Metodologiecurs

Curs 1.

Observare - observam elemente empirice, de la particular la general.

Observare

Descriere

Explicatie si intelegere

Descoperirea legilor de manifestare

Anticipare si predictie

Delimitari conceptuale

Termenii de “metoda” si “metodologie” sunt des utilizatiAceeasi situatie o intalnim si in privinta termenilor “metoda” si “tehnica”.

Metodologie: provine din greaca (methodos= cale, logos= cunoastere), este ansamblul metodelor fololosite de o anumita stiinta pentru explorarea unui domeniu specific de cunoastere.

Notiunea de metodologie:

-ansamblul de metode, tehnici si instrumente de lucru;-regulile si principiile de explorare si transformare a realitatii;-programul in funtie de care se deruleaza o cercetare;-conceptia ,teoretica filosofica si psihologica care ghideaza actiunile specifice de cercetare;

Metodologia contine repere epistemice:-orientative;-normative;-prescriptive

Metoda: ghidul-instrument, necesar in rezolvarea problemelor teoretice sau practice.

Relatii

Teorie- Metodologie- Metode- Tehnici- Instrumente

Conceptie teoretica(paradigma)

Metodologie

MetodeProceduri(si tehnici)

Istrumente(aparate, programe, etc.)

Curs 2.

Tema: de citit integral materialul postat pe grup (aprofundat)

Curs 3.

Exemplu de variabile independente: prezenta/absenta a incurajarilor intr-o competitie sportiva; prezenta/absenta recompensei, modalitatea senzoriala, calitatea senzoriala (tonuri cromatice/acustice diferite); intensitatea stimulului;

Variabilele indepedente pot fi, din punctul de vedere al interventiei cercetatorului, provocate si/sau invocate. Variabilele independente provocate sunt acelea in care cercetatorul modifica deliberat, cantitativ sau calitativ, un anumit stimul sau complex de stimuli in timp ce variabila independenta invocata este o variabila in care cercetatorul nu intervine, ci doar ii constata efectele si modificarile (exemplul tipic este acela in care au loc accidente rutiere, unde sunt constatate alterari in zona memoriei,etc)

Alte exemple de variabile independente invocate sunt si cele care deriva din simpla apartenenta la genuri diferite (F/M), tipuri temperamentale,etc.

Curs 4.

Modele experimentale cvasiexperimentale

nonexperimentale

Una si aceeasi poate fi abordata din perspectiva oricarui model mentionat in functie de o serie de factori precum obiectivele cercetarii, resursele materiale/financiare, particularitatile participantilor. DPDV experimental avem, in mod obisnuit, repartitia sau selectia randomizata si manipularea tratamentului.

Relatia dintre tipul de motivatie si rezolvarea de probleme:

• Pentru modelul experimental: esantionarea aleatorie a subiectilor in 3 grupuri; performantele procesului rezolutiv sunt masurate si apoi comparate

• Pentru modelul cvasiexperimental: in acest caz, manipularea tratamentului este prezenta, dar fara repartitie sau selectie aleatorie.

- Identificam si alegem 3 grupuri de subiecti.• Pentru modelul nonexperimental: nu avem manipulare a tratamentului, nu se realizeaza reparti-

tie aleatorie

Modele comparative:Un model celebru in metodologia cercetarii: modelul intersubiect.

Caracteristici:

• La acest gen de cercetare participa subiecti diferiti din esantioane independente• Variabila dependenta, de obicei masurata la nivel interval-raport, este evaluata in conditii diferite

de aplicare a variabilei independente• Variabila independenta (tratamentul) este masurata in mod obisnuit nominal (categorial) si se

mai numeste variabila clasificatorie

Curs 5.

Esantionarea randomizata simpla este forma de baza a esantionarii randomizate si se poate realiza cu ajutorul unor procedee specifice cum ar fi: • tragere la sorti• tabele cu numere randomizate

Se realizeaza relativ usor fiind una dintre cele mai folosite tehnici de esantionare randomizata. Vom opta pentru aceasta metoda de esantionare mai ales cand populatia la care ne raportam este relativ omogena sub aspectul caracteristicilor psiho-comportamentale de interes pentru cercatarea noastra. De exemplu, sa presupunem ca anul 1 la psihologie are un nr de 300 studenti (populatia tinta) si ca dorim sa studiem rolul anxietatii asupra procesului de invatare academica; sansa ca un student (oricare din cei 300) sa fie selectat in esantion este de 1 la 300. Din ratiuni metodologice (in mod deosebit, statistical) consideram ca un numar de 30 de subiecti/studenti este suficient pen-tru a realiza acest studiu. Vom redacta o lista cu toti studentii anului 1 si ii vom asigna un numar fiecarui student. Pentru a selecta subiectii care vor constitui esantionul, vom utiliza un tabel cu nu-mere generate randomizat.

Esantionarea sistematica (esantionarea de interval): acest tip de esantionare implica selectia aleatoare in functie de un reper metodologic important, si anume pasul statistic. Pentru a intelege modul in care se realizeaza aceasta forma de esantionare vom urma algoritmul de lucru: stabilim numarul total al unitatilor populatiei (N); de pilda, N= 300 de studenti anul 1 psihologie. Pasul 2: determinarea intervalului de esantionare prin impartirea nr total al unitatilor de esantionare (popula-tia) la numarul unitatilor de esantionare (numarul subiectilor din esantion). Pasul 3: in cazul in care populatia de studenti la psihologie in anul 1 este formata din 300 de studenti si dorim ca esantionul nostru sa aiba 30 de studenti, atunci pasul statistic va fi de N/n= 300/30 => N/n= 10Pasul 4: vom selecta aleator un numar cuprins intre 1-10. Sa presupunem ca am ales nr 2, nu-maratoarea va incepe cu a doua unitate de esantionare.Pasul 5: Vom selecta fiecare a doua uni-tate de esantionare dupa valoarea aleasa aleator pana la epuizarea completa a listei care contine totalitatea unitatilor de esantionare

Rolul tehnologiei moderne in realizarea cercetarilor observationale

Miniaturizarea dispozitivelor si instrumentelor de inregistrare (camere video) precum si perfec-tionarea sistemelor de transmisie a datelor (wireless, bluetooth, fibre optice etc) au ca efecte:

ce observam? Continutul observatiei

• Reactivitatea generala a participantilor la prezenta si activitatea cercetatorului sau a echipei de cercetare;

• Reactiile motrice, verbale si emotionale;• Modalitatea in care participantul abordeaza situatia de testare: cu usurinta sau seriozitate, cu

calm sau impulsivitate, cu implicare sau detasare• Modul in care participantii se implica in derularea cercetarii:- daca sunt atenti si inteleg sarcina de cercetare;

- felul in care abordeaza sarcinile;modul in care reactioneaza la succes sau esec

etapele metodei de observatie:

1. precizarea scopului2. formularea ipotezei3. stabilirea indicatorilor variabilelor dependente astfel incat cercetarea sa poata fi realizata in

acelasi mod de catre alti cercetatori4. selectia si pregatirea instrumentelor cu care se realizeaza observatia5. selectia subiectilor prin operatia de esantionare;6. stabilirea locului si a intervalelor de timp7. prelucrarea statistcia si interpretarea datelor obtinute8. valorificarea rezultatelor obtinute

Condtitiile unei bune observatii:

• Fundamentare teoretica si metodologica;• Finalitate bine precizata cu stabilirea clara a obiectivelor si indicarea sarcinilor de observare;• Realizarea observatiei dupa un plan bine stabilit care sa contina:- ipotezele cercetarii observationale;

- tehnica de observare;

- instrumentele ce vor fi utilizate

- durata observatiei

- conditii de spatiu si timp

• pregatirea cercetatorului inainte de a aplica metoda, in vederea formarii si dezvoltarii deprinder-ilor de observare.

• experienta anterioara a cercetatorului

aspecte metodice ale antrenamentului in observare

- mai intai o singura persoane, apoi 2,3,4

- mai intai imagini statice, apoi imagini dinamice

- cu viteze variabile: mica, normala, mare

- cu exersarea observarii separate a componentei motorii/nonverbale si a celei verbale (intere-seaza gradul de consonanta)

- cu exersarea concomitenta a componentelor verbale si nonverbale

Grila de observatie

• datele de identficare ale participantilor la cercetare: numele si prenumele, codul, varsta, genul etc

• informatii referitoare la conditiile de spatiu (locul si ambianta) si timp (ora si durata)• elementele de continut ale observatiei: categorii, clase de fapte comportamentale masurate la

toate nivelurile: nominal, ordinal, interval-raport• tehnologia utilizata in cercetare, instrumentele si aparatele utilizate, durata inregistrarilor, modul

in care se realizeaza cuantificarea datelor• Vlasceanu L., metdologia cercetarii sociale, pagina 123-129

Indicatori ai raspunsului emotional:

Calitate: pozitiva, negativa, neutraIntensitate: mica, medie, mareDurata rezonantei: mica, mareLatenta raspunsului:- mica (impulsiv)

- medie (reflexiv)

- mare (intarziat)

Grila de observatie: Valentina Horghidan, metode de psihodiagnostic, edp, bucuresti, p 18-35

Avantaje

obs. permite studiul fenomenelor psihice firesti asa cum apar ele in realitate, fara a influenta desfas lor

obs. sistematica reprezinta o sursa valoroasa pentru ideile si ipotezele de cercetare, indiferent de modelul de cercetare ales de psiholog

observatia ofera posibilitatea recoltarii si sistematizarii unor variabile comportamentale autentice

metoda observatiei furnizeaza informatii valoroase despre subiecti care nu pot fi studiati cu alte metode psihologice datorita unor deficiente de verbalizare

Dezavantaje

subiectivitatea cercetatorului poate influenta recoltarea si interpretarea datelor de observatie

stilul perceptiv si nivelul pregatirii de specialitate al observatorului pot influenta in grade diferite semnificatia acordata continutlui observatiei

in cazul unor grupuri sociale mai mari, observatia devine foarte dificilacontrolul redus asupra variabilelor externe

dificultati de generalizare a rezultatelor

SERIA 2 - EXAMEN 4 FEBRUARIE 2015 ORA 10 AMFITEATRUL MOTRU

VALIDITATEA DE CONSTRUCT

Operationalizarea conceptelor

Definirea operationala a agresivitatii

A. Reactii comprtamentale observabile• Un individ agresiv are comportamente caracteristice la nivel fizic si verbal; participa mai ales la

altercatii sau chiar batai. Riposteaza dur doar cand este provocat/a• Ex. de item intr-un chestionar: “Obisnuiti sa ripostati dur cand sunteti provocat?”

B. Reactii interne si psihofiziologice (senzatii, sentimente sau ganduri proprii acelei trasaturi)Subiectul simte ca explodeaza, vede rosu in fata ochilor etc.Ex. item: “Va place riscul?” “Consideri ca oamenilot trebuie sa le platesti cu aceeasi moneda?” “Cand sunt provocat astept momentul sa ma razbun” “Cand sunt provocat simt ca mi se urca san-gele la cap”

C. Atribute ale trasaturii psihologice vizate• Se refera la acele atribute, adjective din limbajul curent asociate cu acea trasatura/trasaturi sau

cu persoanele care detin in grad inalt acea trasatura• In cazul agresivitatii, adjectivele folosite mai frecvent: violent, sadic, irascibil, rau, furios, rebel, re-

calcitrant• Ex item: “Va considerati un om violent?”

D. Dorinte si trebuinteEx itemi: “Imi plac sporturile violente”, “Mi-ar fi placut sa practic boxul profesionist”, “Nu mi-ar dis-placea sa fiu macelar”

E. Aspecte comportamentale din biografia subiectului care se refera la acea trasatura.Ex item: “In copilarie obisnuiati sa va bateti cu ceilalti copii?” “La scoala m-am batut adesea cu alti copii”

F. Atitudini fata de diverse subiecte de interes general, social sau personalDe ex: “bataia e rupta din rai”, “sunt de acord sa fie exterminati cainii vagabonzi”

Formularea itemilor

In situatia in care intentionam sa utilizam un chestionar de tip self report atunci va trebui sa acor-dam atentie deosebita fiecare item din structura chstionarului, astfel incat trasatura vizata (concep-tul) sa fie validata intern de raspunsurile date de subiecti.Itemii trebuie sa acopere cat mai bine universul trasaturii masurate; e important modul in care for-mulam itemii: sa fie clari, concisi, sa nu se raspunda la toti numai cu “da” sau numai cu “nu” (in cazul in care folosim o modalitate dihotomica de raspuns)Este de preferat sa folosim si adverbele de intensitate sau frecventa (nu la toti, atunci cand este cazul): a) in general; b) adesea; c) de multe/putine ori; d) frecvent; e) rareoriVa trebui sa decidem daca formulam intrebari inchise sau deschise sau afirmatii (nu le combinam, aplicam numai cu stil)Modalitatea de raspuns o alegem noi; va fi fie dihotomica (da/nu, adevarat/fals) fie introducem

Sursa: Chelcea, S. (2004) “Metodologia cercetarii sociologice” ed a 2-a, Ed Economica, Bucuresti (p 129-148)TEMA: operationalizati doua concepte psihologice la alegere (optimism, incredere, anxietate, gelozie, iubire etc)

Introducere in metoda Focus grup

Focus-grupul = meotda care se poate utiliza atat in studiile cantitative cat si in cele calitative uti-lizand ca tehnica de baza interviul nondirectiv, concomitent cu metoda observatiei

Poate fi inclus in sfera interviurilor de grup, care sunt conduse de un moderator si discutiile se fo-calizeaza pe o tema bine delimitata

Focus grupul poate fi folosit in obtinerea de date calitative (tehnica primara de cercetare)

In cercetarile calitative, rolul ei este sa verifice/valideze rezultatele

Ca o tehnica suplimentara de cercetare la alte metode, in functie de modul in care se potriveste planului de cercetare

Pentru a studia perceptiile, atitudinile, motivatiile participantilor referitor la anumite servicii, pro-grame etc

Metoda FG implica utilizarea simultana a mai multor respondenti pentru generarea de date, metoda fiind focalizata pe o anumita tema si condusa de un moderator, ceea ce o diferentiaza de anumite interviuri

In mod frecvent se foloseste in etapa preliminara unei cercetari, avand ca scop formularea ipotezelor, a grupurilor tinta sau in etapa finala pentru verificarea concluziilor in cadrul unui grup de expertiAceasta metoda de investigatie, aparent simplu de utilizat, conduce la obtinerea unor date valide doar daca cercetatorul dispune de o serie de competente si abilitati:- informatii aprofundate in domeniu

- informatii despre dinamica grupului

- abilitati de comunicare

Cerinte moderator:

• competente de comunicare si negociere;• pregatire serioasa in domeniul cercetarii cu grupuri mici;• cunostinte de psihologie speciala, precum si cunostinte in domeniul metodologiei calitative;

Durata: majoritatea cercetatorilor considera ca durata standard pentru fiecare sesiune este 1-2 ore

Pregatirea pentru focus-grup:

• construirea unui model teoretic referential pe care se bazeaza instrumentul de investigatie (ghidul de interviu);

• stabilirea structurii grupurilor generatoare de esantionare• stabilirea momentului optim de desfasurare a sedintelor ca si a duratei

Ghidul de interviu

- contine intrebari de tipul “de ce?”, “daca… atunci?”- organizat dupa principiile scenariului, urmareste teme si probleme prin intrebari si situatii pro-

puse participantilor

- se constata, printr-o metoda de observatie: nivelul de dezirabilitate, stilul de lucru(afectiv/ ratio-nal), gradul de interes fata de tema, gradul de competenta

- se face o analiza a continutului manifest/latent al raspunsurilor si se face o analiza a interactiu-nilor care se stabilesc in focus-grup

Intrebari utilizate:

- intrebari directe de cercetare - privesc subiectul dezbatut

- intrebari de profunzime sau directionate pe probleme - intrebari de tip “de ce?”- intrebari test - urmaresc testarea limitelor conceptelor utilizate

- intrebari pregatitoare si de redirectionare - pregatesc o anumita tema

- intrebari depersonalizate - depersonalizeaza opiniile exprimate atunci cand grupul ajunge in situ-atii critice

- intrebari factuale - privesc diferite aspecte alte realitatii si care presupun rasp de tip factual

- intrebari afective - reliefeaza starile afective, sentimentele pe care le exprima subiectul in raport cu tema data

- intrebari anonime - daca subiectii nu pot formula verbal opiniile pe care le au fata de un subiect delicat

- tacerea - o reactie a moderatorului care determina automat interventiile celorlalti

Prelucrarea si analiza datelor

• Analiza de continut (continutul comunicarii) constituie metoda de baza a analizarii datelor• Prin analiza de continut calitativa (in cazul careia se apeleaza la decupaje tematice, in functie de

ipoteze si pe categorii de participanti)• Prin analiza de continut cantitativa

Avantajele utilizarii FG

• permite obtinerea de informatii despre un subiect dar si descrieri de motive, atitudini, credinte care sunt capabile sa genereze comportamente

• construieste o situatie sociala care este mult mai naturala, comparativ cu interviul traditional. In cadrul sedintelor focus-grup comunicarea se face pe orizontala, la acelasi nivel

• face possible descrierea mecanismelor prin care se conditioneaza in realitatea sociala, opiniile, atitudiniile polarizate pe baza unor procese de comparare si comunicare sociala

• permite intelegerea mecanismelor care produc/sustin/blocheaza anumite opinii

Limitele utilizarii FG

• fiind o investigatie calitativa relevanta statistica a acesteia este slaba si prin urmare rezultatele nu sunt generalizabile

• validitatea si fidelitatea rezultatelor depinde in foarte mare masura de profesionalismul modera-torului

• conformarea la opiniile si atitudinile exprimate de catre membri ai grupului

METODA BIOGRAFICA

- metoda de cercetare indirecta, evenimentiala, retrospectiv- longitudinala, reconstitutiva a princi-palelor evenimentele parcurse de individ, in vedere descrierii si ecplicarii evolutiei dimensiunilor personalitatii individului sau a unui grup social

- analizeaza sistematic si interpreteaza aspectele de ordin psihologic ale drumului de viata par-curs de om pana la un moment dat, surprinde momentele importante ale istoriei dezvoltarii si in-formarii sale ca personalitate

De ce folosim metoda biografica?

• Cunoasterea trecutului perosnal al fiecarui individ uman• Necesara pentru explicarea comportamentului actual al persoanei• Este deosebit de utila pentru stabilirea profilului personalitatii sale actuale

Ce putem cerceta cu metoda biografica?

• elemente cognitive, intelective, emotionale, volitive • experientele placute/ neplacute din prima copilarie, adolescenta, din viata adulta etc• natura relatiilor sociale si modul in care individul s-a adaptat la diferite grupuri sociale (formale si

informale) din care a facut parte si masura in care a reusit sa se integreze in aceste grupuri• aspecte particulare ale comunitatii in care s-a nascut, crescut, educat• persoanele importante din viata subiectului care au jucat un rol esential in viata sa (familie,

scoala, diferite organizatii, institutii)• grupuri de prieteni, cei mai buni prieteni, hobby-uri• aspecte privind istoria vietii sexuale a subiectului (debutul…)

Tipuri de biografii

• Metoda biografica propriu-zisa• Metoda autobiografica realizata de subiectul insusi• Dosarul personal cuprinde documente biografice personale care furnizeaza informatii minim

necesare pt orientarea prealabila a cercetatorului• ancheta biografica - cuprinde itemi ce ne ajuta la descifrarea cursului amintirilor si la reactu-

alizare acestora. ex sa descrie personalitatea invatatorului• autobiografia provocata• interviul anamestic cuprinde elemente ce provoaca subiectul sa discute despre trecutul sau • evenimente: solicitam subiectului sa enumere si evenimentele pe care le considera importante

(cu date etc)• impresii

Cauzometria surprinde relatiile dintre tipuri de evenimente traite de-a lungul vietii

Mare Elena (1987), O varianta a metodei biografice in studiul personalitatii, Revista de psihologie

Metode psihometrice

• Au ca obiectiv masurarea proceselor functiilor si capacitatilor psihice• Metoda testelor psihologice• Teste de completare sau de descriptie (sondeaza interesele, valorile, convingerile subiectului); o

proba asemanatoare: CSE• Teste de personalitate (chestionare si inventare de personalitate)• Teste priective

Clarificari terminologice

Test - Proba - Experiment

• Testul psihologic este o masuratoare obiectiva si standardizata a unui esantion de comporta-mente (Anne Anastasi, 1976)

• Testele sunt utilizate pentru a stabili un diagnostic psihologic, prin care evaluarea comportamen-tului, a abilitatilor mintale si a altor caracteristici de personalitate, pentru a face aprecieri si pre-dictii referitoare la subiecti si pentru a lua decizii asupra persoanelor (M. Albu, pag 18, 1998)

Accentuarea tendintei de utilizare a sistemelor computerizate in psihodiagnoza

• Indiferent de domeniul de activitate, a devenit o cerinta existenta in cadrul laboratoarelor si cabi-netelor specializate, a unor echipamente tehnologice si programe corespunzatoare scourilor psi-hodiagnostice. Acest fapt face posibila atat asigurarea unei standardizari

CLASIFICAREA TESTELOR PSIHOLOGICE

• teste de atentie (concentrarea, distributivitatea)• teste de memorie (de scurta/lunga durata)• teste de inteligenta (generala, tehnica, figurativa, abstracta, emotionala)• teste docimologice (de achizitie)• inventare, chestionare si teste de personalitate (16PF, CPI, FPI, NEO PI R, etc)• teste de temperament• teste de aptitudini (matematica,artistice etc)• teste pentru surprinderea atitudinilor caracteriale

In functie de materialele folosite, distingem:

• teste tip hartie-creion• teste realizate cu ajutorul unor instrumente simple• teste computerizate• teste psihologice online

In functie de forma de administrare a testului

• teste de administrare individuala• teste cu administrare colectiva• teste ce pot fi aplicate si individual, si colectiv

In functie de tipul de raspuns

• teste cu raspunsuri la alegere• teste cu raspunsuri multiple (testul grila pentru examenul auto)• teste cu un singur raspuns corect (de inteligenta, rationament)• teste cu raspunsuri libere

In functie de tipul rezultatelor:

• teste analitice• sintetice

Cerinte metodologice:

• Validitatea• Fidelitatea• Sensibilitate discriminativa

Conditii:

• Standardizarea• Etalonarea

TESTE PROIECTIVE

• Rorschach• TAT

1. ce s-a intamplat? ea a gresit fata de el2. ce se intampla acum? ea incearca sa repare greseala, cerandu-si scuze fata de el si incercand

sa calmeze cearta3. ce o sa se intample? probabil se vor impaca

Chestionarul in cercetarile psihologice

Etapele cercetarii realizate cu ajutoruk anchetei pe baza de chestionar

• stabilirea temei de cercetare• formularea ipotezei• alcatuirea esantionului• elaborarea structurii chestionarului• faza de pre-testare absolut necesara pentru verificarea corectitudinii logice si psihologice a ches-

tionarului cu ajustarile care se impun• aplicarea chestionarului (recoltarea datelor)

ce putem studia prin intermediul chestionarului psihologic?• motivatii, aspiratii, interese, experiente de viata etc• anumite stari subiective de natura cognitiva si/sau afectiva• atitudini, opinii, obiceiuri, mentalitati etc• specificul relationarii psiho-sociale: in familie, organizatii etc• caracteristici demografice (in etnopsihologie)