MICOLOGIA

Micozele sunt afectiuni produse de ciuperci patogene. Ciupercile produc o substanta toxica , pe seama careia se produce simptomatologia. Unele toxine difuzeaza direct din ciuperca si se numesc EXOTOXINE, alte toxine raman localizate in interiorul ciupercii si sunt eliminate dupa distrugerea acesteia ENDOTOXINE.

Micozele se clasifica in 2 categorii:

MICOZE SUPERFICIALA – care afecteaza straturile superficiale ale tegumentului fara a afecta firul de par.

MICOZE PROFUNDE – care afecteaza si tesutul subcutanat, firul de par si chiar viscerele.

MICOZE PROFUNDE:

TRICOFITIA este o micoza produsa de ciuperci din genul TRICOPHYTONILOR, poate prezenta mai multe localizari.

Pe pielea capului TONDANTATRICOPHYTI, in barba adultului FOLICULITA- KERIONUL BARBII, pe trunchi- HERPES CIRCINAT, la nivelul unghiilor ONICOMICOZE TRICOFITICE.

D.P.D.V. clinic sunt 2 tipuri de TRICOFITII.

TRICOFITIA USCATA – se caracterizeaza prin leziuni ovale sau rotunde sub forma de zone eritematoase. Aceste zone conflueaza si formeaza plaje. Acestea se acopera de scuame albe iar firele de par sunt friabile sau rupte.

TRICOFITIA INFLAMATORIE se localizeaza in zonele acoperite cu par unde formeaza o plaja eritematoasa, usor proieminenta cu pustule foliculare.

EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infectie este omul bolnav si o serie de animale. Calea de transmitere este directa prin scuame si fire de par si indirect prin obiecte contaminate (lenjerie , prosoape, obiecte de frizerie si manichiura).

DIAGNOSTIC

Se stabileste prin examene de laborator, analiza scuamelor si a firelor de par.

TRATAMENT

Se epileaza zona afectata si se badijoneaza cu alcool iodat, sau salicilat de sodium pana la cresterea parului. Se pot utilize unguente antifungice CLOTRIMAZOL.

PROFILAXIE

Tratarea bolii, controlul copiilor la intrarea in colectivitati, respectarea regulilor de igiena in saloane, dezinfectarea obiectelor contaminate.

FAUUS este o micoza produsa de ciuperci din familia TRICOPHYTON . Se dezvolta in profunzimea pielii capului ditrugand firul de par. Acesta forma lasa zone cu alopecie definitive.

Clinic exista mai multe forme.

- Forma cu godeuri- pielea capului se prezinta sub forma unor depresiuni rotunde, acoperite cu cruste galbene si puroi. Lasa alopecii definitive.

- Forma ptiriazica – care apare la nivelul trunchiului- Forma impetiginoasa – localozata la nivelul fetei si membrelor.

EPIDEMIOLOGIE

Transmiterea bolii se face direct de la omul bolnav, mai rar de la animale. Transmiterea se face prin contact direct sau indirect prin obiecte contaminate. Afectiunea se dezvolta mai mult la persoanele cu imunitate scazuta.

DIAGNOSTIC

Se stabileste prin examen de laborator al firului de par, firul de par este cenusiu si degaja miros specific de mucegai.

TRATAMENT SI PROFILAXIE

Ca la tricofitie.

EPIDERMOFITIILE reprezinta un grup de afectiuni cutanate superficial care invedeaza stratul cornos al pielii. Fac parte 3 tipuri de micoze.

1. EPIDERMIFITIA INGHINALA SI INTERDIGITALA

2. ERITRASMA

3. PITIRIAZIS VERSICOLOR

Epidermifitia inghinala si interdigitala este o micoza superficiala, contagioasa produsa de ciuperci din genul epidermophyton. Transmiterea se realizeaza prin contact sexual sau prin obiecte contaminate. Clinic leziunile apar interdigital sau la nivelul plicii inghinale, de unde se extinde catre fata externa a coapselor. Leziunea se prezinta ca o zona eritematoasa de marimea unui bob de porumb care formeaza plaje ce se acopera cu scuame iar continutul leziunii devine palid sau brun.

Eritrasma este o micoza intalnita la adulti, este localizata in regiunea inghinala si este produsa de ciuperca Microsporum minutissimum . Clinic leziunile se prezinta sub forma unor pete rosietice de marimea unui bob de linte. Aceste pete formeaza plaje sau placarde cu

central bine precizat. Pe masura ce leziunea se extinde culoarea devine bruna si se acopera cu scuame. Leziunea se extinde in regiunea coapselor, organelor genital externe, regiunea perianala si sub plica submamara.

Pitiriazis versicolor este o micoza produsa de o ciuperca microsporum furfur . Are o contagiozitate redusa. Clinic se observa leziuni sub forma de macule eritematoase car formeaza plaje de culoare galbena. Treptat vireaza catre brun si se acopera cu scuame fine. Leziunile sunt localizate pe torace , abdomen sib rate.

DIAGNOSTICUL consta in analiza scuamelor.

TRATAMENT consta in badijonari cu rezorcina sau acid boric, unguente clotrimazol. Tratamentul trebuie continuat si dupa vindecare 7 zile pentru a evita recaderile.

CANDIDOZA este o afectiune parazitara provocata de ciuperca candida albicans. Afectiunea se caracterizeaza prin prezenta de zone eritematoase acoperite de cruste albe-alb-sidefii. Nu se detaseaza! Este localizata pe mucoasa bucala, iar treptat se extinde pe mucoasa esofagiana, intreg tubul digestive (pana la anus), mucoasa respiratory si cea vaginala.

Factorii favorizanti antibioterapia excesiva si imunitatea scazuta.

Transmiterea se face direct de la omul bolnav prin intermediul vaselor nespalate sau de la animale

TRATAMENT

Bucala – badijonari cu glicerina boraxata, se administreaza pe cale generala

antifungice ( mycostatin, stamicin, amphotericin ).

PROFILAXIE

Evitarea contactului cu persoanele infectate si evitarea tratamentului prelungit cu antibiotic.

ACTINOMICOZA este o micoza profunde produsa de ciupeci din genul ACTINOMICES. Localizarea poate fi la nivel cervico facial sau mainii si piciorului.

Actinomicoza cervico-faciala este caracterizata prin prezenta de nodozitati cu sediul subcutanat pe planurile profunde. Cu timpul tegumentul poate ulcera iar starea generala a pacientului se agraveaza.

Actinomicoza piciorului si a mainii MICETOM – in acest caz apar nodozitati multiple care se extend si se unesc in placarde, luand aspect tumoral cu ulceratii tegumentare si dureroase la presiune.

EPIDEMIOLOGIE

Transmiterea la om se face prin patrunderea directa a ciupercii la nivelul plagilor tegumentare. Transmiterea poate fi si digestive, odata cu consumul alimentelor contaminate. In acest caz da forme visceral

DIAGNOSTIC – se realizeaza cu lichidul din ulceratii sau biopsie + tesut sanatos.

TRATAMENT pentru forma cutanata se fac badijonari cu iodura de potasiu sau preparate pe baza de arsenic. Se administreaza antifungice Amphotericin sau clotrimazol

PROFILAXIE vaccinarea anti-actinomicotica.

PARAZITOLOGIA

Parazitismul reprezinta relatia dintre un parazit si un organism gazda. Intre parazit si gazda se pot stabili mai multe tipuri de relatii:

1. De saprofitism- parazitul se hraneste pe seama produselor metabolice ale gazdei, fara a produce boala

2. – parazitul se hraneste si se multiplica pe seama organismului gazda, fara a-I produce imbolnaviri.

3. Simbioza – parazitul se hraneste pe seama gazdei si adduce beneficii.

4. De parasitism – parazitul produce imbolnaviri gazdei.

La unii paraziti transmiterea se face de la organismul gazda la omul sanatos. In alte cazuri organismul are nevoie de gazed intermediare. Astfel parazitologia se clasifica in 2 mari categorii.

PARAZITOZE transmise direct sau contagioase (de la om la om) – giardia, lambia.

PARAZITOZE transmise indirect prin surse de apa si animale – trichinela.

PROTOZOOLOGIA

Se ocupa cu studiul protozoarelor. Microorganisme formate o singura celula ce reprezinta necesare perpetuarii speciei. Cele mai multe in mediul exterior. Daca intalnesc conditiile

(frig, uscaciune) isi creaza o membrane de invelis luind forma chistica. Protozoarele se impart in 4 clase:

RHIZOPODE

FLAGELATE

SPOROZOARE

CILIATE

RHIZOPODE – reuneste acele protozoare care lipite de membrane se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. Se numesc AMIBE. Acestea se prezinta sub forma unei cellule cu nucleu central, o protoplasma si pseudopode. Se inchisteaza in conditii nefavorabile si se divine in interior rezultand 4-8 nuclei.

1.ENTAMOEBA HYSTOLITICA – un parazit situate la nivelul colonului la om si produce dizenteria amibiana. Se gaseste in 2 forme.

MINUTA – nepatogena

MAGNA – forma patogena

PATOGENITATE – parazitul ataca peretele intestinal si patrunde in submucoasa. Aici formeaza o punga cu puroi care poate produce ulceratii intestinale si chiar perforatii intestinale. Clinic apare diareea mucosangviolenta cu 5-6 scaune pe zi, insotite de durere, febra, tenesme.

Complicatii – poate produce perforatii intestinale sau abcese la distant – in ficat si plamani.

EPIDEMIOLOGIE – Sursa de infectie este omul bolnav dar si unele animale (cainele, pisica) precum si unele insect (musca si gandacul). Transmiterea se poate realiza indirect, prin apa si alimente contaminate. Calea de patrundere este digestiva. Perioada de incubatie a bolii este de 2 sapt. – 3 luni.

PROFILAXIE – depistarea si tratarea bolnavilor, dezinfectarea closetelor, controlul apei potabile, respectarea regulilor de igiena si consumul de apa fiarta si racita in caz de epidemii.

2. FLAGELATE

Fam. TRICHOMONIDAE – exista 3 specii patogene:

1. Trichomonas elongata

2. Trichomonas intestinalis

3. Trichomonas vaginalis

1. T.E. sau bucalis – este prezenta in cavitatea bucala in cariile dentare. Transmiterea se face prin saliva si vase murdare.

2. T.I. – se localizeaza in zona ileocecala si produce enterocolita tricomoniazica. Bolnavii prezinta 3-4 scauna diareice pe zi cu character de putrefactive, insotite de dureri abdominal si tenesme. Rezervorul de paraziti este cainele si pisica iar mustele ca vector.

3. T.V. – se localizeaza la nivelul mucoasei vaginale, de unde poate invada aparatul urinar. Se poate transmite de la femeie la barbat, la care parazitul cantoneaza in protata si se elimina cu lichidul seminal.

PATOGENITATE

Consta in iritarea mucoasei vaginale, putand produce treptat ulceratii vaginale si se pot extinde catre colul uterin. Femeia bolnava prezinta secretii vaginale albe-spumoase insotite de prurit , senzatia de arsura sau chiar tulburari de mictiune.

DIAGNOSTIC - examenul lichidului pathologic

TRATAMENT – administrarea de antiparazitare Metronidazol, Furazolidon.

Fam. OCTIMIDAE – reprezentantul este Lambia intestinalis- Giardia . Este un parazit localizat in zona ileocecala, unde se cantoneaza si ia forma inchistata urmand a fi eliberat odata cu materiile fecale. Formele chistice sunt f rezistente in mediul inconjurator – 60 zile.

PATOGENITATE – parazitul produce dereglari in mecanismul absobtie-reabsorbtie la nivel intestinal. Patrunde in peretele intestinal provocand tulburari care se manifesta clinic prin diaree si dureri abdominal.

EPIDEMIOLOGIE – sursa de infectie este omul bolnav. Transmiterea se face direct prin contactul cu omul bolnav si indirect prin apa si alimente contaminate. Perioada de incubatie 8-10 zile.

DIAGNOSTIC- se stabileste prin examen coproparazitologic.

PROFILAXIE – se recomanda tratarea bolnavului si controlul colectivitatilor, respectarea regulilor dee igiena si dezinfectarea closetelor.

TRATAMENT – antiparazitare Metronidazol

3. SPOROZOARE

Se caracterizeaza prin modul particular de inmultire care contine generatii asexuate sau schizogonice si generatii sexuate sau sporogonice. Ciclul asexuat consta in fragmentarea parazitului in fragmente mici care vor parazita organismul gazda. Ciclul sexuat reprezinta formarea noului parazit prin fuziunea parazitilor de sex diferit.

1. Gen PLASMODIUM

2. Gen TOXOPLASMA

1. G.P. din acest gen cele mai importante sunt: Plasmodium vivax, falciparum, malaria si ovale, (produc boala malaria).

MALARIA – boala infectioasa ce poate lua aspect epidemic, determinata de patrunderea unui parazit din genul plasmodium . Transmiterea se face prin intepatura de tantar din genul anopheles. Boala se caracterizeaza prin accese de febra intermitenta, splenomegalie si anemie. Evolutia malariei prezinta urmatoarele stari.

1. Starea de invazie – febra continua care dureaza cateva zile, cefalee , diaree, varsaturi. Dupa cateva zile de frisonane temperature creste la 39-40 grade . Frison insotit de transpiratii abundente.

2. Perioada de stare – in care febra se accentueaza, semn ca parazitul a rupt hematiile si invadeaza alte hematii. Febra apare in accese cu stari afebrile.

10-15 accese febrile. Dupa aceasta perioada urmeaza o perioada de liniste aparenta.

3. Perioada recaderilor precoce – accesul febril apare la 2 luni de la incetarea simptomelor.

4. Perioada recaderilor tardive – simptomatologia absenta 7-8 luni.

Durata totala variaza in functie de genul de Plasmodium, de la 2 la 30 ani

EPIDEMIOLOGIE – rezervorul de paraziti este omul bolnav, iar transmiterea se realizeaza numai prin intermediul tantarilor.

PROFILAXIE – izolare, tratare pacient, protective tantari.

2. GEN TOXOPLASMA- cuprinde mai multe specii. Cea mai patogena TOXOPLASMA GONDII. Boala numita Toxoplasmoza clinic prezinta 2 forme:

T. dobandita – ia forma acuta ( miocardita, encefalita, hepatita, pneumonie) si forma subacuta (hidrocefalie, convulsii, tulburari ocular)

T. congenital – se transmite de la mama la fat, producand malformatii grave, incombatibile cu viata.

EPIDEMIOLOGIE

Toxoplasmoza este o zoonoza ce se transmite de la animal la om, transplacentar si indirect prin consum de carne de animal infectat.

PROFILAXIE

Evitarea contactului cu animale domestic, respectarea regulilor de igiena in crescatorii si evitarea consumului de carne insufficient preparata termic sau fara aviz sanitar, deparazitare animal.

4. INFUZORI CILIARI

Din aceasta clasa o specie este importanta pentru parazitologia medicala. Gen BALANTIDIUM, produce Balantidioza - dizenteria balantidiana

PATOGENITATE

Traieste in intestinal gros al omului si al porcului, hranindu-se cu flora microbiana. In unele imprejurari devine agresiv invadind peretele intestinal cu producerea de ulceratii si perforatii. Clinic boala se manifesta cu diaree 8-9 scaune pe zi, scaunele prezinta striuri sanguine, caracter de putrefactive, insotite de tenesme, dureri abdominal si alterarea starii generale. Boala se poate complica cu perforatii intestinale, abcese intestinale si hepatice.

EPIDEMIOLOGIE

Balatidioza este o zoonoza ce se transmite de la porc la om. Afectiunea este intalnita la crescatorii de porcine si la persoanele care prelucreaza intestine de porc. Transmiterea se face direct prin nerespectarea regulilor de igiena si indirect prin alimente. Vectorul principal sunt mustele.

PROFILAXIE

Tratarea bolnavilor, evitarea contact cu animal bolnav, masuri de igiena si protectia fata de muste, deparazitarea animalelor.