabilă. În acest sens, autoritățile publice locale și centrale vor fi abilitate să elaboreze și implementeze politici strategice care vizează migrația și să le coreleze cu procesele de dezvoltare locală; astfel contribuind la inițierea și implementarea în continuare a serviciilor comune și a inițiativelor generatoare de venituri, asigurând accesul egal pentru femei, copii, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități, și pentru alte grupuri din localitățile țintă selectate…”

5. Organizația Internațională pentru Migrație - http://iom.md/index.php/ro

6. Agenda Europeană privind migrație – Comunicare (document de politică) a Comisiei Europene (în limba română) - Bruxelles, 13.5.2015 COM(2015) 240 final http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-migration/background-information/docs/communication_on_the_european_agenda_on_migration_ro.pdf

43

Acest Ghid este distribuit în mod gratuit; orice comercializare este strict interzisă.

www.nexusnet.md

CALM