Mezencefalul

• Mezencefalul este numit şi creierul mijlociu.

• Este situat deasupra punţii şi imediat sub, inferior de diencefal.

• Se dezvoltă din vezicula mezencefalică, care în cursul ontogenezei nu se împarte.

• La om, prin apariţia neoencefalului, funcţiile creierului tectal al vertebratelor inferioare sunt preluate de acesta.

• Ca urmare se dezvoltă în special partea anterolaterală a mezencefalului, formată de crura cerebri sau piciorul pedunculilor cerebrali prin care trec căile motorii

corticospinale, corticobulbare şi corticopontocerebeloase care fac legătura între ariile motorii ale neocortexului

cu neuronii motori ai etajelor inferioare ale nevraxului.

Conformaţie exterioară.• Creierul terminal se

dezvoltă preponderent în axul sagital (axul Forel) şi acoperă partea posterioară mezencefalului, care nu se poate vedea de lobii occipitali şi cortul cerebelului.

Faţa anterioară• prezintă pe linia mediană o

depresiune adâncă şi largă, numită fosa intercrurală. Aceasta este triunghiulară, cu baza în sus spre corpii mamilari şi vârful în jos în recessus caudalis situat sub marginea anterioară a punţii.

• Peretele profund al fosei interpedunculare sau intercrurale este perforat de vasele care îl străbat.

• Lateral, fosa este mărginită de două coloane voluminoase care pleacă de sub limita superioară a punţii şi merg lateral ascendent. Aceste formaţiuni poartă numele de picioarele pedunculilor cerebrali sau crura cerebri.

• Din şanţul de pe faţa medială a pedunculilor cerebrali îşi are originea aparentă nervul oculomotor (perechea III), care dă şi numele şanţului.

• Limita superioară a feţei anterioare a pedunculilor cerebrali este marcată de tracturile optice care trec aproape orizontal

Faţa posterioară• este vizibilă doar după ce extragem lobii occipitali şi cortul cerebelului împreună cu cerebelul.

• Pe faţa posterioară se vede lama cvadrigemină a tectului mezencefalic, care conţine cei patru corpi sau coliculi cvadrigemeni. Faţa posterioară se întinde de la talamus şi epitalamus până la vălul medular superior şi pedunculii cerebeloşi superiori.

• Cei patru coliculi sunt despărţiţi pe linia mediană de un şanţ longitudinal median.

• Coliculii superiori numiţi şi optici, anteriori sau rostrali, sunt separaţi de cei inferiori, numiţi şi auditivi sau posteriori, printr-un şanţ transversal.

De la fiecare colicul cvadrigemen pleacă fibre nervoase care formează braţele coliculilor cvadrigemeni.

Acestea sunt nişte formaţiuni proeminente care merg spre lateral, de la coliculi superiori spre corpii geniculaţi laterali şi de la coliculii inferiori la corpii geniculaţi mediali ai diencefalului.

Singurul nerv cranian• cu origine aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral este nervul trohlear (IV).

• Fibrele sale după ce s-au încrucişat, ies din mezencefal pe părţile laterale ale vălului medular, de o parte şi alta a frâului medular, sub coliculii inferiori.

• Nervii trec apoi orizontal pe feţele laterale ale mezencefalului şi se îndreaptă spre baza creierului. Pedunculii cerebeloşi superiori pătrund în mezencefal lateral de vălul medular superior, sub coliculii inferiori. Lateral de coliculii inferiori se găsesc corpii parabigeminali

Faţa laterală• corespunde piciorului pedunculului

cerebral şi tegmentului mezencefalic

care sunt despărţite prin şanţul lateral al mezencefalului.

• În spatele şanţului se delimitează un triunghi cu baza anterior, numit trigonum lemnisci, căruia îi corespunde în profunzime lemniscul lateral,

• Pe secţiune transversală, între treimea posterioară şi cea medie a mezencefalului se află apeductul cerebral al lui Sylvius, care face legătura între ventriculul IV şi ventriculul III. Deschiderea în ventriculul III poartă numele de aditus ad aqueductum. El este o relicvă a lumenului tubului neural primitiv. În exteriorul apeductului se observă grupată substanţa cenuşie centrală a mezencefalului, iar în interior găsim epiteliu ependimar.

1. Corpora quadrigemina. 2. Cerebral aqueduct. 3. Central gray stratum. 4. Interpeduncular space. 5. Sulcus lateralis. 6. Substantia nigra. 7. Red

nucleus of tegmentum. 8. Oculomotor nerve, with 8’, its nucleus of origin. a. Lemniscus (in blue) with a’ the medial lemniscus and a" the

lateral lemniscus. b. Medial longitudinal fasciculus. c. Raphé. d. Temporopontine fibers. e. Portion of medial lemniscus, which runs to the

lentiform nucleus and insula. f. Cerebrospinal fibers. g. Frontopontine fibers.

• Pe secţiunea transversală a mezencefalului observăm trei porţiuni.

Posterior de apeduct se află etajul numit tectum.

În zona mijlocie se află tegmentul sau calota care continuă în sus tegmentul pontin.

Anterior etajul este format de piciorul pedunculilor cerebrali. Între tegment şi picior se află substanţa neagră numită şi locus niger, care formează limita dintre aceste două etaje.

Structura mezencefalului.

Picioarele pedunculilor cerebrali

sunt alcătuite doar din substanţă albă aparţinând fibrelor corticale descendente motorii.

• Tractul piramidal • ocupă 3/5 din volumul piciorului peduncular.

Prin acest tract fibrele nervoase ajung la neuronii motori controlaterali anteriori ai măduvei spinării. Somatotopia în interiorul piciorului peduncular este următoarea din afară înăuntru: fibrele externe conduc impulsurile la musculatura membrului inferior, fibre mijlocii conduc impulsurile sper muşchii trunchiului şi fibrele interne transmit impulsurile către musculatura membrului superior.

• Tractul corticobulbar numit şi fascicul geniculat

are în compoziţie fibrele care coboară la nucleii motori ai nervilor din bulb şi punte. O parte din fibre coboară prin 1/5 medială a piciorului peduncular împreună cu fibrele frontopontine (Arnold). O altă parte trece prin 1/5 laterală împreună cu fibrele temporopontine (Tȕrck).

• Tractul corticonuclear se încrucişează în tegment şi se distribuie la

nucleii motori ai globilor oculari şi ai formaţiunii reticulate.

• Tractul corticopontin cuprinde mai multe fascicule:

tractul frontopontin, tractul temporopontin, tractul parietopontin şi tractul occipitopontin. Toate aceste tracturi, după ce fac sinapsă în nucleii pontini merg spre cerebel.

• Leziunile fibrelor descendente din piciorul pedunculului dau naştere sindroamelor hemiplegice mezencefalice.

Amintim sindromul Weber, care se manifestă cu hemiplegie pe partea opusă leziunii şi paralizia oculomotorului de aceeaşi parte.

Mai amintim sindromul Benedikt, care se manifestă cu paralizia oculomotorului de aceeaşi parte şi hemipareză pe partea opusă leziunii, asociată cu tulburări cerebeloase şi mişcări involuntare de partea opusă leziunii.

Tegmentul mezencefalic

• este etajul mijlociu, cuprins între substanţa neagră care îl separă de piciorul pedunculilor cerebrali şi lamina tecti situată posterior de tegment.

• În tegment se găseşte substanţă cenuşie şi substanţă albă.

• În general, substanţa cenuşie este grupată în jurul apeductului şi formează substanţa cenuşie (grisea) centrală, în interiorul căreia se pot deosebii aglomerări celulare care formează mase nucleare.

• Tegmentul mai prezintă mase nucleare specifice mezencefalului şi formaţiunea reticulară

Nucleul nervului trohlear• (perechea IV) este

originea reală a acestui nerv. Nucleul este situat la acelasi nivel cu coliculii inferiori, de o parte şi de alta a liniei mediane, în partea anterioară a substanţei cenuşii centrale.

• În sus se întinde până la polul inferior al nucleului oculomotorului..

• nucleul nervului trohlear prelungeste în mezencefal coloana motorie a nucleilor motori ai abducensului din punte şi al hipoglosului din bulb. Neuronii nucleului trohlear trimit axoni doar pentru muşchiul oblic superior al globului ocular

Nucleul nervului oculomotor (perechea III)

• este situat cel mai sus dintre nucleii motori ai nervilor cranieni.

• Este situat în substanţa cenuşie anterior de apeductul lui Sylvius, în acelaşi plan transversal cu coliculii cvadrigemeni superiori.

• Neuronii acestui nucleu trimit fibre motorii către toţi muşchii striaţi (extrinseci) ai globului ocular, mai puţin către muşchii drept lateral şi oblic superior.

• În cadrul acestui nucleu se află neuroni vegetativi parasimpatici, pentru muşchii netezi (intrinseci) ai globului ocular: muşchiul sfincter al pupilei şi muşchiul ciliar.

• Nucleii motori oculari III, IV şi VI stabilesc legături complexe între ei, cu nucleii vestibulari, cu corpii cvadrigemeni superiori şi cu centrii corticali prin intermediul tractului corticonuclear.

• Nucleii motori ai globilor ocular sunt legaţi de neuronii coarnelor anterioare ale măduvei spinării şi de calea optică sau auditivă.

Nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen• se găseşte anterior de

coliculii cvadrigemeni superiori, lateral de substanţa cenuşie centrală, posterolateral de nucleul oculomotorului.

• nucleul primeşte impulsuri proprioceptive din fusurile neuromusculare ale muşchilor masticatori şi din muşchii extrinseci ai globilor oculari.

• De aici pleacă impulsuri spre nucleul motor al trigemenului

producând activarea muşchilor de coborâre a mandibulei si de ridicare.

• El are conexiuni descendente cu nucleul ambiguu prin care controlează

muşchii inervaţi de aceştia. Acest nucleu este deci un centru pe calea

unui reflex simplu al actului de masticaţie.

Nucleul roşu• este mare, rotund-ovalar, specific mezencefalului.

• Se află în partea superioară a tegmentului, antero-lateral de apeductul lui Sylvius, de substanţa cenuşie şi nucleul oculomotorului. Anterior de el se află substanţa neagră, iar lateral găsim lemniscul medial.

• Din partea inferioară a nucleului, numită paleorubrum, pornesc fibrele rubrospinale.

• Neorubrum se dezvoltă o dată cu lobul frontal şi cu hemisferele cerebeloase.

• Nucleul roşu este intercalat pe căile extrapiramidale şi cerebeloase.

Substanţa neagră sau locus niger• este cea mai mare masă nucleară

de la acest nivel. Are formă semilunară cu concavitatea îndreptată posterior.

În partea inferioară, posterior de substanţa neagră se află fibrele lemniscul medial.

În partea superioară se află posterior nucleul roşu.

Funcţional este un centru motor extrapiramidal cu rol în menţinerea tonusului muscular.

• Mai sunt şi alţi nuclei: nucleul interstiţial, nucleul lui Darkschewitsch, nucleul intercrural şi nucleul dorsal al tegmentului.

Substanţa albă

a tegmentului este formată din fibre venite din

etajele inferioare ale nevraxului care se proiectează cortical şi altele care se opresc sau pleacă din nucleii mezencefalici.

Tectul mezencefalic• este situat posterior de

apeductul cerebral. • Este format din lama

cvadrigemenă şi cei patru coliculi cvadrigemeni.

• Reprezină un centru superior de integrare pentru sensibilitatea generală, optică sau acustică.

• Tectul are funcţii mai reduse la om. • Este un centru reflex subcortical.

Coliculii superiori sunt centri pentru reflexele vizuale, iar cei inferiori pentru reflexele acustice.