mgm efs

18
PIATA IN EFS Industria fitness-ului in Romania

description

mgm efs

Transcript of mgm efs

PIATA IN EFSIndustria fitness-ului in Romania

Cuprins

1. Introducere in managementul EFS in RO2. Industria fitness-ului la nivel european3. Industria fitness-ului la nivel national

1. Introducere in managementul EFS-ului in RO

• Sportul nu mai este doar o activitate necesara pentru mentinerea sanatatii organismului. Este o afacere. De fapt, monetizarea activitatii sportive si a imaginii celor implicati este un business.

• De aceea, asa cum transformam niste boabe de cafea intr-un brand de milioane de euro, la fel putem face cu tot ceea ce tine de domeniul sportului: competitii, cluburi, jucatori. Diferenta tine de specificul domeniului si de mecanismele pe care le folosim.

• Sportul functioneaza pe 2 parghii:– Atragerea fanilor– Generare de competivitate si performanta• Surse de finantare:• Vanzarea drepturilor de tv• Sponsorizari• merchandising

• Marketingul sportiv are la baza dorinta companiilor de a se asocia cu valorile sportului in general (performanta, motivatie, putere) cu un sport in particular, cat si cu o anumita entitate sportiva (club sportive, echipa sau jucatori)

• Interesul principal: – Cresterea vizibilitatii– Cresterea valorii de spectacol =>

adrenalina, dinamica

• La nivel international, marketingul sportiv este un domeniu extrem de prolific, pentru ca si sumele implicate sunt considerabile, de ordinul milioanelor de euro. Pe de alta parte, nu e prea usor sa atragi milioane de oameni care sa urmareasca o competitie sau sa aclame un sportiv. De aceea, domeniul mizeaza mult pe:

• - Cresterea valorii de spectacol- Fidelizarea fanilor- Brandingul foarte bun al competitiilor si a cluburilor sportive- Dezvoltarea brandurilor personale ale sportivilor- Acuratetea modalitatilor de calculare a rentabilitatii investitiei (ROI)

• Vedem demersuri de marketing sportiv numai la cluburile de fotbal si la tenis, numai incipient la handbal, rugby si atletism. Totusi, sunt doar demersuri, care indica mai degraba o tendinta, decat o realitate. Aceasta situatie e generata de specificul organizarii administrative a domeniului sportiv la noi.

• Cele mai importante structuri sunt federatiile sportive, ele fiind cele care ar trebui sa urmareasca marketizarea sportului pe care il coordoneaza, cat si al sportivilor pe care ii reprezinta. Dar Federatiile sunt finantate de catre stat, astfel incat fondurile sunt reduse. Desigur, ar putea sa deruleze campanii de branding si/sau marketing, pentru atragerea sponsorizarilor sau a investitiilor private, dar nu au fonduri suficiente. Astfel, sunt intr-un cerc vicios.

• Mai departe, cluburile sportive, directiile judetene de sport intampina probleme de finantare chiar mai mari, data fiind vizibilitatea lor redusa.

• De pe o parte, structurile sportive nu aplica marketingul sportiv din lipsa de fonduri, dar si din lipsa de know-how. Daca ar fi sa privim partea buna, totusi, am putea spune ca avem perspective de a implementa marketingul sportiv si la noi, pentru ca piata este aproape inexistenta, dar cu potential. Atata timp cat mai avem campioni mondiali si olimpici, atata timp cat inca mai practicam sport, avem sanse sa dezvoltam marketing sportiv si la noi.

• Piata noastra nu a ajuns la stadiul in care sa genereze volum. De aceea, nu exista informatii cu privire la valoarea pietei. Unitatile sportive, de tip Federatii, Directii si Asociatii Judetene, cat si cluburi, investesc extrem de putin in marketing, desi ar fi trebuit sa fie cei mai importanti jucatori.

• Cele mai multe fonduri sunt directionate catre antrenamentul sportivilor si participare la competitii. De asemenea, sponsorizarea proiectelor sportive de performanta exista, real, doar la fotbal si tenis. In rest, atragerea sponsorilor pentru alte sporturi este incredibil de dificila.

• Spre deosebire de sporturile clasice, industria fitness-ului a reusit sa imbine promovarea in randul tinerilor si nu numai a valorilor si a beneficiilor fundamentale ale exercitiilor fizice cu obtinerea de profit pe termen lung.

2. Industria fitness-ului la nivel european

GermaniaUK

FrantaOlandaSuediaBelgiaGrecia

RomaniaCroatia

UngariaBulgariaLituaniaLetoniaEstonia

0 1,000 2,000 3,000 4,000 5,000 6,000 7,000 8,000 9,0007,940

6,0192,970

1,9001,300

860800

650625

410290

18011860

Nr. Cluburi fitness in Europa in 2013

Nr cluburi

Tari

Eur

opa

GermaniaUk

FrantaOlandaSuediaBelgiaGrecia

RomaniaCroatia

UngariaBulgariaLituaniaLetoniaEstonia

0 1,000 2,000 3,000 4,000 5,000 6,000 7,000

5,8846,194

3,2581,597

731496

23222

137215

35271611

Veniturile cluburilor de fitness in Europa (mil de Euro)

3. Industria fitness-ului la nivel national • 650 sali fitness• 20-25 % din salile de fitness se afla in Bucuresti• Bucureştiul este oraşul care a atras cea mai mare parte

a investiţiilor în sălile de fitness, unul dintre motive fiind acela că în provincie preţul unui abonament este cu până la 50% mai mic, iar numărul de clienţi este şi el redus, cu toate că pentru construcţia unei săli costurile sunt similare

• Provincia este în urmă cu 5-8 ani faţă de Bucureşti ca dezvoltare a acestei pieţe

• Investiţiile pe această piaţă în ultimii trei ani se ridică la peste 15 milioane de euro

• O sală de fitness devine profitabilă când are minimum 250-300 de metri pătraţi suprafaţă totală, din care 200 de metri pătraţi operaţionali, iar amenajarea spaţiului şi echipamentele costă în jur de 120-150.000 de euro, iar cifra de afaceri este în jur de câteva sute de mii de de euro, în primul an în funcţie de numărul de aparate şi de clienţii atraşi

• Nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fie măcar o sală de fitness

• 920.000 de români merg lunar la sală, conform unui studiu european

• Un român cheltuieşte în medie pe lună 25-30 de euro la sala de fitness

• Sălile de fitness încasează lunar 23-28 mil. euro

• Românii petrec în medie o oră şi jumătate la sală, pentru ei este un loc de socializare, faţă de suedezi care vin strict pentru a face sport şi stau cam o jumătate de oră

• In continuare, vom prezenta situatia salilor de fitness in Timisoara, luand ca reper una dintre cele mai apreciate si mediatizate sali, si anume, Smartfit Studio.

• Locul 1 in Top Profit Romania, judetul TIMIS, domeniul 9313: Activitati ale centrelor de fitness

VIZIUNE SMARTFIT- Inovare şi performanţă pentru un stil de viaţă sănătos-

1. MISIUNE:• Smartfit crede in miscare, fie ca ea inseamna sport sau

evolutie. In iarna anului 2011 au decis sa deschida portile acestui club de fitness si aerobic pentru a promova un stil de viata sanatos, plin de energie, servicii de calitate si performante.

2. OBIECTIVE:• Doresc satisfacerea nevoii de relaxare si cea a confortului

efectuarii unor exercitii fizice personalizate, intr-o atmosfera energica si motivanta. Toata actiunea se petrece in cadrul a 5 sali moderne, foarte incapatoare care dau impulsul necesar mobilizarii fortelor oricarui client

3. PRINCIPII• Fitness-ul este o activitate sportivă

recomandată tuturor, astfel că studioul Smartfit ofera toate facilitatile necesare indiferent dacă este interesat clientul de îmbunătăţirea condiţiei sale fizice (pierderea în greutate, tonifierea musculaturii, optimizarea ritmului cardiac, recuperare medicală etc.) sau daca este un sportiv de performanţă caruia ii place să se aventureze mai mult în sala de forţă a studioului nostru.

4. ECHIPAMENTE

• Smartfit este dotat în mare parte cu aparate Pulse Fitness, echipamente interactive de ultimă generaţie, performante, eficiente, robuste şi cu un design ergonomic, care respectă tendinţa celor mai moderne viziuni. Asta înseamnă benzi de alergat, biciclete, aparte pentru forţă şi practic tot ce conţine o sală de fitness în stil occidental. O parte dintre aceste echipamente îţi oferă posibilitatea de a opta pentru programul de personal trainer virtual direct din interfaţa aparatelor.