Migraia economică – analiza factorilor determinani ai acesteia · o au factorii de natură...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2019 73

Migraţia economică – analiza factorilor determinanţi ai acesteia

Drd. Olivia –Georgiana NIȚĂ ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Drd. Alexandru BADIU ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract Migrația poate fi descrisă ca un fenomen spațial, deoarece implică

schimbarea locului de rezidență al unei persoane, pe o perioadă variată

sau determinată de timp. Migrația presupune mișcarea populației, fi e că se

petrece în interiorul unei țări, fi e că are loc în afara granițelor unei țări.

Motivația unei persoane de a pleca din țara natală are la bază o combinație

de factori de natură economică, politică sau etnică. Se pot observa o serie

de factori atractivi care pot infl uența decizia migrantului de a pleca din țara

de origine, printre astfel de factori se numără: îmbunătățirea calității vieții,

dezvoltarea personală și profesională, precum și factori de natură politică,

cum ar fi : respectarea drepturilor, a legii și libertății, siguranță și securitate.

Cel mai mare impact însă, in luarea deciziei de a pleca din țara de origine

o au factorii de natură economică. Migrația este determinată de diferențele

salariale dintre două regiuni geografi ce, țara de origine a migrantului și țara

de destinație a acestuia. Acesta va analiza îndeaproape toate opțiunile sale

și o va alege pe cea care ii va maximiza utilitatea și îi va satisface nevoile

din momentul respectiv. Motivul principal pentru care migranții aleg să plece

temporar sau permanent din țara natală este cel de creștere a veniturilor.

Corelația directă și pozitivă dintre creșterea veniturilor migrantului și

îmbunătățirea calității vieții acestuia și implicit a familiei lui, accesul la

sisteme de sănătate mai bune, sisteme educaționale pentru copii, dezvoltarea

personală și profesională, precum și alte nevoi, infl uențează migrantul în

alegera unei noi destinații.

Cuvinte cheie: migrația, factori de infl uență, calitatea vieții,

motivație, diferențe salariale

Clasifi carea JEL: F22, O15

Introducere

Migrantul internațional este persoana ce locuiește într-o țară diferită de cea în care s-a născut. Motivul pentru care alege să plece din țara natală este legat de o serie de factori de infl uență, fi e din țara natală, fi e din țara

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201974

de destinație, factori de natură: economică, politică sau socială. Migrantul

economic sau lucrătorul migrant, așa cum mai este defi nit de Organizația Natiunilor Unite (ONU), este o persoană care își părăsește țara căutând o îmbunătățire a nivelului de trai sau oportunități de angajare, deoarece condițiile economice din țara sa nu sunt satisfăcătoare.

Literature review Anghel, Niță și Badiu (2017) au analizat efectul remitențelor asupra creșterii economice. O temă similară este studiată de Giuliano și Ruiz-Arranz (2009). Anghelache, Niță și Badiu (2017) au utilizat modele econometrice pentru a studia impactul remitențelor în economie. Anghelache (2009) a utilizat instrumentarul statistic pentru analiza migrației. Artjoms și King (2012), precum și Foley și Angjellari-Dajci au cercetat motivele migrației. Beets și Willekens, (2009) au studiat corelația dintre criza economică globală și migrația internatională. Crowder, Hall and Tolnay (2011) au analizat tipurile de migrație. Kaplan și Schulhofer-Wohl (2012) au studiat migrația transfrontalieră. Kennan și Walker (2011) au analizat infl uența venitului așteptat asupra deciziei de migrație. Moreno-Galbisa și Tritah (2016) au studiat efectele imigrației pe piețele forței de muncă. Zaiceva și Zimmermann (2013) au abordat aspect ale revenirii migranților în țara de origine.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții

Banca Mondială grupează factorii care contribuie în luarea deciziei de a migra într-o altă țară în trei mari categorii și anume: 1. Factori economici și demografi ci. Aspectele analizate din punct de

vedere economic și demografi c care contribuie în mod semnifi cativ la adoptarea deciziei de a migra din țara de origine se referă la sărăcie; șomaj ridicat; salarii mici; taxe mari; rate de fertilitate crescute; sisteme de sănptate precare. Aspectele atractive ale migrării într-o altă țară vizează cerere de muncă; perspectiva unui salariu mai mare; potențial de îmbunătățire a standardului de viață; sisteme de educație și sănătate favorabile; creștere economică puternică; tehnologie.

2. Factori politici. În categoria factorilor presanți din punct de vedere politic se includ: confl ictul, nesiguranța, violența; guvernarea slabă; corupția; abuzurile drepturilor umane, iar în categoria celor atractivi “pull”: siguranța și securitatea; libertatea politică; drepturile și libertățile.

3. Sociali și culturali. Factorii presanți “push” din punct de vedere social și cultural cuprind discriminarea bazată pe etnie, gen, religie,


etc., iar cei atractivi “pull” se referă la reîntregirea familiei; rețeaua de prieteni; libertatea de la discriminare.

În fi gura numărul 1 sunt prezentate, schematic, aspecte cu privire la factorii care determină decizia de a migra.

Luarea deciziei de a migraFigura nr. 1

• Trendul migrației internaționale, 2017

Banca Mondială estimează că 3.4 la sută din populația globală, locuiește în țări diferite de țara lor natală. Conform Raportul Internațional de Migrație 2017 întocmit de Organizația Națiunilor Unite, la nivel global, s-a înregistrat o creșterea a numărul persoanelor ce locuiesc în țări diferite față de

țările în care s-au născut, numărul migranților internaționali a crescut rapid în

ultimii ani de la 173 milionane în anul 2000, la 258 milioane în 2017.


Evoluția numărului de migranți (milioane)Figura nr. 2

�

�� +�� 3�� 40� � ��4��3��74��8�

-69-;-

++5

+<=

+.=

)

D)

*))

*D)

())

(D)

;))

())) ())D ()*) ()*D ()()

Sursa de date: Organizația Națiunilor Unite

Același raport prezintă faptul că pe primele locuri în ceea ce privește continentele gazdă ale migrației internaționale se afl ă Asia cu 80 milioane și Europa cu 78 milioane, urmate de America de Nord cu 58 milioane și Africa cu 25 milioane.

Numărul migranților internaționali, după destinație (milioane)Figura nr. 3�

�� 9�� 40� ��4��3��%��3��,�� :0��$%��3��

��

��

��

��

��

%�� F� ��

%�� %��

%��G��C��3��#� ��


În ceea ce privește orginea celor 258 milioane de migranți, 106 milioane dintre aceștia s-au născut în Asia, 61 milioane în Europa, 38 milioane în America Latină și Caraibe, 36 milioane în Africa.


Cifrele înregistrate în 2017 arată că în topul țărilor de origine a migranților internaționali se regăsesc India (17 milioane), Mexic (13 milioane), Federația Rusă (11 milioane), China (10 milioane), Bangladesh (7 milioane), Republica Arabă Siriană (7 milioane), Pakistan și Ucraina (6

milioane), România (3.6 milioane).

În anul 2017, 67% din migrația internațională era concentrată în 20 țări, Statele Unite ale Americii cu 50 milioane de migranți internaționali se afl ă în topul țărilor de destinație, pe locurile următoare fi ind Arabia Saudită, Germania și Federația Rusă, fi ecare găzduind în jur de 12 milioane migranți, Anglia și Irlanda de Nord, cu aproximativ 9 milioane fi ecare. În ceea ce privește numărul total al refugiaților și solicitanților de azil, numărul ofi cial înregistrat al acestora a fost în anul 2016 de 25,9 milioane. Turcia (3.1 milioane) găzduind cea mai mare parte a acestora, pe locul doi și trei regăsindu-se Iordania (2.9 milioane) și pe locul 3 Palestina (2.2 milioane). Obiectivul acestei lucrări însă este de a analiza impactul lucrătorilor migranți în țările de origine, cât și destinație. Așadar refugiații și solicitanții de azil nu fac parte din obiectul acestui studiu și nu vor fi incluși determinarea impactului migrației asupra dezvoltării economice a unei țări. Presupunem că motivul principal pentru migrației il reprezintă îmbunătățirea calității vieții a migrantului, cât și a familiei acestuia, migrantul internațional părăstește țara de origine din dorința de a-și acoperi nevoi ca: un loc de muncă mai bun, educație, sănătate. În ceea ce privește refugiații și solicitanții de azil, aceștia își părăsesc țările de origine mai ales din motive politice. Numărul mare al refugiaților din ultimii doi ani, consider că nu trebuie inclus în acest studiu, deoarece reprezintă un caz special al migrației, integrarea acestora în țările de destinație necesită timp, iar contribuția acestor personae în economia țării poate fi cuntifi cată ulterior, după intergrarea acestor persoane social, economic și fi nanciar. Tendința migranților internaționali este de a se îndrepta către țări dezvoltate, cu venituri mari, astfel la nivel global s-au înregistrat 165 milioane migranți internaționali ce locuiesc în țări cu venituri mari. Grafi cul de mai jos arată distribuția migranților internaționali la nivelul țărilor cu venituri mari, medii si mici. Se observă că 64% dintre migranții internaționali aleg țări cu venituri mari, 32% țări ci venituri medii și doar 4% se îndreaptă către țări cu venituri mici.


Procentul migranților internaționali, pe grupe de venituri, în perioada 2000-2017

Figura nr. 4

�� <��>��&��% ��4��3��%��3��,�:�� :��% ��,�

A<B

9+B

<B

)I

*)I

()I

;)I

A)I

D)I

9)I

+)I

��& ��% ��4�� & ��% ��4�� & ��% ��4�&�


La nivel global și migrația femeilor a înregistrat unele modifi cări, în mare parte datorate unui infl ux de migrație a bărbaților în țările cu venituri mari. Procentul femeilor în migrația internațională diferă însă în funcție de regiune, doar în Asia s-a înregistrat o scădere a procentului femeilor în migrația internațională, de la 46.2% în 2000, la 42.2% în 2017. În Europa procentul a crescut de la 51.6%, la 52%. La nivel global, vârsta mediană în rândul migranților a crescut, America de Nord înregistrând cea mai mare creștere, vârsta înregistrată în 2017 fi ind de 44.7 ani, în Europa vârsta migranților a crescut de la 41.1 ani în 2000 la 42.6 ani în 2017, pe când migranții din Africa au o vârstă mediană de 30.9 ani.

• Trendul migrației internaționale în Europa Pentru a obține informații suplimentare, studiul este extins la nivel geografi c. Analiza migrației internaționale în Europa este primul pas, pentru a aprofunda apoi migrația la nivel de țară, în cazul acestei lucrări România. Europa reprezintă atât o sursă de migrație, 67%1 dintre migranții internaționali, la nivel global proveneau din cadrul continentului, cât și gazdă pentru migrație, cu 78 milioane migranți înregistrați în anul 2017. S-a constatat faptul că migranții se îndreaptă spre țări apropiate regiunii în care s-au născut, acest lucru este valabil și pentru Europa, 67% dintre migranții internaționali născuți în Europa aleg destinații apropiate țării de origine și în cadrul continentului.

1. Raportul Internațional de Migrație 2017 , Organizația Națiunilor Unite


La nivelul Uniunii Europene (UE), conform Eurostat, până la data de 1 Ianuarie 2016, în cele 28 de state membre s-a fost înregistrat un număr total al migranților internaționali de 54.4 milioane persoane. Dintre aceștia 35.1 milioane persoane proveneau din țări din afara UE, iar 19,3 milioane de persoane erau născute într-un alt stat membru UE. Figura nr. 5 prezintă cele 28 țări din UE cu numărul de migranți înregistrat până în anul 2017. Se poate observa că numărul acestora diferă de la țară la alta, se păstrează tendința întâlnită și la nivel global, aceea că migranții internaționali aleg să se stabilească în țări dezvoltate, cu venituri mari. Astfel 12,5 milioane migranți se afl au în Germania. Germania ocupă astfel primul loc în UE și este urmată de Marea Britanie (9.2 milioane), Franța (7.9 milioane), Spania (6.2 milioane) și cu Italia (5.9 milioane).

Țări destinație pentru migranți

Figura nr. 5

Sursa: Banca Mondială, Matricea bilaterală a migrației, date din 2017

Pe de altă parte, există țări din UE ca: România, Bulgaria sau Polonia, unde numărul persoanelor ce migrează în alte țări depășește numărul


persoanelor ce intră în aceste țări, adică migrația netă este pozitivă. Tabelul 1 prezintă țările unde migrația netă este pozitivă, iar fi gura nr. 6 prezinta țările sursă ale migranților internaționali și numărul migranților plecați din respectivele țări.

Migrația NetaTabelul nr.1

Tari Migrația NetaRomania 3,271,707Polonia 3,626,561Bulgaria 1,321,250Portugalia 1,395,697Slovacia 429,323

Sursa: Banca Mondială, date din 2017

Ţări sursă ale migranților

Figura nr. 6.

Sursa: Banca Mondială, Matricea bilaterală a migrației, date din 2017


În analiza migrației sunt utilizate o serie de modelele statistico-econometrice. Asftel, modelul neoclasic – abordare macroeconomică a fost dezvoltat inițial pentru descrierea impactului migrației internaționale în dezvoltarea economică. Ipotezele modelului au în vedere faptul că: migrația internațională este determinată de diferențele salariale dintre țara de origine și cea de destinație; se presupune că eliminarea acestor diferențe ar duce la încetarea migrației internaționale; diferențele dintre infl uxul de capital uman califi cat și cel necalifi cat ar putea avea ca rezultat un model diferit de migrație; mecanismul principal prin care fl uxurile internaționale de muncă sunt generate este reprezentat de piața forței de muncă, alte piețe nu au efecte la fel de importante ca și piața forței de muncă; modul în care guvernele controlează și infl uențează prin reglementări piața internațională a forței de muncă, atât în țările sursă, cât și cele de destinație a migranților. Modelul neoclasic – abordare microeconomică reprezintă o aprofundare a modelului neoclasic macroeconomic. Ipoteza principală a modelului este dată de faptul că, migrantul înaite de a lua decizia de a pleca din țara natală, analizează foarte bine costurile si venitul așteptat, relația cost-benefi ciu, cât și condițiile sociale și tehnologice, și doar atunci când veniturile nete așteptate sunt mai mari decât cele din țara natală alege să migreze.

Concluzii Cea mai importantă consencință a mișcării populației, din punct de vedere al activității economice a unei țări, o reprezintă remitențele. În situația în care principalul motiv pentru care migrantul a ales să plece din țara natală este de a-și susține familia și de a-i acoperi nevoile primare (hrană, casă, îmbrăcăminte, etc.), acesta decide să trimită familiei periodic o sumă de bani, astfel încât aceste nevoi să fi e satisfăcute și calitatea vieții membrilor familiei să se îmbunătățească. În multe cazuri, migrantul alege să transmită bani familiei pentru sănătatea și susținerea educației copiilor. În cazul familiilor cu un venit volatil se ia decizia ca un membru al familiei să fi e trimis într-o altă țară pentru a sustine fi nanciar gospodăria. Astfel costul de a migra într-o altă țară este suportat initial de întreaga familie, în schimbul obținerii unui venit din remitențe pe o perioada temporară. Migranții pot alege să plece din țara de origine doar pentru a economisi veniturile obținute în străinătate, ca mai apoi să le investească fi e în țara de destinație, fi e în țara de origine. Astfel, remitențele trimise de migranți nu se folosesc în consum, ci fac parte dintr-un comportament strategic al migrantului pe termen lung și anume acela de a face o investiție. Decizia de a investi în țara de origine sau cea de destinație este infl uențată de factori ca: nivelul infl ației, stabilitatea macroeconomică, mediul propice sau nu de a investi, nevoia unei investiții în piața respectivă.


Bibliografi e 1. Anghel, M. G., Niță, G., Badiu, A. (2017). Impact of Remittances on Financial

Development and Economic Growth. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 106-112

2. Anghelache, C., Niță, G., Badiu, A. (2017). Migration and remittances – statistical and econometric models used to analyze the impact of remittances in economic development. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 134-143

3. Anghelache, C. (2009). Statistical possibilities for the analysis of migration, Metalurgia Internaţional, XIV (14), Special Issue, 155-156

4. Artjoms I., King, R. (2012). Family Migration Capital and Migration Intentions. Journal of Family and Economic Issues, 33 (1), 118-129

5. Beets, G., Willekens, F. (2009). The global economic crisis and international migration: An uncertain outlook. Vienna Yearbook of Population Research, 19-37

6. Crowder, K., Hall, M., Tolnay, S. (2011). Neighborhood Immigration and Native Outmigration, American Sociological Review, 76 (1), 25-48

7. Giuliano, P., Ruiz-Arranz, M., (2009). Remittances, fi nancial development, and growth, Journal of Development Economics, 90, 144-152

8. Foley, M., Angjellari-Dajci, F. (2015). Net Migration Determinants. Journal of

Regional Analysis and Policy, 45 (1), 30-35 9. Kaplan, G., Schulhofer-Wohl, S. (2012). Interstate Migration Has Fallen Less

Than You Think: Consequences of Hot Deck Imputation in the Current Population Survey. Demography, Springer, 49 (3), August, 1061-1074

10. Kennan, J., Walker, J. R. (2011). The eff ect of expected income on individual

migration decisions. Econometrica, 79 (1), 211–251

11. Moreno-Galbisa, E., Tritah, A. (2016). The eff ects of immigration in frictional

labor markets: Theory and empirical evidence from EU countries. European

Economic Review, 84, 76–98

12. Zaiceva, A., Zimmermann, K.F. (2013). Returning Home at Times of Trouble?

Return Migration of EU Enlargement Migrants during the Crisis. Center for

Economic Research, Working Paper, 89, February

Migraia economică – analiza factorilor determinani ai acesteia · o au factorii de natură...

Documents

Transcript of Migraia economică – analiza factorilor determinani ai acesteia · o au factorii de natură...