PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL

Departamentul Legislativ DirecŃia Informare şi Documentare

Măsuri anti-criză în unele state ale

Uniunii Europene

- octombrie 2009 -

2

CUPRINS

Introducere 3 Măsuri anti-criză în statele Uniunii Europene 6 (Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Slovacia, Suedia,Ungaria) Austria 9 Belgia 12 Republica Cehă 13 FranŃa 17 Germania 18 Italia 21 Spania 26 Tabel - Măsuri de relansare în state UE 30

3

INTRODUCERE łările din întreaga lume au luat măsuri în vederea combaterii efectelor crizei financiare şi economice. Din perspectiva fiscală, abordările în acest sens numără pachete stimulative, măsuri ad-hoc, prevederi temporare, accelerarea procesului de implementare a unor măsuri planificate anterior sau adoptarea tuturor acestor abordări în acelaşi timp. AutorităŃile publice contribuie, la rândul lor, la diminuarea riscurilor. La nivel macroeconomic, ele minimizează riscurile menŃinând încrederea pieŃei prin măsuri credibile de ajustare ordonată a deficitelor globale. Criza financiară a obligat mai multe state din Europa să vină în ajutorul unor bănci puternice pentru susŃinerea sistemului lor bancar cu măsuri ce prevăd fluiditatea monedelor naŃionale şi străine, accentuarea cooperării dintre bănci, crearea unor fonduri de recapitalizare care vor injecta lichidităŃi în bănci şi primirea unui ajutor din partea Fondului Monetar InternaŃional şi al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană limitează şi controlează sprijinul pe care statele membre îl acordă atât industriilor cât şi companiilor individuale, prin intermediul Cadrului de reglementare pentru PiaŃa Comună privind politicile concurenŃiale, aşa cum este el prevăzut în articolele 87 – 89 din tratatul UE.

Acest Cadru vizează eliminarea oricăror practici anticoncurenŃiale care ar putea rezulta din intervenŃia statului în economie. SituaŃia specială generată de criza financiară şi impactul ei asupra economiei reale au determinat Comisia Europeană să adapteze politicile de sprijinire a economiilor naŃionale astfel încât statele membre să poată răspunde crizei, mai întâi în sectorul financiar – de la mijlocul anului 2008 până în prezent – şi ulterior, din decembrie 2008 până acum, în economia reală.

În acest sens, la data de 13 octombrie 2008, au fost luate primele măsuri de ajustare a sectorului financiar. Comisia Europeană a emis atunci un Comunicat al Comisiei privind Aplicarea regulilor privind ajutoarele de stat la măsurile cu caracter financiar, în contextul crizei financiare globale curente. Prin acest Comunicat, Comisia a făcut cunoscut faptul că statele membre pot invoca Articolul 87 (3)(b) din tratatul UE ca bază pentru măsurile de asistenŃă luate pentru a face faŃă crizei financiare, mai ales în ceea ce priveşte măsurile de recapitalizare, garantare şi control a instituŃiilor

4

financiare. Ulterior, Comisia Europeană a furnizat informaŃiile practice necesare pentru implementarea acestor principii. În ceea ce priveşte economia reală, Comisia Economică a relaxat temporar restricŃiile privind ajutoarele de stat. Astfel, la data de 17 decembrie 2008, Comisia Europeană a elaborat un Cadru Comunitar Temporar pentru măsurile de ajutor de stat, cu scopul de a sprijini accesul la finanŃare, în contextul actualei crize financiare şi economice, aplicabil în perioada 17 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010. Acest Cadru lărgeşte sfera de acŃiune a statelor membre UE în ceea ce priveşte măsurile de ajutor de stat,ca răspuns la criza creditelor şi a lipsei de capital a companiilor din sectorul non-financiar. Noile reguli dau posibilitatea statelor membre UE să acorde companiilor şi întreprinderilor ajutoare sub diferite forme: împrumuturi subvenŃionate, garanŃii, împrumuturi subvenŃionate pentru produse verzi, scheme de garantare a capitalului de risc. Conform acestui cadru, statele membre UE au adoptat o serie de măsuri de ajutor de stat, pe care Comisia European continuă să le monitorizeze pentru a se asigura conformitatea lor cu acest cadru temporar. O bună parte dintre aceste măsuri au fost legiferate de către parlamentele naŃionale din statele membre ale Uniunii Europene. Planul de relansare economică al Comisiei Europene conŃine următoarele linii directoare: o acŃiune coordonată a statelor membre, propuneri de accelerare a reformelor structurale, măsuri de investiŃii inteligente şi propuneri pentru stimularea pieŃei muncii şi creşterea cererii, precum şi măsuri pentru ajutorarea IMM-urilor. Scăderea contribuŃiilor sociale plătite de angajatori este o măsură recomandată de Comisie, care are drept scop păstrarea locurilor de muncă. În acelaşi timp, pentru creşterea puterii de cumpărare, este recomandată şi o scădere a impozitelor pe venit. Propuneri de accelerare a reformelor structurale şi măsuri de “investiŃii inteligente”, priorităŃile fiind, în perioada imediat următoare, păstrarea şi crearea de locuri de muncă şi, în viitor, tranziŃia spre o economie mai verde. Comisia propune, de asemenea, folosirea fondurilor pentru stimularea investiŃiilor pentru o economie mai verde, pentru creşterea eficienŃei energetice, dar va mobiliza şi din fondurile existente pentru a-i ajuta pe şomeri, prin calificare şi recalificare. Comisia propune următoarele măsuri:

5

Pentru mediul de afaceri - un nou mecanism temporar privind acordarea ajutoarelor de stat, cu măsuri care au două obiective: garanŃii acordate IMM-urilor, pentru ca ele să obŃină o deblocare imediată a fondurilor de la bănci, împrumuturi rapide, şi bani pentru a încuraja companiile, indiferent de mărimea lor, să investească în tehnologii ecologice chiar şi în această perioadă de criză economică. - păstrarea pieŃei creditului deschisă, ca firmele să aibă acces la finanŃare; - scăderea costurilor afacerilor, prin reducerea poverii administrative; - în acest sens, facturile electronice vor avea aceeaşi valoare legală ca şi facturile de hârtie. - finanŃarea unor sectoare specifice cu împrumuturi de la Banca Europeană de InvestiŃii. Pentru piaŃa muncii - o deblocare mai rapida a banilor din Fondul Social European şi din Fondul European pentru Globalizare; - statelor membre li se recomandă să ia masuri pentru cei rămaşi fără un loc de muncă, pentru recalificarea acestora şi pentru a califica oameni pentru nevoile pieŃelor de muncă; - contribuŃiile sociale ale angajatorilor să fie reduse, la fel ca şi impozitele pe venit ale angajaŃilor.

Pentru dezvoltare regională - asistenŃa acordată statelor membre în pregătirea proiectelor majore de infrastructură; - creşterea avansurilor acordate Ńărilor membre, pentru a atrage investiŃii sau, dacă Ńările sunt confruntate cu lipsa de lichidităŃi, pentru a avea bani pentru beneficiarii proiectelor; - ajustarea programelor operaŃionale în funcŃie de nevoile apărute în contextul crizei economice; - reducerea birocraŃiei.

6

MĂSURI ANTI-CRIZĂ ÎN STATELE UNIUNII EUROPENE

Majoritatea statelor membre au lansat cuprinzătoare măsuri anti-criză, ce conŃin diferite instrumente menite să atenueze problemele cu care se confruntă recesiunea – la nivel economic, financiar, forŃă de muncă şi social. În Bulgaria au fost adoptate o serie de măsuri anti-criză: de la suprimarea corupŃiei la absorbŃia fondurilor europene, accelerarea procesului de adoptare a monedei euro şi rambursarea rapidă a TVA, dezvoltarea egală a tuturor regiunilor din Bulgaria, reducerea diferenŃelor referitoare la creşterea nivelului de trai, reducerea cu 2% a contribuŃiilor la asigurările sociale (de la 31,6 la 29,6), amânarea cu cinci ani a plăŃii impozitului pe venit pentru corporaŃiile care investesc în zonele defavorizate; păsuirea familiilor care au de achitat rate la credite ipotecare, la plata obligaŃiilor către stat; scutiri de la plata TVA-ului în cazul facturărilor electronice, îngheŃarea salariilor şi pensiilor din sectorul public, reducerea drastică a capitalului necesar înfiinŃării unei firme de la 5000 leva (1186 euro) la două leva (0,47 euro). Guvernul danez, prin recenta reformă privind impozitele, susŃine economia prin reducerea de impozite şi prin creşterea investiŃiilor publice în infrastructură, de asemenea, firmele pot amâna plata unor taxe cu o luna de zile, din cauza crizei creditelor. La 4 februarie 2009, a intrat în vigoare Legea privind infuziile de capital de stat în instituŃiile de credit. Pentru a creşte solvabilitatea băncilor naŃionale, a instituŃiilor de credit imobiliar şi maritim, guvernul danez a stabilit un sistem prin care se realizează infuzii de capital în instituŃiile naŃionale de profil, cele străine nefiind eligibile. Programul redus de muncă este o altă măsură anticriză stipulată în contractele colective de muncă. Concediile fără plată întră sub incidenŃa Legii privind ajutorul suplimentar de şomaj. Conform contractelor colective de muncă, programele reduse de muncă sunt de maximum 13 săptămâni, şi pot fi aranjate fie o săptămână de muncă şi una fără plată, fie minim 2 zile pe săptămână de concediu fără plată. Guvernul a adoptat „Patru IniŃiative de sprijinire a angajaŃilor ameninŃaŃi de disponibilizare”. Cele patru iniŃiative se axează pe următoarele domenii:

7

• facilitarea unui acces rapid la cursurile de formare profesională prin creşterea fondurilor alocate;

• stabilirea unui sistem de alertă naŃional care să ofere sprijin cât mai rapid posibil;

• creşterea monitorizării dezvoltării pieŃei muncii; • introducerea de regulamente flexibile privind aranjamentele legate de

programul de lucru redus.

Parlamentul finlandez a autorizat guvernul în decembrie 2008 să acorde până la 50 de miliarde de euro în garanŃii de stat conform „Schemei de garantare a fondurilor bancare”. Toate depozitele bancare finlandeze şi băncile de credit, inclusiv filialele finlandeze ale unor instituŃii financiare străine, sunt eligibile pentru aceste garanŃii de stat. Autorizarea pentru acordarea de garanŃii guvernamentale este limitată până la sfârşitul anului 2009. În Grecia impozitul anual pentru companiile din industria hotelieră va fi redus de la 0,1% la 0,033% iar impozitul minim de 1 euro/mp va fi desfiinŃat. De asemenea, pentru 2009, creditele companiilor hoteliere precum şi noile împrumuturi contractate de operatorii din turism nu vor mai fi impozitate cu 0,6%.

În octombrie 2008, Parlamentul Greciei a adoptat Legea „privind consolidarea lichidităŃilor din economie ca răspuns la impactul crizei financiare internaŃionale”. Planul de sprijinire a economiei este format din trei părŃi: 1. Recapitalizarea băncilor; 2. Garantarea instrumentelor de creditare; Emiterea şi împrumutul obligaŃiilor de stat greceşti instituŃiilor financiare. Orice instituŃie de credit autorizată să funcŃioneze în Grecia, inclusiv filialele băncilor străine, poate beneficia de acest program, dacă îndeplinesc anumite condiŃii, inclusiv numirea unui director în conducerea acesteia precum şi adoptarea unui comportament adecvat. În Letonia Programul naŃional prevede susŃinerea forŃei de muncă, asigurarea şi garantarea creditelor pentru companiile din sectorul economic. Domeniile vizate sunt: pescuitul, producerea, procesarea şi comercializarea produselor cu specific agricol, asigurările şi consultanŃa financiară, închirierea echipamentelor de transport, imobiliare, producŃia de Ńigări şi băuturi alcoolice, jocuri de noroc. În Marea Britanie orice firmă care angajează un şomer pentru mai mult de şase luni poate primi până la 2500 de lire sterline; de asemenea,

8

guvernul garantează până la 80% din creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii. IniŃiativa portugheză pentru investiŃii şi forŃă de muncă (Iniciativa para o Investimento e Emprego) susŃine forŃa de muncă, activitatea economică şi exporturile – planul stabileşte o largă arie măsuri dedicate companiilor şi forŃei de muncă.

Parlamentul Slovaciei a modificat, pe data de 11 februarie 2009, Legea privind Garantarea InvestiŃiilor. Legea prevede acordarea de ajutoare de stat pentru sprijinirea investitorilor iniŃiali. Companiile care sunt înregistrate în Republica Slovacă pot primi sprijin pentru investiŃii în Slovacia. Sprijinul este temporar şi acoperă planuri de investiŃii supuse spre aprobare între 1 aprilie 2009 şi 31 decembrie 2010. Bugetul estimativ total este de 36,5 milioane de euro. În Suedia, măsurile anti-criză cuprind şi garantarea împrumuturilor acordate companiilor mici şi mijlocii din sectorul economic, reducerea de impozite, investiŃii în infrastructură, asigurarea fondurilor necesare pentru menŃinerea lucrătorilor din sectorul public şi micşorarea taxelor şi impozitelor. În Ungaria, măsurile anti-criză se axează pe: menŃinerea deficitului bugetar al Ńării în limita maximă de 3%, reducerea impozitului pe profit pentru firme cu 5%, creşterea TVA de la 20% la 23%, majorarea preŃurilor la produsele de alcool, tutun şi petrol cu 3-7%, reducerea impozitului pe venit la 17%, reducerea contribuŃiilor sociale plătite de angajatori pentru a încuraja companiile să nu facă disponibilizări şi să creeze noi locuri de muncă, creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, îngheŃarea ajutoarelor sociale pentru următorii doi ani, eliminarea celei de-a 13-a pensii, măsură estimată să reducă cheltuielile bugetare cu 160 miliarde de forinŃi (585 milioane euro). În anul 2010 vor fi introduse următoarele măsuri: - reducerea impozitului pe venit atât la persoanele fizice cât şi la companii; - introducerea impozitului asupra averii personale; - eliminarea taxei de solidaritate de 4%, aplicată câştigurilor companiilor şi ale persoanelor cu venituri foarte mari.

9

AUSTRIA

Austria oferă asistenŃă instituŃiilor financiare pe baza unui sistem reglementat prin lege. Legea privind Stabilitatea Financiară (Finanzmarkstabilitatgesetz – FinStaG) autorizează Ministerul de FinanŃe să furnizeze băncilor şi companiilor de asigurare naŃionale credite şi garanŃii de credit, precum şi să achiziŃioneze părŃi ale acestora. Legea autorizează Ministerul de FinanŃe, cu asentimentul Cancelarului, să exproprieze pe proprietarii acestor instituŃii dacă economia Austriei este prejudiciată.

Pe baza Cadrului comunitar de reglementare a ajutoarelor de stat pentru a se contracara actuala criză financiară şi economică (Framework regulations for state aid to counter the current financial and economic crisis). Austria a stabilit un program având două mari componente. Prima componentă – Kleinbeihilfen – permite guvernului federal sau guvernelor locale să acorde subvenŃii unor întreprinderi de până la 500.000 de euro. A doua componentă constă în consolidarea temporară a schemelor de investiŃii de capital cu risc mărit – Eigenkapitalgarantien.

În iulie 2009, Parlamentul austriac a adoptat un pachet de măsuri în vederea prevenirii ratei şomajului, rezultat al crizei economice. Măsurile includ o viitoare extindere a regulilor programului de lucru pe perioadă scurtă, flexibilizarea condiŃiilor joburilor part-time pentru angajaŃii în vârstă şi reglementările de formare, precum şi stabilirea unei scheme de recalificare profesională a tinerilor angajaŃi. Pe 9 iulie 2009, Parlamentul austriac a aprobat un pachet de măsuri în vederea stimulării pieŃei de muncă naŃionale. Măsurile urmăresc un proiect mai vechi de la începutul anului 2009, care nu a generat efectele dorite. Amendamente privind timpul de lucru Printre măsuri se regăsesc şi reguli privind timpul de lucru. În Austria, timpul de lucru scurt poate fi introdus prin contractul colectiv, contractul de muncă sau contractul individual dintre angajator şi angajat. Angajatorul poate primi o primă specială din partea Serviciului de ocuparea a forŃei de muncă (Arbeitsmarketservice - AMS), în cazul în care părŃile s-au înŃeles asupra unui contract care să prevadă o alocaŃie compensatorie a timpului de lucru scurt. Amendamentul prevede ca data maximă pentru implementarea modificărilor cu privire la timpul de lucru scurt să fie extinsă la doi ani, chiar

10

dacă are o bază temporară. Mai mult decât atât, începând cu luna a şaptea din momentul adoptării, angajatorul este scutit de la plata contribuŃiilor sociale pentru angajaŃii afectaŃi. În schimb, AMS este obligat să plătească aceste contribuŃii. Măsura doreşte să devină mai atractivă pentru angajatori, în vederea prevenirii concedierii angajaŃilor. Această măsură se regăseşte şi în legislaŃia germană. Modificări ale muncii part-time pentru angajaŃii cu vechime În 2000, în vederea favorizării pe piaŃa de muncă a participării angajaŃilor cu vechime în muncă, a fost introdus un program care facilitează angajaŃii cu vechime în muncă. Scopul acestui program de pensionare progresiv este de a păstra activi angajaŃii cu vechime, oferindu-le oportunitatea de a-şi reduce timpul de lucru fără o scădere substanŃială a veniturilor şi a securităŃii sociale. Pentru a fi funcŃională şi pe timp de criză, s-a decis eliminarea obligaŃiei angajatorului de a angaja suplimentar personal care să ocupe timpul de lucru neacoperit de angajaŃii cu part-time. Posibilitatea unei distribuiri flexibile a timpului de lucru peste perioada part-time a fost reintrodusă cu anumite intervale de timp. Flexibilizarea concediului de studiu neplătit A fost introdusă de asemenea flexibilizarea concediului de studiu neplătit. Pe baza schemei actuale, angajatorul şi angajatul se pot înŃelege asupra unei perioade de la trei luni la doisprezece luni pentru efectuarea unui concediu de studiu neplătit. În timpul programului, angajatul implicat beneficiază de o alocaŃie pentru un concediu de studiu din partea AMS. Se poate admite şi un concediu de studiu neplătit pe o perioadă de două luni, doar ca o situaŃie temporară. Mai mult decât atât, perioada de timp pentru care un angajat trebuie să lucreze în aceeaşi instituŃie până să se folosească de program a fost redusă de la un an la şase luni. Scopul este de a îmbunătăŃi abilităŃile angajaŃilor care astfel riscă să devină şomeri în perioada de criză. Programul de recalificare profesională pentru tinerii angajaŃi Programul prevede oportunităŃi de pregătire profesională pentru angajaŃii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani care au fost concediaŃi din agenŃiile de muncă temporare sau din întreprinderile mici şi mijlocii, în condiŃiile crizei economice. Schema de recalificare profesională doreşte

11

reintegrarea angajaŃilor cât mai curând posibil în cadrul altor segmente de muncă. Mărirea alocaŃiei de sprijin pentru şomeri Măsura prevede beneficii compensatorii din partea asigurărilor de şomaj pentru angajaŃii care au fost de acord să reducă timpul de lucru, împreună cu o corespondenŃă a plăŃii, făcând astfel posibilă angajarea. Amendamentul poate fi implementat şi la nivelul şomerilor pe termen lung sau începând cu angajaŃii cu vechime în muncă până la ucenicii care au promovat examenul final. Măsuri fiscale În ianuarie a fost adoptat proiectul de lege privind impozitul pe venit individual şi al societăŃilor cu următoarele măsuri:

• Deprecierea accelerată se aplică la dobândirea costurilor materialelor fixe reziduale. Ca rezultat, 30% din costurile de producŃie vor fi deductibile de la impozit în anul în care au loc cheltuieli de capital. Rata de 30% include deprecierea anuală din primul an de producŃie. Începând cu al doilea an va exista o depreciere directă bazată pe producŃie. Costurile vor fi amortizate maxim 100%. Doar costurile materialelor fixe reziduale produse în 2009 şi 2010 se vor califica pentru deprecierea accelerată. Sunt excluse clădirile, terenurile, mijloacele mobile, avioane (cu excepŃia celor pentru transportul comercial) şi valori dobândite prin afiliere.

• A fost introdusă o primă de 1500 de euro pentru vehiculele înmatriculate înainte de 1 ianuarie 1996 şi va fi plătită primelor 30.000 de maşini în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2009. Prima va fi împărŃită între guvern şi dealerii auto.

• Persoanele juridice pot primi o deducere fiscală pentru profitul reinvestit; începând cu 2010, clădirile noi şi alte proprietăŃi imobiliare sunt considerate reinvestiŃii.

12

BELGIA Au fost luate măsuri menite să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor salariale, prin creşterea valorii veniturilor scutite de impozite pentru lucrătorii cu venituri medii sau mici, prin îmbunătăŃirea funcŃionării pieŃei muncii, în special pentru lucrătorii în vârstă şi pentru grupurile defavorizate, prin asigurarea viabilităŃii pe termen lung a finanŃelor publice, prin sporirea concurenŃei pe pieŃele gazului şi electricităŃii şi ameliorarea rezultatelor din domeniul cercetării şi dezvoltării. Parlamentul a adoptat o serie de măsuri anti-criză pentru angajaŃi care permite adaptarea temporară a timpului de muncă şi a volumului de muncă, reducerea temporară a prestaŃiilor şi a costurilor salariilor precum şi şomajul temporar. 1. Şomaj temporar Angajatorul poate cere suspendarea temporară a contractului de muncă pentru angajaŃi pentru o perioadă de cel mult 16 săptămâni. În cazul suspendării parŃiale perioada maximă este de maxim 26 de săptămâni iar angajatul trebuie să lucreze cel puŃin două zile pe săptămână. 2. Contract special pe perioada crizei Contract special pe perioada crizei - un acord individual între angajat şi angajator prin care timpul de lucru se poate reduce la 1/5 sau la 1/2 pentru o perioadă de maximum 6 luni. În această perioadă angajatul primeşte compensaŃii financiare de la CAS şi de la angajator. 3. Reducerea colectivă a timpului de lucru Angajatorul poate reduce timpul de lucru la 1/5 sau 1/4. În acest caz se reduc şi contribuŃiile privind securitatea socială cu acelaşi procent. Indiferent de situaŃie, angajatul primeşte compensaŃii financiare de la CAS şi de la angajator. Aceste compensaŃii financiare nu trebuie să fie mai mici decât salariul pe care îl avea angajatul pe o perioadă full-time.

13

Referitor la planul de revigorare din domeniul imobiliar, Belgia a adoptat următoarele măsuri anti-criză: - reducerea TVA pentru construirea caselor de la 21% la 6%; - reducerea TVA pentru construirea locuinŃelor sociale de la 12% la 6%; O altă măsură anti-criza este amânarea plăŃii TVA pentru primele 3 trimestre ale anului 2009 pentru firmele aflate în dificultate. Plata ulterioară a TVA se face fără majorări. De asemenea, Guvernul acordă facilităŃi pentru obŃinerea creditelor necesare investiŃiilor în programe pentru economisirea energiei pentru locuinŃe. A fost acordată o reducere unică de 30 euro la factura de electricitate în anul 2009 pentru fiecare locuinŃă. Pentru a combate criza, guvernul a intervenit atât în economie (sprijin pentru bănci şi companii, proiecte de infrastructură sau energie) cât şi în aria fiscală (reduceri sau eliminări de taxe şi impozite):

• 2 miliarde de euro pentru planul de redresare (recuperări TVA, energie, cupoane pentru hrană şi utilităŃi pentru cetăŃeni, credite IMM);

• 19,9 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor; • 90 miliarde de euro pentru garantarea creditelor, cumpărări de active

bancare şi injectarea de lichiditate pe piaŃa interbancară.

14

REPUBLICA CEHĂ

Respingând ajutoarele directe pentru întreprinderile aflate în dificultate şi extrem de critic faŃă de orice formă de protecŃionism la nivel european, guvernul a mizat pe o serie de măsuri naŃionale, multe axate pe flexibilitatea pieŃei muncii. Cehia a continuat să pună în aplicare programul său naŃional de reformă. Au fost lansate o serie de reforme destinate îmbunătăŃirii viabilităŃii pe termen lung a finanŃelor publice, reducerii sarcinii administrative, susŃinerii creşterii investiŃiilor în cercetare şi dezvoltare, reformării sistemului educaŃional, asigurării unei îmbătrâniri active şi dezvoltării unei reforme a pieŃei muncii bazate de „flexicuritate”. Cehia a prezentat un pachet de stimuli economici de aproape 3 miliarde şi jumătate de dolari, care pune accent pe scăderea contribuŃiilor sociale şi a impozitelor pentru societăŃi. Valoarea totală a pachetului reprezintă 1,9% din produsul intern brut. Degradarea indicatorilor economici a obligat guvernul ceh sa creeze un Comitet special pentru adoptarea unor măsuri de susŃinere a economiei: reducerea contribuŃiilor de asigurări sociale pentru întreprinderi, reducerea TVA în sectorul hotelier şi prime pentru casarea maşinilor vechi. Obiectivele eforturilor de atenuare a impactului recesiunii sunt încetinirea creşterii şomajului, susŃinerea stabilităŃii cheltuielilor publice, acordarea de garanŃii pentru împrumuturile destinate companiilor mici şi mijlocii, investiŃiile în transporturile publice, susŃinerea reabilitării locuinŃelor şi a sistemelor ecologice de termoficare. Cehia a redus rata de impozit pe profit de la 21% la 20%, rata contribuŃiilor sociale de sănătate pentru angajaŃi şi angajatori a fost, de asemenea, redusă, iar rambursările de TVA se soluŃionează mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaraŃiile fiscale. De asemenea, plata impozitelor forfetare de către persoanele fizice autorizate şi agenŃii economici cu maximum cinci angajaŃi este anulată temporar; s-au redus contribuŃiile la asigurările de sănătate precum şi ratele la asigurările sociale pentru angajaŃii cu venituri reduse. De asemenea, a fost redus preavizul de concediere la o lună, a fost diminuată indemnizaŃia de concediu pentru contractele cu vechime mică şi a

15

fost prelungită perioada de probă la patru luni pentru angajaŃii simpli şi la şase luni pentru cadrele de conducere. Alte măsuri anti-criză: - reducerea TVA pentru achiziŃionarea de maşini - pentru susŃinerea vânzătorilor de maşini şi a industriei de maşini;

- scăderea contribuŃiilor la asigurările sociale; - reducerea consumului de energie; - susŃinerea exportului; - susŃinerea agriculturii; - investiŃii în cercetare şi dezvoltare; - un program de repatriere voluntară, cu plata drumului şi o primă de plecare de 500 de euro. Parlamentul Cehiei a adoptat şi măsuri anti-criză referitoare la impozitul pe venit, securitatea socială, creşterea economică şi stabilitatea socială. Toate aceste măsuri se regăsesc în următoarele documente: - Legea privind impozitul pe venit; - Legea privind asigurarea securităŃii sociale; - Legea privind susŃinerea economică şi stabilitatea socială; - Legea privind bunele practici ale comercianŃilor Legea privind impozitul pe venit Începând cu anul 2009, taxele deductibile vor include toate cheltuielile privind dezvoltarea profesională a angajaŃilor, conform Codului Muncii, cu condiŃia ca acest lucru să corespundă cu activitatea companiei. Sumele alocate dezvoltării profesionale vor fi scutite de impozit. Profiturile realizate din activităŃi desfăşurate în state cu care Republica Cehă a semnat Tratatul Dublei Impozitări, vor fi scutite de impozitul prevăzut de Republica Cehă pe motiv că au fost taxate deja. Pentru perioada de impozitare a anului fiscal 2010, taxarea dobânzilor nedeductibile provenite din capitalizarea banilor şi diferenŃelor dintre preŃurile estimate şi cele reale de vânzare nu vor mai fi considerate ca şi cotă

16

de profit datorită faptului că beneficiarul este o persoană rezidentă într-o Ńară a Uniunii Europene sau membră a Zonei Economice Europene. Legea privind asigurarea securităŃii sociale PenalităŃile pentru neplata asigurărilor sociale nu vor fi aplicate pe perioada reorganizării unei companii, conform Legii insolvenŃei. Pentru angajaŃii cu un salariu mai mic decât salariul mediu cu un multiplu de 1.15 (CZK 27,100 în 2009) se va aplica o reducere la contribuŃiile de asigurări sociale plătite până la sfârşitul anului 2010 ( dacă nu este depusă demisia de către salariat sau dacă nu este reziliat contractul de către angajator) Cuantumul acestei reduceri va fi de 3,3% din diferenŃa dintre 1.15 salariul mediu şi baza de contribuŃie de asigurări sociale ( de obicei, salariul de bază plus alte sporuri şi beneficii care intră în calculul asigurărilor sociale). Valoarea reducerii poate fi până la 25% din baza de calcul şi poate fi solicitată numai până la data plăŃii contribuŃiei. Legea privind susŃinerea economică şi stabilitatea socială Va fi introdusă contribuŃia de casare pentru maşinile abandonate de proprietar sau pentru maşinile vechi (30000 CZK), în următoarele condiŃii: o maşină mai veche de 10 ani, cu un proprietar de minimum 2 ani ce a achiziŃionat maşina la un preŃ de 500000 CZK (700000 CZK pentru maşini electrice), emisia de CO2 a maşinii să fie mai mare de 160 mg/km, să îndeplinească norma EURO 4 sau să fie mai veche. Până în anul 2010 alocaŃia pentru copil va creşte cu 77 CZK lunar (de la 10 680 la 11 604 CZK). Evaluarea unui aport în natură la capitalul companiei va fi simplificat. În locul unui expert numit de Curte, va fi posibilă utilizarea unei măsuri alternative de evaluare. Metodele de evaluare permise diferă în funcŃie de natura aportului (preŃ pe o piaŃă stabilă, raport al unui expert independent). Această simplificare va fi folosită numai pentru mărirea capitalului social, nu şi pentru contribuŃia la înfiinŃarea unei companii noi.

17

Evaluarea aportului în natură la capitalul social va fi relevant şi pentru neimpozitarea tranzacŃiilor imobiliare. Documentul cu evaluarea tranzacŃiilor imobiliare va fi folosit la scutirea de taxe. Legea privind bunele practici ale comercianŃilor Scopul introducerii acestei legi îl reprezintă prevenirea abuzului marilor comercianŃi asupra furnizorilor. Pentru companiile cu un rulaj anual de mai mult de 5 miliarde CZK, legea introduce anumite obligaŃii: interdicŃia de a vinde produsele sub preŃul de vânzare, reduceri pentru plata la timp şi penalităŃi pentru întârzierea plăŃilor.

18

FRANłA

FranŃa, care a fost una dintre principalele Ńări care au depus eforturi pentru un răspuns european coordonat la actuala criză financiară mondială, a elaborat, în plan intern, un pachet de măsuri estimate să acopere peste 400 de miliarde de euro. În acest sens, guvernul francez a creat două agenŃii care vor furniza fonduri în acele sectoare cel mai lovite de criză. Primul Fond va avea la dispoziŃie în jur de 35o de miliarde de euro în garanŃii pentru împrumuturi interbancare efectuate înainte de 31 decembrie 2009, şi care va funcŃiona timp de cinci ani. Al doilea Fond va folosi aproximativ 40 de miliarde de euro pentru a recapitaliza unele companii, prin achiziŃionarea de către stat a unor acŃiuni la acele companii. De asemenea, pentru a primi ajutor din partea guvernului francez, băncile trebuie să-şi suspende plata dividendelor către acŃionari precum şi bonusurile către directori. La sfârşitul anului 2008, preşedintele Sarkozi a anunŃat un program măsuri în valoare de 26 de miliarde de euro pentru a stimula investiŃiile în proiecte publice. Pachetul de măsuri se axează pe sprijinirea proiectelor în infrastructură, şi investiŃii de către firme controlate de stat, inclusiv un canal la nord de Paris, renovarea unor clădiri ale universităŃilor, noi vagoane de metrou şi construirea a peste 70.000 de apartamente noi. Planul mai include şi plata a 200 de euro pentru familiile cu venituri mici. Tot la sfârşitul anului 2008, guvernul francez a convenit să furnizeze celor două mari companii auto Renault şi Peugeot peste 800 de milioane de euro în garanŃii de credit. Peste 10% din forŃa de muncă franceză este angajată în industria auto franceză.

19

GERMANIA

Parlamentul Germaniei a modificat Legea privind ComerŃul şi PlăŃile (Aufenwirtschaftsgesetz), în sensul că se stabileşte o procedură de control, administrată de Ministerul federal pentru Afaceri Economice şi Tehnologie, pentru acele investiŃii care au putea constitui o ameninŃare pentru politicile publice şi securitatea publică. Amendamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 aprilie 2009. Procedura vine ca o completare la o procedură de control existentă care se referea doar la investiŃiile în anumite echipamente militare şi criptografice. Noua procedură nu mai este limitată doar la anumite domenii.

La data de 17 octombrie 2008, Parlamentul federal a votat Legea privind Stabilizarea a PieŃei Financiare, prin care se înfiinŃează şi Fondul pentru Stabilizare Financiară. Acest Fond poate: 1. furniza garanŃii; 2. contribui la recapitalizare; 3. prelua unele riscuri din sectorul financiar.

În aprilie 2009, a intrat în vigoare a altă lege care completează prevederile Legii de Stabilizare Financiară, prin care sunt schimbate anumite proceduri pentru a facilita recapitalizarea. De asemenea, include o măsură temporară (până în iunie 2009) prin care, ca o ultimă soluŃie, să fie expropriaŃi acŃionarii unor instituŃii financiare care prezintă un risc sistemic. Germania a luat o serie de măsuri anti-criză cu soluŃii pe termen lung, dar aplicabile rapid şi cu efecte imediate. Obiective: - stabilizarea sistemului financiar german; - stimularea creşterii economice şi a ocupării forŃei de muncă IntervenŃia statului - 2009: 6 miliarde de euro - 2010 şi după: aproape 14 miliarde de euro. DirecŃii de acŃiune: - Stimularea ofertei necesare de lichidităŃi şi credite comerciale pentru industrie – prin garanŃii federale şi implicarea Comisiei Europene;

20

- Reducerea poverii fiscale şi stabilizarea cheltuielilor de asigurări sociale – contribuŃiile pentru ajutorul de şomaj vor fi reduse la 2,8% în 2009 şi 2010 (comparativ cu 6,5% în 2006); - Stimularea investiŃiilor familiilor – creşterea ajutoarelor şi alocaŃiilor pentru copii vor însoŃi alte măsuri pentru sprijinul familiei. Obiective cantitative – Efecte estimate 2009 – 2010 - Reducerea poverii fiscale asupra populaŃiei şi firmelor cu circa 30 de miliarde de euro anual – din care relaxarea fiscală a afacerilor se ridică la 7 miliarde de euro în 2009 (urmând tendinŃa reformei fiscale din 2008); - aproximativ 50 miliarde de euro – noi investiŃii ale întreprinderilor, gospodăriilor private şi autorităŃilor locale; - 20 miliarde de euro – noi finanŃări acordate companiilor pentru investiŃii; - 32 miliarde de euro – disponibilizate în afara bugetelor publice. Măsuri concrete Protejarea finanŃării Pentru protejarea furnizării de credite economiei, inclusiv IMM-urilor, Kreditanstalt for Wiederaufbau (KfW) va crea un instrument suplimentar de finanŃare de până la 15 miliarde de euro, pus la dispoziŃie până la sfârşitul anului 2009. Stimularea investiŃiilor Guvernul Federal va reduce rata de amortizare a activelor imobiliare cu 25%, pe o perioadă de 2 ani, începând cu 1 ianuarie 2009. Guvernul Federal va extinde pentru 2 ani facilităŃile speciale pentru amortizare acordate IMM-urilor, prin creşterea pragurilor de active şi profit până la 335.000 euro, respectiv la 200.000 euro. Guvernul Federal va stimula investiŃiile pentru suplimentarea eficientă energetică a clădirilor şi va suplimenta resursele pentru programul de reînnoire în vederea reducerilor emisiilor de CO2, cu 3 miliarde de euro pentru perioada 2009 – 2011. Aceasta acoperă nu doar spaŃiile rezidenŃiale ci şi eficientizarea energetică a şcolilor, a creşelor, a facilităŃilor pentru sport şi a altor infrastructuri sociale.

21

Pentru stabilizarea investiŃiilor în proiecte de infrastructură, programele Kreditanstalt for Wiederaufbau (KfW) vor majora cu 3 miliarde de euro alocările pentru autorităŃile locale deficitare din punct de vedere structural. Guvernul Federal va accelera investiŃiile prioritare în infrastructura de transport – luând în considerare atât căile ferate, cât şi măsuri pentru reducerea zgomotului, mentenanŃa şi extinderea autostrăzilor, consolidarea canalelor de navigaŃie – printr-un program de inovaŃii şi investiŃii în valoare de un miliard de euro, atât pentru anul 2009 cât şi pentru anul 2010. Stimulente fiscale pentru familii Guvernul Federal va creşte nivelul veniturilor impozabile deductibile pentru comercianŃii care apelează la servicii de mentenanŃă şi renovare şi va dubla reducerea impozitării până la 20% (circa 1200 euro). Pentru promovarea dezvoltării şi utilizarea la scară largă a vehiculelor eficiente din punct de vedere ecologic, şi, evident, pentru stimularea industriei de autovehicule, se vor adopta următoarele măsuri: 1. Guvernul Federal va introduce o scutire a plăŃii taxei de primă înmatriculare a autovehiculelor pentru maximum doi ani pentru autovehiculele Euro 5 şi Euro 6. 2. Guvernul Federal va face presiuni pentru realizarea obiectivelor de finanŃare ale Băncii Europene de InvestiŃii (BEI) pentru ca împrumuturile legate de activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovaŃie să crească de la 7,2 miliarde euro la 10 miliarde, cu scopul de a accelera dezvoltarea tehnologiei autovehiculelor moderne. 3. Pentru promovarea inovării şi a eficienŃei energetice KfW va facilita finanŃarea companiilor care vor promova şi adopta inovaŃii. 4. Guvernul Federal va crea o reŃea suplimentară de sprijin pentru angajaŃi pe perioada crizei. În acest scop, AgenŃia Federală de Ocupare a ForŃei de Muncă va adopta următoarele măsuri: - extinderea programului special pentru muncitorii cu vârste înaintate şi slab calificaŃi, în scopul specializării şi prevenirii disponibilizărilor; - prin intermediul a 1000 de consultanŃi pentru angajare din cadrul agenŃiilor de recrutare de forŃă de muncă se va îmbunătăŃi distribuirea muncitorilor în perioada de preaviz; - limitat la durata de un an, Guvernul Federal va extinde perioada de garantare a accesului la beneficii pentru alocaŃia de muncă temporară de la 12 la 18 luni.

22

ITALIA Măsurile luate de oficialii italieni fac parte din planul de relansare al

Comisiei Europene de 200 de miliarde de euro. Planul italian include un bonus pentru familiile cu venituri mici, sub formă de credite fiscale, iar pentru întreprinderi, deduceri fiscale şi creşterea fondurilor pentru finanŃarea şomajului tehnic. Una dintre măsuri prevede posibilitatea de a injecta fonduri publice în bănci, fără a intra în capitalul lor şi doar dacă acestea o cer, însă în limita a 10-12 miliarde de euro. Italia se confruntă însă cu o economie stagnantă şi cu o datorie publică ce depăşeşte produsul intern brut. Guvernul vrea să injecteze în piaŃă 80 de miliarde de euro în 2-3 ani. Datorită resurselor europene şi fondului de coeziune regional italian, perspectivele cheltuielilor publice în următorii ani vor ajunge la 110 miliarde de euro. O parte dintre măsurile anticriză ale guvernului italian au fost aprobate în Parlament, la începutul lunii iulie. Presa din peninsulă scrie că efectul bugetar net al acestui program va fi neutru în mare parte, iar productivitatea anumitor măsuri aprobate nu poate fi estimată.

Pentru a încerca deblocarea investiŃiilor private în timp de recesiune, guvernul italian a decis scutirea de impozit cu 50% din profiturile companiilor reinvestite în echipament, până în iunie 2010. Costurile acestei măsuri sunt estimate la peste 1,8 miliarde de euro în 2010 şi la 2,3 miliarde de euro în 2011. Dacă profiturile firmelor sunt reinvestite în majorarea capitalului social, până la un maximum de 500.000 de euro, firmele vor beneficia de stimulente fiscale timp de cinci ani. Companiile vor putea să îşi amâne plata creditelor bancare, iar detaliile acestei măsuri au fost stabilite recent în sectorul financiar italian. Pentru a sublinia angajamentul guvernului în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale la nivel internaŃional, a fost introdusă o nouă scutire de impozit, supranumită “scut împotriva impozitelor”. Practic, se impune o penalitate de 5% asupra fondurilor repatriate sau declarate şi deŃinute de italieni în străinătate. Penalizarea se va plăti la capitalul deŃinut în străinătate până la 31 decembrie 2008 şi repatriat sau declarat între 15 octombrie 2009 şi 15 aprilie 2010. Se estimează că, odată cu aplicarea acestei măsuri, sumele repatriate s-ar putea ridica la aproximativ 50 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare o sută de milioane de euro repatriate, statul va câştiga cinci milioane de euro.

23

Guvernul italian consideră că toate fondurile din “paradisurile fiscale” provin din evaziune fiscală dacă nu se dovedeşte contrariul. Pentru a combate evaziunea fiscală, se va înfiinŃa o unitate specială a AgenŃiei de Venituri din Italia.

În data de 28 noiembrie 2008, Consiliul de Miniştri al Italiei a adoptat aşa numitul „decret anticriză” nr. 185, devenit Legea nr. 2/28 ianuarie 2009, care stabileşte măsurile economice ale guvernului privind reabilitarea încrederii faŃă de economia de consum şi mediul de afaceri, aflate la cel mai scăzut nivel din 1993. Legea cuprinde 35 de articole şi reglementează o recuperare economică a cărei valoare se ridică 6,4 miliarde euro.

Instrumentele hibride adoptate de stat, denumite „obligaŃiuni Tremonti”, au ca scop creşterea capitalului propriu de bază disponibil, fiind prevăzute în Decretul din 25 februarie 2009 emis de Ministerul Economiei şi FinanŃelor, publicat în Jurnalul Oficial nr. 55 din 7 martie 2009, implementând articolul 12 din Decretul legislativ nr. 185. Băncile care aplică pentru măsurile prevăzute de acest decret trebuie să-şi continue activitatea fără utilizarea abuzivă a sprijinului pe care l-au primit şi fără a implementa planuri de extindere agresive ce nu sunt compatibile cu obiectivele articolului 12, paragraf 1 din decretul 185.

În ianuarie 2009, Guvernul a aprobat un decret care se adresează crizei

financiare, iar principalele reglementări sunt:

• Introducerea posibilităŃii să se reevalueze (sau să crească) valoarea contabilă netă a pieŃei imobiliare doar pentru scopuri nete sau pentru scopuri fiscale;

• Se face posibilă realinierea valorii contabile nete adiŃionale atribuită mărcilor înregistrate, fondului comercial sau altor valori intangibile în anumite cazuri şi reducerea perioadei de amortizare prin plata unor taxe.

În februarie 2009 alt decret a intrat în vigoare, ce are efect în anul fiscal în curs, la 31 decembrie 2008, o sumă fixă de 10% din taxa regională a activităŃilor de producŃie este deductibilă din venitul impozitat al societăŃilor.

Modificări ale impozitului pe venit individual

Decretul adoptat în noiembrie 2008 prevede că plata compensatorie pe 2009 pentru munca suplimentară şi munca pentru creşterea productivităŃii să

24

fie de 10% la veniturile peste 6000 de euro. Taxa este aplicată angajatului care nu au câştigat mai mult de 35.000 de euro în 2008.

Legea nr. 2/2009 privind măsuri de susŃinere a veniturilor (pachet anticriză) modifică Decretul-lege 185/2009 (considerat decret anti-criză), introducând schimbări semnificative în domeniul securităŃii sociale şi instrumente de protecŃie a veniturilor în cazul încetării muncii şi/sau pierderii postului.

Bonusul extraordinar Un bonus anual extraordinar – planificat pentru 2009 – va fi plătit familiilor, angajaŃilor, pensionarilor şi persoanelor cu dizabilităŃi. Este vorba de o sumă de minimum 200 euro până la 1.000 euro, în funcŃie de venit. Beneficiarii vor fi familiile de angajaŃi cu copii şi pensionarii cu veniturile anuale care nu depăşesc 22.000 de euro.

Bonus pentru familie: între 200 şi 1.000 de euro pentru familii, salariaŃi şi pensionari cu un venit între 15 mii şi 22 mii de euro. Suma alocată este de 2.4 miliarde de euro. Perioada pentru depunerea solicitărilor începe la 31 ianuarie şi se termină la 28 februarie. Bonus în funcŃie de venit: - 200 de euro pentru familia cu un singur membru cu venituri de 15 mii de euro; - 300 de euro pentru familiile cu doi membri cu venituri de 17 mii de euro; - 450 de euro pentru gospodării din trei persoane cu venituri până la 17 mii de euro; - 500 de euro pentru patru persoane şi grupuri cu venituri de până la 20 de mii de euro; - 600 de euro pentru gospodăriile cu cinci persoane şi venituri de până la 20 de mii de euro; - 1.000 de euro pentru gospodăriile din 5 membri şi venituri de până la 20 de mii de euro; - 1000 pentru familiile cu membrii cu dizabilităŃi şi venituri de până la 35 de mii de euro;

Fondurile pentru ocuparea forŃei de muncă şi training Decretul stabileşte un Fond pentru Ocuparea ForŃei de Muncă şi Training finanŃat din resursele Fondul de Angajare şi din Fondul pentru Zonele

25

Nedezvoltate. Totodată, decretul nu a stabilit suma totală atribuită acestui fond. Scutirea de impozit a bonusurilor de producŃie Noua legislaŃie extinde în 2009, schema experimentală pentru scutirea de impozit a bonusurilor de producŃie introdusă prin „Angajamentul în muncă, bunăstare şi securitate socială” semnat de partenerii sociali şi de fostul guvern de centru-stânga, condus de Romano Prodi. Decretul a extins şi categoria beneficiarilor: angajaŃii în sectorul privat al căror venit anual este mai mic de 35.000 de euro, faŃă de 30.000 de euro cât era prevăzut pentru anul 2008, vor fi eligibili pentru scutirea de impozit. Totodată, suma bonusului la care se aplică scutirea de taxe va fi mărită de la 3.000 de euro la 6.000 de euro. Totuşi, prevederile privind scutirea de impozit asupra câştigurilor din ore suplimentare nu vor fi renegociate. Amortizarea socială Amortizarea socială se extinde şi către angajaŃii din domeniul economic, neacoperite de amortizarea standard, precum comerŃul sau turismul, dar şi în domenii temporare ca activităŃile de proiect, agenŃiile temporare şi ucenicia. AngajaŃii pe proiect, în particular, sunt eligibili pentru o singură plată egală cu 10% din salariul primit în anul anterior, în cazul în care au lucrat cu un singur contract în sectoarele sau regiunile criză cel puŃin trei luni şi fără plata contribuŃiilor timp de două luni. Relaxarea taxelor în mediul de afaceri Decretul prevede măsuri de relaxare a datoriei fiscale a societăŃilor, precum şi creşterea deductibilităŃii impozitului şi reducerea avansului la impozit, revizuirea referinŃei parametrilor de câştigare şi plata taxei pe valoare adăugată la facturare. PlăŃi guvernamentale rapide Mai mult, noua lege include măsuri desemnate să accelereze plata de către administraŃia publică a facturilor restante către companii.

26

Alte prevederi Decretul mai cuprinde şi măsuri privind investiŃiile în infrastructură, rată variabilă la ipotecă pentru cumpărarea primei case, îngheŃarea tarifelor la diverse servicii publice şi subscripŃia publică la obligaŃiuni bancare speciale emise în vederea finanŃării investiŃiilor de către familii şi mediul de afaceri. Fondurile speculative au fost introduse cu scopul de a limita orice creştere a solicitărilor pentru răscumpărările unităŃilor datorate situaŃiei din piaŃa financiară. Principalele măsuri cu privire la fondurile speculative sunt:

• Pot investi în orice tip de valori fără să fie subiectul unor norme prudenŃiale de limitare şi răspândire a riscurilor;

• SubscripŃia minimă nu trebuie să fie mai mică de 500.000 de euro; • Fondurile speculative nu pot fi oferite publicului; • Reglementările privind fondurile speculative trebuie să menŃioneze în

mod expres riscurile legate de investiŃiile în fond şi faptul că sunt derogate de la normele prudenŃiale emise de Banca Italiei cu privire la limitare şi răspândirea riscurilor.

27

SPANIA

Planul E pentru stimularea economiei

şi a forŃei de muncă, în contextul actualei crize economice şi financiare internaŃionale

Confruntată cu actuala criză economică şi financiară la nivel mondial, Guvernul Spaniei e elaborat Planul E pentru stimularea economiei şi a forŃei de muncă (Plan para el Estimulo de la Economia y el Empleo), care include patru mari linii de acŃiune: sprijinirea familiei şi a mediului de afaceri; ocuparea forŃei de muncă; măsuri financiare şi bugetare; modernizarea economiei.

Componenta care priveşte modernizarea economiei cuprinde o serie de măsuri legislative cu caracter intersectorial, care privesc îndeosebi:

• Capitalul uman şi tehnologic • Sprijinirea sectorului energetic şi combaterea schimbărilor

climaterice • Măsuri în domeniul telecomunicaŃiilor • Măsuri în domeniul transporturilor • Întărirea competenŃei în sectorul serviciilor • Reducerea cheltuielilor administrative şi optimizarea

reglementărilor în domeniu Planul E formulează o agendă ambiŃioasă de reforme menite să

modernizeze economia. În acest sens, au fost prevăzute măsuri pentru creşterea productivităŃii în sectoare esenŃiale cum ar fi transporturile, energia, telecomunicaŃiile, serviciile şi administraŃia. Aceste măsuri sunt complementare celor incluse în Programul NaŃional de Reforme, care are ca scop aplicarea Strategiei Europene de la Lisabona. Reforma vizând Legea licitaŃiilor, care vizează o reformă parŃială a cadrului legal pentru a se garanta o procedură mai flexibilă şi mai puŃin costisitoare a licitaŃiilor, precum şi pentru a se asigura o mai mare eficienŃă a actualei proceduri de licitare, astfel încât companiile şi persoanele interesate să fie încurajate să ia parte la licitaŃii, prin eliminarea procedurile nejustificate, reducerea costurilor şi restructurarea sistemului de management al licitaŃiei.

28

Proiectul de lege privind accesul liber la şi exercitarea activităŃilor în domeniul serviciilor. Transpunerea Directivei comunitare privind serviciile Proiectul de lege privind accesul liber şi exercitarea activităŃilor în domeniul serviciilor, cunoscut în Spania sub denumirea de „Ley Paraguas” (legea umbrelă), transpune principiile Directivei UE privind serviciile în legislaŃia spaniolă. Directiva UE privind serviciile a intrat în vigoare pe data de 28 decembrie 2006 şi perioada de trei ani pentru ca statele membre să implementeze transpunerea se va încheia la 28 decembrie 2009.

În acest sens, proiectul de lege vizează: • Eliminarea oricăror condiŃii nejustificate, discriminatorii sau

exagerate privind accesul sau exercitarea activităŃilor în domeniul serviciilor.

• Simplificarea procedurilor privind activităŃile furnizorilor de servicii prin folosirea tehnologiilor din domeniul comunicaŃiilor şi informaŃiei. Astfel, s-a creat aşa-numitul „sistem al ferestrei unice”, care face posibil să se obŃină informaŃii şi să se desfăşoare proceduri simplificate în vederea începerii unei activităŃi în domeniul serviciilor, atât în Spania cât şi în alte state europene.

• ÎmbunătăŃirea protecŃiei drepturilor consumatorilor şi beneficiarilor de servicii, obligarea furnizorilor de a oferi informaŃiile necesare.

Legea pentru modificarea şi adaptarea altor legi care cad sub

incidenŃa Legi privind accesul liber şi exercitarea activităŃilor în domeniul serviciilor Aşa-numita „Ley omnibus” este o lege globală, cuprinzătoare care vizează adaptarea legilor naŃionale existente la această lege. Conform unor estimări, ar putea fi afectate aproximativ 60 de legi. Proiectul de lege privind serviciile profesionale Acest proiect vizează reformarea serviciilor profesionale, şi se referă îndeosebi la profesii cum sunt cele inginereşti sau juridice, prin aplicarea, printre altele, a Directivei privind Serviciile. La bază va sta principiul liberului acces la aceste profesii, eliminarea unor restricŃii nejustificate şi întărirea protecŃiei consumatorului, acordându-se un rol predominant asociaŃiilor profesionale, care vor beneficia de reglementări actualizate. Printre măsurile luate la nivelul Executivului, pot fi menŃionate: planul de înfiinŃare a unei companii în doar 24 de ore (în prezent, procedura durează între 14 şi 19 zile); revizuirea normelor privind activitatea autorităŃilor de reglementare etc.

29

O altă componentă se referă la sprijinirea familiei şi a mediului de afaceri. Planul E conŃine o serie de măsuri care vin să sprijine în mod direct familiile, prin creşterea veniturilor acestora pentru a putea mai uşor face faŃă dificultăŃilor economice curente. Aceste măsuri fiscale se ridică, per total, la 14.000 milioane de euro în perioada 2008 – 2009. Pe lângă măsurile bugetare care vor duce la îmbunătăŃirea protecŃiei sociale pentru familii în 2009, acele familii care au suferit consecinŃele şomajului vor putea să-şi amâne plata ipotecilor imobiliare în următorii doi ani. De asemenea, guvernul spaniol a luat şi alte măsuri cum ar fi: reducerea cu 400 de euro a impozitului pe venit, eliminarea impozitului progresiv pe proprietate, creşterea pensiei minime, creşterea burselor şcolare pentru a garanta accesul la educaŃie etc.

Planul E reprezintă un efort fără precedent de sprijinire şi a mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii. Această măsură se va realiza, în primul rând, prin măsuri fiscale, care vor elibera resurse pentru companii în valoare de 17.000 milioane de euro şi, în al doilea rând, prin extinderea instrumentelor financiare disponibile pentru a facilita accesul la credite pentru afaceri, în valoare de 29.000 de milioane de euro. Pentru prima dată, liniile de credit ale Institutului de Credit Oficial (ICO) vor finanŃa capitalul companiilor. Datorită dificultăŃilor crescute pe care întreprinderilor mici şi mijlocii le întâmpină pentru a putea accesa liniile de credit, guvernul a stabilit mai multe programe cu scopul de a ameliora condiŃiile curente pentru ca aceste întreprinderi să realizeze investiŃiile necesare în producŃie. De asemenea, plătitorii de TVA pot solicita rambursarea lunară a TVA-ului. În loc de cea anuală. Astfel, contribuabili vor primi aproape 6.000 de milioane de euro în avans în 2009, ceea ce va duce la o creştere a lichidităŃilor deŃinute de companii. Ocuparea forŃei de muncă Criza economică, care a fost puternic influenŃată şi de evoluŃia de sectorul construcŃiilor, se resimte cu deosebită intensitate în ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă. De aceea, Planul E introduce măsuri directe pentru crearea de noi locuri de muncă, mai ales prin intermediul Fondului EntităŃilor Locale şi Fondului Special pentru Sprijinirea Economiei şi Ocuparea ForŃei de Muncă. Aceste Fonduri dispun de peste 11.000 milioane de euro şi, pentru că vor implementa măsuri de anvergură în domeniu, vor

30

duce la crearea a peste 300.000 de locuri de muncă în Spania, prin stimularea lucrărilor publice. De asemenea, sunt implementate planuri pentru orientarea, pregătirea şi inserŃia forŃei de muncă, pentru alocarea a 1.500 de euro pentru angajarea şomerilor cu responsabilităŃi familiale, pentru reformularea şi adaptarea politicilor active de angajare. Măsuri financiare şi bugetare Planul E conŃine măsuri pe care le-au adoptat statele membre UE într-un mod organizat pentru a alimenta sistemul financiar cu lichidităŃi. Aceste măsuri au fost astfel concepute pentru a nu genera costuri suplimentare pentru contribuabili şi au drept scop reluarea creditelor pentru familii şi companii. În plus, Fondul de garantare a depozitelor bancare a ridicat plafonul de garantare la 100.000 de euro tocmai pentru a întări încrederea în sistemul financiar. În ceea ce priveşte bugetul de stat, sunt prevăzute măsuri de austeritate, cum ar fi reducerea cheltuielilor curente pentru bunuri şi servicii, reducerea cheltuielilor de personal, reducerea salariilor demnitarilor etc.

Sursa: Comisia Europeană Acest tabel a fost realizat luând în calcul măsurile adoptate de către statele membre ale Uniunii Europene X Efect important asupra bugetului ( > 0,2 din PIB) x Efect limită sau neprecizat asupra bugetului

Măsuri de relansare Nr. crt

łara

Scăderea veniturilor Impozitarea companiilor

TVA Infrastructură publică

PrestaŃii sociale

1. Austria X x x x x 2. Belgia x x x x

3. Bulgaria x x x 4. Cipru x x x 5. Republica Cehă x x x 6 Germania X X X x 7. Danemarca X X 8. Estonia x 9. Grecia x x

10. Spania X X X x 11. Finlanda X X x 12. FranŃa x x X x 13. Ungaria x x 14. Irlanda x X 15. Italia X x x

16. Lituania x 17. Luxemburg X X X X 18. Letonia x x 19. Malta x x 20. Olanda x x x 21. Polonia X X x

22. Portugalia x x x x 23. România x X x 24. Suedia X X x 25. Slovenia x 26. Slovacia x x 27. Marea Britanie X x x