Michelangelo
2
O Un cap de bronz allui Michelangelo - O Faimoasa statuie O Fiecare fald a! ve~mintelar sculpturii La Pieta din biserica Sf. Petru din Rama a fast scu!ptat ~i !US- truit pentru a deveni Michelangelo este unul dintre cei mai marl arti~ti care au trait vreodata. Carlera lui impresionantii acoperii mai multe arte: picturii, arhitecturii, sculptura ~i chiar poezie. mea aceea conducea Florenta. Tanarul sculptor a locuit acolo, unde a studiat parulla moartea lui I.orenzo. El s-a relntors apoi la taW lui :;i la fel ca :;i contemporanul sau mai varstnic, Leonardo da Vinci a Inceput sa studieze cu mult entuziasm anatomia. I s-a acordat chiar si privilegiul neo- bj:;nuit de a face disectii pe corpuri umane In bi- serica Santo Spirito, ca recompensa pentru sculp- tarea unui crucifIX din lemn destinat preotului. A Floren~a ~i Roma In cursul anilor ce au urmat, Florenta a deve- nit instabila politic. Multi "noi" profeti i-au prezis caderea. in anul 1494 ora:;ul a fost cucerit de Carol, rege al Frantei :;i Michelangelo a parnsit ora:;ul. in anul 1496 el a fost invitat la Roma unde, printre alte lucrnri a sculptat celebra Pieta. Aceasta statuie mag- nifica i-a adus multa faima. Michelangelo a fost chiar considerat cel mai mare sculptor al Italiei. Aceasta pozitie i-a asigurat prestigiul de-a lungullntregii vieti, nu lipsite de greutati. Michelangelo s-a Intors la Florenta unde Intre anii 1502-1504 a creat statuia Inalta de 5 metri David. Noul papa, primul dintre cei 7 pentru care a lucrat, Iulius II, l-a invitat la ~ Roma In anu11505. Iulius i-a cerut sculptorului ] sa-i creeze un cavou. Acesta trebuia sa fie un ~ monument impresionant, cu peste 40 de statui. ] Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8 ~ luni doar ca sa-:;i aleaga piatra. in tot acest timp papa a devenit din ce In ce mai nernb- dator, pentru ca In final sa renunte la lucrare. Foarte dezamagit, Michelangelo a parnsit Roma, dar surprinzator de repede a fost din nou invitat de Iulius. Mai rezonabil, acesta i-a cerut artistului sa-i creeze o statuie enorma din bronz care sa-1 reprezinte. Sperand ca dupa Incheierea acestei lucrnri, va fi lasat sa lucreze la cavou, artistul a fost din nou dezamagit de cererea lui Iulius II de a decora tavanul Capelei Sixtine. Michelangelo a protestat explicandu-i papei ca pictura nu era chiar pasiunea lui, dar insistentele cu care i se cerea lucrarea I-au con- vins pe artist care :;i-a Inceput munca la celebra capodopern. Nu dupa mult timp Michelangelo a Inteles marea provocare care i se oferise :;i totodata, responsabilitatea enorma pe care o avea. El :;i-a concediat toate ajutoarele fiind hotarat sa duc:1 singur munca la Indeplinire. I-au trebuit patru ani (1508-1512). in anu11527, Roma se aHa sub stapanirea lui Carol V, familia Medici fusese eliminata :;i Michelangelo se aHa In situatia de a coordona constructia unor fbrtificatii. El a banuit ca fus- ese tradat :;i In anul1592 a fugit la Venetia. La Roma a fost Inscaunat Clement al II"lea :;i Michelangelo s-a relntors pentru a-:;i termi- na lucrarea la capela familiei Medici, din Florenta. El a terminat cavourile lui Guliano :;i Lorenzo di Medici, In 1534 dupa care a parasit pentru totdeauna Florenta. Michelangelo a M ichelangelo Buonarroti (1475-1564) s-a n:lscut in localitatea Caprese din Toscana, o provincie a Italiei. Avea doar c:1teva s:lpt:lm:1ni c:1nd familia lui s-a mutat la Florenta ~i l-a l:lsat in grija unei doici. Probabil c:l destinul a jucat un rol important, pentru c:l noua lui familie era una de pietrari. Michelangelo a afirmat el insu~i c:l interesul sau pentru sculpturn a ap:lrut in acele vre- muri. Michelangelo a manifestat 1ntotdeauna ~mbitii artistice ~i dup:l ce a p:lrnsit ~coala, el a ~evenit ucenicul lui Dominico Ghirlandaio - un pictor renumit de fresce din Florenta. Ghiraldaio ~i-a dat searna curand de geniullui rMichelangelo, ~i in anul 1489 l-a trimis s:l ~ rstudieze sculptura suh 1ndrurnarea lui Bertaldo. J Nu dup:l mult limp talentullui Michelangelo atras atentia lui Lorenzo de Medici care la vre- 41 realizat de un sculptor Michelangelo a inal,at mainilor la o disciplina David a devenit pentru mul,i simbolul artei florentine. din secolul al XVI-Iea. arta de la simpla fort,a a intelectuala deosebita.
Transcript of Michelangelo
O Un cap de bronz allui Michelangelo-
O Faimoasa statuie O Fiecare fald a!
ve~mintelar sculpturiiLa Pieta din biserica
Sf. Petru din Rama a
fast scu!ptat ~i !US-
truit pentru a deveni
Michelangelo este unul dintre
cei mai marl arti~ti care au
trait vreodata. Carlera lui
impresionantii acoperii mai
multe arte: picturii, arhitecturii,
sculptura ~i chiar poezie.
mea aceea conducea Florenta. Tanarul sculptora locuit acolo, unde a studiat parulla moartea luiI.orenzo. El s-a relntors apoi la taW lui :;i la felca :;i contemporanul sau mai varstnic, Leonardoda Vinci a Inceput sa studieze cu mult entuziasmanatomia. I s-a acordat chiar si privilegiul neo-bj:;nuit de a face disectii pe corpuri umane In bi-serica Santo Spirito, ca recompensa pentru sculp-tarea unui crucifIX din lemn destinat preotului.
A Floren~a ~i RomaIn cursul anilor ce au urmat, Florenta a deve-nit instabila politic. Multi "noi" profeti i-auprezis caderea. in anul 1494 ora:;ul a fostcucerit de Carol, rege al Frantei :;iMichelangelo a parnsit ora:;ul. in anul 1496 ela fost invitat la Roma unde, printre alte lucrnria sculptat celebra Pieta. Aceasta statuie mag-nifica i-a adus multa faima. Michelangelo afost chiar considerat cel mai mare sculptor alItaliei. Aceasta pozitie i-a asigurat prestigiulde-a lungullntregii vieti, nu lipsite de greutati.
Michelangelo s-a Intors la Florenta undeIntre anii 1502-1504 a creat statuia Inalta de 5metri David. Noul papa, primul dintre cei 7pentru care a lucrat, Iulius II, l-a invitat la
~ Roma In anu11505. Iulius i-a cerut sculptorului] sa-i creeze un cavou. Acesta trebuia sa fie un~ monument impresionant, cu peste 40 de statui.] Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8~ luni doar ca sa-:;i aleaga piatra. in tot acest
timp papa a devenit din ce In ce mai nernb-dator, pentru ca In final sa renunte la lucrare.
Foarte dezamagit, Michelangelo a parnsitRoma, dar surprinzator de repede a fost dinnou invitat de Iulius. Mai rezonabil, acesta i-acerut artistului sa-i creeze o statuie enorma dinbronz care sa-1 reprezinte. Sperand ca dupaIncheierea acestei lucrnri, va fi lasat sa lucrezela cavou, artistul a fost din nou dezamagit decererea lui Iulius II de a decora tavanul CapeleiSixtine. Michelangelo a protestat explicandu-ipapei ca pictura nu era chiar pasiunea lui, darinsistentele cu care i se cerea lucrarea I-au con-vins pe artist care :;i-a Inceput munca la celebracapodopern. Nu dupa mult timp Michelangeloa Inteles marea provocare care i se oferise :;itotodata, responsabilitatea enorma pe care oavea. El :;i-a concediat toate ajutoarele fiindhotarat sa duc:1 singur munca la Indeplinire.I-au trebuit patru ani (1508-1512).
in anu11527, Roma se aHa sub stapanirealui Carol V, familia Medici fusese eliminata :;iMichelangelo se aHa In situatia de a coordonaconstructia unor fbrtificatii. El a banuit ca fus-ese tradat :;i In anul1592 a fugit la Venetia.
La Roma a fost Inscaunat Clement al II"lea:;i Michelangelo s-a relntors pentru a-:;i termi-na lucrarea la capela familiei Medici, dinFlorenta. El a terminat cavourile lui Guliano :;iLorenzo di Medici, In 1534 dupa care a parasitpentru totdeauna Florenta. Michelangelo a
M ichelangelo Buonarroti (1475-1564)
s-a n:lscut in localitatea Caprese din
Toscana, o provincie a Italiei. Aveadoar c:1teva s:lpt:lm:1ni c:1nd familia lui s-amutat la Florenta ~i l-a l:lsat in grija unei doici.Probabil c:l destinul a jucat un rol important,pentru c:l noua lui familie era una de pietrari.Michelangelo a afirmat el insu~i c:l interesulsau pentru sculpturn a ap:lrut in acele vre-muri.
Michelangelo a manifestat 1ntotdeauna~mbitii artistice ~i dup:l ce a p:lrnsit ~coala, el a~evenit ucenicul lui Dominico Ghirlandaio -
un pictor renumit de fresce din Florenta.Ghiraldaio ~i-a dat searna curand de geniulluirMichelangelo, ~i in anul 1489 l-a trimis s:l~rstudieze sculptura suh 1ndrurnarea lui Bertaldo.
J Nu dup:l mult limp talentullui Michelangelo
atras atentia lui Lorenzo de Medici care la vre-
41
realizat de un sculptor
Michelangelo a inal,atmainilor la o disciplina
David a devenit
pentru mul,isimbolul artei
florentine.
din secolul al XVI-Iea.arta de la simpla fort,a aintelectuala deosebita.
MICHELANGELO
"
:\1
O Doni Tondo arat3interesul artistuluipentru compozi~iicompacte, binecl3dite, inspirate deleonardo da Vinci.
In Judecata de apoi Michelangelo a utilizatcontururile ~i formele corpului uman pentru areleva emotiile Wite de personajele portre-tizate. Unele personaje 'sunt pictate In atitu-dini contorsionate, ~i criticii au considerat c~ele relev~ frustrari personale ale personajelor.
Gama larg~ de m~c~ri ~i gesturi imortalizateIn aceast:l lucrare sunt o dovad~ a Intelegeriiprofunde a corpului urnan ~i a felului In careacesta functioneaz~, al lui Michelangelo. El astudiat ~i cuno~tea pozitia fiec~rui mu~chi, os ~itendon. Michelangelo nu a repetat o anumit:lpozitie a corpului In nici una din lucrarile salefiind capabil s~ memoreze toate detaliile unice.
O Un desen al lui
Michelangelo,Madona cu Pruncul
ilustreaza calitatea
sculpturala, caracte-
" ristica stilului
] artistului.
mers la Roma unde a lucrat la peretele altaru-lui din Capela Sixtin~ a Vaticanului. El a creatJudecata de Apoi Intre 1534-1541.
Viziunea eroiciImportanta realiz~rilor lui Michelangelo provinedin Intelegerea total~ ~i admiratia pe care oarata: corpului uman ~i grad~rii cu care ~tia s~ le
ArhitectuIMichelangelo s-a considerat un sculptor ~ichiar picturile sale au calitatea unei anumitetridimensionalitati. Cu toate acestea, artistul~i-a dedicat ultimii 30 ani de viat~ arhitecturii.Si In acest domeniu lucrarile lui au fost la felde remarcabile ca ~i cele din sculptur~.
Papii succesivi i-au comandat numeroaselucrari. Cea mai importanta dintre ele a fostfinalizarea bisericii Sf. Petru din Roma, ale c~reilucrari Incepusera Inc~ din 1506, pe vremea luiIulius al II-lea. Ca ~iln cazul Capelei Sixtine, lalnceput Michelangelo a refuzat s~ se lnhame lao sarcin~ atat de dificil~ dar apoi a acceptat ~is-a pus pe treab~. Din p~cate, el nu a reu~it s~lncheie lucrarea Inaintea mortii survenite ladata de 18 februarie 1564.
exprime. Gandirea renascentista: plasa omul incentrul universului ~i toate celelalte lucruri eraurrulsurate ~i cant~rite In functie de acesta.Michelangelo a concretizat aceasta: viziunetratand forma uma~ intr-un mod idealizat.
El a fost influentat de un pictor, Masaccio ~ide un sculptor, Donatello, Ins~ cea mai bun~inspiratie a sa a reprezentat-o sculptura antic~.
42Arta ~i omul12 -RENA.5TEREA IN ARTA Arta ~i omul 16 -RENA.5TEREA IN MUZlcA
![Operele Lui Michelangelo Buonarotti [2014]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf96f4550346d0338ed9b9/operele-lui-michelangelo-buonarotti-2014.jpg)
