PARTEA I

Metodologia registrului RESANMED

REGISTRUL SANATATE SI MEDIU

2

CUPRINS

1. INTRODUCERE 3

2. REGLEMENTARI LEGISLATIVE 5

3. PREZENTARE SISTEM INFORMATIC 8

3.1. OBIECTIVE 8 3.2. SURSA DATELOR 9 3.3. ROLUL UTILIZATORILOR 11 3.4. CIRCUITUL INFORMATIONAL 12 3.5. VALIDAREA DATELOR 13 3.6. ARHIVAREA DATELOR 13

4. METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA 14 4.1. SCOPUL 14 4.2. OBIECTIVE 14 4.3. FURNIZORI DE DATE 14 4.4. UTILIZATORI DE DATE 15 4.5. FISA - METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA 15

5. GUSA ENDEMICA PRIN DEFICIT DE IOD 22 5.1. SCOPUL 22 5.2. OBIECTIVE 22 5.3. FURNIZORI DE DATE 23 5.4. UTILIZATORI DE DATE 24 5.5. FISA - GUSA ENDEMICAPRIN DEFICIT DE IOD 24

6. SCHIMBARI CLIMATICE 30 6.1. SCOPUL 30 6.2. OBIECTIVE 30 6.3. FURNIZORI DE DATE 31 6.4. UTILIZATORI DE DATE 31 6.5. FISA – SCHIMBARI CLIMATICE 31

7. NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU 36 7.1. SCOPUL 37 7.2. OBIECTIVE 37 7.3. FURNIZORI DE DATE 37 7.4. UTILIZATORI DE DATE 37 7.5. FISA - NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU 38

8. PARTEA II - Ghid de instruire suport de curs - RESANMED: REGISTRUL SĂNĂTATE ŞI MEDIU

42

3

1. INTRODUCERE

Necesitatea infiintarii unui registru de riscuri de mediu a aparut datorita faptului ca

patologia cronica are o etiologie plurifactoriala, cea mai mare pondere o au expunerile

nonocupationale prin prezenta in mediu a unor factori care pot avea un rol etiologic in

declansarea bolii sau de agravare. Expunerile accidentale la concentratii mari pot induce

manifestari de tip acut, intoxicatii, decompensarea unor boli cronice, cu afectarea unui numar

mare de persoane si forme grave de manifestare clinica.

Registrul privind riscuri prezente in mediu are ca scop:

Identificarea / estimarea riscurilor

Evaluarea riscurilor de mediu in randul populatiei generale

Aplicarea unor masuri de profilaxie la nivel populational si luarea celor mai

bune decizii pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei

Pentru inceput au fost identificate urmatoarele necesitati:

Crearea unei baze de date privind bolile pentru care exista o asociere cauzala

directa intre prezenta unor compusi chimici in concentratii mari in factorii de

mediu si producerea intoxicatiilor acute: Methemoglobinemia acuta infantila.

Cunoasterea modelului geografic privind repartitia unor boli pentru care exista

o asociere cauzala directa intre prezenta in concentratii mici a unor compusi

chimici in factorii de mediu, cu manifestare endemica in Romania : Gusa

endemica si carenta de Iod in organism

Monitorizarea efectelor directe asupra unor categorii de boli influentate de

schimbarile climatice globale si evenimente extreme meteorologice.

Crearea unei machete privind notificarea unor accidente/ incidente de poluare

pentru informarea corecta, in timp real a populatiei expuse riscului acut de

aparitie a unor efecte adverse, datorita producerii unor accidente de poluare,

prin deversarea sau emisia, in factorii de mediu a unor substante periculoase

in concentratii mari.

4

Promotorul de Proiect a fost Institutul National de Sanatate Publica (INSP), institutia de top

din Romania care acorda asistenta tehnica Ministerului Sanatatii pentru probleme legate de

impactul factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. INSP, prin CNMRMC are experienta

in interventii de sanatate publica la nivel national care implica dezvoltarea de metodologii,

formare / instruire specialisti, etc.

Pana in momentul actual, nu a fost identificata existenta unui registru cu aceeasi structura si

obiective similare, in literatura de specialitate, in consecinta acest registru a reprezentat o

provocare pentru specialistii implicati in gestionarea informatiilor si luarea deciziilor in

vederea scaderii impactului factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei.

Factorii de mediu pot avea rolul de factori declansatori, favorizanti si/sau agravanti a

diferitelor afectiuni.” Registrul National de Riscuri de Mediu se doreste sa devina un suport

pentru decidentii implicati in managementul riscurilor majore, a factorilor de mediu, cu

influente asupra sanatatii.

Registrul de Riscuri de Mediu reprezinta un instrument de evaluare a impactului factorilor de

mediu asupra sanatatii populatiei si un mijloc de constientizare, informare si educare a

populatiei privind efectele de mediu si a schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei.

De asemenea s-a urmarit ca acest registru sa asigure complianta la Hotararea de Guvern

pentru aprobarea Planului National de Implementare a Regulamentului Sanitar International

2005 si la DECIZIA NR. 1082/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 22

octombrie 2013 privind amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate

5

2. REGLEMENTARI LEGISLATIVE

Cadrul legislativ national

Hotararea Guvernului nr 758/2009 pentru punerea in aplicare a Regulamentului Sanitar

International (RSI), 2005.

Hotararea Guvernului nr.206/2015 privind aprobarea programelor nationale de sanatate

pentru anii 2015 si 2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul ministrului sanatatii nr.386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare

a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2015 si 2016, cu modificarile si

completarile ulterioare

Ordinul Ministrului Sănătăţii privind infiintarea si functionarea registrului national de

riscuri de mediu ( in faza de aprobare)

HG Nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006 cu modificarile

si completarile ulterioare

ORDIN NR. 261/2010, privind aprobarea organigramei si a Regulamentului de organizare

si functionare ale Institutului National de Sanatate Publica Bucuresti , anexa 2.

Hotararea de Guvern 1028/2014 pentru aprobarea Strategiei nationale de sanatate

2014 -2020

In Strategia nationala de sanatate 2014-2020, aria strategica de interventie 1 „Sanatate

Publica”, obiectivul general OG 3 „Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi

mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin programe

naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv”, respectiv obiectivul specific

OS 3.4. Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva riscurilor legate de mediu este mentionat

: “Domeniul larg al sănătăţii în relaţie cu mediul este unul complex nu doar din perspectiva

tematiciii de acoperit, dar şi din cea pluridiciplinarităţii necesare pentru abordarea

problematicii specifice la parametrii adecvaţi. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană

asociate poluării factorilor de mediu prin diferiţii agenţi poluanţi şi al efectelor diversilor

stresori de mediu şi climatici constituie un serviciu esenţial pentru sănătatea comunitară.

Cunoaşterea pericolelor şi a riscurilor legate de mediu permite prevenirea/minimizarea

6

efectelor pe sănătate pe termen scurt, mediu şi lung şi prezervarea unei stări de sănătate cât

mai bune în populaţia generala.” In acelasi timp este mentionat ca : “Monitorizarea şi

supravegherea stării de sănătate în relaţie cu poluanţii din mediu, caracterizarea riscurilor

şi mai ales comunicarea către populaţie a riscurilor legate de mediu revin în sarcina

Ministerului Sănătăţii, prin Institutului Naţional de Sănătate Publică/CNMRMC în

colaborare şi coordonare cu autorităţile sau structurile responsabile de sănătate şi mediu

de la nivel subnaţional.”

Direcţii strategice/Măsuri prevazute in Strategia Nationala de Sanatate Publica:

a. Corelarea cadrului normativ şi a practicilor naţionale la politica comunitară în

domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul, în contextul alocării resurselor necesare

acestui domeniu important pentru sănătatea, siguranţa şi securitatea individului de

orice vârstă.

b. Întărirea capacităţii tehnice la nivel naţional şi subnaţional de a răspunde adecvat

necesităţilor

formarea personalului pe ariile/temele prioritare legate de sănătatea

mediului, sănătatea ocupaţională, siguranţa alimentelor; creşterea gradului

de pregătire şi a capacităţii de răspuns la problemele şi ameninţările legate

de mediu, inclusiv cele asociate domeniului emergent al schimbărilor

climatice

modernizarea şi dotarea laboratoarelor de sănătate publică ce monitorizează

riscul chimic şi radiologic asociat factorilor de mediu

modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare pentru a asigura complianţa la

standardele şi legislaţia din domeniul protecţiei mediului privind gestionarea

adecvată a deşeurilor medicale, complementar creşterii capacităţii tehnice a

personalului

o mai bună articulare a cercetării în domeniu la metodologiile de evaluare a

riscurilor de calitate disponibile bazate pe abordări epidemiologice dar şi

toxicologice şi o cât mai bună armonizare metodologică în plan regional şi

7

global în scopul asigurării unei validităţi, comparabilităţi şi implicit a utilităţii

mai înalte a rezultatelor procesului de caracterizare a riscurilor pe sănătate

legate de mediu de viaţă şi muncă

actualizarea/dezvoltarea sistemelor informatice sau informaţionale de

suport astfel încât bazele de date ce sunt esenţiale în cercetarea/evaluarea în

domeniul sănătăţii şi mediului să fie la îndemâna specialiştilor în domeniu, să

fie mai bine valorificate şi corelate cu alte baze de date relevante

c. Comunicarea mai eficace a riscurilor pentru sănătate către populaţie şi asigurarea

accesului cetăţenilor la informatii adaptate privind determinanţii sănătăţii/riscurile

legate mediu şi măsurile de protejarea a sănătăţii, inclusiv la grupurile vulnerabile şi la

expunerile ocupaţionale. În contextul descentralizării este necesară asigurarea

resurselor metodologice şi/sau a asistenţei tehnice de specialitate pentru

conştientizarea autorităţilor locale privind problemele din comunităţile lor,

identificarea măsurilor de protejare a sănătăţii în relaţie cu mediul ce le stau la

îndemână şi pot fi aplicate ţinând cont de responsabilităţile lor legale.

In acest context, infiintarea, functionarea si dezvoltarea Registrului riscuri de mediu,

reprezinta un mijloc optim in vederea indeplinirii prevederilor din Strategia Nationala de

Sanatate Publica

Cadrul legislativ european

Decizia nr 1082/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2013,

privind amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate si de abrogare a Deciziei nr.

2119/98/CE.

8

3. PREZENTARE SISTEM INFORMATIC

Sistem informatic - un sistem informatic este un sistem software, alcatuit din date/informatii

ce compun si sunt stocate intr-o baza de date, care permite introducerea de date prin

procedee manuale sau prin culegere automata de catre sistem, prelucrarea lor si extragerea

informatiei facandu-se sub diverse forme (generare de rapoarte).

SISTEM INFORMATIC RESANMED – este un sistem software online sub forma de website

(accesare acestuia se face cu ajutorul unui portal web), conectat la o baza de date structurata

in patru categorii principale a carei accesare este efectuata numai de utilizatorii inregistrati

in sistem.

3.1. OBIECTIVE

1. Obiectivul principal al sistemului informatic ReSanMed consta in furnizarea de

informatii corecte, relevante si in unele cazuri in timp real, sistemului operant utilizat pentru

registrul ReSanMed. Transmiterea de catre DSP teritoriale a acestor informatii pe baza unor

fise preformulate va determina cresterea calitatii informatiilor in special pentru modulele

pentru care pana acum a fost folosita forma de transmitere pe suport de hartie sau electronic

- tabele excel, a datelor referitoare la Methemoglobinemia acuta infantila sau a codurilor de

boala la externare, pentru afectiuni generate de schimbarile climatice.

Acuratetea informatiilor transmise prin platforma integrata va creste performanta

gestionarii eficace a evenimentelor inregistrate prin cele patru module ale Registrului.

Realizarea si implementarea acestui flux informatic prin platforma integrata va permite

eficientizarea preluarii de informatii de la nivelul DSP teritoriale, din domeniile de interes ale

Registrului ReSanMed.

Obiectivul anterior mentionat va influenta managementul adecvat al situatiilor si

informatiilor ce rezulta prin prelucrarea datelor primite prin sistemul informatic.

Fluxul informatic poate fi sintetizat astfel:

DSP →Documente de intrare →platforma SIRI (Sistem Integrat de Registre Imbunatatite) →

Registrul ReSanMed →baze de date →prelucrare date →generare de rapoarte zilnice,

lunare, trimestriale, anuale/ generale sau specifice, in functie de particularitatea

9

informatiei/informatiilor primite sau de necesitatea implementarii anumitor masuri de

sanatate publica.

2. Obiective functionale :

preluarea facila a informatiilor din documentele de raportare catre DSP teritoriale

si integrarea acestora in formatul fiselor de raportare catre ReSanMed

exportul de date in format excel, csv, pdf, etc.

editarea de rapoarte sintetice

asigurarea unei interfete prietenoase care sa permita actualizarea datelor de catre

furnizor, evitandu-se astfel dubla raportare.

3. Un alt obiectiv derivat din cel principal este acela de a da posibilitatea factorilor

decizionali sa cunoasca in orice moment situatia actuala in domeniile de interes ale

ReSanMed, ceea ce va permite facilitarea luarii deciziilor si punerea lor in practica, precum si

urmarirea efectelor acestora in timp.

3.2. SURSA DATELOR

In cadrul sistemului informatic ReSaMed, sursa de date se refera la provenienta informatiilor

sau “cine poseda datele”, informatii ce vor alcatui atat continutul sectiunii adresate

utilizatorilor inregistrati in sistem, cat si sectiunii adresate publicului larg.

Sursa de date a sistemul informatic ReSanMed pentru cele patru categorii principale ale

sistemului ReSanMed (“Methemoglobinemie acuta infantila”, “Gusa prin deficit de Iod”,

“Schimbarile climatice”, “Notificari DSP”) este reprezentata de Directiile de Sanatate Publica

teritoriale. Astfel, DSP-teritoriale colecteaza si centralizeaza informatiile de la diferite institutii

publice, institutii responsabile de gestionarea informatiilor referitoare la sanatatea publica in

relatie cu factorii de mediu (spitale, medici de familie, autoritati locale), urmand ca apoi sa le

integreze in sistemul informatic ReSanMed.

Integrarea datelor/informatiilor precum si prelucrarea acestora in sistemul informatic

ReSanMed se va face de catre utilizatorii ce vor fi repartizati dupa autentificarea in sistem, in

functie de dreptul de acces al acestora. Astfel, utilizatorii DSP sunt cei care introduc

informatiile in baza de date a sistemului informatic ReSanMed.

10

Figura 1 - Schema grafica – Sursa Date

Dupa ce baza de date va fi administrata, respectiv va fi populata cu informatii de catre

furnizorii de date (DSP), datele vor fi prelucrate mai departe de catre CNMRMC, prelucrare

ce consta atat in partea de filtrare a datelor, pentru a genera diferite rapoarte statistice, prin

11

selectarea anumitor variabile de interes, cat si prin ilustrarea informatiilor generale inclusiv

eventual cu ajutorul diagramelor.

3.3. ROLUL UTILIZATORILOR

DSP

Actualizeaza trimestrial baza de date privind cazurile de Methemoglobinemie

Acuta Infantila.

Actualizeaza trimestrial baza de date privind cazurile de Gusa Endemica prin

deficit de Iod.

Informeaza in timp real CNMRMC, despre eventualele riscuri privind

evenimentele de poluare a factorilor de mediu, actualizeaza sectiunea Notificari

DSP ori de cate ori este nevoie.

Actualizeaza trimestrial baza de date privind Schimbari Climatice – Pacienti

externati pe cod de boala.

CNMRMC

Verifica zilnic sectiunea “Notificari DSP”

Interpreteaza rapoartele automate generate de sistemul informatic (prin alegerea

indicatorilor statistici listati in sectiunea “Rapoarte” , sau prin selectarea uneia sau

mai multor variabile ce constituie baza de date, pentru crearea unor rapoarte

specifice).

Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Methemoglobinemie Acuta

Infantila”

Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Gusa Endemica”

Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Schimbari Climatice – Pacienti

externati pe cod de boala”

Are acces si poate actualiza sectiunea “Info Public”.

12

3.4. CIRCUITUL INFORMATIONAL

Prin circuit informational intelegem care este traseul informatiilor ce vor popula baza

de date a sistemului informatic ReSanMed. Componentele principale ale circuitului

informational sunt: colectarea, centralizarea si administrarea datelor/informatiilor in sistem,

componente a caror traseu trebuie sa fie urmarit de catre utilizatorii inregistrati in sistemul

informatic ReSanMed.

Fluxul informational este impartit in patru module/categorii principale. Pentru fiecare

din aceste categorii informatia, este protejata printr-un cont securizat (alcatuit dintr-un

utilizator si o parola), astfel incat pentru nici unul din cele patru module informatia nu poate

fi accesata/prelucrata de catre utilizatorii care nu sunt inregistrati in sistem (inregistrarea

utilizatorilor este facuta de catre administratorul sistemului informatic ReSanMed).

Principalele rezultate ale fluxului informational vor fi reprezentate atat prin rapoartele

automate generate de sistemul informatic cat si de rapoartele create de CNMRMC in urma

exportului de date in format excel. Astfel, pentru fiecare din cele patru componente ale bazei

de date putem avea urmatoarele rapoarte statistice:

a) Methemoglobinemie acuta infantila

- Periodicitate anual: Numar cazuri – judet, national; Reprezentare in Excel

si reprezentare grafica; Reprezentare grafica tendinta –ultimii trei ani

- Periodicitate trimestriala: Numar cazuri/judet/grupe de varsta/tip

alimentatie/ boli asociate/stare la externare; numar de

cazuri/judet/adancime fantana/analize microbiologice/ analize chimice.

b) Gusa endemica prin deficit de Iod

- Periodicitate trimestrial/anual: Numar de cazuri/judet/indice de masa

corporala/sex/grupe de varsta – data diagnosticarii initiale/ antecedente/

hipertiroidie/hipotiroidie/ Tratament tablete pe baza de Iod/Tratament

hormonal/ Tratament chirurgical.

c) Schimbari Climatice

- Periodicitate trimestrial/anual: Numar de cazuri/judet/localitate/ cod de boala/zile de spitalizare/ data internarii.

d) Notificari DSP

13

- Periodicitate timp real/an: - numar evenimente/judet/an; numarul

de persoane asupra carora exista posibilitatea unui impact asupra

sanatatii/ factori de mediu poluat

3.5. VALIDAREA DATELOR

Prin validarea datelor intelegem procesul de verificare a informatiilor inainte ca

acestea sa fie inregistrate in baza de date. Astfel, o informatie este introdusa in baza de date

numai daca aceasta respecta criiterile de validare ale sistemului informatic ReSanMed.

3.6. ARHIVAREA DATELOR

Serviciul de arhivare a datelor reprezinta perioada de timp stabilita de sistem in care

datele vor fi extrase din baza de date si stocate intr-o arhiva fizica, virtuala sau pe diferite

dispozitive de stocare a datelor. Dupa arhivare, respectivele date nu vor mai fi vizibile in baza

de date a sistemului. Astfel, prin stabilirea unei perioade de timp, unele baze de date se vor

arhiva pe serverul principal sau pe alte dispozitive, dupa o perioada de 5 ani.

14

4. METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA

4.1. SCOPUL

Prevenirea methemoglobinemiei acute infantile si imbunatatirea starii de sanatate

prin identificarea surselor de apa folosite in scop potabil care au concentratii de nitrati

peste limita maxima admisa. Aceste aspecte vor fi corelate cu zonele declarate

vulnerabile la poluarea cu nitrati.

4.2. OBIECTIVE

a) Crearea unei baze de date privind afectiunile pentru care exista o asociere cauzala

directa intre prezenta unor compusi chimici in concentratii mari in apa si producerea

intoxicatiei acute, respectiv methemoglobinemia acuta infantila. Cazurile de

methemoglobinemie acuta infantila sunt codificate international: ICD-10, D74.

b) Identificarea cazurilor de methemoglobinemie acuta in randul populatiei infantile si

corelarea cazurilor cu poluarea sursei de apa folosita in scop potabil;

c) Corelarea aportului de nitrati si nitriti prin consum de apa, cu tipul alimentatiei nou-

nascutului, sugarului si copilului mic;

d) Reducerea costului necesar acordarii ingrijirilor medicale in cazul imbolnavirilor

datorate consumului de apa din surse poluate cu nitrati/nitriti;

e) Informarea tinerelor mame din zonele in care sursa de apa potabila este preponderent

apa de fantana, asupra aspectelor privind methemoglobinemia acuta infantila, prin

materiale informative privind efectele consumului de apa din surse poluate cu nitrati

si nitriti, asupra sanatatii.

4.3. FURNIZORII DE DATE

Toate informatiile, respectiv datele de intrare pentru bazele de date vor fi

inserate/furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica teritoriale.

Datele centralizate de DSP vor proveni de la Medicii de Familie, Spitale.

15

4.4. UTILIZATORI DE DATE

Utilizator DSP - pentru Directiile de Sanatate Publica (42 – utilizatori) care vor putea

actualiza informatiile/pacient in cazul unor recaderi sau reimbolnaviri.

CNMRMC

ROLUL UTILIZATORILOR – DIRECTIILE DE SANATATE PUBLICA

Utilizator DSP teritorial - Administreaza / actualizeaza trimestrial baza de date privind

cazurile noi Methemoglobinemie Acuta Infantila.

Cazurile noi de methemoglobinemie acuta infantila vor fi raportate pe baza cazurilor

diagnosticate prin spitalizare, in ambulator sau diagnosticate de medicii de familie.

In vederea colectarii, selectarii si transmiterii optimizate a cazurilor de

Methemoglobinemie acuta infantila, informatiile vor fi preluate de catre DSP –

judetene si introduse in registru ReSanMed trimestrial.

ROLUL UTILIZATORILOR – CNMRMC

Verifica periodic sectiunea privind modulul –methemoglobinemie acuta infantila

Inregistreaza rapoartele automate generate prin platforma registrului.

Verifica continutul bazei de date din sectiunea “Methemoglobinemie Acuta Infantila”

Poate avea acces si poate actualiza sectiunea “Info Public”

4.4. FISA METHEMOGLOBINEMIE ACUTA INFANTILA

DATE DESPRE PACIENT

1. COD DE IDENTIFICARE A CAZULUI: D74 2. Cod identificare:

o Spital

o Ambulatoriu

o Medic de familie

3. Are CNP:

16

o Da

o Nu

4. CNP

5. Data diagnostic

Fisa de raportare se completeaza de DSP-ul teritorial. Datele utilizate de DSP –ul

teritorial provin de la unitatea sanitara (spital/ambulator) si/sau medicul de familie, ce

raporteaza cazul. De la DSP-ul teritorial se raporteaza la CNMRMC pentru a fi inclus

cazul in baza de date din registru si astfel se va evita posibilitatea unei duble raportari.

6. Domiciliu: Judet, Localitate 7. Mediu

o Urban

o Rural

Locul nasterii si domiciliul actual: permit cunoasterea zonei geografice din care provine

pacientul, avand in vedere existenta “zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati”, zone cu

continut crescut de nitrati in sol, respectiv in panza freatica. In mediul rural datorita: lipsei

unui sistem centralizat de apa potabila cat si a unui sistem de canalizare, a existentei

toaletelor tip latrina, a managementului defectuos al gunoiului de grajd din gospodariile

oamenilor, a utilizarii in agricultura a fertilizatorilor pe baza de ingrasaminte azotoase, etc., a

dus la un grad avansat de poluare a solului si a panzei freatice cu nitrati/nitriti.

8. Nascut: o la termen

o prematur

o postmatur

9. Greutate la nastere (g)

10. Greutate la momentul diagnosticarii (g)

S-a observat existenta corelatiei intre varsta gestationala, greutatea la nastere si influenta

factorilor externi asupra oragnismului sugarului. Prematurii, copiii distrofici sau cu diverse

tulburari digestive, cu dispepsii, etc., sunt mult mai sensibili si predispusi la aparitia

methemoglobinemiei acute, datorita imaturitatii sistemului enzimatic.

11. Grupe de varsta: o 0 - 1 luna

o 1 - 3 luni

17

o 3 - 6 luni

o 6 - 12 luni

o > 12 luni

Aparitia methemoglobinemiei la nou-nascut, sugar si la copilul mic este favorizata de o serie

de particularitati fiziologice ale acestora si anume:

Aciditatea sucului gastric este scazuta la copil in primele luni de viata. Aciditatea

sucului gastric reprezinta un mijloc de aparare a stomacului si a portiunii superioare

a intestinului subtire impotriva unei colonizari bacteriene.

Hemoglobina sugarului in primele luni de viata se deosebeste de cea a copilului mare

si a adultului, prin predominanta hemoglobinei de tip fetal. Aceasta este mult mai

labila decat cea de tip adult ceea ce va determina formarea facila a methemoglobinei.

Incompleta dezvoltare a sistemelor enzimatice reducatoare la nou-nascut si sugar

este implicata in favorizarea instalarii methemoglobinemiei.

Prezenta unui factor infectios reprezentat de un streptococ sau un stafilococ, la

nivelul sferei ORL, datorita sistemului imunitar nematurizat poate determina

expansiunea colonizarii infectioase la nivel intestinal. Colonizarea gastrica cu factori

infectiosi favorizeaza transformarea unei cantitati mai mari de nitrati in nitriti, si

absorbtia acestora. Nitratii se reduc in nitriti, se absorb si se combina cu hemoglobina

ducand la formarea de methemoglobina. Prin formarea unui procent mai mare de

methemoglobina este afectata capacitatea sangelui de a transporta oxigen la tesuturi.

Cantitatea de apa si respectiv de nitrati ingerati de catre sugar este de 12 ori mai mare

decat in cazul unui adult.

Prezenta unei infectii si a malnutritiei la nou-nascut, sugar si copilul mic creste riscul

de dezvoltare a methemoglobinemiei.

Methemoglobinemia poate aparea si in lipsa unui factor infectios.

12. Tip alimentatie la sugar:

o la san

o artificial

o mixt

18

Alimentarea artificiala sau mixta a nou-nascutului si sugarului, prin prepararea laptelui praf

cu apa contaminata chimic cu nitrati/nitriti reprezinta un risc crescut de aparitie a cazurilor

de methomoglobinemie, comparativ cu nou-nascutul si sugarul alimentat natural la san, unde

riscul de imbolnavire este redus sau nul, sau prin prepararea laptelui praf sau a ceaiului cu o

apa conforma standardelor de calitate.

Intoxicatia cu nitrati poate fi determinata de nivelul nitratilor in apa de baut provenita din

stratul de apa freatic ce a fost contaminat cu o cantitate mare de nitrati/nitriti datorita

utilizarii in exces a ingrasamintelor azotoase sau datorita amplasarii fantanii in preajma

latrinelor, depozitelor de gunoi de grajd, etc..

13. Boli asociate in timpul methemoglobinemiei :

o respiratorii

o digestive

o altele

o nu a fost cazul

Prezenta unui factor infectios ce poate avea ca punct de plecare sfera ORL, digestiva poate

determina formarea unei cantitati mai mari de methemoglobina si aparitia unei forme de

methemoglobinemie acuta cu evolutie severa si uneori, in functie de statusul pacientului,

chiar deces.

14. Simptome la internare:

Cianoza localizata o in jurul buzelor,

o nasului

o a extremitatilor (unghii, varful degetelor)

o deshidratare

o dispnee

o tulburari de ritm cardiac

o colici

o varsaturi

o nr.scaune diareice

Cianoza generalizata

o cianoza generalizata

Simptomele bolii sunt corelate cu procentul de methemoglobina.

19

Primul simptom care apare este cianoza, care devine perceptibila cand methemoglobina

depaseste 10% din totalul hemoglobinei, iar alte semne clinice apar la peste 20%

methemoglobina in sange. Cei mai sensibili sunt copiii in primul an de viata, in special nou-

nascutii si cei din grupa de varsta 1-6 luni.

Prezenta cianozei poate fi: izolata la nivelul fetei (peribucal, nazal), la nivelul urechilor,

extremitati – maini, picioare sau poate fi generalizata.

Concentratia de methemoglobina din sange determina gradul de hipoxie celulara ceea ce

conduce la aparitia cianozei tegumentelor.

Simptomele si semnele ce pot apare in methemoglobinemiei alaturi de cianoza sunt astenie,

ameteli, dispnee, tahipnee, tahicardie, tulburari de ritm cardiac, confuzie, hepatomegalie,

acidoza. Riscul de deces apare daca nivelul methemoglobinei este intre 50-70%.

Riscul de deces poate fi prezent in special in primele 6 luni de viata a copilului si in special in

primele 3 luni de viata.

15. Nivelul de MetHb sanguina la internare

Diagnosticul de certitudine a cazului de methemoglobinemie este pus pe baza dozarii

methemoglobinei sanguine si eventual a corelarii cu alte analize de laborator.

16. Starea la externare: o Ameliorat

o Vindecat

o Decedat

DATE PRIVIND APROVIZIONAREA CU APA POTABILA

17. DATE SURSA APA:

Fantana/Put Forat: o Inviduala o Publica:

Distanta fata de: o latrina……….

o grajd de animale........

o cotet pasari.........……

o depozit de deseuri menajere……

o platforma de gunoi ……

20

o crescatorii de animale ............

Adancime (m) o sub 10 m o 10 m - 20 m o > 20 m

Utilizarea ingrasamintelor azotoase in vecinatate: o Da o Nu

Sursa de nitrati/nitriti din apa de fantana poate fi:

Compozitia naturala a solului:

Folosirea pe scara larga a ingrasamintelor azotoase in agricultura;

Nerespectarea conditiilor igienico-sanitare de constructie si de amplasare a

fantanilor.

ANALIZA CALITATII APEI POTABILE

18. Analize de laborator: o Da o Nu

Daca DA, specificati parametrii chimici si microbiologici analizati din sursa de

apa

Normele sanitare privind calitatea apei potabile sunt stabilite prin Legea 458/2002 R1 si HGR 974/2004 cu modificarile si completarile ulterioare

Calitatea apei este apreciata pe baza:

Parametrilor chimici, cu rol de indicatori de poluare:

Nitrati – indica o poluare recenta

Nitriti – prezenta lor in apa are o valoare indicatoare de poluare mai veche.

Nr. crt.

Parametrii chimici

Analize Rezultat CMA mg/L*

1. Nitrati 50

2. Nitriti 0,5

Parametrii microbiologici

Analize Rezultat Valoarea admisa – UFC/100 ml*

4. Coliformi 0

5. E. Coli 0

6. Enterococi 0

21

Prezenta in apa a nitratilor/nitritilor, in functie de concentratiile maxim

admise in apa reprezinta un risc de aparitie a intoxicatiilor acute cu nitrati

(methemoglobinemie).

Parametrii microbiologici, cu rol de indicatori de contaminare a apei:

Coliformi – permit aprecierea riscului datorat nerespectarii conditiilor

igienico-sanitare de constructie si amplasare a fantanilor;

E. Coli si Enterococi – reprezinta indicatori ai contaminarii fecale, cu risc

epidemiologic de transmitere a bolilor hidrice bacteriene.

19. Observatii

22

5. GUSA ENDEMICA

"Deficitul de Iod este considerat principala cauza de retard intelectual care poate fi prevenita" ( Pearce 2014) Summitul Mondial ONU pentru copii a stabilit ca obiectiv eliminarea deficitului de Iod la nivel mondial ( Neville 2013)

5.1. SCOPUL

Crearea unui sistem informational referitor la patologia tiroidiana asociata deficitului de Iod

in organism posibil datorat componentei naturale a factorilor de mediu, sol, apa, alimente,

sau prin fenomenul de poluare, a acestora. Prin cunoasterea corelatiilor dintre factorii de risc

cu aparitia cazurilor de imbolnavire si distributia geografica a acestora se va putea reevalua

statutul zonelor endemice gusogene cunoscute pana in prezent si eventual, elaborarea de

masuri profilactice adecvate.

5.2. OBIECTIVE

Estimarea impactului conditiilor de mediu, a deficitului de Iod asupra sanatatii populatiei

prin cunoasterea zonelor cu manifestari endemice gusogene si obtinerea unor informatii

complete privind numarul de cazuri, formele de manifestare a bolilor tiroidiene prin deficit

de iod precum si distributia cazurilor / localitati si zone geografice

Evaluarea masurilor profilactice aplicate in cadrul " Strategiei Nationale pentru eliminarea

tulburarilor prin deficit de Iod prin iodarea universala a sarii destinate consumului uman

direct si in fabricarea painii".

Diagnosticarea precoce si corectarea deficitului de iod in organism in rindul grupurilor

populationale cu vulnerabilitate crescuta , gravide si copii pentru prevenirea riscului de

instalare a unor forme cu retard mental

Identificarea factorilor implicati in producerea gusei endemice, in vederea delimitarii

cazurilor prin deficit de iod, de cele incadrate ca boli autoimune tiroidiene.

23

5.3. FURNIZORII DE DATE

Cazurile de gusa prin deficit de Iod diagnosticate prin spitalizare sau in ambulator vor fi

raportate trimestrial de DSP judetene.

In acest sens DSP teritoriale sunt principalii furnizori de date care vor inregistra in baza de

date a ReSanMed noul caz raportat de unitatile sanitare. Tot DSP teritorial este si utilizator al

bazei de date deoarece poate interveni in fisa cazului nou inregistrat in baza de date ,

introducand datele ce apar in cazul unei noi internari ale aceluiasi pacient.

Aspecte de sanatate publica

In lume anual se nasc 100 000 copii cu cretinism; tulburari prin carenta de Iod afecteaza aprox

50 milioane de copii, iar 1,6 miliarde de oameni sunt expusi riscului de a fi afectati de carenta

de Iod din alimente.(UNICEF) In Europa aportul de Iod este adecvat doar in citeva tari:

Finlanda, Norvegia, Suedia, Elvetia, Austria.

In Romania frecventa imbolnavirilor prin deficit de Iod este mai mare la populatia din zone

montane: versantii Carpatilor, Maramures, nordul Moldovei, zone considerate cu deficit

mediu de iod in sol, prin spalarea solului in urma precipitatiilor abundente, comparativ cu

tarile europene care prezinta un deficit mic de iod. Consumul de sare este in medie de 4 ori

mai mare ( 12g/zi ) fata de 3g/zi valoare medie la nivel european, nu asigura totusi un aport

suficient de iod in organism.( L. Paun 2013)

In perioada 2008-2012 in Romania se observa urmatoarele tendinte privind evolutia bolilor

tiroidiene, prin deficit de iod:

in anul 2012 au fost diagnosticate 2290 cazuri noi de gusa cu o valoare medie de

55 cazuri / judet, la care se adauga 7462 cazuri subclinice de Hipotiroidie prin

carenta de Iod.

Numarul de cazuri de gusa simpla nodulara netoxica, in evidenta medicilor de

familie in 2012, a fost cu aproape 10.000 cazuri mai mare fata de 2008.

36% din judete prezinta un numar de cazuri de gusa si de patru ori mai mare fata

de valoarea medie la nivel national: Tulcea (262), Suceava, Maramures,

Hunedoara, Braila, Gorj, Arges (70cazuri) ( Centrul de Statistica al MS)

24

Cazurile de boala conform codificarii internationale a bolilor ICD-10 cap. IV Boli endocrine de

nutritie si metabolice sunt codificate astfel :

E00 Sindromul insuficientei tiroidiene congenitale

Include: afectiuni endemice asociate cu deficienta de iod a mediului, fie direct, fie ca o

consecinta a deficientei de iod materne. Unele dintre afectiuni nu au o hipotiroidie curenta,

dar sunt consecinta secretiei anormale a hormonului tiroidian in dezvoltarea fatului.

E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul de Iod (gusa difuza si

nodulara)

E02: Hipotiroidia prin carenta subclinica de Iod

5.4. FISA GUSA ENDEMICA

DATE DESPRE PACIENT

1. Cod de identificare a cazului de boala la externare:

o E00

o E01

o E02

2. Are CNP:

o Da

o Nu

3. CNP - Identificarea cazului de boala prin CNP / anul nasterii, varsta, sex, va permite

completarea datelor referitoare la investigatii paraclinice, ulterior efectuate, pentru

precizare de diagnostic, dupa includerea cazului in baza de date, in registru si evitarea unei

duble raportari.

4.Data internarii actuale

5.Data confirmarii

6. Varsta la care a fost confirmat diagnosticul pentru prima data

7. Greutatea

25

8. Greutate necunoscuta

9. Inaltime

10. Inaltime necunoscuta

11. Indice de Masa Corporala (IMC) - permite o evaluare a starii de nutritie si estimarea

riscurilor asupra sanatatii induse de dereglari hormonale tiroidiene cu o dezvoltare staturo

ponderala deficitara la copil. De asemenea obezitatea dar si curele de slabire sunt factori

de risc in disfunctiile tiroidiene. Indice de Masa Corporala (IMC) se calculeaza automat

dupa formula:

12. Incadrare in grupe de risc in functie de IMC:

< 18,5 risc mare pentru sanatate

18, 5 - 24,9 risc scazut

25 - 29,9 risc scazut/moderat

30 - 34, 9 risc moderat/mare

> 35 risc foarte mare

13. Domiciliul - Localitatea de domiciliu si Localul nasterii: permit sa asociem sau nu cele

doua localitati in aceeasi zona geografica, pentru aprecierea aportului de iod in organism.

14. Antecedente

o Exista in familie si alte cazuri de boli tiroidiene

o Pacientul are boli cu restrictii pentru consumul alimentar de sare

ANTECEDENTE PERSONALE SI HEREDOCOLATERALE - Cauzele deficitului de Iod in organism

sunt multiple si pot fi generate atat de factori exogeni, de mediu, prin aport scazut din

alimente si apa, cat si prin factori endogeni:

Factori exogeni

precipitatiile abundente si inundatiile reduc iodul din sol, apa si alimente, precum si hrana

animalelor din aceste zone sunt deficitare in iod.

26

consum in exces de alimente gusogene (tiocianati) inhiba utilizarea iodului la nivel

tiroidian: conopida, gulie, ridichie, hrean, varza, brocoli

apa potabila din zone miniere de carbune poate contine fenoli, ftalati care reduc absorbtia

iodului,

Factori endogeni

perioade cu nevoi crescute de iod in organism (pubertate, sarcina, menopauza, stres )

dupa tratament pentru alte afectiuni asociate: medicatia cu antitiroidiene de sinteza,

litiu, fenilbutazona, expectorante cu Iod, amidodarona, etc

Se urmareste identificarea si a altor cazuri de boli tiroidiene in familie pentru a ne orienta in

primul rand asupra cauzelor congenitale si aprecierea profilaxiei prin consum alimentar de

sare iodata, evitarea consumului de alimente cu efecte gusogene, precum si boli asociate cu

diete hiposodate: cardio vasculare, renale, boli metabolice si de nutritie.

Medicamente pot inhiba hormonosinteza tiroidiana (HT), chiar daca aportul de Iod in

organism este normal, prin inducerea unei carente relative de Iod: amiodarona, propranolol,

dexametazona, interferonul, litiu in tulburari bipolare

15. DATE PARACLINICE SI IMUNOCHIMICE

Confirmarea diagnosticului de caz prin deficit de iod fata de formele auto imune se face prin:

o Ecografie tiroidiana

o Anticorpi antireceptor TSH

o Anticorpi anti TPO (tiroperoxidaza)

o Anticorpi anti - Tiroglobulina

o Manifestare cu:

Hipotiroidie

Hipertiroidie

Formarea auto- anticorpilor anti tiroidieni au la baza mai multe cauze, Bolile autoimune

tiroidiene (BTA) sunt multifactoriale cu etiopatogeneza complexa, rezultatul interactiunii

intre factorii genetici si factorii de mediu. Studiile familiale si pe gemeni au demonstrat ca

factorii genetici joaca un rol major in patogeneza BTA, datele si sugereaza ca predispozitia

pentru BTA este determinata genetic in proportie de pana la 79%. Studii recente de analiza a

27

genomului uman, precum si a polimorfismelor unui singur nucleotid (SNPs, single-nucleotid

polymorphisms) au identificat numeroase gene asociate BTA.

Anticorpi anti TPO anti- tiroperoxidaza, enzima ce intervine in sinteza HT, in faza de

transformare a iodului anorganic in iod organic. Sunt incriminate alimentele gusogene, si

folosirea indelungata de Aspartam si pot declansa BTA (tiroidita cr. Hashimoto, boala

Basedow).

Anticorpi anti Tiroglobulina (TGB) auto anticorpi anti- tiroglobulina, proteina precursoare

care formeaza cu iod hormonii tiroidieni.

Anticorpi antireceptor TSH: Receptorul hormonului eliberator de tirotropina, principalul

reglator al cresterii tireocitelor si sintezei de hormoni tiroidieni

Cresterea concentratiei serice a anticorpilor antitiroidieni anti-TPO, anti-TSHr si anti-TGB este

un element esential de diagnostic pentru BTA. Anticorpii antitiroidieni apar precoce, adesea

cu multi ani inainte ca aceste boli sa fie clinic manifeste. S-a raportat o prevalenta crescuta a

acestor anticorpi si la rudele neafectate ale pacientilor cu BTA. Ocazional, cresterea

concentratiei serice a anticorpilor antitiroidieni a fost observata in boli tiroidiene

nonautoimune (ex. gusa simpla, carcinom tiroidian). La pacientii cu boli reumatologice

autoimune, anticorpii antitiroidieni se intalnesc cu o frecventa de 2-4 ori mai mare decat in

populatia generala.

Factorii de mediu implicati in autoimunitatea tiroidiana includ:

excesul de iod

deficitul de seleniu si vitamina D

fumatul

expunerea la diferite medicamente ex: amiodarona, litiul, agenti antiretrovirali

interferonul – IFNα, anticorpii monoclonali

diverse infectii bacteriene si virale.

Studii recente la bolnavii cu IDD (Iodine Deficiency Disorders) care nu au raspuns la tratament

au identificat in sange valori crescute ale unor factori de crestere care, determina proliferarea

tesutului tiroidian:

IGF-1 (insulin like growth factor)

EGF (epidermal growth factor)

28

FGF (fibroblast growth factor)

VEGF (vascular growth factor)

Sursa acestora nu este elucidata si sunt independenti de secretia de TSH si hormonii tiroidieni.

Bolile tiroidiene prin deficit de Iod cu manifestare endemica pot evolua fara sa fie insotite de

tulburari hormonale ( hipo sau hiper tiroidiene) atata timp cat nu se asociaza factori de risc:

exogeni ( alimentatie gusogena, medicamente antitiroidiene) sau factori endogeni (

graviditate, alaptare, pubertate, patologie endocrina preexistenta, interventii chirurgicale)

cand nevoile organismului in Iod cresc. Diagnosticarea bolii in faza infraclinica reprezinta

profilaxia secundara, care trebuie facuta prin dozari de: TSH la nou nascuti si iodul in urina la

copilul de varsta scolara.

In Romania sunt prevazute aceste testari in cadrul Programului National de Sanatate Publica

prin prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari si nutritie.

16. Recomandari - Recomandarile pentru pacienti urmaresc aplicarea masurilor profilactice

pentru prevenirea complicatiilor si disfunctiilor hormonale tiroidiene majore, privind:

o Recomandari la externare privind consumul de sare iodata - cea mai eficienta

metoda de prevenire a IDD:

retard mintal

alte defecte in dezvoltarea SN

gusa

tulburari de crestere

sterilitate

Iodarea sarii de bucatarie s-a facut pentru prima data in Franta in 1860 pentru prevenirea

gusii la copii.

In Romania iodarea sarii este reglementata prin HG 568/2002 care prevede ca iodarea sarii sa

fie de 20mg + - 5 /kg sare si alte reglementari ulterioare, care se refera la sarea destinata

consumului direct, precum si la sarea pentru fabricarea painii, si cea folosita la prepararea

hranei in colectivitati. Iodarea se face cu iodat de potasiu KI si la un consum mediu de 10 g

sare /zi asigura in organism un aport de 90-150 micrograme iod/zi. In SUA si Canada sarea

iodata contine 100 micrograme KI/g sare, astfel necesarul zilnic este asigurat de 2 g sare/zi.

29

Este importanta si granulatia sarii folosite, momentul adausului in mancare, avand in vedere

ca prin prelucrarea termica scade continutul in iod intre 20-60%

o Restrictii privind consum alimente gusogene - Alimentatia traditionala prin

consum de varza, napi, cartofi, soia, morcovi, are efecte gusogene, prin

continutul crescut de tiocianati, care interfera cu pompa de iod si blocheaza

patrunderea iodului in celula tiroidiana.

Alimentatia mediteraneana, bazata pe alge marine, scoici, crustacee, peste, asigura un aport

suficient de Iod, dar nu e specifica populatiei de la noi. Alimentatia diversificata cu aceste

alimente, trebuie recomandata in alimentatia persoanelor cu aport insuficient de iod in

organism. Se considera ca 200g peste oceanic contine aprox 500 micrograme iod (mai mult

decat iodul obtinut dintr-o lingurita cu sare).

Excesul de lipide in alimentatie scade coeficientul de utilizare digestiva a iodului

Aportul insuficient de proteine cu valoare biologica mare si continut in tirozina, reduce

procesul de hormonosinteza, excesul de nitrati scade absorbtia intestinala a iodului.

o Tratament tablete pe baza de iod - Administrarea de tablete pe baza de iodura

de potasiu ( 100-300 micrograme/zi) in special pentru cei cu nevoi fiziologice

crescute ( gravide, copii) numai cu recomandare medicala, in general pentru

protectia tiroidei fata de iodul radioactiv, previne concentrarea lui in tiroida si

creste eliminarea din organism. Doza se calculeaza in functie de varsta.

o Tratament hormonal cu levotiroxina este recomandat in formele de gusa TSH

dependente, Hipotiroidismul infantil, cu retard in crestere si tulburari in

dezvoltarea psihica. Un tratament precoce instituit reduce simptomatologia atat

in formele primare de hipotiroidism, secundare (cand hipofiza nu sectreta TSH

pentru stimularea functionarii glandei tiroide) cat si iatrogene, post operatorie,

post radioterapie sau prin supradozare cu antitiroidiene de sinteza.

o Tratament chirurgical se recomanda in formele polinodulare cu complicatii

mecanice si estetice, pe baza diagnosticului ecografic cu punctie in prealabil.

30

6. SCHIMBARI CLIMATICE – PACIENTI EXTERNATI PE COD DE

BOALA

6.1. SCOPUL

Protejarea starii de sanatate a populatiei, prin prevenirea riscurilor generate de factorii din

mediul ambiant datorate schimbarilor climatice, in vederea imbunatatirii calitatii vietii si a

prevenirii efectelor negative ale acestora asupra starii de sanatate a populatiei expuse.

Acest scop se poate atinge prin crearea unei baze de date pe coduri de boala si este necesara

pentru obtinerea unor informatii referitoare la rolul si ponderea factorilor de mediu

modificati in urma aparitiei de schimbari climatice, in declansarea sau agravarea unor boli in

randul populatiei generale si in aplicarea unor masuri de profilaxie adecvate.

Astfel se vor putea stabili masuri de prevenire a aparitiei afectiunilor acute si de agravare a

celor preexistente ca urmare a schimbarilor climatice, precum si a unor masuri adecvate

supravegherii starii de sanatate a populatiei rezidente in zonele vulnerabile la anumite

schimbari climatice, in anumite perioade ale anului.

Mentionam ca pana in prezent nu am putut identifica un registru asemanator la nivel national

sau la nivel european.

6.2. OBIECTIVE

1. identificarea grupurilor vulnerabile in anumite situatii meteorologice extreme (canicula,

seceta, vanturi puternice - furtuni, precipitatii abudente – inundatii, temperaturi joase –

ger, etc.);

2. urmarirea si supravegherea starii de sanatate a populatiei;

3. stabilirea unor masuri privind diminuarea, prevenirea, precum si/sau

diminuarea/eliminarea aparitiei efectelor negative asupra populatiei expuse

4. evaluarea si ierarhizarea efectelor negative a situatiilor metereologice asupra populatiei

expuse, in functie de gravitatea si intensitatea actiunilor datorate schimbarilor climatice;

5. informarea si constientizarea populatiei asupra riscurilor asociate cu schimbarile climatice

6.3. FURNIZORII DE DATE

31

Datele de intrare pentru bazele de date vor fi inserate/furnizate de catre Directiile de

Sanatate Publica teritoriale. Raportarea de catre Directiile de Sanatate Publica se va produce

trimestrial si se refera la coduri de boala la externare .

Datele raportate de catre cele 42 de Directii de Sanatate Publica vor proveni de la spitale si

sunt reprezentate de cazurile de imbolnaviri datorate schimbarilor climatice pentru pacientii

externati – cod de boala. Acestea sunt colectate de catre Directiile de Sanatate Publica

teritoriale cu informatiile primite de la spitalele de urgenta care raporteaza numarul

pacientilor externati, pe cod de boala, cu afectiuni ce pot fi influentate de schimbari climatice.

Datele centralizate vor proveni de la spitalele teritoriale.

6.4. UTILIZATORII DE DATE

Directiile de Sanatate Publica teritoriale au dublu rol, si anume de Furnizori de date a

registrului, precum si de utilizator al bazei de date pe coduri de boala – modulul schimbari

climatice.

Directiile de Sanatate au responsabilitatea de a colecta, administra si actualiza trimestrial

baza de date privind schimbarile climatice- pacienti externati pe cod de boala.

6.5. FISA SCHIMBARI CLIMATICE

Schimbarile climatice afecteaza starea de sanatate a populatiei ca urmare a cresterii

temperaturii aerului si apei, riscului crescut de inundatii, seceta, diminuarea rezervelor de apa

datorata cresterii perioadelor de seceta, riscului crescut de incendii ca urmare a cresterii

perioadelor de timp cu temperaturi extrem de ridicate si diminuare a precipitatiilor, precum

si reducerea resurselor naturale vegetale si animale, modificari si degradari ale ecosistemelor

si degradarea resurselor naturale

Schimbarile climatice pot determina intensificarea anumitor fenomene strans legate de

factorii de mediu si au un impact major asupra starii de sanatate a populatiei rezidente in

zonele afectate. Prin expunerea la fortele naturii, care in perioada actuala ating valori

32

extreme (canicula, temperaturi foarte scazute, etc) pot aparea de asemenea cazuri noi de

imbolnaviri, care deriva din aceste actiuni negative ale naturii.

Registrul asigura o baza de date necesara promovarii medicinii bazate pe dovezi, referitoare

la impactul factorilor determinanti din mediu , care contribuie la povara bolii in Romania.

Studii recente arata ca 4 din primii 15 factori de risc dupa povara bolii in populatie sunt factorii

de mediu, iar patologia asociata acestor factori determinanti cuprinde: bolile respiratorii,

cardio-vasculare, neurologice, cancer. Adaptarea organismului la schimbarile climatice

globale si frecventa crescuta a evenimentelor meteorologice majore este mai putin studiata

si evaluata, putand deveni o prioritate in cadrul Strategiei Nationale de Sanatate

Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera ( GES) a determinat cresterea temperaturii medii

a aerului la nivel global in 2009, urcand cu 0.7 - 0.8 °C fata de cea din perioada pre-industriala.

Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) a concluzionat ca incalzirea

globala de la mijlocul secolului 20 incoace este foarte posibil sa fi fost datorata influentelor

umane.

Estimarile viitoare ale proiectiilor actuale sugereaza ca temperaturile medii globale ar putea

creste cu 1.8 pana la 4.0 °C – sau cu 1.1 pana la 6.4 °C. Observatii recente ne dau motive sa

credem ca rata de crestere a emisiilor de GES si multe impacturi climatice se apropie de limita

superioara a gamei de proiectii ale IPCC, mai degraba decat de cea inferioara (Sursa ANPM –

Raport de mediu anual 2012).

Cresterea nivelului de dioxid de carbon a determinat cresterea temperaturii pamantului cu

aproximativ 0,6 grade C in ultimii 100 de ani si se prevede o crestere cu 2-5 grade C in urmatorii

50-100 de ani (Sursa ANPM – Raport de mediu anual 2012).

In Romania temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0,4 – 0,5 oC fata de fiecare

deceniu, incepand din 1961 si pana in prezent. (Sursa - Agentia Nationala de Meteorologie –

Raport de mediu anual 2012 , ANPM).

In Romania, sub aspect pluviometric, pe perioada 1901-2000 s-a evidentiat o tendinta

generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960, evidentiindu-se

totodata o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii

33

In Romania va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar si mai putin si se vor intensifica fenomenele

meteorologice extreme. Pana in anul 2030 este de asteptat o incalzire medie anuala intre 0,5

si 1,5 grade. Se va accentua deficitul de precipitatii, indeosebi in sudul si in sud-estul tarii In

functie de numarul persoanelor afectate de variatiile de temperatura in perioada verii, din

localitatile investigate, ca urmare a zilelor toride, se evidentiaza ca fiind cele mai afectate

judete sunt: Hunedoara, Vaslui, Arad, Botosani. Variatiile mari si bruste de temperatura si

umiditate ne afecteaza sanatatea, starea psiho-emotionala, randamentul de munca sau

odihna.

Ca urmare a valurilor de frig care s-au inregistrat in anul 2013 un numar de cazuri de degeraturi

in judetele: Neamt, Vaslui si Bacau, comparativ cu zona de sud-vest a tarii, unde clima este

mai blanda.

In vederea stabilirii structurii registrului s-au fixat ca obiective principale gasirea celor mai

relevante categorii de boli care pot fi influentate de factorii de mediu, modul de culegere a

informatiilor si frecventa de raportare.

Codurile de boli datorate de schimbarile climatice sunt:

DEGERATURI (T33-T35):

o Degeratura Superficiala (T33)

o Degeratura cu necroza tesutului (T34)

o Degeratura implicand multiple regiuni ale corpului si degeratura nespecificata

(T35)

EFECTELE CAUZELOR EXTERNE,ALTELE SI NEPRECIZATE (T67-T69)

o Efecte ale caldurii si luminii (T67)

o Hipotermia (T68)

o Alte efecte ale temperaturii reduse (T69)

EXPUNERI LA FUM, FOC, FLACARA SI SUBSTANTE ARZANDE (X00 - X19):

o Fum

o Foc

o Flacara

o Substante arzande

34

EXPUNERI LA FORTELE NATURII (X30-X39):

o Expunere la caldura naturala excesiva( X30)

o Expunere la frig natural excesiv (X31)

o Expunere la soare (X32)

o Victima a traznetului (X33)

o Victima a cutremurului de pamant (X34)

o Victima a eruptiei vulcanice (X35)

o Victima a avalansei, alunecarii de teren sau a altor miscari telurice (X36)

o Victima a unei furtuni cataclismice(X37)

o Victima a inundatiei (X38)

o Expunere la alte forte ale naturii si nespecificate (X39)

Codurile de boli au fost selectate din CIM -10 (Clasificatia Internationala a Maladiilor – Revizia

10) OMS si au fost prioritizate in functie de efectele negative pe care schimbarile climatice

poate sa le aiba asupra starii de sanatate a populatiei. Aceste coduri de boala selectate sunt

strict legate de factorii metereologici asupra organismului Scopul CIM este crearea conditiilor

pentru inregistrarea sistematizata, analiza, interpretare si comparare a datelor privind

mortalitatea si morbiditatea, obtinute de diferite spitale, state sau regiuni si in timp diferit.

CIM se foloseste pentru transformarea formularii textuale a diagnosticului maladiei sau altor

probleme ce tin de sanatate, in coduri alfa-numerice, ce asigura comoditatea de pastrare,

extragere si analiza datelor. CIM ofera o mare varietate de semne, simptome, constatari de

anormalitate, plangeri si circumstante sociale care pot inlocui un diagnostic. In baza acestei

reglementari, spitalele transmit date referitoare la morbiditatea spitalizata, lunar catre

directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.

Fisa referitoare la pacientii externati pe cod de boala - modulul schimbari climatice va

cuprinde urmatoarele informatii:

1. Coduri de boala

o Degeraturi (T33-T35):

o Efectele cauzelor externe,altele si neprecizate (T67-T69)

o Expuneri la fum, foc, flacara si substante arzande(X00 - X19):

o Expuneri la fortele naturii (X30-X39):

2. Date Pacient

o Sex

o Varsta

35

o Grupa de varsta

o Data internarii

o Numarul zilelor de spitalizare

3. Serviciul de urgenta la care a fost raportat cazul

o Judet

o Localitatea

Structura fisei pacientilor externati pe cod de boala in functie de schimbarile climatice

cuprinde informatii referitoare la crearea unei baze de date cu informatii corecte, si anume:

Codurile de boala au fost selectate pentru a se stabili cele mai relevante categorii

de boli ce pot fi datorate schimbarilor climatice. Stabilirea codurilor de boala sunt

strict legate de factorii meteorologici asupra organismului si prioritizarea efectelor

negative ce pot influenta starea de sanatate a populatiei;

Data internarii a fost necesara pentru a se cunoaste momentul in care s-a

declansat fenomenul meteorologic extrem, iar pacientul s-a prezentat la unitatea

medicala, pentru a fi diagnosticat si internat.

Datele privind sexul pacientului au fost necesare pentru a se stabili

vulnerabilitatea/incidenta populatiei afectate de schimbarile climatice. Sexul este

o variabila determinanta ce are ca scop stabilirea numarului de cazuri de

imbolnaviri, provocate de intensitatea aparitiei schimbarilor climatice, pe categorii

de sex.

Datele privind localitatea sunt necesare pentru a ne permite stabilirea zonei

geografice in care a fost diagnosticat pacientul, luandu-se in considerare

“vulnerabilitatea zonala” privind desfasurarea evenimentelor meteorologice

extreme;

Datele privind grupele de varsta va scoate in evidenta varsta vulnerabila la

actiunea schimbarilor climatice;

Datele privind numarul de zile de internare a pacientului vor reflecta gravitatea

afectiunii diagnosticate.

7. NOTIFICAREA UNUI EVENIMENT DE MEDIU

36

7.1. SCOPUL

Asigurarea compliantei la Planul National de Implementare a Regulamentului Sanitar

International 2005 (RSI 2005) in Romania, aprobat prin Ordinul MS nr. 800/2014 si Decizia

nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind

amenintarile transfrontaliere grave pentru sanatate, prin:

Evaluarea riscurilor posibile pentru sanatatea populatiei in situatia aparitiei unui

eveniment de poluare a factorilor de mediu si stabilirea masurilor de protectie

pentru comunitatea expusa.

Prevenirea manifestarilor de tip epidemic in urma evenimentelor de poluare

chimica a factorilor de mediu.

Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea riscurilor asociate

efectelor adverse a unui eveniment de poluare a unui factor de mediu.

7.2. OBIECTIVE

Gestionarea unor posibile evenimente de mediu prin:

Crearea unui model de notificare a unui eveniment de mediu, pentru informarea

corecta, in timp real a populatiei expuse riscului acut de aparitie a unor efecte

adverse, datorita producerii unor accidente/incidente de poluare, prin deversarea

sau emisia, in factorii de mediu a unor substante periculoase in concetratii mari.

Crearea unei baze de date ce va contine notificarile privind evenimentul de mediu,

transmise de catre DSP-uri, care va oferi informatii utile pentru stabilirea masurilor

de protectie pentru populatia potential afectata.

Informarea populatiei privind riscurile la care este expusa in cazul aparitiei unui

eveniment de poluare si masurile de protectie ce trebuie luate intr-o astfel de

situatie.

7.3. FURNIZORII DE DATE

Informatiile continute in “fisa de raportare a evenimentului de mediu”, respectiv datele de

intrare pentru baza de date vor fi inserate/furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica

37

judetene (42). Datele raportate prin fisa de notificare de catre DSP judetene pot proveni si de

la alte institutii implicate un gestionarea acestor evenimente de mediu.

FRECVENTA RAPORTARII:

Evenimentele de mediu vor fi raportate prin “fisa de notificare” in timp real, cu posibilitatea

completarii acesteia in mai multe etape, in functie de evolutia evenimentului respectiv.

7.4. UTILIZATORII DE DATE

Directia de Sanatate Publica teritoriala este atat furnizor de date, cat si utilizator in cadrul

bazei de date privind notificarile evenimentelor de mediu.

Rolul DSP judeteana este de:

FURNIZOR DE DATE - Informeaza in timp real CNMRMC, despre:1.Eventualele riscuri

privind evenimentele de poluare a factorilor de mediu petrecute in ultimele ore, prin

administrarea sectiunii Notificari DSP. 2. Masurile intreprinse pentru a diminua

efectele potentiale ale evenimentului de poluare; 3. Colaborarea cu celelate institutii

locale pentru gestionarea corecta a situatiei.

UTILIZATOR DE DATE – Actualizeaza informatia ori de cate ori apar

evenimente/noutati legate de factorul poluator, factorul poluat, starea de sanatate a

populatiei rezidente, masurile luate, extinderea ariei poluate, etc.

Datele confidentiale respectiv bazele de date ale registrului vor fi accesate doar de catre

utilizatori inregistrati in sistem. Acestia se vor conecta la registrul ReSanMed printr-o

fereastra de autentificare alcatuita dintr-un username si o parola. Utilizatorii pot să acceseze

numai datele cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu

respectiv acestia pot introduce/completa lunar sau in timp real (in cazul bazei de date

“Notificari DSP”) informatii in baza de date a registrului.

Fluxul informational:

Componenta principala a fluxului informational de date este reprezentata de colectarea

datelor respectiv de administrarea/gestionarea bazei de date.

Informatiile, respectiv datele de intrare pentru baza de date privind notificarea

evenimentelor de poluare a unui factor de mediu vor fi furnizate/inserate in baza de date de

38

catre Directiile de Sanatate Publica judetene si a municipiului Bucuresti, in numar de 42. DSP-

urile vor raporta (in timp real) evenimentele de poluare a unui factor din mediul ambiant, pe

baza unei fise de notificare. Designul registrului va da posibilitatea actualizarii fisei in mai

multe etape (etapa de instiintare, existenta unor urmari, etc.), in functie de evolutia

evenimentului de poluare respectiv. Inregistrarea informatiilor in baza de date cu privire la

posibilele evenimente de mediu, avand ca impact sanatatea populatiei va fi facuta in timp real

(imediat de la aflarea informatiei despre accident/incident, DSP va furniza informatia catre

ReSanMed ).

7.5. FISA NOTIFICARE ACCIDENT/INCIDENT DE MEDIU

In conformitate cu Regulamentul Sanitar International (RSI) 2005, "evenimentul" înseamnã

manifestarea unei boli sau o situaţie ce creazã un potenţial risc pentru apariţia unei boli. Asa

cum am precizat mai sus, evenimentul de mediu poate include incidente, accidente majore

de mediu, amenintari de origine chimica, amenintari care provin din mediul inconjurator cu

efect transfrontalier, evenimente care pot constitui urgente de sanatate publica de

importanta internationala, conform RSI.

“Accidente majore” reprezinta orice evenimente survenite intr-un teritoriu, cum ar fi o emisie

de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, ce rezulta din evolutii necontrolate in

cursul exploatarii unui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor

pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul

obiectivului si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.

“Incidentul” este evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul

tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui

echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a

afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost

posibil sa produca pagube materiale.

Incidentul care implica actiunea de poluare a unui factor de mediu poate fi asimilat cu

poluarea accidentala.

39

Plecand de la definitiile prezentate mai sus si, avand in vedere obligatia de raportare a

alertelor, precum si orice informatii relevante privind evenimentul respectiv, in baza Deciziei

Parlamentului European si a Consiliului nr. 1082/2013 privind amenintarile transfrontaliere

grave pentru sanatate si de abrogare a deciziei nr. 2119/98/CE, s-a conturat fisa de notificare

a unui eveniment de mediu, prezentata in Anexa 1. Criteriile dupa care s-a elaborat fisa de

notificare au vizat o raportare complexa si reprezentativa de catre specialistii desemnati ce

vor fi implicati in aceasta activitate, din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a

municipiului Bucuresti.

Fisa de notificare a unui eveniment de mediu are un format de tip chestionar cu intrebari

inchise si deschise ce urmareste sa ofere informatii punctuale si clare referitoare la

desfasurarea unui accident-incident de poluare ce ar putea aparea intr-un anumit teritoriu.

Fisa de notificare contine 5 categorii de date solicitate, referitoare la:

1. Date generale privind evenimentul declansator

o DSP care raporteaza

o Persoana de contact

o Judet

o Localitate

o Locul producerii

o Date despre poluant

o Data si ora producerii evenimentului de mediu

2. Date poluant

o Evenimentul poluator reprezintă un impact sever asupra populaţiei

o Evenimentul este de natură neobişnuită/neaşteptată pentru zona poluată

o Există riscul de transmitere/răspîndire transfrontalieră

o Există risc pentru cei ce călătoresc in zona poluata/mănîncă/beau apă/stau în

aer liber

3. Date despre factorul de mediu poluat

4. Date despre riscul asupra sanatatii populatiei

o Date despre riscul asupra sanatatii populatiei

o Nr persoane afectare

40

o Nr de solicitari servicii medicale

o Nr de cazuri pe coduri de boala (total)

o Coduri de boala

o Nr de decese

5. Date despre masuri luate la nivel local

6. Tip eveniment poluator

S-a decis ca fisa de notificare sa aiba aceasta structura, deoarece s-a considerat ca toate cele

cinci categorii de date colectate sunt relevante pentru a descrie cat mai fidel producerea,

derularea si gestionarea unui accident-incident de poluare.

Structura fisei de notificare a unui eveniment de mediu se axeaza pe colectarea urmatoarelor

informatii, considerate relevante pentru conturarea unui tablou fidel al intamplarilor:

Datele generale privind evenimentul se refera la: raportor (directia de sanatate

publica ce notifica evenimentul): persoana de contact, locul, data de debut/constatare

a evenimentului poluator; date despre evenimentul poluator: ora producerii, natura

evenimentului; riscuri de transmitere/raspandire (inclusiv efect transfrontalier)

pentru populatie. Cu ajutorul acestor date, se stabilesc clar locul producerii

accidentului/incidentului, zona afectata initial si/sau posibila sa extindere in

vecinatati, putand avea chiar un efect transfrontalier in situatia unui accident major

de poluare.

Datele despre poluant se refera la sursa poluarii, natura si tipul poluantului. Pe baza

acestor date se pot identifica, in functie de proprietatile substantelor continute,

riscurile posibile pentru populatia expusa din zona de producere a evenimentului si

masurile de neutralizare a poluantului.

Datele despre factorul de mediu poluat fac referire la descrierea factorului de mediu

poluat, calea de transmitere a poluantului in organism, zona geografica de intindere a

poluarii, grupurile populationale vulnerabile supuse riscului, conditii care ar putea

accentua efectul poluantului si de asemenea, conditii de mediu ce pot determina

raspandirea poluarii in urmatoarele intervale de timp.

Datele despre riscul asupra sanatatii populatiei vizeaza obtinerea unor informatii

referitoare la urmatorii indicatori: numarul de persoane asupra carora exista

posibilitatea unui impact asupra sanatatii; numarul de solicitari ale serviciilor medicale

41

de urgenta pe perioada derularii evenimentului poluator; numărul de cazuri pe cod de

boală (se vor selecta doar bolile care pot apare datorita poluarii factorului de mediu)

înregistrate in unităţile sanitare din localitatea/judeţul afectat pînă la data prezentei

raportări; numărul de decese (se vor selecta doar cauzele care pot apare datorita

poluarii factorului de mediu) înregistrate din localitatea/judeţul afectat pînă la data

prezentei raportări. Cu ajutorul acestor date se pot stabili atat gradul de severitate a

evenimentului produs, precum si masurile de limitare a impactului asupra asupra starii

de sanatate a populatiei (inculsiv populatia care tranziteaza zona respectiva) si a

mediului.

Datele despre masuri luate la nivel local fac referire la existenta unor rapoarte de

informare privind evenimentul poluator, elaborate de alte institutii/autoritati locale

implicate in gestionarea accidentului/incidentului respectiv, conform protocoalelor

incheiate la nivel local, precum si masurile ce au fost luate. De asemenea se solicita

stabilirea tipului de eveniment de poluare, respectiv accident sau incident.

Datorita tipologiei fisei de raportare a notificarii accidentului-incindentului de poluare, exista

posibilitatea actualizarii acesteia in mai multe etape (etapa de instiintare, existenta unor

urmari, etc.), in functie de evolutia evenimentului respectiv si a masurilor luate.

Toate aceste date solicitate in fisa de notificare ajuta cu certitudine la conturarea unui tablou

complet asupra evenimentului produs. Pe baza acestor date se pot identifica gradul de

severitate a efectelor poluantului implicat in eveniment, riscurile si pericolele potenţiale

rezultate in urma producerii evenimentului de mediu, masurile necesare privind limitarea

consecintelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului, precum si masuri de prevenire a

unor astfel de evenimente. De asemenea, aceste date ajuta la stabilirea unor politici de

sanatate publica in domeniul schimbarilor climatice cu impact asupra populatiei din Romania

si la identificarea zonelor vulnerabile la schimbari climatice.

42

PARTEA II

Ghid de instruire suport de curs - RESANMED:

REGISTRUL SĂNĂTATE ŞI MEDIU

„Sistem Integrat de Registre Imbunatatite-SIRI” in

cadrul proiectului RO 19.05

Versiunea 1.0

43

CUPRINS

1. INTRODUCERE 44 1.1. SCOPUL DOCUMENTULUI 44 1.2. AUTENTIFICAREA ÎN CADRUL APLICAȚIEI 44 1.3. INTERFAȚA APLICAȚIEI 44 1.3.1. ANTETUL (HEADER-UL) 46 1.3.2. ZONA CENTRALĂ 47

2. ROLURI IN CADRUL SISTEMULUI 48 2.1. PERSONAL DSPJ 48 2.2. PERSONAL INSP – CNMRMC 48 2.3. ADMINISTRATOR 48

3. METHEMOGLOBINEMIE 49 3.1. FLUXUL INFORMATIILOR 49 3.2. ADAUGARE FIȘĂ 49 3.3. CĂUTARE INFORMAȚII 52 3.4. RAPOARTE 53

4. GUSA ENDEMICA 55 4.1. FLUXUL INFORMATIILOR 56 4.2. ADĂUGARE FIȘĂ 56 4.3. CĂUTARE INFORMAȚII 58 4.4. RAPOARTE 59

5. BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE 60 5.1. FLUXUL INFORMATIILOR 60 5.2. ADĂUGARE BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE 60 5.3. CĂUTARE INFORMAȚII 62 5.4. RAPOARTE 62

6. ACCIDENT/ INCIDENT DE MEDIU 64 6.1. FLUXUL INFORMATIILOR 64 6.2. ADĂUGARE EVENIMENT (INCIDENT/ACCIDENT) 64 6.3. CĂUTARE INFORMAȚII 67 6.4. RAPOARTE 67

7. MESAJE 8. AJUTOR

44

1. INTRODUCERE

1.1. SCOPUL DOCUMENTULUI

Scopul acestui document este de a prezenta modul de lucru și functionalitatile din cadrul componentei

RESANMED, care face parte din suita de aplicații livrate în cadrul proiectului „Sistem Integrat de

Registre Imbunatatite-SIRI”, finanțat prin Granturile Norvegiene 2009-2014 si cofinantat de

Ministerul Sanatatii, Romania.

1.2. AUTENTIFICAREA ÎN CADRUL APLICAȚIEI

Pentru autentificarea in componenta RESANMED deschideți un navigator web (Internet Explorer,

Mozilla, Chrome etc.) în care tastați adresa portalului extern http://siri.registre-insp.ro. Pe pagina

principala a portalului, din meniul principal, selectati [REGISTRE - > RESANMED].

Figura 1 - Accesare portal extern

Veti fi redirectionat catre pagina de autentificare a componentei RESANMED.

45

Figura 2 - Autentificare în aplicație

Selectați metoda de autentificare:

Local – folosind numele de utilizator și parola furnizate

OpenID – folosind datele din domeniul institutiei

Iniţial autentificarea în sistem se va face pe baza unui cont unic, de aceea este necesar să selectaţi

metoda Local.

Introduceți credențialele și apăsați [ Log In ].

În cazul în care introduceți gresit user-ul si parola, aplicația vă atenționează prin mesajul :

Figura 3 - Autentificare greșită

46

În cazul în care nu vă mai amintiți parola, aceasta poate fi resetată, fie accesând link-ul „V-ați uitat

parola?” din mesajul de atenționare, fie făcând click pe „Cere parolă nouă” situat în partea de jos a

ferestrei de autentificare și apoi introducând adresa de email furnizată la crearea contului de utilizator.

După autentificarea cu succes în cadrul aplicației, utilizatorul poate vizualiza datele contului său

accesând meniul Contul Meu.

Figura 4 - Meniul Contul Meu

Pentru modificarea informațiilor din cadrul acestui meniu, inclusiv schimbarea parolei, se apasă

butonul [Modifică].

Se modifică informațiile necesare și apoi se apasă butonul [Salvează].

Atenție! Pentru modificarea adresei de e-mail sau a parolei este necesar să se introducă parola

actuală în câmpul specific.

1.3. INTERFAȚA APLICAȚIEI

1.3.1. ANTETUL (HEADER-UL)

Antetul (Header-ul) conține meniurile aplicației și este vizibil în permanență, indiferent de sectiunea

în care lucrați, în funcție de drepturile de acces acordate.

Figura 5 - Antetul (Header-Ul) Aplicației

In aceasta sectiune găsiți următoarele informații:

Meniul principal al aplicației

o Acasă – În aceasta sectiune sunt structurate sub formă de butoane categoriile

aplicației.

47

o Methemoglobinemie – În aceasta sectiune puteți adăuga fișa unui pacient sau puteți

căuta informații despre pacienții existenți în aplicație.

o Gușă endemică – În aceasta sectiune puteți adăuga date despre pacienții ce suferă de

afecțiuni ale glandei tiroide sau puteți căuta informații despre pacienții existenți în

aplicație.

o Boli/Schimbări climatice – În aceasta sectiune puteți adăuga date despre victime ale

expuneri la forte ale naturi sau puteți căuta informații despre victime existente in

aplicație.

o Incident/Accident – În aceasta sectiune puteti adăuga date despre un Eveniment

poluator sau puteți căuta informații despre Evenimentele existente in aplicație.

o Log Acțiuni – În aceasta sectiune puteți vizualiza un set de informații cu privire la

activitatea din cadrul aplicației.

o Rapoarte – În aceasta sectiune puteți vizualiza un set de rapoarte puse la dispoziție

de către aplicație.

o Utilizatori – din aceasta zonă administratorii gestionează utilizatorii din sistem

o Nomenclatoare - din aceasta zonă administratorii gestionează nomenclatoarele

existente îm aplicaţie.

o Ajutor – permite vizulizarea manualelor de utilizare și accesul în aplicația Help Desk.

Butonul [Contul Meu] - accesează pagina cu informații referitoare la contul dumneavoastră

din cadrul aplicației.

Butonul [Mesaje] - accesează pagina mesaje primite, trimise in/din cadrul aplicatiei.

Butonul [Deconectare] – vă deconectează din aplicație.

1.3.2. ZONA CENTRALĂ

În pagina Acasă, imediat după conectarea în aplicaţie sunt afişate meniurile aplicaţiei sub forma unor

butoane mari pătrate. În zona centrală a paginii sunt afișate informațiile corespunzătoare meniurilor.

În pictograma de mai jos sunt prezentate meniurile disponibile pe contul de administrator (toate). În

funcție de rolul alocat contului personal, accesul va exista doar la meniurile aferente rolului selectat,

restul nefiind vizibile.

Figura 6 - Prima pagină

48

2. ROLURI IN CADRUL SISTEMULUI

În cadrul sistemului utilizatorii au asociate unul sau mai multe roluri, conform tipurilor de acțiuni pe

care aceștia le executa.

2.1. PERSONAL DSPJ

Personalul DSPJ este responsabil cu:

Introducerea cazurilor de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și

Incidente/accidente mediu.

2.2. PERSONAL INSP – CNMRMC

Personalul INSP-CNMRMC are următoarele permisiuni:

Vizualizează cazurile de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și

Incidente/accidente mediu.

Prelucrează datele.

Vizualizează rapoartele.

2.3. ADMINISTRATOR

Rolul de Administrator are următoarele permisiuni :

Vizualizează cazurile de Methemoglobinemie, Gușă endemică, Boli schimbări climatice și

Incidente/accidente mediu.

Vizualizează rapoartele.

Gestionează utilizatorii.

Gestionează nomenclatoarele.

49

3. METHEMOGLOBINEMIE

3.1. FLUXUL INFORMATIILOR

Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:

Figura 7 - Flux informatii Methemoglobinemie Acuta Infantila

Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre cazurile de methemoglobinemie se accesează meniul

Methemoglobinemie.

3.2. ADAUGARE FIȘĂ

Pentru adăugarea fișei unui pacient se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei

afișate.

Atenție! Optiunea de adăugarea a unei fișei [Adaugă] este disponibilă doar pentru utilizatorii cu rol

DSPJ.

50

Figura 8 - Adaugă fișă Methemoglobinemie

Se completează formularul din fereastra afișată astfel:

Figura 9 - Methemoglobinemie - Date Pacient

Se completează secţiunile Date Pacient și Date Boală.

51

Figura 10 – Methemoglobinemie - Domiciuliu

Se completează informațiile despre domiciliul pacientului.

Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe

măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.

Figura 11 - Methemoglobinemie - Date sursa de apă

Se completează informații despre sursa de apă.

Figura 12 - Calitatea Apei

Se completează informații despre Calitatea apei.

52

Figura 13 - Methemoglobine – Observații

Se completează caseta de text Observații.

Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.

După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].

Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Reset Form].

3.3. CĂUTARE INFORMAȚII

Pentru a căuta informați se accesează meniul Methemoglobinemie, se completează

câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută]. Căutarea se poate realiza după un camp

din lista din imagine sau după mai multe.

Figura 14 - Căutare informații Methemoglobinemie

Pentru a reseta formularul completat apăsați butonul [Resetează].

53

3.4. RAPOARTE

În cadrul componentei RESANMED - Methemoglobinemie sunt prezente urmatoarele rapoarte

predefinite care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.

1. Evidenta cazurilor de Methemoglobinemie la nivel de judet/grupa de varsta

2. Numar de cazuri/judet/tip de alimentatie: la san/ artificial/ mixt

3. Numar de cazuri/judet/boli asociate - respiratorii /digestive /altele /nu a fost cazul.

4. Numar de cazuri/judet/stare la externare: ameliorat/vindecat/decedat

5. Numar de cazuri/judet/analize microbiologice apa fantana – prezenta coliformi/E

Coli/Enterococi

6. Evidenta cazurilor de Methemoglobinemie la nivel national/grupa de varsta

7. Numar de cazuri/ national /tip de alimentatie: la san/ artificial/ mixt

8. Numar de cazuri/ national /boli asociate - respiratorii /digestive /altele /nu a fost cazul.

9. Numar de cazuri/ national /stare la externare: ameliorat/vindecat/decedat

10. Numar de cazuri/national/analize microbiologice apa fantana – prezenta coliformi/E

Coli/Enterococi

11. Numar de cazuri national/adancime fantana

12. Rapoarte grafice Methemoglobinemie

Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.

Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Methemoglobinemie.

Figura 15 - Rapoarte Methemoglobinemie

54

Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul

[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].

În cadrul raportului graphic sunt prezentate sub formă grafică evoluțiile pe an.

Figura 16 - Rapoarte grafice Methemoglobinemie

55

4. GUȘA ENDEMICĂ

4.1 FLUXUL INFORMATIILOR

Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:

Figura 17 - Flux Informatii Gușă Endemică

Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre cazurile de gușă endemică se accesează meniul Gușă

endemică.

56

4.2 ADĂUGARE FIȘĂ

Pentru adăugarea fișei unui pacient se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei

afișate.

Figura 18 - Adaugă fișă Gușa Endemică

Se completează formularul din fereastra afișată astfel:

Figura 19 - Date pacient Gușă Endemică

Se completează informatiile despre pacient.

57

Figura 20 - Date domiciliu Gușă Endemică

Se completează informatiile despre domiciliul pacientului.

Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe

măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.

Figura 21- Antecedente Gușă Endemică

Se completează date despre Antecedentele pacientului.

Figura 22 - Date paraclinice Gușă Endemică

Se completează informatiile despre Date Paraclinice.

58

Figura 23 - Recomandări Gușă Endemică

Se completează Recomandările.

Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.

După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].

Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Reset Form]. Se va realiza ştergerea tututor informaţiilor completate.

4.3. CĂUTARE INFORMAȚII

Pentru a căuta informați se accesează meniul Gușă endemică, se completează câmpul/câmpurile

pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].

Figura 24 - Căutare informații Gușă Endemică

Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].

59

4.4. RAPOARTE

În cadrul componentei RESANMED - Gușă endemică sunt prezente urmatoarele rapoarte predefinite

care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.

1. Numar de cazuri/judet

2. Numar de cazuri/ judet/indice de masa corporala

3. Numar de cazuri/judet /sex

4. Numar de cazuri/judet/grupe de varsta – data diagnosticarii initiale

5. Numar de cazuri/judet/antecedente prezente

6. Numar de cazuri/judet/ hipertiroidie

7. Numar de cazuri/judet/hipotiroidie

8. Numar de cazuri/judet/ Tratament tablete pe baza de Iod

9. Numar de cazuri/judet/ Tratament hormonal

10. Numar de cazuri/judet/ Tratament chirurgical

Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.

Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Gușă endemică.

Figura 25 - Rapoarte Gușă Endemică

Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul

[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].

60

5. BOLI/SCHIMBĂRI CLIMATICE

5.1. FLUXUL INFORMATIILOR

Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:

Figura 26 – Flux informatii Boli/Schimbări Climatice

Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre boli și schimbările climatice, se accesează meniul

Boli/Schimbări climatice.

5.2. ADĂUGARE BOLI /SCHIMBĂRI CLIMATICE

Pentru adăugarea unui caz, se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei afișate.

61

Figura 27 - Adăugare caz Schimbari Climatice

Se completează formularul din fereastra afișată astfel:

Figura 28 - Informații despre coduri boală

Se completează Informații despre codurile de boli.

Figura 29 - Date Pacient

Se completează datele pacientului.

Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe

măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.

62

După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].

PENTRU A RESETA FORMULARUL COMPLETAT APASAȚI BUTONUL [RESET FORM].

Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii.

5.3. CĂUTARE INFORMAȚII

Pentru a căuta un caz/inregistrare, se accesează meniul Boli /Schimbări climatice, se completează

câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].

Figura 30 - Căutare Boli/Schimbări Climatice

Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].

5.4. RAPOARTE

În cadrul componentei RESANMED - Boli/schimbări climatice sunt prezente urmatoarele rapoarte

predefinite care permit vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes.

1. Numar de cazuri/judet/cod de boala

2. Numar de cazuri/judet/cod de boala/ 0-4 ani

3. Numar de cazuri/judet/cod de boala/ >65 ani

4. Numar de cazuri/judet/cod de boala/zile de spitalizare

Atenție! Rapoartele sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu rol INSP.

Rapoartele sunt disponibile in meniul Rapoarte -> Boli/Schimbări climatice.

63

Figura 31 - Rapoarte Boli/Schimbări Climatice

Pentru a filtra în cadrul unui raport după Data crearii (Data de inceput/Data de sfarsit), se apasă linkul

[Cautare], apoi se selectează criteriile de filtrare și se apasă butonul [Caută].

64

6. ACCIDENT/INCIDENT DE MEDIU

6.1. FLUXUL INFORMATIILOR

Fluxul informatiilor este prezentat in figura de mai jos:

Figura 32 – Flux informatii Incidente/Accidente

Pentru vizualizarea și gestionarea datelor despre evenimentele de mediu se accesează meniul

Incident/Accident.

6.2. ADĂUGARE EVENIMENT (INCIDENT/ACCIDENT)

Pentru adăugarea unui evenimen se apasă butonul [Adaugă] situat în partea dreaptă a ferestrei

afișate.

65

Figura 33 - Adaugă Incident/Accident

Se completează formularul din fereastra afișată astfel:

Figura 34 - Date Poluant

Se completează informații despre Eveniment.

Atenție! Județul se selectează dintr-o listă derulanta, iar localitatea se selectează din lista afișată pe

măsură ce se introduce numele acesteia de la tastatură.

66

Figura 35 - Date Mediu Poluat

Se completează informații despre Mediul Poluat.

Figura 36 - Date Despre Riscul Asupra Sănătății Populației

Se completeaza Date despre riscul asupra sănătății populației.

Figura 37 - Date Despre Măsuri Luate

Se completează Date despre măsurile luate la nivel local.

Atenție! Câmpurile marcate cu o steluță roșie sunt obligatorii. După completarea informațiilor se apasă butonul [Salvează].

67

PENTRU A RESETA FORMULARUL COMPLETAT APASAȚI BUTONUL [RESET FORM].

După salvarea formularului va fi trimis automat o notificare (mesaj) către utilizatorii cu rol INSP.

6.3. CĂUTARE INFORMAȚII

Pentru a căuta un eveniment se accesează meniul Eveniment de mediu, se completează

câmpul/câmpurile pentru filtrare, se apasă butonul [Caută].

Figura 38 - Caută Eveniment

Pentru a reseta formularul completat apasați butonul [Resetează].

6.4. RAPOARTE

În cadrul componentei RESANMED - Incident/Accident este prezent urmatorul raport predefinit,

care permite vizualizarea și urmărirea anumitor informații de interes:

1. Rapoarte cu evidenta Notificarilor DSP, pe categorii de accidente

2. Rapoarte cu evidenta Notificarilor DSP, pe categorii de incidente

68

7. MESAJE

Acest meniu permite schimbul de mesaje între utilizatorii aplicației cu rol de INSP. Tot în cadrul

acestui meniu, utilizatorii primesc mesaje de sistem (de atenționare sau de avertizare) din partea

aplicației. Acestea sunt transmise în mod automat de către aplicație către anumite grupuri de

utilizatori.

Pentru a verifica mesajele primite, se apasă butonul , din partea dreapta sus a

ecranului.

Figura 39 - Mesaje

Căsuța poștală este în 4 taburi:

Mesaje primite;

Mesaje trimise;

Toate mesajele – aici se afișează atât mesajele primite, cât și dele trimise;

Utilizatori blocați – lista cu utilizatori ale căror mesaje nu se mai primesc.

Pentru a răspunde la un mesaj primit, se face click pe subiectul mesajului, se completează zona

dedicată răspunsului cu textul dorit și apoi se apasă butonul [Trimite Mesaj].

Pentru a anula expedierea mesajului, se apasă butonul [Renunță].

Pentru a transmite un mesaj nou, se accesează meniul Căsuță Poștală și se apasă butonul [Trimite

Mesaj Nou]. În câmpul Către se introduce numele de utilizator al destinatarului. Dacă se introduc

primele două litere din numele de utilizator, aplicația afișează o listă cu toți utilizatorii al căror nume

de utilizator începe cu cele două litere, din care puteți selecta destinatarul. Pentru a introduce mai

mulți destinatari, folosiți „virgula” ca și separator între aceștia.

69

Figura 40 - Mesaje Trimise

Se completează subiectul mesajului, apoi se introduce textul în câmpul Mesaj. Se pot folosi elementele

de formatare text puse la dispoziție de aplicație.

Pentru expedierea mesajului se apasă butonul [Trimite Mesaj].

Pentru a anula expedierea mesajului, se apasă butonul [Anulează].

Când un utilizator primește mesaje noi, aplicația îl avertizează prin schimbarea butonului

în sau prin intermediul meniului vertical.

70

8. AJUTOR

În cadrul meniului Ajutor aplicația pune la dispoziția utilizatorilor, în funcție de drepturile acestora de

acces, manualele de utilizare, metodologiile si sistemul de help desk.

Figura 41 - Meniul Ajutor

În cadrul secțiunii Help Desk, utilizatorii vor fi redirecționați către aplicația de înregistrare a

incidentelor ce pot să apară în utilizarea registrului RESANMED.