Mic Dictionar Ecologic

5
1 ACLIMATIZARE – proces fiziologic complex datorită căruia o specie (populaţie) poate să-şi desfăşoare normal viaţa în condiţii climatice diferite faţă de cele la care specia respectivă este adaptată; ACUMULARE DE POLUANŢI - fenomen de acumulare a poluanţilor în apă, aer, sol şi organismele vii prin aportul repetat şi de durată al acestora. În principalele medii de viaţă, poluanţii provin din activităţile industriale, de transport, menajere, precum şi pesticide. ADAPTARE - schimbare cantitativă a exprimării caracterelor sub acţiunea factorilor ecologici; AER CONTAMINAT - aer care conţine poluanţi deosebit de periculoşi (substanţe radioactive, gaze toxice, microorganisme patogene etc.) pentru desfăşurarea vieţii. Este prezent mai ales în aglomerările urbane şi industriale. Se caracterizează prin concentraţii mari de substanţe poluante care produc efecte nocive asupra vieţuitoarelor; AER POLUAT - aer care conţine poluanţi în concentraţii ce determină efecte nocive sau care produc disconfort. Este întâlnit în marile oraşe. Datorită acestui fapt, întreaga ambianţă umană este modificată, ca şi viaţa populaţiei oraşului respectiv; AGRESIVITATEA POLUANŢILOR - termen folosit în ecologie pentru a desemna acţiunea unui poluant sau a unui complex de poluanţi care în anumite condiţii de mediu produc o vătămare excesivă organismelor sau bunurilor materiale; APĂ REZIDUALĂ - apă rezultată din procesele industriale şi activităţile menajere, care conţine diferite elemente sau substanţe chimice nocive, microorganisme patogene ( virusuri, bacterii, ouă sau larve de insecte etc.) ARIE POLUATĂ - porţiune de teren în care se înregistrează concentraţii de poluanţi ( proveniţi din una sau mai multe surse) peste limita legală sau fixată prin regulamente de protecţia mediului; BIOCENOZĂ - componentă vie a unui ecosistem reprezentând o comunitate unitară şi complexă de plante şi animale. Între

description

Mic Dictionar Ecologic

Transcript of Mic Dictionar Ecologic

Page 1: Mic Dictionar Ecologic

1

ACLIMATIZARE – proces fiziologic complex datorită căruia o specie (populaţie) poate să-şi desfăşoare normal viaţa în condiţii climatice diferite faţă de cele la care specia respectivă este adaptată; ACUMULARE DE POLUANŢI - fenomen de acumulare a poluanţilor în apă, aer, sol şi organismele vii prin aportul repetat şi de durată al acestora. În principalele medii de viaţă, poluanţii provin din activităţile industriale, de transport, menajere, precum şi pesticide. ADAPTARE - schimbare cantitativă a exprimării caracterelor sub acţiunea factorilor ecologici; AER CONTAMINAT - aer care conţine poluanţi deosebit de periculoşi (substanţe radioactive, gaze toxice, microorganisme patogene etc.) pentru desfăşurarea vieţii. Este prezent mai ales în aglomerările urbane şi industriale. Se caracterizează prin concentraţii mari de substanţe poluante care produc efecte nocive asupra vieţuitoarelor; AER POLUAT - aer care conţine poluanţi în concentraţii ce determină efecte nocive sau care produc disconfort. Este întâlnit în marile oraşe. Datorită acestui fapt, întreaga ambianţă umană este modificată, ca şi viaţa populaţiei oraşului respectiv; AGRESIVITATEA POLUANŢILOR - termen folosit în ecologie pentru a desemna acţiunea unui poluant sau a unui complex de poluanţi care în anumite condiţii de mediu produc o vătămare excesivă organismelor sau bunurilor materiale; APĂ REZIDUALĂ - apă rezultată din procesele industriale şi activităţile menajere, care conţine diferite elemente sau substanţe chimice nocive, microorganisme patogene ( virusuri, bacterii, ouă sau larve de insecte etc.) ARIE POLUATĂ - porţiune de teren în care se înregistrează concentraţii de poluanţi ( proveniţi din una sau mai multe surse) peste limita legală sau fixată prin regulamente de protecţia mediului;

BIOCENOZĂ - componentă vie a unui ecosistem reprezentând o comunitate unitară şi complexă de plante şi animale. Între

Page 2: Mic Dictionar Ecologic

2

vieţuitoarele ce alcătuiesc o biocenoză, precum şi între acestea şi mediul lor de trai,( biotipul), există relaţii de interacţiune bine statornicite, care asigură funcţiile sistemului respectiv; BIODEGRADARE - proces de descompunere a unor elemente, substanţe, obiecte sau corpuri organice din natură sub acţiunea organismelor vii şi în special a microorganismelor din grupul bacteriilor şi ciupercilor microscopice. BIOSFERĂ - totalitatea ecosistemelor şi a vieţuitoarelor din geosferele care conţin viaţă;

CALITATEA VIEŢII - totalitatea condiţiilor naturale şi socio-culturale ( puritatea mediului de viaţă- apă, aer, sol, peisaj- nivel de dezvoltare al aşezărilor umane etc.). Ecologic, acest concept trebuie integrat în timp, prin asigurarea permanenţei şi perpetuării speciei umane. CALOTĂ DE PÂCLĂ POLUANTĂ – aglomerare de gaze cu formă caracteristică, conţinând produse poluante, localizate deasupra unei anumite zone (oraş, comună, întreprindere industrială). CARACTERISTICI ECOLOGICE – totalitatea caracterelor morfologice sau fiziologice ale unui organism, populaţie sau biocenoză, corelate cu factori de mediu în care ele se dezvoltă; CATASTROFĂ NATURALĂ – fenomen natural cu acţiune de scurtă durată, dar puternic distructivă, asupra componentelor biosferei (cutremure, inundaţii, erupţii vulcanice, uragane, taifunuri);

DEFRIŞARE – înlăturarea completă a pădurilor pe o anumită suprafaţă. Defrişarea iraţională conduce la crearea unor mari dezechilibre în natură, prin modificarea regimului de precipitaţii, al mişcărilor curenţilor de aer, prin degradarea şi eroziunea solurilor, prin apariţia de inundaţii etc. DEGRADAREA MEDIULUI – proces de alterare a calităţilor fizice, chimice şi biologice ale mediului înconjurător, ca urmare a influenţei directe sau indirecte a factorilor ecologici naturali sau antropici. Are drept efect crearea de condiţii improprii de folosire a mediului de viaţă, modificarea ecosistemelor naturale, perturbării în desfăşurarea activităţii umane, apariţia unor boli

Page 3: Mic Dictionar Ecologic

3

etc. Poate fi cauzată de erupţii vulcanice, inundaţii, cicloane, cutremure de pământ, incendii, eroziuni datorate apei şi vântului, substanţe poluante, folosirea abuzivă, defrişări, vânat şi pescuit iraţionale, experienţe nucleare, războaie; DENDROLOGIE - ramură a botanicii care se ocupă cu studiul plantelor lemnoase( arbori şi arbuşti). Pe datele furnizate de aceasta se bazează cercetarea structurilor ecosistemelor naturale( păduri) şi a celor antropice (parcuri, grădini); DETECTAREA POLUANŢILOR – proces de identificare în mediul ambiant, cu ajutorul unor aparate speciale, a prezenţei poluanţilor şi a radiaţiilor nocive, precum şi stabilirea concentraţiei lor în diferite medii; DETERGENT - substanţă chimică organică utilizată în spălarea diferitelor materiale. Reprezintă unul dintre factorii poluanţi ai apelor din natură;

ECOLOGIE - ştiinţă biologică de sinteză ce studiază prin excelenţă conexiunile ce apar între organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu ( abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice. Termenul a fost creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel; ECOSFERĂ - termen generic, care înglobează lumea vie şi toate sferele pământului ce adăpostesc vieţuitoare ( atmosfera, hidrosfera, straturile superioare ale litosferei); ECOSISTEM - fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcătuit dintr-o componentă vie, reprezentată de plante şi animale (biocenoză) şi una nevie ( biotip), formând un ansamblu integrat, în permanentă interacţiune. Termenul a fost creat de botanistul englez A. Tansle în 1935. Totalitatea ecosistemelor la nivel planetar, formează BIOSFERA; EMISIE POLUANTĂ- emisie de substanţe solide, lichide sau gazoase dăunătoare organismelor animale şi vegetale, inclusiv pentru om, provenite din diverse surse, cel mai adesea industriale; EPURAREA APEI - operaţie de îndepărtare, din apele naturale sau reziduale, a materiilor organice şi anorganice dizolvate sau în

Page 4: Mic Dictionar Ecologic

4

suspensie, pentru a le aduce la o calitate corespunzătoare scopului urmărit. Se efectuează prin procedee mecanice, chimice şi biologice, în cadrul staţiilor de epurare;

FACTORII ECOLOGICI – totalitatea factorilor abiotici (temperatură, lumină, precipitaţii, presiune etc.) şi biotici (paraziţi, dăunători etc.) cu care un organism vine în contact şi cu care se intercondiţionează reciproc; FUM - poluant atmosferic format din gaze de ardere şi mici particule solide nearse ( funingine, gudroane,cenuşă etc.) care se prezintă sub forma unui nor cenuşiu până la negru;

LANŢ TROFIC- ansamblul legăturilor care se stabilesc între diferite animale în procesul căutării şi obţinerii hranei. De exemplu, lanţul trofic: omidă-găină-vulpe, sau alge-peşti-om;

MAREE NEAGRĂ - peliculă de petrol ajunsă accidental pe suprafaţa apei marine sau oceanice, care pluteşte un timp mai scurt sau mai îndelungat, până ce difuzează în zona litorală; MEDIU - totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici şi biologici dintr-un loc dat, cu care un organism vine în contact ( temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismul terestru, peisajul, organismele etc.);

NOCIV - capacitatea unor substanţe sau fenomene fizice ( fum, gaze, praf, mirosuri, zgomote, trepidaţii etc.) de a deveni dăunătoare pentru om şi alte vieţuitoare, când depăşesc o anumită limită de concentrare, respectiv de intensitate;

OCROTIREA NATURII – ramură a ecologiei aplicate, având ca obiectiv principal păstrarea şi conservarea populaţiilor naturale tipice, specifice unei anumite regiuni, ca forme perfecte în păstrarea echilibrului biologic local. În acest cadru se includ problemele legate de crearea rezervaţiilor naturale, unde, peisajul flora şi fauna sunt strict protejate;

Page 5: Mic Dictionar Ecologic

5

POLUANT - produs solid, lichid sau gazos provenit din activităţile umane şi dispersat în aer, apă sau sol, cu acţiune dăunătoare asupra organismelor vii, bunurilor materiale, operelor de artă, peisajului etc.; POLUARE - proces de alterare a mediilor de viaţă biotice şi abiotice şi a bunurilor create de om, cauzat mai ales de deşeurile provenite din activităţile umane, de origine menajeră, agricolă, industrială etc., cât şi datorită unor fenomene naturale; PROTECŢIA MEDIULUI – totalitatea acţiunilor întreprinse de om pentru păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale şi spirituale, asigurarea condiţiilor de viaţă generaţiilor actuale şi viitoare. Acţiunea omului asupra biosferei a dus pe întinse regiuni ale globului la deteriorarea unor vaste ecosisteme, la epuizarea solurilor şi a resurselor de apă dulce şi dispariţia a numeroase specii vegetale şi animale. Protecţia mediului a devenit în prezent o problemă stringentă a politicii tuturor statelor;

RESURSE NATURALE - orice componentă din mediul natural, ca solul, apa, flora, fauna, bogăţiile minerale ale subsolului, populaţiile umane; REZERVAŢII ALE BIOSFEREI- teritorii ocrotite care conservă integralitatea, funcţionalitatea şi alte însuşiri naturale ale unor ecosisteme, ce prin existenţa lor contribuie la regenerarea continuă a resurselor fundamentale ale biosferei;

ZONĂ POLUATĂ - loc în care se înregistrează o creştere excesivă a poluanţilor ( proveniţi din una sau mai multe surse) care depăşesc concentraţia limită legală sau fixată prin regulamente.