Aspecte generale

Reţeaua de transport din România este destul de variată. Transporturile sunt urbane în interiorul localităţilor dar şi interurbane.Dacă ne referim la transporturile urbane, acestea se desfăşoară în marea majoritate a localităţilor cu autobuze şi maxi taxi (microbuze), care sunt destul de bine dezvoltate atât în ceea ce priveşte condiţiile de călătorie cât şi tarifele practicate şi intervalul de succedare. Există şi oraşe de mărime medie şi mare din România în care transportul se desfǎşoarǎ cu tramvaie şi troleibuze, cum ar fi Constanţa, Cluj Napoca, Braşov, Iaşi, Sibiu, dar şi alte oraşe.

În Bucureşti reţeaua de transport este bine dezvoltatǎ şi se divide în douǎ tipuri de transport, respectiv de suprafaţǎ (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi taxi) şi cel subteran cu metrou.

Metroul este o reţea feroviarǎ ce funcţioneazǎ doar în marile oraşe intens populate. Transportul se face prin trenuri electrice de mare vitezǎ, ce se deplaseazǎ prin tuneluri subterane, având propriile cǎi de transport, sisteme de control şi semnalizare. Trenul de metrou este condus de doi conductori umani; perfecţionarea tehnologiilor din domeniul automatizǎrilor, a adus în unele reţele de metrou , la inlocuirea completǎ a omului de la conducerea trenului de metrou; prima reţea complet automatizatǎ este metroul din Singapore dat în folosinţǎ în anul 2003. În Romania, existǎ o singurǎ reţea de metrou, care funcţioneazǎ în Bucureşti, din anul 1975.

Scurt istoric     

Posibilitatea construirii unui metrou în capitala României a fost prevazutǎ prima datǎ de inginerul Dimitrie Leonida la începutul secolului XX. Construirea unui metrou în aceastǎ perioadǎ nu se justificǎ deoarece oraşul era mic şi numǎrul locuitorilor era de 300.000 – 400.000.

Pentru satisfacerea cererii de treansport în comun în municipiul Bucuresti, încǎ din anul 1970 s-au prevazut trasee majore de suprafaţǎ care sǎ preia fluxurile de cǎlǎtori, însǎ acestea nu ofereau soluţii corespunzatoare şi condiţii prevazute de confort. Ca urmare, s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, solutie optimǎ atât pentru descongestionarea traficului de suprafaţǎ, cât şi pentru transportul cǎlǎtorilor în condiţii de confort, siguranţǎ şi rapiditate sporitǎ. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea şi construcţia metroului.      În februarie 1975 – se înfiinteaza Întreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al întregii retele de transport.               Tehnologia de execuţie pentru marea majoritate a staţiilor de metrou şi a celorlalte obiective de construcţii subterane asimilabile lor (dispecerat, depouri) a fost aceea a realizǎrii acestora în incinte asecate, protejate de pereti mulaţi.

1

În zone ale traseului ce constituiau noduri foarte circulate (Piaţa Unirii) sau având fronturi de cladiri în imediata vecinǎtate (Semanatoarea, Izvor) unde chestiunea suprafeţelor ocupate capǎtǎ o mare importanţǎ, s-a aplicat varianta tehnologicǎ de execuţie în incinta de pereţi mulaţi cu capac sau acoperitǎ (cu planşeul de acoperiş preturnat).           În anul 1977 a fost înfiinţatǎ “Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) în subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Cǎilor Ferate, iar la data de 19 noiembrie 1979 a fost pus în funcţie primul tronson de metrou.      Prin HG nr. 686/1991 I.E.M.B. se transforma in “Întreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de cǎi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţǎ a circulaţiei, pentru satisfacerea interesului public, social şi de aparare civilǎ”. Totodatǎ, prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural si strategic”.      În baza hotarârii nr. 482/24.06.1999 publicatǎ în Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii în “Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucureşti – METROREX S.A.”

Descriere

      Exploatarea, întretinerea curentǎ şi reparaţiile infrastructurii şi materialului rulant se efectueazǎ de regulǎ cu personal angajat al societǎţii, distribuit în subunitǎţi de bazǎ, dupǎ cum urmeazǎ: electroenergetica, electromecanica, semnalizare bloc comanda, automatizǎri şi telecomunicaţii, linii-tunele, administrare staţii, comercial, depouri si uzina de reparaţii.      Sistemul de transport cu metroul este monitorizat si coordonat permanent de un dispecerat central, care subordoneazǎ la rândul lui alte cinci dispecerate de ramurǎ.

Reţeaua este formată din patru linii(magistrale): M1, M2, M3 şi M4. În total, sistemul are 67 de km lungime şi 49 de staţii, cu o distanţă medie de 1,5 km între staţii. Printre planurile Metrorex se numără şi reducerea acestei distanţe, consideră prea mare, prin construirea de staţii intermediare pe magistralele existente.

Magistrala 1 este cea mai veche magistrală a metroului bucureştean, fiind deschisă oficial pe 19 decembrie 1979. Magistrala formează o "centură" ce leagă oraşul de la vest la est, având o lungime de 31,7 km şi 22 de staţii.

Tronsonul 1 al magistralei 1 a fost deschis publicului pe data de 19 noiembrie 1979, având o lungime de 8,1 km şi dispunând de 6 staţii:Semănătoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şiTimpuri Noi .

Tronsonul 2 a fost deschis în decembrie 1981 şi a continuat drumul spre est; cele două tronsoane aveau lungimea de 17,5 km. Numărul staţiilor crescuse la 12, nou venite fiind: Mihai Bravu, Dristor 1, Titan, Costin Georgian, Republica.

Magistrala 2 a metroului din Bucureşti a fost dată în folosinţă în două etape, în 1986 şi 1987 şi a fost concepută pentru a asigura legătura pe axa nord-sud a oraşului. Lungimea ei este de 18,6 km şi are 14 staţii.

Tronsonul 1 a fost deschis publicului în ianuarie 1986. Tronsonul dispunea de 7 staţii: Piaţa Unirii, Tineretului, Constantin Brâncoveanu, Piaţa Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB şi Depoul IMGB.

2

Tronsonul 2 a fost deschis în octombrie 1987 şi a continuat drumul spre nord. Numărul staţiilor crescuse la 13, nou venite fiind: Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu şi Pipera

În 1990 a fost dată în folosinţă staţia Eroii Revoluţiei, între Tineretului şi Constantin Brâncoveanu.

În lungime de 8 km, magistrala 3 asigură legătura Cartierului Militari cu zona centrală a capitalei prin staţia Eroilor. Acest segment făcea iniţial parte din magistrala M1, a fost deschis călatorilor în august 1983 şi conţinea patru staţii: Politehnica, Armata poporului, Păcii şi Industriilor.

Ulterior a fost dată în folosinţă şi staţia Gorjului pentru a acoperi distanţa mare dintre staţiile Armata poporului şi Păcii.

Magistrala 4 este cea mai nouă magistrală a metroului bucureştean, fiind deschisă oficial pe 1 martie 2000, cu o lungime de 6,1 km şi cuprinzând staţiile: Gara de Nord 2, Basarab 2 (legătura cu M1),Griviţa, 1 Mai, Pajura (în construcţie),Bazilescu (în construcţie), Laromet (în construcţie), Zarea (planificată)

Lucrările la această magistrală au inceput încă din decembrie 1989 şi au fost reluate în 1990. Totuşi, datorită fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrărilor a inceput să scadă şi, ca urmare, în anul 1994 a fost întreruptă funcţionarea epuismentelor şi sistarea tuturor lucrărilor. S-a continuat doar operatia de evacuare a apelor ce se infiltrau în interiorul tunelelor şi statiilor de metrou. Datorită materialelor solide care s-au infiltrat în tunele acestea s-au deformat şi, ca urmare, în anul 1996 s-au sistat şi operaţiunile de evacuare a apelor, ca măsură rapidă de combatere a acestui fenomen.

Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai: în 1997 s-a obţinut un împumut de la Banca Europeană de Investitii şi astfel s-a putut repara infrastructura existentă pentru ca ulterior.

Tronsonul 1 Mai – Zarea: Finalizarea lucrărilor la infrastructură era estimată pentru sfârşitul anului 2007. Darea în folosinţă se va realiza totuşi mai târziu, acest lucru depinzînd de asigurarea surselor de finanţare.Tronsonul Laromet - Zarea este în fază de proiectare, lucrul la acesta urmând să înceapă după terminarea tronsonului 1 Mai – Laromet şi găsirea de surse de finanţare.

În ianuarie 2009, întreaga reţea este subterană, cu exceptţia unei porţiuni foarte scurte între staţiile IMGB şi Depou IMGB, la unul din capetele Magistralei M2. Reţeaua este deservită de 4 depouri, două find supraterane (IMGB şi Industriilor) şi 2 subterane (Semănătoarea şi Pantelimon). În plus, mai există şi alte două zone de garare la Gara de Nord şi Eroilor.

3

Date tehnice

Reţeaua de contact este de 750V CC, alimentarea făcându-se prin a treia şină (în trafic) sau prin pantografe (în depouri). Viteza maximă este de 80 km/h.

În acest moment, pe liniile metroului circulă două tipuri de trenuri:Ramele IVA (Întreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) sunt rame de concepţie românească, produse între 1978 şi 1990;

Ramele Bombardier (model MOVIA 346) au fost introduse începând cu anul 2003; sunt produse de Bombardier Transportation în colaborare cu Electroputere Craiova. Există 2 serii de trenuri Bombardier:

Trenurile ce poartă nume de flori, cu numere de la 001 la 018, reprezintă prima comandă a Metrorex. Aceste trenuri sunt utilizate pe M2:

1001 & 2001: Dalia 1002 & 2002: Narcisa 1003 & 2003: Camelia 1004 & 2004: Zambila 1005 & 2005: Violeta 1006 & 2006: Margareta

1007 & 2007: Bujorul 1008 & 2008: Crizantema 1009 & 2009: Craiţa 1010 & 2010: Crinul 1011 & 2011: Iasomia 1012 & 2012: Frezia

1013 & 2013: Irisul 1014 & 2014: Nufărul 1015 & 2015: Nalba 1016 & 2016: Magnolia 1017 & 2017: Liliacul 1018 & 2018: Gladiola

Trenurile ce poartă numele unor capitale europene, cu numere de la 101 la 126, sunt utilizate atât pe M1 cât şi pe M2:

1101 & 2101: Europa 1102 & 2102: Bucureşti (România) 1103 & 2103: Stockholm (Suedia) 1104 & 2104: Berlin (Germania) 1105 & 2105: Londra (Marea Britanie) 1106 & 2106: Paris (Franţa) 1107 & 2107: Roma (Italia) 1108 & 2108: Madrid (Spania) 1109 & 2109: Luxemburg (Luxemburg) 1110 & 2110: Bruxelles (Belgia) 1111 & 2111: Viena (Austria) 1112 & 2112: Atena (Grecia) 1113 & 2113: Copenhaga (Danemarca)

1114 & 2114: Budapesta (Ungaria) 1115 & 2115: Praga (Cehia) 1116 & 2116: Varşovia (Polonia) 1117 & 2117: Haga (Olanda) 1118 & 2118: Helsinki (Finlanda) 1119 & 2119: Lisabona (Portugalia) 1120 & 2120: Bratislava (Slovacia) 1121 & 2121: Dublin (Irlanda) 1122 & 2122: Nicosia (Cipru) 1123 & 2123: Talin (Estonia) 1124 & 2124: Riga (Letonia) 1125 & 2125: Vilnius (Lituania) 1126 & 2126: Sofia (Bulgaria)

Utilizarea sistemului de metrou în Bucureşti se face pe baza unei cartele magnetice, care dă dreptul fie la un număr fix de călătorii pe o perioadă mai lungă, fie la un număr virtual nelimitat de călătorii pe o perioadă fixă (bilet de 2 călătorii - 2,2 lei, bilet de 10 călătorii - 8 lei, abonament lunar - 23 lei (11,5 lei pentru elevi, studenţi şi donatori de sânge; gratuit pentru revoluţionari şi alte categorii sociale), abonament pentru o zi - 4 lei)

4

Mediul intern

Metrorexul are in jur de 4.223 de salariati din care fac parte: conductori de tren, mecanici, electricieni, vanzatoare de cartele, femei de serviciu, agenti care asigura paza si protectia atat in metrou cat si in statiile de asteptare.

Mediul extern

5

Micromediu

Furnizori de forta de munca : oficiile de forta de munca, intermediari ai fortei de munca.

Furnizorii de marfuri :

Firma Metrorex are contracte incheiate cu diferite firme care furnizeaza marfuri. Printre acestea se innumara:

S.C. Somet S.R.L. Furnizeza mobiler cu structura metalica, constructii, confectii si structuri metalice, tamplarie diversa - lemn, metal pentru interior si exterior, piese si subansamble metalice dupa specificatiile tehnice ale beneficiarilor, proiectare si consultanta tehnica.

Enel Energie MunteniaFurnizorul de electricitate a castigat o licitatie deschisa organizata de operatorul metroului bucurestean Metrorex la 28 octombrie 2008, pentru alimentarea cu electricitate in valoare de 46,8 milioane lei (12,7 milioane euro). Aceasta nu mentioneaza perioada in care se va derula contractul.

Bombardier TransportationValoarea totala a livrarilor pentru metroul bucurestean se ridica la 300 mil. euro. Colaborarea cu Metrorex a inceput in 1999 si a ajuns la comenzi de 300 de milioane de euro pentru trenurile de metrou si solutiile de semnalizare aferente. Primul contract incheiat cu Metrorex a presupus livrarea a 18 trenuri totalizand 108 vagoane pentru magistrala Pipera. La incheierea contractului, Bombardier va livra 44 de trenuri pentru Metrorex.

Prestatori de servicii

UTI INTERNATIONAL

6

Primul proiect complex pentru Metroul Bucuresti (Metrorex), incluzand: TVCI, comunicatii radio, detectie a incendiilor, sitem de sonorizare, centarle telefonice, realizarea unui sistem automat de taxare pentru transportul public.

Scorseze SecurityMetrorex a atribuit firmei Scorseze Security International, la sfarsitul anului trecut, prin negociere directa, un contract in valoare de 24,2 mil. lei (6,6 mil. euro) pentru asigurarea pazei in statiile si trenurile de metrou, pe o perioada de 30 de luni, respectiv pana la 30 iunie 2010. La negociere au participat si firmele Dragon Star, Tiger Protector si Secrom Security, potrivit datelor Metrorex. Pana la finele anului trecut, serviciile de paza in trenurile si statiile de metrou au fost asigurate, pentru trei din cele patru magistrale ale Metrorex, de aceeasi firma, in baza unui contract in valoare de 4,46 mil.

Romprest ServiceAsigura curatenie profesionala si intretinera magistralelor si a trenurilor Metrorex.

EPSCompania Americana EPS va introduce, pana la finele anului viitor, un sistem informatic integrat la Metrorex.

Clientii

In fiecare zi cu metroul circula aproximativ 700.000, dintre care sunt elevi, studenti, muncitori, pensionari.

Concurenti

Prin HG nr. 266/1993 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural şi strategic” deci, nu exista concurenti directi.Concurentii indirecti sunt: RATB – ul (tramvaiele, autobuzele, troleile) si firmele de taximetrie.

7

Transportul public de calatori se realizeaza pe aproximativ 500 km linii de tramvai, 900 km linii de autobuze si 300 km linii de troleibuze, toate acestea exploatate de "Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB), acesta fiind si principalul concurent al Metrorex Bucuresti. Dupa cum arata si tabelul de mai sus in care va este prezentata poderea operatorilor de transport cu calatorii, se pare ca bucurestenii prefera sa circule cu RATB-ul. Dupa parerea mea,Metrorex are un avantaj foarte important si anume faptul ca metroul nu poate sa ramana blocat in trafic, principala problema din Bucuresti fiind traficul foarte aglomerat.

Macromediu

Factorii demografici:au o foarte mare influenta deoarece este nevoie de un oras cu o suprafata foarte mare si cu un numar mare de locuitori pentru a beneficia de transportul cu metroul.

Factorii economici: Au o influenta dar nu foarte mare deoarece venitul populatiei poate fi mic, circularea cu metroul si-o poate permite toata lumea, este favorabila pentu orice categorie de oameni. Factorii culturali: Intervin in perioada sarbatorilor, mai ales in perioada Craciunului cand creste traficul in oras si mai ales circulatia oamenilor. In aceasta perioada este multa agitatie si multi oameni ies din casa pentru a face cumparaturi si pentru a se distra. Din aceasta cauza metroul este foarte solicitat si devine foarte aglomerat.

Factorii naturali: De factorii naturali se tine foarte mult cont deoarece nu se pot introduce magistrale de metrou intr-un oras aflat la munte sau intr-un oras care are o fundatie formata din roca si nu se poate sapa.

Factorii tehnologici : Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. Operatorul de piata trebuie sa observe permanent anumite tendinte care se manifesta la nivelul mediului tehnologic.

Factorii politico- juridici : Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective: protejarea consumatorilor, protejarea concurentei, protejarea societatii.

Ponderea operatorilor de transport cu calatorii in Bucuresti

R.A.T.B. 70% Metrou 20% Altii 10%

8

Efecte socio-economice: La nivelul orasului, eficientizarea metroului ca urmare a strategiei de dezvoltare se manifesta prin:

- scurtarea timpului de deplasare a utilizatorilor de metrou , daorita sporului de viteza comerciala pe care acest mod de transport il asigura fata de oricare mod de transport de suprafata.

- scurtarea timpului de deplasare a non-utilizatorilor de metrou, care prefera sa utilizeze alte moduri de transport public de suprafata (autobuz, tramvai etc.) sau masini personale, datorita descongestionarii suprafetei carosabile.

- reducerea cheltuielilor de intretinere a carosabilului ca urmare a reducerii traficului pe acesta.

- reducerea cheltuielilor sociale, datorita cresterii sigurantei rutiere, urmare a descongestionarii traficului de suprafata.

- reducerea cheltuielilor de intretinere a autoturismelor personale ale populatiei (combustibil, uleiuri, piese de schimb) care renunta la deplasarea cu masina pesonala in favoarea utilizarii metroului

- cresterea randamentului la locul de munca a populatiei active , datorita reducerii stresului reprezentat de transportul la si de la locul de munca.

- cresterea valorii terenurilor din zona de acoperire a metroului, datorita ofertei de calitate pentru transport pe care acesta o reprezinta

- imbunatatirea standardului de viata a populatiei din zona de influenta a metroului, datorita crearii, in proximitatea statiilor de metrou, a unor poli administrativi, comerciali si culturali de interes local.

- cresterea eficientei transporutlui public pe ansamblu sau prin reorganizarea, cu investitiii minime, a transportului de suprafata, corelat cu transportul de masa, cu metroul.

9

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- Repartizarea destul de uniforma a retelei de transport prin cele mai aglomerate zone ale capitalei. - Capacitatea mare de transport. - Zero emisii poluante datorita functionarii trenurilor pe baza de curent electric. - Cel mai rapid mijloc de transport in Bucuresti datorita situarii subterane, nefiind ingreunat de nici un alt mijloc de transport. - Preturile foarte mici ale biletelor si accesibile tuturor categoriilor sociale.

- Traficul foarte mare si aglomeratia in statii si in trenuri la orele de varf. - Lipsa statiilor in unele zone foarte aglomerate cum ar fi Drumul Taberei (Piata Moghioros). Acesta fiind inca in proiect. - O parte din trenurile care se afla in folosinta pe anumite linii sunt foarte invechite si au un aspect neplacut.

Oportunitati Amenintari

- Reabilitarea si extinderea sistemului de transport - Demararea de noi proiecte cum ar fi proiectul pentru zona Drumul Taberei. - Existenta programelor cu finantare externa - Imbunatatirea relatiei cu publicul a autoritatilor/institutiilor administratiei publice locale prin instalarea liniei telefonice „Tel verde”.

- Necorelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu alte planuri/programe care contin si componenta de mediu. - Riscul producerii unor accidente cu efecte pe termen lung ca urmare a neutilizarii celor mai bune tehnici disponibile de catre agentii economici. - Neconformarea cu Planul Urbanistic General a proiectelor de extindere şi modernizare a

infrastructurii de transport. - Subdimensionarea infrastructurii de transport în raport cu tendinţele de dezvoltare ale oraşului.

10

Mixul de Marketing

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaţia poate acţiona în vederea obţinerii impactului maxim asupra pieţii şi consumatorului şi reflectă modul în care sunt antrenate  diferite componente ale resurselor de care dispune organizaţia pentru obţinerea efectelor prevazute. Mixul de marketing ca rezultat al îmbinării (amestecării, combinării) ingredientelor (componente ce intră ca accesorii în compunerea marketingului pentru a-i conferi anumite calităţi şi trăsături), al dozării lor şi al resurselor de care acestea au nevoie, oferă posibilitatea cunoaşterii variantei de răspuns a organizaţiei la cerinţele şi exigenţele mediului. El nu poate fi un amestec stabil deoarece componentele sale ca şi proporţiile în care se combină se află în continuă schimbare. În fapt mixul de marketing se constituie în orice moment ca rezultantă a acţiunii unor factori de o complexitate şi eterogenitate extremă, atât de natură endogenă cât şi de natură exogenă.

11

Produsul, în termeni de calitate, caracteristici, aspect, ambalaj. Acesta reprezintă combinaţia de bunuri, servicii, idei pe care firma le oferă pieţei. Deci, produsul în sensul mixului de marketing nu înseamnă doar un bun fizic. Realizarea fizică a produsului nu reprezintă o activitate de marketing. Totuşi, specialiştii în marketing trebuie să studieze şi dorinţele consumatorilor pentru a se proiecta produse care să satisfacă aceste nevoi. Conceptul de produs mai cuprinde şi aspecte privind marca, ambalarea, etichetarea, precum şi serviciile postvânzare.

Plasamentul, vizează canalele de distribuţie, acoperire, sortimente, stocuri. Denumită şi distribuţie, plasarea reprezintă acele activităţi ale firmei care fac disponibil produsul clienţilor ţintă. Pentru satisfacerea acestora, produsul trebuie să fie disponibil la momentul oportun, într-un loc convenabil şi în cantitatea necesară. Prin urmare, specialiştii în marketing vor trebui să aleagă cea mai potrivită reţea de distribuţie şi să stabilească procedurile adecvate de control al stocurilor, transport, depozitare.

Preţul, vizează preţul de catalog, reduceri, facilităţi. Acesta reprezintă cantitatea de bani pe care trebuie să o plătească un client pentru obţinerea produsului. Preţul este important pentru clienţi întrucât aceştia sunt preocupaţi de valoarea pe care o obţin în schimbul banilor plătiţi. Adesea, el este folosit ca un instrument competitiv, ducând deseori la aşa numitele „războaie ale preţurilor”.

Utilizarea sistemului de metrou în Bucureşti se face pe baza unei cartele magnetice, care dă dreptul fie la un număr fix de călătorii pe o perioadă mai lungă, fie la un număr virtual nelimitat de călătorii pe o perioadă fixă.Bilet de 2 călătorii - 2,5 leiBilet de 10 călătorii - 8 leiAbonament lunar - 25 lei (12,5 lei pentru elevi, studenţi şi donatori de sânge; gratuit pentru revoluţionari şi alte categorii sociale)Abonament pentru o zi - 5 leiBiletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adică pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele din Bucureşti, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATB costă 1,30 lei). Din 2006 există carduri unice Metrorex-RATB, folosite pentru abonamente. Este o facilitate a cardului ACTIV ce poate fi activata prin centrele de abonamente RATB, independent sau in paralel cu alt titlu de calatorie, ce oferă calatorilor posibilitatea de a încărca pe card un credit care reprezintă o forma comoda de plata a contravalorii unor calatorii individuale sau de grup. La fiecare utilizare se scade valoarea de 1,25 lei reprezentand contravaloarea unei calatorii cu metroul.

Promovarea, conţine activităţile legate de promovarea vânzărilor, publicitate, relaţiile publice, promovarea directă şi forţa de vânzare. Promovarea reprezintă activitatea ce comunică meritele produsului şi convinge clientul să-l cumpere. Ea este folosită din motive variate. De exemplu, promovarea poate fi utilizată pentru creşterea conştientizării publicului privind o firmă, un produs nou, sau o marcă nouă. În plus, ea este folosită pentru a informa publicul privind caracteristicile produsului sau pentru stimularea adoptării unei poziţii favorabile faţă de produs. Şi mai poate fi utilizată pentru reînnoirea interesului pentru un produs a cărui popularitate este în declin.

12

Viziunea Metrorex:

Este ca Bucurestiul sa aiba un metrou demn de o capitala europeana, iar calatorii sa aiba posibilitatea sa ajunga in toate colturile orasului prin subteran.

Misiune:

Consta in asigurarea bucurestenilor ca vor calatori intr-un mod rapid, eficient si modern ca urmare a implementarii programului de dezvoltare si modernizare a metroului ce are la baza strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung a societatii. Strategia Metrorex este crearea unei retele metropolitane de metrou, care sa cuprinda statii ca Bolintin, Mogosoaia, Tunari sau Mihailesti.

Principiile conform cărora METROREX isi desfasoara munca de comunicare sunt:

Răspunderea publică: interesul public stă în centrul activităţii noastre

Promptitudine si Eficienţa: transportul calatorilor in cel mai rapid , eficient si sigur mod.

Transparenţa: aptitudinea de a furniza la timp informaţie obiectivă şi corectă despre activităţile noastre. Transparenţa are un rol foarte important in srategia de comunicare a METROREX, ea fiind o conditie esentiala. În acest sens, scopurile METROREX derivă din:

• dreptul constituţional al fiecărui cetăţean de a fi informat corect in legătura cu activitatea instituţiilor publice conform „Legii nr. 544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, de a furniza persoanelor fizice sau juridice, din oficiu sau la cerere, informaţii de interes public;

• importanta deosebita a imaginii publice a METROREX. Transparenta este necesara pentru a mentine increderea populatiei in sistemul METROREX si pentru a preintampina posibilitatea aparitiei unor informatii eronate in presa care pot discredita imaginea publica a METROREX.

Scopul noii strategii de comunicare este acela de a crea şi impune o imagine coerentă si credibila a METROREX.

Flexibilitatea: capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul extern în schimbare

13

Resurse:

• venituri provenite din activitatea de baza (transport calatori); •  venituri din subventii de exploatare; •  venituri provenite din scutirea la plata a obligatiilor catre bugetul de stat consolidat, potrivit legislatiei în vigoare; •  venituri din compensarea reducerilor si gratuitatilor acordate elevilor, studentilor, eroilor Revolutiei si veteranilor de razboi; •  alte venituri din exploatare (venituri din credit pentru reparatii REM, conform contractului cu ALSTOM); •  venituri din alte activitati: din exploatarea bunurilor publice concesionate METROREX, din activitati comerciale, contracte de asociere, închirieri de spatii sau terenuri, publicitate, etc. •  sume alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor externe garantate de stat si rambursate de la bugetul de stat.

De mentionat rolul pe care METROREX il are in comunicarea realizata de mass-media.Mijloc de comunicare unic pentru publicitate, metroul reprezinta locul unde calatorii au timp sa observe mesajele. Sunt disponibile suporturi standard si neconventionale, atat in statiile de metrou cat si in interiorul vagoanelor. Publicitatea se realizeaza prin diverse canale de comunicare:

1. Panouri

Caracteristici si beneficii:

» Recomandat pentru orice tip de brand» Prezenta in Bucuresti» Mesaj complex» Acoperire exceptionala in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare)» Impact puternic asupra pasagerilor» Media masurabila - TGI » Timp de expunere mediu» Potential creativ mediu» Frecventa si acoperire medii» Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste nororietatea brandului

14

Descriere:

Panourile sunt amplasate pe peron, dincolo de linia de rulare, acolo unde calatorii stau si asteapta metroul, avand timp suficient sa remarce reclamele.Dimensiuni: 3x2m, se decoreaza cu poster de hartie blue-back.

2. City-Lights

Caracteristici si beneficii

» Recomandat pentru orice tip de brand» Prezenta in Bucuresti» Mesaj complex» Acoperire exceptionala in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare)» Media masurabila- TGI» Impact puternic asupra pasagerilor» Timp de expunere mediu» Potential creativ ridicat (ex. posibilitatea de a crea un mesaj dinamic)» Frecventa si acoperire medii » Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste notorietatea brandului

Descriere:

Suporturile sunt pozitionate in zone cu trafic intens: la intrarea in statiile de metrou, in vestibul, in fata aparatelor de taxare, holuri de trecere si pe peron, la intrarea si in interiorul statiilor de metrou.Dimensiuni: 1.1x1.6m, iluminate din interior, se decoreaza cu hartie white back.

3. Produse speciale

Caracteristici si beneficii

» Recomandat pentru orice tip de brand» Prezenta in Bucuresti» Acoperire exceptionala doar in Bucuresti (peste 40% din locuitori sunt expusi zilnic mesajelor publicitare)» Media masurabila- TGI» Impact puternic asupra pasagerilor» Timp de expunere mediu» Potential creativ ridicat » Frecventa si acoperire medii » Ideal pentru campaniile de produs si pentru promotii, dar si pentru a creste notorietatea brandului

15

Descriere:

Este un mijloc de comunicare special pentru publicitate si locul unde calatorii au timp sa observe mesajele publicitare. Sunt disponibile diverse spatii neconventionale. De asemenea, este posibila optiunea de "personalizare a statiei" - o oportunitate ideala de branding, care ofera posibilitatea de a fi efectiv in posesia unei statii de metrou.

Dimensiuni: variabile

» Spatii in interiorul vagoanelor» Floor graphics pe peron si pe scarile de acces» Turnicheti» Trepte» Stalpi/ coloane» Cartele magnetice

Obiective:

1. Facilitati pentru accesul persoanelor cu handicap in reteaua de metrou existenta ; 2 . Modernizarea statiilor de metrou : - dotarea statiilor de metrou existente cu grupuri sanitare pentru publicul calator; - modernizarea semnalisticii statice si a informarii dinamice a calatorilor; - modernizarea finisajelor statiilor si refacerea plafoanelor statiilor de metrou existente. 3. Modernizarea instalatiilor fixe. In cadrul acestui obiectiv vor fi modernizate: instalatii de ventilatie; instalatii sanitare si PSI; instalatii de telecomunicatie; calea de rulare.   4. Modernizarea sistemului informatic; 5. Cresterea atractivitatii transportului cu metroul prin indesirea statiilor de metrou pe magistralele de metrou existente. Urmare a unii studiu realizat pe magistralele existente a rezultat necesitatea reducerii distantei intre două statii de metrou si construire de noi statii in puncte importante cum ar fi: Perla la intersectia Dorobanti cu Iancu de Hunedoara, Lizeanu la intersectia Stefan cel Mare cu str. Lizeanu, Circul de Stat,  Grozovici- Spitalul Colentina. etc;

În 20 de ani, metroul va putea transporta întreaga populaţie de acum a Capitalei. De trei ori mai mulţi bucureşteni care aleg să circule cu metroul, reducerea la jumătate a timpului în trafic şi o reţea de transport subteran care să acopere aproape în întregime Capitala, acestea ar trebui să fie principalele avantaje generate de dezvoltarea metroului bucureştean în următorii 20 de ani.

16

Cu o investiţie estimată la 6,5 mld. euro, proiectul nu poate fi cotat altfel decât curajos, în condiţiile în care, în ultimii 20 de ani, statul român nu a reuşit să acopere decât construcţia a nouă kilometri de cale dublă. Conform strategiei de dezvoltare, care se întinde până în 2027-2030, costurile ar ajunge undeva la 6-6,5 mld. euro, ceea ce va însemna o reţea de peste 150 km de cale dublă comparativ cu momentul actual, când avem 70 km. Pentru a respecta acest program, statul, principalul finanţator al investiţiilor de la metrou, ar trebui să ia în calcul cel puţin dublarea sumelor alocate anual. 

17

Bibliografie

www.metrorex.ro;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure

%C5%9Fti;

www.metrou.ro/metrorex.php;

www.zf.ro/eveniment/cum-va-arata-metroul-bucurestean-

in-2030-3059222/;

www.bucuresti.ro

18

Cuprins

Aspecte generale …………………………………… 1

Scurt istoric …………………………………………. 1

Descriere ……………………………………………. 2

Date tehnice ………………………………………… 4

Mediul intern ………………………………………. 5

Mediul extern ………………………………………. 6

Micromediu ………………………………………… 6

Macromediu ………………………………………... 8

Analiza SWOT ……………………………………. 10 Mixul de Marketing ……………………………… 11

Viziunea Metrorex ……………………………….. 13

Misiune ……………………………………………. 13

Resurse ……………………………………………. 14

Obiective ………………………………………….. 16

Bibliografie .............................................................. 18

19

20