1 | P a g i n a

Registrul national al riscurilor

pentru sanatate ın relatie cu

factorii de mediu

-ReSanMed- Raport 2019

Autori: Catalin Alexandru Staicu, Angelica Marilena Voinoiu, Madalina Constantin,

Ioan Chirila, Daniela Nuta

În colaborare cu toate DSP-urile Judetene și a Mun. București, carora le multumim

2 | P a g i n a

CUPRINS

Introducere ........................................................................... 3

I. Modul Methemoglobinemie .................................... 4

II. Modul Schimbari Climatice .................................. 16

III. Modul Gusa Endemica .......................................... 31

IV. Modul Incident/Accident de mediu ...................... 45

3 | P a g i n a

INTRODUCERE

Registrul national al riscurilor pentru sanatate ın relatie cu factorii de mediu

(RESANMED) este un sistem online de raportare a datelor referitoare la

rolul factorilor de mediu în aparitia sau declanșarea unor boli asupra sanatatii

populatiei.

De mentionat faptul ca a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 134 din 20 februarie 2019, Hotararea de Guvern nr. 83/2019privind

ınfiintareași functionarea Registrului National al Riscurilor pentru Sanatate

ın relatie cu factorii de mediu, denumit în continuare ReSanMed.

4 | P a g i n a

1. METHEMOGLOBINEMIE

INTRODUCERE

Methemoglobinemia (MetHb) este o afectiune a sangelui în care se produce o cantitate

anormala de methemoglobina. Hemoglobina este proteina din globulele roșii (RBC) care

transporta și distribuie oxigenul în organism. Methemoglobina este o forma de hemoglobina.1

Diagrama de culori pentru detectarea cantitatii de methemoglobina în sange

CAUZE

Starea MetHb, poate fi:

Transmisa prin familii (moștenite sau congenitale)

Provocata de expunerea la anumite medicamente, substante chimice sau alimente

(dobândite)

EPIDEMIOLOGIE

Methemoglobinemia afecteaza mai ales sugarii sub 6 luni (în special cei sub 4 luni)

datorita productiei hepatice scazute de methemoglobina reductaza. Populatiile cu cel mai mare

risc sunt cele cu surse de apa cu continut ridicat de nitrati, precum puturi și alte ape care nu

sunt monitorizate sau tratate de o unitate de tratare a apei. Nitratii pot fi periculoși pentru sugari.

Legatura dintre sindromul bebelușului albastru la sugari și nivelurile ridicate de nitrati este bine

stabilita pentru apele care depașesc limita normala de 10 mg / L. Cu toate acestea, exista dovezi

ca alaptarea este protectoare în populatiile expuse.2

1 U.S. National Library of Medicine 2 Wikipedia.com

5 | P a g i n a

RESANMED modul “Methemogloginemie”

Modulul de Methemoglobinemie acuta infantila este primul modul din cele 4

module componente ale platformei electronice Registrul National al riscurilor pentru

sanatate in relatie cu factorii de mediu (RESANMED). Scopul acestui modul este de a

crea o baza de date referitoare la afectiunile pentru care exista o asociere cauzala directa intre

prezenta unor compusi chimici in concentratii mari in apa si producerea intoxicatiei acute,

respectiv methemoglobinemia acuta infantila si prevenirea methemoglobinemiei acute

infantile si imbunatatirea starii de sanatate prin identificarea surselor de apa folositein scop

potabil care au concentratii de nitratipeste limita maxima admisa.

DATE SINTETICE 2019

Raportarea este efectuata trimestrial de catre Directiile de Sanatate Publica Judetene

si municipiul Bucuresti sau ori de cate ori se inregistreaza un caz nou. Platforma

electronica permite actualizarea informatiilor existente in baza de date astfel, se poate reveni si

completa cu informatii noi, informatii ce nu erau disponibile in momentul inregistrari in

platforma electronica.

Pana in prezent, modulul de Methemoglobinemie cuprinde inregistrari/informatii

referitoare la perioada 2012-2019 (Fig.1).

Fig.1 Numar total de cazuri de Methemoglobinemie in perioada 2012-2019

Dupa cum se observa (Fig.1), tendinta este in scadere, cu exceptia anului 2018 unde

avem o usoara crestere.

6 | P a g i n a

În anul 2019, au fost înregistrate 33 de cazuri de methemoglobinemie acuta infantila

(Fig.2), raportate în 16 judete de pe teritoriul României.

Fig.2 Numar total de cazuri de Methemoglobinemie in functie de judet, anul 2019

Cele mai multe cazuri au fost raportate in judetul Iasi cu un procent de 15%, din totalul

cazurilor raportate pe anul 2019 urmat de Vaslui (9%), Bacau (9%) Botosani (9%) si Dolj

(9%) (Fig.3).

Fig.3 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie in functie de judet, anul 2019

7 | P a g i n a

Distributia cazurilor pe trimestre

Trimestrul I – 7 cazuri

Trimestrul II – 8 Cazuri

Trimestrul III – 7 cazuri

Trimestrul IV – 11 cazuri

Din cele 33 de cazuri de Mehemoglobinemie, cele mai multe cazuri au fost raportate

in trimestrul IV cu un procent de 33% (Fig4).

Fig.4 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie pe trimestre, anul 2019

8 | P a g i n a

Distributia cazurilor in functie de mediul de provenienta (Fig.5):

29 de înregistrari (reprezentand 88%), au avut mediul de provenienta Rural

4 de înregistrari (reprezentand 12%), au avut mediul de provenienta Urban

Fig.5 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie in functie de mediul de provenienta, anul 2019

Distributia cazurilor in functie de sex (Fig.6):

18 cazuri (reprezentand 55%), au fost de sex Masculin

15 cazuri (reprezentand 45%), au fost de sex Feminin

Fig.6 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie in functie de sex, anul 2019

9 | P a g i n a

Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta (Fig.7)

Grupele de varsta privind cazurile de Methemoglobinemie se impart in cinci categorii:

0-1 luni

1-3 luni

3-6 luni

6-12 luni

>12 luni

Dintre acestea, frecventa cea mai mare s-a inregistrat la grupa de varsta 1-3 luni atat

pentru cazurile de sex Feminin cat si pentru cazurile sex Masculin.

Fig.7 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie in functie de grupa de varsta, anul 2019

10 | P a g i n a

Semne si simptome clinice (Fig.8).

Dintr-un total de 33 de cazuri, in 22 dintre acestea au avut completata informatia

referitoare la semne si simptome clinice la internare, respectiv majoritatea cazurilor prezentau

ca semne si simptome cianoza localizata, cianoza generalizata si deshidratare.

In 11 cazuri, selectia informatiei pentru campul semne si simptome clinice la

internare nu a fost completata (lipsa informatii).

Fig.8 Distributia procentuala a cazurilor de Methemoglobinemie in functie de semnele si simptomele

clinice la internare, anul 2019

11 | P a g i n a

Sursa de apa (Fig.9)

Din informatiile referitoare la sursa de apa, in anul 2019 rezulta:

in 25 de cazuri, este specificata sursa individuala

in 8 cazuri, este specificata sursa publica

Fig.9 Distributia cazurilor de Methemoglobinemie in functie de sursa de apa, anul 2019

Adancime sursa de apa (Fig.10)

Adancimea sursei de apa este structurata in 3 categorii:

sub 10 metri

10 - 20 metri

mai mare de 20 metri

Astfel, din cele 38 de inregistrari, in 12 dintre acestea, adancimea fantanii este

specificata ca fiind intre 10-20 metrii (Fig.10)

Fig.10 Distributia cazurilor de Methemoglobinemie in functie de adancimea fantanii, anul 2019

12 | P a g i n a

Starea la externare (Fig.11)

Din totalul cazurilor de methemoglobinemie înregistrate, 50% au ieșit din spital

ameliorati, 41% vindecati si 9% au decedat.

Fig.11 Distributia cazurilor de Methemoglobinemie in functie de starea la externare, anul 2019

Structura cazurilor de Methemoglobinemie in functie de grupa de varsta si starea la

externare se prezinta conform tabelului de mai jos:

Starea la externare

Grupa de varsta Ameliorat Vindecat Decedat

0-1 luni 1 2 0

1-3 luni 5 7 2

3-6 luni 5 2 1

6-12 luni 2 2 0

> 12 luni 3 1 0

In cazul persoanelor decedate sursa de apa a fost individuala cu o adancime > 10 metri,

10-20 metri si > 20 de metrii.

13 | P a g i n a

Examen chimic

Dintr-un total de 33 de cazuri , 31 de cazuri au completat informatiile referitoare la

valorile analizelor de laborator, atat pentru parametrii chimici cat si pentru parametriii

bacteriologici.

In 87% din cazuri, a fost depasita valoarea Concentratiei Maxime Admise (CMA),

pentru parametrul chimic Nitrati. (Fig.12; Fig.13)

Doar in 13% din cazuri, valorile analizelor de laborator pentru parametrul Nitrati

au fost sub valoarea Concentratiei Maxime Admise.

Fig.12 Distributia valorilor analizelor de laborator pentru parametru Nitrati, anul 2019

Fig.13 Distributia valorilor analizelor de laborator pentru parametru Nitrati in functie de sursa de apa, anul 2019

14 | P a g i n a

Examen bacteriologic (Fig.14)

In 84% dintre valori sunt neconforme din punct de vedere al Concentratiei Maxime

Admise, pentru toti cei trei parametrii bacteriologici din apa potabila

Doar 16% dintre valori sunt conforme din punct de vedere al Concentratiei Maxime

Admise, pentru toti cei trei parametrii bacteriologici din apa potabila.

Cele mai mari valori le intalnim la parametrul Coliformi (2419 UFC/100ml, 1044

UFC/100ml, 600 UFC/100ml).

Fig.14 Distributia valorilor analizelor de laborator pentru parametrii bacteriologici, anul 2019

La solicitarea CNMRMC de a ne furniza informatii cu privire la masurile luate,

in cazul aparitiei cazurilor de methemoglobinemie acuta prin consum de apa din fantani

publice, DSP urile au transmis faptul ca in toate cazurile, in vederea impiedicarii aparitiei de

noi cazuri, au fost instiintate autoritatile locale si a fost interzisa folosirea apei din fantana

publica in cauza prin atentionarea populatiei prin tablite avertizoare .

15 | P a g i n a

Harta –Raportarea cazurile de Mehtemoglobinemie Acuta Infantila pe judet in functie de sex – Registrul National al riscurilor pentru sanatate in

relatie cu factorii de mediu – 2019

16 | P a g i n a

2. SCHIMBARI CLIMATICE

Introducere

Schimbarile climatice reprezinta deja o componenta reala a vietii planetei noastre,

efectele lor negative fiind resimtite atat in plan economic, cat și social. Temperaturile cresc,

tiparele precipitatiilor se schimba, gheata și zapada se topesc, iar nivelul marii crește. Se

preconizeaza ca fenomenele meteorologice și climatice extreme care au drept rezultat pericole

de genul inundatiilor și al secetei vor deveni mai frecvente și mai intense în numeroase regiuni.

Efectele asupra ecosistemelor, a diverselor sectoare economice, a sanatatii și confortului

oamenilor, precum și vulnerabilitatea acestora variaza la nivel european.

În general, efectele schimbarilor climatice vor avea o distributie inegala în Europa, atat

în ceea ce privește momentul, cat și locul producerii.

De exemplu, zona mediteraneeana va fi mai afectata de efecte precum decese umane

cauzate de caldura, restrictii privind apa, pierderea habitatelor, cererea de energie pentru

racire și incendii forestiere.

Într-un scenariu cu emisii ridicate (o creștere a temperaturii globale cu 3,2 ºC–5,4 °C în

perioada 2081-2100), zonele de coasta pot suferi pierderi economice de aproximativ 39 de

miliarde EUR pe an pana în 2050 și de pana la 960 de miliarde EUR pe an catre sfarșitul

secolului.

Dovezile preliminare indica o contractie substantiala a ecosistemelor tundrei alpine din

Europa, chiar daca încalzirea globala va ramane în limita de 2 °C prevazuta de Acordul de

la Paris. Pe langa faptul ca are un rol esential în reglarea cantitatii de apa și în furnizarea de

apa dulce pentru consum uman, tundra alpina sustine turismul și comunitatile rurale și, de

asemenea, gazduiește specii endemice care nu se gasesc decat în Europa.

Schimbarile climatice au deja un impact asupra sanatatii: a crescut numarul deceselor

cauzate de caldura în unele regiuni și a scazut numarul celor cauzate de frig în altele.

Asistam deja la modificarea distributiei unor boli transmise prin apa sau vectori.

Sunt din ce în ce mai numeroase dovezile ca Europa este vulnerabila și la efectele

schimbarilor climatice de dincolo de frontierele sale, reflectate de exemplu în comert, în

fluxurile financiare internationale, în migratie și în securitate. Riscurile climatice se fac simtite

peste granite, din cauza nenumaratelor interconexiuni, globale și complexe, între oameni,

ecosisteme și economii.

Prevenirea schimbarilor climatice periculoase este o prioritate esentiala pentru Uniunea

Europeana. Europa depune eforturi sustinute pentru a-și reduce substantial emisiile de gaze cu

efect de sera și încurajeaza totodata și alte natiuni și regiuni sa faca același lucru. Pentru anul

2030, principalele obiective ale UE sunt:

reducerea cu cel putin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de 1990,

17 | P a g i n a

utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel putin 27 % din consumul total

de energie,

creșterea cu cel putin 27 % a eficientei energetice.

Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest

efort international. Conceputa ca punct de pornire în aceasta misiune, Strategia Nationala

privind Schimbarile Climatice ofera suportul, viziunea și reperele viitoarelor actiuni concrete.

Documentul a fost promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în Monitorul Oficial din Iulie,

2013.

Prognozele meteorologice pe termen mediu şi lung pentru Romania justifica apelul la

acţiuni imediate emis de factorii de decizie. Modelele climatice demonstreaza ca temperaturile

medii anuale în Romania vor continua sa creasca constant, mai ales vara şi iarna. Astfel, în

pofida faptului ca Romania va continua sa aiba o clima temperata şi patru anotimpuri, clima

temperata va fi semnificativ modificata în urmatorii 50-100 de ani. La nivel naţional, va avea

loc o creştere cu 2OC a temperaturilor medii în anotimpul de iarna şi o creştere cu peste 3OC a

temperaturilor medii în anotimpul de vara, 3,5OC în nord şi 4,3OC în sud. În zonele situate în

afara arcului carpatic, în special, se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul de iarna,

în timp ce în zonele din sudul şi sud-estul ţarii se vor înregistra temperaturi mai mari în

anotimpul de vara. Valurile de caldura vor fi o apariţie obişnuita şi vor afecta în special zonele

urbane, temperatura va fi ridicata datorita densitaţii mari a construcţiilor, punand în pericol

sanatatea populaţiei.

Se preconizeaza ca precipitaţiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe

suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor, în special a celor de tip

flash flood, şi de asemenea la perioade secetoase mai mari, în final, aceasta însemnand un

deficit al resurselor de apa, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitaţii,

degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea. Chiar daca exista posibilitatea ca regimul

precipitaţiilor sa nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarna, cu excepţia unei uşoare

creşteri în nord-vestul ţarii şi uşoare scaderi în sud – vest, se preconizeaza o scadere generala

a precipitaţiilor în anotimpul de vara de pana la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul tarii. Rata

zilnica medie a precipitaţiilor pentru Romania se va reduce cu circa 20%. Totuşi,

predictibilitatea precipitaţiilor variaza mult în funcţie de regiune, în special în estul Romaniei.

În ansamblu, principalele efecte ale schimbarilor climatice, temperaturile în creştere,

reducerea stratului de zapada, frecvenţa şi intensitatea sporita a evenimentelor extreme,

creşterea nivelului marii şi a temperaturii marii, reducerea biodiversitaţii, incendii mai mari şi

mai dese ale padurilor, vor avea efecte negative asupra starii de sanatate a populatiei rezidente

sau chiar a turiștilor.

18 | P a g i n a

Pentru a elabora un studiu de impact al schimbarilor climatice asupra sanataţii publice,

trebuie stabiliţi indicatori de supraveghere a sanataţii. De exemplu, se pot folosi indicatori de

sanatate legaţi de calitatea aerului, calitatea apei potabile, calitatea apei pentru îmbaiere, pentru

a evalua factorii de mediu pozitivi şi negativi determinanţi pentru sanatate, în vederea

identificarii zonelor de intervenţie şi prevenire şi a evaluarii rezultatelor politicilor şi

programelor specifice care urmaresc îmbunataţirea sanataţii publice. Incidenţa bolilor

cardiovasculare şi a celor respiratorii infecţioase a crescut în contextul unei clime mai calde,

mai umede. Incidentele din domeniul sanataţii în timpul perioadelor cu temperaturi extreme

par a fi cele mai frecvente manifestari ale efectelor schimbarilor climatice asupra sanataţii

publice. Sunt necesare studii epidemiologice, împreuna cu o monitorizare constanta şi o

abordare orientata spre prevenţie.

Pentru implementarea Declaratiei de la Ostrava (2017) și a obiectivului general al

consolidarii capacitatii adaptative și al rezistentei la riscurile de sanatate legate de schimbarile

climatice și sprijinirea masurilor de atenuare a schimbarilor climatice și de realizare a

echipamentelor de sanatate au fost formulate recomandari privind elaborarea și punerea în

aplicare a unei strategii nationale sau a unui plan de actiune pentru adaptarea sanatatii publice

la schimbarile climatice, evaluarea riscurilor privind schimbarile climatice pentru sanatate în

politicile, strategiile și planurile nationale relevante, dezvoltarea unor politici de mediu și

sanatate, cum ar fi cele privind calitatea aerului, apa și canalizarea și altele, tinand cont ca

elementele de temelie ale adaptarii sunt protectia corespunzatoare a sanatatii prin infrastructura

și locuinte, avertizare timpurie și sisteme de pregatire pentru evenimente meteorologice

extreme; evaluari nationale privind vulnerabilitatea, impactul și adaptarea la schimbarile

climei, cercetarea privind eficacitatea, costurile și implicatiile economice ale schimbarilor

climatice și interventiile de sanatate, cu un accent deosebit pe cobenefice reciproce.

CNMRMC are in administrare Registrul electronic national Riscuri de Mediu

(ReSanMed). Registrul ReSanMed reprezinta un instrument specific la nivel national, de

gestionare a informatiilor legate de impactul factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei,

înfiintat în anul 2017, an în care CNMRMC a organizat o sesiune de instruire cu toti furnizorii

de date (reprezentanti DSP-uri) care acceseaza registrul. Scopul acestui registru este

identificarea, obtinerea si analiza unor informatii referitoare la rolul factorilor de mediu in

declansarea sau agravarea unor boli in randul populatiei generale, in vederea aplicarii unor

masuri de profilaxie si luarii celor mai bune decizii pentru imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei.

Unul dintre obiectivele acestui registru este si monitorizarea efectelor directe asupra unor

categorii de boli influentate de schimbarile climatice globale si evenimente extreme

meteorologice.

19 | P a g i n a

In ReSanMed au fost înregistrate un numar de 1342 raportari in modulul schimbari

climatice în anul 2017, 1750 de cazuri in anul 2018 si 2348 de cazuri in anul 2019.

NU au fost inregistrate in platforma electronica ReSanMed cazuri privind Schimbarile

Climatice pentru anul 2019 urmatoarele judete: Buzau, Dambovita, Ialomita, Mures, Timis,

Tulcea.

Repartizarea cazurilor privind Schimbarile Climatice in functie de sex :

Nr. cazuri in

functie de sex

Distributia procentuala (%) a

nr. de cazuri

Feminin 954 41%

Masculin 1394 59%

Total 2348 100%

20 | P a g i n a

In functie de inregistrarile din platforma ReSanMed referitoare la modulul de Schimbari

Climatice, pentru distributia cazurilor in functie de varsta s-au structurat 11 grupe de varsta

astfel:

Nr. Grupa de varsta Cazuri raportate

1 sub 1 an 12

2 1-4 ani 116

3 5-14 ani 137

4 15-24 ani 155

5 25-34 ani 187

6 35-44 ani 275

7 45-54 ani 380

8 55-64 ani 447

9 65-74 ani 359

10 75-84 ani 218

11 >85 ani 62

21 | P a g i n a

Se constata o creștere a numarului de cazuri corelat cu varsta, cele mai afectate grupe

de varsta sunt cele peste 45 ani, cu un maxim în intervalul de varsta de 55-64 ani.

Raportarea în functie de resedinta (mediu urban /rural).

Nr. de cazuri Distributia procentuala (%)

Urban 1371 58%

Rural 842 36%

Nu s-a precizat 135 6%

Total 2348 100%

22 | P a g i n a

Raportarea cazurilor în functie de perioada anului

Nr.

crt. Data internarii - anul 2019 Anotimp Total cazuri

1 Ianuarie, Februarie, Decembrie Iarna 755

2 Martie, Aprilie, Mai Primavara 494

3 Iunie, Iulie, August Vara 573

4 Septembrie, Octombrie, Noiembrie Toamna 526

Cele mai multe cazuri internate au fost in lunile de iarna (cu un maxim în luna ianuarie), cu

cca 76 % mai multe decât în celelalte luni ale anului.

23 | P a g i n a

24 | P a g i n a

Persoanele cu varsta peste 45 ani sunt cele mai vulnerabile la schimbarile climatice, mai ales

în timpul iernii.

crt. Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri

1 T33 Degeratura superficiala 41

2 T34 Degeratura cu necroza tesutului 128

3 T35 Degeratura implicand multiple regiuni ale corpului si

degeratura nespecificata 34

25 | P a g i n a

Nr.

crt. Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri

1 T67 Efecte ale caldurii si luminii 81

2 T68 Hipotermia 191

3 T69 Alte efecte ale temperaturii reduse 8

Nr.

crt.

Codul de identificare a cazului de boala Nr. cazuri

1 X30 Expunere la caldura naturala excesiva 18

2 X31 Expunere la frig natural excesiv 160

3 X32 Expunere la soare 57

4 X33 Victima a traznetului 2

5 X38 Victima a inundatiei

X39 Expunere la alte forte ale naturii si nespecificate 2

26 | P a g i n a

Nr.

crt. Nr. zile de spitalizare Total

1 Trimestrul I 7648

2 Trimestrul II 4511

3 Trimestrul III 4491

4 Trimestrul IV 4321

27 | P a g i n a

Bibliografie selectiva

https://ec.europa.eu/clima/citizens/eu_ro

http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM-2018-738-F1-RO-MAIN-

PART-1.PDF

https://ec.europa.eu/clima/change/consequences_ro

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/adaptarea-la-schimbarile-climatice/adaptarea-la-

schimbarile-climatice

http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/02/Strategia-Nationala-pe-Schimbari-

Climatice-2013-2020.pdf

28 | P a g i n a

Sistemul Informatic RESANMED - modulul Schimbari Climatice 2019

Total

Cazuri Feminin Masculin

Sub 1

an

1-4

ani

5-14

ani

15-24

ani

25-34

ani

35-44

ani

45-54

ani

55-64

ani

65-74

ani

75-84

ani

85-95

ani

2348 954 1394 12 116 137 155 187 275 380 447 359 218 62

Total

Alba 120 48 72 2 9 16 11 22 12 17 19 9 2 1 120

Arad 6 2 4 0 0 0 1 0 1 1 0 3 0 0 6

Argeș 144 67 77 0 3 5 16 8 17 24 24 25 17 5 144

Bacău 95 41 54 0 4 3 5 11 13 22 20 11 5 1 95

Bihor 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

Bistrița-

Năsăud 30 21 9 0 3 7 4 1 1 2 4 5 3 0 30

Botoșani 200 94 106 3 19 8 9 14 20 29 50 22 17 9 200

Brăila 93 48 45 1 10 3 2 6 10 18 13 16 10 4 93

Brașov 72 21 51 0 2 3 5 7 10 8 16 13 5 3 72

BUCUREŞTI 254 128 126 2 6 9 21 29 51 42 35 35 21 3 254

Buzău 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Călărași 2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2

Caraș-

Severin 90 33 57 0 7 4 8 7 9 16 18 16 5 0 90

Cluj 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Constanța 64 20 44 1 9 16 5 2 6 5 11 6 3 0 64

Covasna 6 4 2 0 1 1 0 1 0 2 0 0 1 0 6

Dâmbovița 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dolj 5 3 2 0 0 0 0 0 2 0 1 1 1 0 5

Galați 123 24 99 0 0 0 6 10 17 23 29 25 12 1 123

Giurgiu 18 10 8 0 0 0 2 1 1 3 4 0 5 2 18

Gorj 10 2 8 0 0 0 0 1 3 0 2 3 1 0 10

29 | P a g i n a

Harghita 21 5 16 0 2 1 1 0 2 1 6 3 4 1 21

Hunedoara 5 2 3 0 0 0 2 0 0 1 1 1 0 0 5

Ialomița 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Iași 42 14 28 0 2 15 13 2 1 1 3 3 0 2 42

Ilfov 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

Maramureș 79 33 46 1 1 3 6 5 14 19 15 9 4 2 79

Mehedinți 6 1 5 0 0 0 0 0 0 1 1 3 1 0 6

Mureș 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Neamț 208 73 135 1 10 18 14 8 22 25 41 40 25 4 208

Olt 139 55 84 1 5 6 8 10 7 28 27 22 20 5 139

Prahova 224 92 132 0 0 1 8 19 22 52 48 35 28 11 224

Sălaj 75 32 43 0 10 6 4 5 13 10 11 9 6 1 75

Satu Mare 3 3 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 1 0 3

Sibiu 13 6 7 0 9 4 0 0 0 0 0 0 0 0 13

Suceava 15 6 9 0 0 1 0 1 1 1 2 9 0 0 15

Teleorman 3 0 3 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 3

Timiș 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tulcea 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Vâlcea 12 4 8 0 0 0 1 0 1 1 4 1 2 2 12

Vaslui 92 31 61 0 2 0 2 14 10 14 24 17 7 2 92

Vrancea 76 27 49 0 1 7 1 3 9 13 16 14 9 3 76

30 | P a g i n a

Harta – Raportarea cazurilor pe cod de boala care pot fi determinate de fenomene extreme – Registrul National al riscurilor pentru sanatate in

relatie cu factorii de mediu – 2019

31 | P a g i n a

3. GUSA ENDEMICA

Introducere

Afecţiunile produse prin deficit iodat includ totalitatea efectelor carenţei iodate asupra

proceselor de creştere şi diferenţiere la populaţia expusa, ce pot fi prevenite asigurand acesteia

un aport normal de iod. Acestea continua sa ramana la începutul secolului XXI cea mai

frecventa cauza de retard mental evitabil, dar numai 10% din efectele deficitului iodat sunt

vizibile, respectiv guşa şi cretinismul endemic. Cel puţin 90% dintre consecinţele carenţei

iodate raman larvate, cea mai importanta fiind afectarea cerebrala cu diverse grade de

severitate. Gusa nodulara reprezinta o modificare atat a structurii parenchimului tiroidian, cat

si cresterea in volum a glandei tiroide, datorate si deficientei de iod din anumite regiuni

geografice. In cazul in care este afectata o mare parte din populatie, aceasta devine endemica.

Guşa endemica exista în diferite forme în zonele cu deficit geoclimatic de iod . Repartiţia pe

sexe F/B pentru guşile cu eutiroidie este de aproximativ 5:1. Carenţa iodata cu un aport iodat

sub 50μg/zi constituie cea mai frecventa cauza a guşilor cu eutiroidie. Cand aportul scade sub

25μg/zi, hipotiroidismul congenital este frecvent. În condiţiile unui deficit iodat sever (aport

<20μg/zi) apare cretinismul endemic. Guşa este endemica cand peste 5% dintre elevii de 6-12

ani dintr-o comunitate au volum tiroidian marit clinic si ultrasonografic

In Romania s-a constatat o prevalenta ridicata a gusii in aria subcarpatica inca din anul

1947. Gusa endemica agraveaza starea de sanatate a unei populatii, constituind o ingrijorare

deosebita din punct de vedere medical, social, economic, cultural si politic, reprezentand o

problema importanta de sanatate publica. De aceea, Organizatia Mondiala a Sanatatii,

UNICEF si Iodine Global Network recomanda monitorizarea tulburarilor prin deficit de iod si

a iodarii universale a sarii prin urmatoarele actiuni:

- determinarea concentratiei iodului urinar la copiii de varsta scolara, dar si in alte

subgrupuri populationale (femei insarcinate/care alapteaza) pentru estimarea statusului

iodului in populatia generala ;

- utilizarea kiturilor de testare rapida (RTKs)- metoda calitativa;

- stabilirea prevalentei gusii prin palpare sau ultrasonografie;

- masurarea valorilor tirologlobulinelor serice;

- determinarea TSH-ului la nou-nascuti;

- determinarea ingestiei de sare pentru a schimba unele standarde ale iodarii sarii; in

functie de consumul estimat al sarii la nivel national, se reevalueaza adaosul de iod din sarea

consumata

32 | P a g i n a

Prin urmare, Modulul de Gusa Endemica, ca parte componenta al platformei

informatice RESANMED, vine in sprijinul monitorizarii cazurilor de imbolnavire si a

istoricului, respectiv evolutiei acestora in functie de repartizarea geografica din Romania. Acest

modul furnizeaza informatii necesare pentru corelarea factorilor de risc cu aparitia cazurilor de

imbolnavire,pentru reevaluarea zonelor endemice gusogene si pentru elaborarea de masuri

profilactice adecvate in randul grupurilor populationale cu vulnerabilitate crescuta.

Raportarea cazurilor de imbolnavire pentru modulul Gusa endemica, de catre Directiile

de Sanatate Publice Judetene se efectueaza trimestrial, cu posibilitatea de completare ulterioara

a anumitor informatii, fata de momentul inregistrarii cazului in platforma electronica.

Prelucrarea datelor

Numarul total de pacienti raportati prin fisele de caz de catre 19 directii de sanatate publice

judetene in platforma informatica RESANMED,care se regasesc in modulul Gusa endemica

incepand din anul 2017, pana in februarie 2020 este de 1866, din care 442 au fost raportati in

anul 2017, 423 in anul 2018 si 1001 in anul 2019.

In anul 2019 au fost raportate 1001 fise de caz de catre 12 Directii de Sanatate Publice judetene

pentru pacienti cu domiciliul in 36 judete. Aproximativ 17% din cazuri din 2019 au fost

inregistrate la inceputul anului 2020, unul din beneficiile platformei fiind acela ca permite

introducerea ulterioara a fiselor fata de anul de referinta, astfel incat sa avem o evidenta cat

mai clara.

4

579

1 15 37

330

1 8 5 941 36

186

278 266

6 753

4

AR AG BC BH BT B CS CJ CT DJ GJ HG IS MM NT OT PH SB VS

Numar total fise raportate de catre DSP-uri, in perioada 2017-2019

33 | P a g i n a

Numarul cel mai mare de cazuri raportate s-a inregistrat pentru judetele Arges cu 35% din

totalul de 1001 cazuri, Maramures, cu 13%, municipiul Bucuresti cu 11% si Neamt cu 9%.

Modulul Gusa endemica ofera si informatii despre domiciul pacientului, in cazul de fata

aproximativ 458 (46%) de cazuri sunt din mediul rural, din mediul urban 331 de cazuri (33%)

iar restul aproximativ 212 cazuri (21%) nu au precizat localitatea.

In ceea ce priveste codul de identificare a cazului de boala la externare, s-a conturat

urmatoarea situatie (reprezentata procentual in graficul nr.4):

- E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul de Iod (gusa difuza si

nodulara) –811 cazuri (81%);

- E02: Hipotiroidia prin carenta subclinica de Iod – 179 cazuri (18%)

- E00 Sindromul insuficientei tiroidiene congenitale – 11 cazuri (1%)

AB

AR

AG BC

BN BT

BR B BZ CL CJ

CT

DB DJ

GL

GR GJ

HR

HN IL IS IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH SB SV TR TM TL VL

VS

VN

2 1

348

8 2 1 11

110

16 7 1 5 1414 6 104527

5 3 1610

126

1 1

87

1728305 18 1 1 13 5 6

Numar cazuri in functie de domiciliul pacientului - anul 2019

Nu s-a precizat21%

Rural46%

Urban33%

NUMAR DE CAZURI DE IN FUNCTIE DE MEDIU RURAL/URBAN

34 | P a g i n a

Fluxul internarilor privind pacientii diagnosticati, in anul 2019

O analiza a cazurilor in functie de grupa de varsta arata o crestere a numaruli de cazuri

incepand cu grupa de varsta 35-44 ani, cu punctul maxim pentru grupa de varsta 55-64 ani,

cu 296 cazuri reprezentand aproximativ 30% din numarul total de cazuri, dupa care se

observa o scadere a numarului acestora. Intervalul 35 ani – 74 ani reprezinta aproximativ

84% din numarul total de cazuri.

De asemenea, nu au intervenit modificari fata de anul 2018 la repartizarea cazurilor

raportate in functie de sex, cu preponderenta sexului feminin (900 cazuri) fata de cel

masculin (101cazuri), situatie prezentata in graficul de mai jos:

81%

18%1%

Codul de identificare a cazului de boala la externare

E01

E02

E00

0

100

200

300

400

Trim I Trim II Trim III Trim IV Fara datainternarii

262 319 242166

12

Fluxul internarilor

0 1 6 37 3695

200296 252

744

sub 1 an 1-4 ani 5-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani >85 ani

Numar cazuri in functie - grupa de varsta - 2019

Nr cazuri in functie - grupa de varsta

35 | P a g i n a

In graficul urmator se observa o crestere a raportarilor cazurilor incepand cu anul 2001.

Informatii privind debutul bolii in functie de grupa de varsta se regasesc in graficul

urmator, cele mai multe cazuri de la prima confirmare fiind la grupa de varsta 35-44 ani,

repectiv 171 cazuri, urmand grupa de varsta 45-54 ani cu 119 cazuri si grupa de varsta

25-34 ani cu 105 cazuri.

Restrictiile consumului de sare cat si recomandarile privind consumul de sare iodata la

externare sunt reprezentate in graficele urmatoare:

90%

10%

Reprezentare procentuala (%) a nr de cazuri in functie de sex

Feminin

Masculin

191

13

66 85130

190

326

Nu s-a precizat anul pana in anul 1980 1981 - 1990 1991 - 2000 2001 - 2010 2011 - 2016 2017 - pana inprezent

Numar cazuri - prima diagnosticare in anul 2019

383

0 0 16 37105

171119 96 63

11 0

nu s-aprecizat

sub 1 an 1-4 ani 5-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani >85 ani

Numar de cazuri in functie de grupa de varsta - de la prima confirmare -2019

36 | P a g i n a

In urma perlucrarii informatiilor privind existenta altor boli tiroidiene in randul familiei, se

mentine aproximativ acealasi procent ca si anul precedent si anume 335 de cazuri (33%),

care au raspuns afirmativ.

In diagnosticare s-au avut in vedere si datele paraclinice, astfel incat in urma prelucarii acestor

informatii din fisa de raportare s-au conturat urmatoarele situatii:

Din cele 1001 cazuri de imbolnavire raportate pentru anul 2019, 721 pacienti (72%) au efectuat

ecografii, acest procent crescand cu 6% comparativ cu anul trecut. De asemenea, pentru 139

38%

59%

3%

Reprezentarea procentuala (%) privind restrictiile consumului de sare

Nu

Da

Nu existainformatii

25%

71%

4%

Recomandari la externare privind consumul de sare iodata

Nu

Da

Nu existainformatii

33%

52%

15%

Reprezentare procentuala (%) unde exista in familie si alte cazuri de boli tiroidiene

Da

Nu

Nu exista informatii

37 | P a g i n a

pacienti (13%) s-au determinat anticorpii antireceptor TSH, pentru 530 (52%) anticorpii ATPO

(antitireoperoxidaza) si pentru 173 (17%) anticorpii anti Tiroglobulina.

Cu privire la formele de manifestarea in cazul pacientilor diagnosticati, in anul 2019, s-au

semnalat 463 de cazuri cu hipotiroidie, reprezentand 46% din cazurile totale, 94 de cazuri

cu hipertiroidie, reprezentand 10% din cazurile totale si 444 cazuri (44% ) pentru care nu

exista informatii.

72%

25%3%

Reprezentarea procentuala (%) a nr de cazuri cu ecografie

Au efectuat ecografie

Nu au efectuatecografie

Pozitiv Negativ Neefectuat Nespecificat

65 74

825

37130

400 432

3917156

777

51

Numar cazuri care au efectuat Analize - Anticorpi - Rezultatele

Anticorpi antireceptor TSH Anticorpi anti TPO (tiroperoxidaza) Anticorpi anti - Tiroglobulina

10%

46%

44%

Numar de cazuri cu manifestari: Hipertiroidie

Hipotiroidie

Nu exista informatii

38 | P a g i n a

Indicele de Masa Corporala (IMC) - permite o evaluare a starii de nutritie si estimarea

riscurilor asupra sanatatii induse de dereglari hormonale tiroidiene cu o dezvoltare staturo

ponderala deficitara, reprezentand un indicator important.

In graficele urmatoare sunt prezentate situatiile cazurilor de imbolnavire, clasificate pe grupe

de risc in functie de IMC , raportandu-se la grupa de varsta si judete

GRUPA DE RISC SCAZUT, cu un IMC cuprins intre 18, 5 - 24,9 a totalizat un numar de

254 de cazuri.

Grupa -riscscazut

Grupa-riscscazut/mod

erat

Grupa - riscmoderat

mare

Grupa riscmare ptsanatate

Grupa riscfoartemare

Lipsa date

Nr cazuri 254 349 177 27 111 83

254349

177

27

111 83

Numar cazuri in functie de Grupa de risc (IMC) - 2019

13

8

2

8

1 1 1

12

1

6

2

13

1

4

1 1

16

32

1 1

19

4

1 1 12

31 1 1

8

2 21 1

AG MM AG B MM NT VL AB AG GJ MM NT AG BR B DJ GL MM NT PH TR TL AG B BZ CJ CT DJ GJ IL IS IF MM NT SB TR TM

Grp -5 -14 ani

Grp - 15-24 ani Grp 25-34 ani Grp 35-44 ani Grp 45-54 ani

Numar de cazuri in functie de Grupa de risc scazuta - IMC si Grupa de varsta/judete (I)

39 | P a g i n a

GRUPA DE RISC SCAZUT-MODERAT , cu un IMC cuprins intre 25 - 29,9 a totalizat un

numar 349 de cazuri

17

1

7

12

12

3

86

12

1 1 1

11

1 1

42

13

14

21 1 1 1

6

21 1

9

1

AG BR B BZ CL DB GR GJ MM NT OT PH SB VL VR AG BT BR B DB GL MM NT OT PH SV TR VL AG B BZ GJ NT AG

Grp 55-64 ani Grp 64-74 ani Grp 75-84 ani Grp> 85

Numar de cazuri in functie de Grupa de risc scazuta - IMC si Grupa de varsta/judete (II)

13 3 2 1 1 2 1

10

41 1 1

42 1

22

1

5

1 1 14

1

9

4 5

1 1 2

MM AG MM AG B CL MM VR AG B BZ GJ IF MM PH TR AG BT BT BZ DB GR GJ HD MM NT PH SB TR VL

Grp5-14ani

Grp 15-24 ani

Grp 25-34 ani Grp 35-44 ani Grp 45-54 ani

Numar de cazuri in functie de Grupa de risc scazut-moderat - IMC si Grupa de varsta pe judete (I)

1

51

1

18

2 3 1 1

8

1 1

12 12

2 3 14 2 1

39

3

17

1 1 1 1 38

1

14

4 3 2 1 3 1 1

10

14

1 1 15

1

AB

AG BR

BR BZ

DB DJ

GL

GJ

HD IF

MM NT

OT

PH SV TL VL

VS

AG BR B CT

DB DJ

GR GJ

MM

MH

NT

OT

PH SB SV TR VS

VR

AG BR

BR CL

GJ

MM NT

VS

Grp 55-64 ani Grp 65-74 ani Grp 75-84 ani

Numar cazuri in functie de Grupa de risc scazut- moderat - IMC si Grupa de varsta pe judete (II)

40 | P a g i n a

GRUPA DE RISC MODERAT-MARE , cu un IMC cuprins intre 30 - 34,9 a totalizat un

numar de177 de cazuri

GRUPA DE RISC MARE PENTRU SANATATE, cu un IMC < 18,5 a totalizat un

numarde 27 de cazuri

2 13 2 2 1 1 1

31 1 1

18

2 2 2 1 2 1 2 31 2 1 2

AG B MM AG AG BZ CL GR MM OT SB VR AG B BZ DB GR GJ IF MM NT OT SB TR VL

Grp 15-24 ani Grp 25-34ani

Grp 35-44 ani Grp 45-55 ani

Numar cazuri in functie de Grupa de risc moderat/mare IMC si Grupa de varsta pe judete (I)

16

1

8

1 1 25

13

53 2 1 1 2

25

1

6

1 1 1 1 14

1 1 2 2 13 2

6 51 2

AG BC

BC

BZ

CT DJ

GJ IF

MM NT

OT

PH SB SV VS

AG BR

BR BZ DJ

GL

GR IF

MM NT

OT

PH SB TR VL

VR

AG B DJ

NT

Grp 55-64 ani Grp 65-74 ani Grp 75-84 ani

Numar cazuri in functie de Grupa de risc moderat/mare IMC si Grupa de varsta pe judete (II)

1 1

2

1 1

3

1

3

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2

1

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

AG AG AG PH B AG NT AG BC BC GJ MM B GJ PH OT MS MM NT AG IF

Grp 1-4ani

Grp 5-14ani

Grp 15-24ani

Grp 25-34ani

Grp 35-44ani

Grp 45-54 ani Grp 55-64ani

Grp 65-74 ani Grp 75-84ani

Numar de cazuri in functie de Grupa de risc mare pentru sanatate - IMC si Grupa de varsta pe judete

41 | P a g i n a

GRUPA DE RISC FOARTE MARE PENTRU SANATATE, cu un IMC> 35 a totalizat

111 cazuri.

In graficul urmator se prezinta numarul de cazuri in functie de specificul tratamentului

administrat pacientilor.

Concluzii:

Numarul cazurilor de imbolnavire raportate de cele 12 judete prin fisele de caz pentru

anul 2019 a fost de 1001, 17% dintre acestea, fiind raportate la inceputul anului 2020. Astfel,

unul dintre avantajele majore ale utilizarii platformei informatice RESANMED este de a

permite introducerea ulterioara a fiselor de caz, din anul precedent. De asemenea, platforma

lasa posibilitatea completarii sau modificarii informatiilor din fisa individuala, ulterior

momentului introducerii acestora, prin aceasta modalitate fiind completate aproximativ 3% din

fisele de caz pentru anul 2019. Prin urmare, in urma prelucrarii fiselor raportate, in cele ce

urmeaza prezentam rezultatele obtinute .

12

1 12

1 1 12

13

4

1 1

5

1 1

3

1 1 1

15

12

1 1 1 1

3

12

1

7

1

4

7

1

3

12

1 12

12

12

1 1

AG MMMM DB AG BZ DJ GR MM AG B CL GR GJ IL IF MM OT PH TR AG BR B BZ DB DJ GL GJ HR HD IL MM NT SB AG BC B CT DB DJ GL GJ IF MM NT PH TR B

Grp 15-24 ani

Grp 25-34 ani

Grp35-44 ani Grp 45-54 ani Grp 55-64 ani Grp 65-74 ani Grp75-84ani

Numar de cazuri in functie de Grupa de risc foarte mare pentru sanatate - IMC si Grupa de varsta pe judete

Tratament tablete pebaza de Iod

Tratament hormonal Tratament chirurgical

125486

51

818499

898

58 16 52

Numar de cazuri diagnosticate si specificul tratamentul administrat

Da Nu Nu exista informatii

42 | P a g i n a

Din totalul cazurilor de imbolnavire raportate pe anul 2019, cele mai multe provin din

judetele Arges cu 35% din totalul de 1001 cazuri, Maramures, cu 13%, municipiul Bucuresti

cu 11% si Neamt cu 9%. Numarul cazurilor raportate a fost mai mare in mediul rural 458 cazuri

(46%) fata de mediul urban 331 de cazuri (33%). Pe trimestre, numarul cel mai mare al

cazurilor raportate s-a situat in al doilea trimestru al anului, iar cel mai scazut in al patrulea.

Conform clasificarii pe coduri, cel mai mare numar de cazuri, respectiv 811 (81%) a

fost raportat pentru categoria E01: tulburari tiroidiene si afectiuni inrudite, legate de deficitul

de iod (gusa difuza si nodulara), ceea ce demostreaza ca deficitul de iod ramane o cauza

importanta a tulburarilor glandei tiroide. 179 de cazuri (18%) au fost din categoria E02:

Hipotiroidia prin carenta subclinica de Iod, iar 11 cazuri (1%) din categoria E00: Sindromul

insuficientei tiroidiene congenitale.

Cele mai multe cazuri au fost raportate pentru grupa de varsta 35-74 ani, aproximativ

84% din numarul total de cazuri. Dupa varsta de 75 de ani se mentine in continuare ca si anii

precedenti, o scaderea cazurilor raportate, fie datorita scaderii adresabilitatii varstnicilor la

medic, fie datorita corelarii cu speranta de viata a populatiei din Romania. Sexul majoritar a

fost feminin, repectiv 90% fata de 10% pentru sexul masculin.

Numarul cazurior la prima diagnosticare in anul 2019 a crescut, in perioada 2017-2019

inregistrandu-se 326 cazuri noi. In raportarea pe anul 2019, numarul cazurior la prima

diagnosticare a crescut si pentru anii precedenti deoarece din totalul de pacienti noi spitalizati

in anul 2019, o parte au fost diagnosticati pentru prima oara in anii anteriori si declarati in 2019

cu ocazia spitalizarii. Prin urmare in perioada 1991-2000 au fost inregistrate 85 de cazuri la

prima diagnosticare, fata de 45 in anul 2018, in perioada 2001-2010, 130 de cazuri noi fata de

88 in anul 2018, iar in perioada 2011-2016, 190 cazuri noi fata de 115 in anul 2018. De

asemenea, aceasta crestere s-ar putea datora si unei mai bune educatii medicale a populatiei in

timp, ceea ce implica si o mai buna adresabilitate la medic.

Este de semnalat un aspect pozitiv faptul ca a crescut procentul cu 6% al pacientilor

care au efectuat ecografii; de asemenea, s-au determinat anticorpii antireceptor TSH pentru

13% din pacienti, anticorpii ATPO (antitireoperoxidaza) pentru 52% din pacienti si anticorpii

anti Tiroglobulina pentru 17% din pacienti.

A fost identificat si numarul de cazuri cu diferite grade de risc pentru a dezvolta

afectiuni tiroidiene lagate de deficitul de iod, in functie de determinarea Indicelui de Masa

Corporala (IMC). Grupa de risc scazut, cu un IMC cuprins intre 18, 5 - 24,9 a totalizat un

43 | P a g i n a

numar de 254 de cazuri (25%), grupa de risc scazuta-moderat, cu un IMC cuprins intre 25 -

29,9 a totalizat un numar 349 de cazuri (34%), grupa de risc moderat-mare, cu un IMC cuprins

intre 30 - 34,9 a totalizat un numar de 177 (17%) de cazuri, grupa de risc mare pentru sanatate,

cu un IMC < 18,5 a totalizat un numar de 27 de cazuri (2%) si grupa de risc foarte mare pentru

sanatate, cu un IMC> 35 a totalizat 111cazuri (11%).

Din analiza recomandarilor medicale privind restrictia consumului de sare, respectiv

consumul de sare iodata, ar fi de luat in calcul urmatorul aspect: 59% din pacienti au

recomandarea de restrictie a consumului de sare, iar 38% nu au niciun fel de restrictie.; pe de

alta parte, 71% din pacienti au recomandarea de a consuma sare iodata, 25% nu au o

recomandare in acest sens. Analizand aceste recomandari este de remarcat faptul ca numarul

pacientilor pentru care este facuta recomandarea de a consuma sare iodata a crescut fata de anul

precedent (71% fata de 66%). In aceasta situatie insa, recomandarea privind consumul de sare

iodata ar trebui facuta doar pentru procentul de 38% din pacientii care nu au restrictie sodata.

Pe de alta parte, pentru 59% din pacientii care au recomandarea restriciei consumului de sare

ar trebui sa li se recomande consumul in cantitati mai mari al unor alimente bogate in iod, ca

de exemplu peste si preparate pe baza de peste, fructe de mare (creveti, stridii, calamari,

caracatita etc), alimente imbogatite in iod si daca este necesar, chiar administrarea

suplimentelor alimentare la recomandarea medicului specialist.

44 | P a g i n a

Harta – Raportarea judetelor privind cazurile de Gusa Endemica prin deficit de Iod - Registrul National al riscurilor pentru sanatate in relatie cu

factorii de mediu – 2019

45 | P a g i n a

IV. INCIDENT/ACCIDENT

In conformitate cu Regulamentul Sanitar International (RSI) 2005, "evenimentul

înseamna manifestarea unei boli sau a unei situaţii ce creaza un potenţial risc pentru apariţia

unei boli”.Evenimentul de mediu poate include incidente, accidente majore de mediu,

amenintari de origine chimica, amenintari care provin din mediul inconjurator cu efect

transfrontalier, evenimente care pot constitui urgente de sanatate publica de importanta

internationala, conform RSI.

Modulul Incident /Accident de Mediu este modulul cu numarul patru ce apartine

platformei electronice RESANMED. Scopul acestui modul este de a crea un model de

notificare a unui eveniment de mediu, pentru informarea corecta, in timp real a populatiei

expuse riscului acut de aparitie a unor efecte adverse, datorita producerii unor

accidente/incidente de poluare, prin deversarea sau emisia, in factorii de mediu a unor substante

periculoase in concetratii mari.

Notificarile sunt tranmise in timp real, respectiv imediat de la aflarea informatiei,

aceasta fiind introdusa in platforma electronica Registrului national al riscurilor pentru

sanatate in relatie cu factorii de mediu (RESANMED). Dupa ce o informatie a fost

inregistrata, automat sunt notificati administratorii registrului care mai departe informeaza

Ministerul Sanatatii prin adresa oficiala despre incidentul/accidentul inregistrat in

RESNAMED.

Prin crearea bazei de date ce contine notificarile privind evenimentul de mediu,

transmise de catre DSP-uri, va oferi informatii utile pentru stabilirea masurilor de

protectie pentru populatia potential afectata.

De asemenea pe site-ul Ministerului Sanatatii a fost publicata Metodologie privind

Sistemul de supraveghere, avertizare,intervenție și raportare in cazul bolilor asociate

apei, care va sustine atat realizarea obiectivelor de sanatate ale Protocolului Apa si Sanatatea

cat si a obiectivului principal al Directivei 98/83 CE privind calitatea apei destinate consumului

uman, respectiv al Legii nr. 458/2002 republicata, de protejare a sanatatii umane impotriva

efectelor nefaste ale contaminarii apei.

Metodologia poate fi accesata la : http://www.ms.ro/wp-

content/uploads/2018/11/Sisteme-alertaraspuns-Art.-8-Protocol_ApaSanatatea.pdf

46 | P a g i n a

DATE SINTETICE 2019

In anul 2019, in modulul de Incident/Accident de Mediu, au fost raportate

91 inregistrari de catre 24 judete (Fig.1) distribuite astfel:

Nr. Judetul Nr. total Incident/Accident

1 Alba 4

2 Bihor 8

3 Botosani 1

4 Braila 1

5 Brasov 2

6 Bucuresti 2

7 Buzau 1

8 Caras Severin 4

9 Cluj 2

10 Constanta 3

11 Dambovita 1

12 Dolj 3

13 Galati 1

14 Giurgiu 1

15 Harghita 2

16 Hunedoara 4

17 Ilfov 2

18 Mures 4

19 Olt 2

20 Prahova 8

21 Sibiu 1

22 Tulcea 2

23 Valcea 5

24 Vaslui 27

Pentru a verifica calitatea datelor inregistrate , Centrul National de Monitorizare a

Riscurilor din Mediul Comunitar prin administratorii registrului a creat adrese oficiale catre

toate Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti referitoare la totalul

inregistrarilor din platforma RESANMED.

Astfel, pentru acest modul au confirmat ca nu au fost inregistrate informatii pe anul

2019 urmatoarele judete: Arad, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Calarasi, Covasna, Gorj,

Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Salaj, Suceava, Teleorman, Timis si Vrancea.

Nu au raspuns adresei de verificare a datelor judetele Neamt si Satu Mare.

47 | P a g i n a

Fig.1 Distributia inregistrarilor in functie de judet

Din totalul de 91 Incidente/Accidente de Mediu, principala cauza a producerii

accidentelor au fost incendiile avand ca factor de mediu poluat aerul, urmate de inundatii,

poluarea apei si poluarea solului (Fig.2).

Fig.2 Distributia inragistrarilor in functie de incident/accident

Dintr-un total de 46 de inregistrari(51%) referitoare la poluarea aerului, 20 inregistrari

au avut ca sursa incendiile de vegetatie; 13 inregisrari au avut ca sursa incendii la diferite fabrici

si hale; 8 inregistrari au avut ca sursa incendii la depozite de deseuri, 5 inregistrari au avut ca

sursa de poluare diferite substante chimice (Fig.3).

48 | P a g i n a

Fig.3 Distributia inregistrarilor in functie de tipul incidentului/accidentului

Comunicare catre populatie

A. Poluare Aer

Pentru protejarea populatiei posibil a fi afectata de fumul rezultat din incendii, s-au transmis

recomandari preventive pentru populatia aflata in proximitatea incidentelor:

prin sistemul RO-ALERT

prin centrul INFOTRAFIC

B. Poluare Apa

Directia de Sanatate Publica a informat populatia asupra interdictiei de consum si

masurilor preventive de protectie a sanatatii consumatorilor prin comunicate postate pe site-ul

institutiei judetului si a informat Ministerul Sanatatii.

49 | P a g i n a

Harta –Raportarea inregistrarilor privind Incidentele/Accidentele de mediu - Registrul National al riscurilor pentru sanatate in relatie

cu factorii de mediu – 2019