Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile

7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile

1/35

METODOLOGIA EVALUARII SI

PREDICTIEI FENOMENULUI DE

DELINCVENTA JUVENILA

1. Specifcul metodologiei utilizate in evaluarea cantitativa si

calitativa a enomenului de delincventa juvenila.

Metodologia cercetarii enomenului de delincventa juvenila

reprezinta unul dintre cele mai importante domenii ale practicii

sociologice si criminologice, deoarece de modul in care se culeg

datele si se analizeaza continutul lor inormational depinde, in

cea mai mare masura, conturarea unor directii de actiune pentru

prezent si pentru viitor, elaborarea unor programe unitare de

prevenire care sa tina seama de multiplele determinari si

conditionari cauzale ale enomenului.

Insufcienta atentie acordata acestei laturi undamentale a

investigatiei de teren constituie una dintre cauzele principale ale

erorilor care se mai comit inca in evaluarea semnifcatiei actelor

de incalcare a normelor penale de catre minori, prin ignorarea

specifcului psihologic al perioadei adolescentine ( perioada de

varsta care urnizeaza cea mai mare pondere de delincventi ), a

caracterelor particulare ale universului amilial in care se

socializeaza acestia, a ansamblului de reguli care determina sau

avorizeaza transormarea unei conduite deviante ocazionale intr!
http://andreivocila.wordpress.com/2010/03/11/metodologia-evaluarii-si-predictiei-fenomenului-de-delincventa-juvenila/juvenile-delinquency/


2/35

o conduita inractionala mai mult sau mai putin structurata si

persistenta.

"e aceea, cea mai importanta conditie a validitatii si efcacitatii

cercetarii intreprinse in acest domeniu o reprezinta situarea ei pe

o baza metodologica temeinic undamentata, constand intr!un

ansamblu unitar de instrumente si tehnici prin intermediul carora

sa poata f identifcata interactiunea logica dintre dieritele

variabile cu caracter psihologic, pegagogic, sociologic si

criminologic care contribuie la e#plicatia si predictia delincventei

juvenile, enomen in intelegerea caruia simpla acumulare de date

descriptive nu este sufcienta."in punct de vedere operational,

metodologia cercetarii transgresiunii normelor penale de catre

adolescenti are un specifc aparte, care nu se reduce la

instrumentele traditionale ale sociologiei si criminologiei

( ancheta, observatia, interviul,etc. ), ci implica o totalitate de

metode si tehnici dintre care unele sunt preluate din

metodologiile specifce ale pedagogilor si psihologilor, iar altele

ac parte integranta din corpul de metode si tehnici ale

statisticienilor, economistilor, juristilor, medicilor, ale celorlalte

categorii de specialisti care activeaza in domenii cone#e cu cel ce

isi propune sa defneasca tendintele prezente si viitoare ale

delincventei juvenile.$ele cinci dimensiuni analitice ( statistica,

criminologica, sociologica, psihologica si prospectiva ) implicate,

cu prioritate, in orice evaluare cantitativa si calitativa a

enomenului deviantei penale adolescentine nu pot f

operationalizate decat cu ajutorul unei metodologii comple#e,

care sa tina seama, pe de o parte, de caracterul obiectiv al

inractiunii ( stabilirea conditiilor cu caracter juridic care pun in

dependenta conduita adolescentului de reglementarile

legislatiei ), iar pe de alta parte, de caracterul subiectiv

( particularitatile procesului de dezvoltare biologica a

adolescentului, continutul socializarii morale primite in amilie,

in%uentele si incitarile primite din partea anturajului etc. ).In

acest sens, utilizarea conjugata a unor tehnici curente, asa cum


3/35

sunt e#perimentele psihologice, sociogramele, testele

psihologice, biografile, cazuisticile, e#pertizele psihiatrice,

analizele statistice, evaluarile dosarelor penale, anchetele cu

subiecti minori sau e#perti in domeniu, poate aduce multiple

clarifcari enomenului de delincventa juvenila, coroborand

punctul de vedere al sociologului sau criminologului cu evaluarile

altor specialisti.

&laborarea unor metode din ce in ce mai perectionate de

cercetare este strans legata de obiectivele practice de combatere

si prevenire a delincventei juvenile si de particularitatile acestui

enomen care solicita o tratare ata de cea oerita enomenului de

inractionalitate a adultilor."efnindu!se prin triplul ei caracter

( e#plicativ!inormational, predictiv si operational ), metodologia

aplicabila evaluarii cantitative si calitative a enomenului de

delincventa juvenila trebuie sa permita atat stabilirea unor relatii

constante intre apte, conte#te de viata si structuri sociale

generatoare de ocazii inractionale si conduite delincvente, cat si

estimarea unor tendinte in baza carora se poate elabora un

program de masuri cat mai adecvat.

In masura in care procedurile penale ca atare ( procesul si

sanctiunile ) nu pot stabili importanta si ierarhia actorilor care

guverneaza incalcarea normei penale de catre adolescenti, apare

necesara o evaluare e#plicativa si predictive de ansamblu,

realizata in mod etapizat, la capul careia se impune, ca o cerinta

obligatorie, elaborarea unui model caracterizat printr!un inalt

nivel de generalizare teoretica, care sa valorifce toate datele

obtinute, punandu!le in corelatie si interdependenta.'umai astel

putem f in masura sa oerim un raspuns convingator la

intrebarea pentru ce incalca adolescentii normele penale si

sa remediem erorile educative sau de alta natura care au acut

posibila incalcarea normelor de catre cei pe care ii denumim, in

mod impropriu, delincventi, dar care nu sunt, in ond, decat


4/35

minori in deriva *, care solicita ajutor din partea intregii

societati.

+. $ercetarea predictiva a delincventei juvenile o latura

indispensabila a analizei etiologice .

-vand o conditionare aparte de cea a enomenului inractional, in

ansamblul sau, delincventa juvenila, constituie o problema

sociala care nu poate f abordata asa cum am mai apreciat

numai din punct de vedere juridic.Specifce si comportamentului

adultilor si celui al tinerilor, evaziunea de la normele juridice si

incalcarea regulilor de convietuire morala dobandesc o

semnifcatie particulara in cazul adolescentilor, care nu au inca

maturitatea necesara pentru a discerne consecintele aptelor cu

caracter antisocial pe care uneori le savarsesc."in acest punct de

vedere, schemele etiologice traditionale se dovedesc neviabile,

e#plicatiile cele mai vehiculate in domeniul delincventei juvenile

neoerind repere precise pentru a distinge intre inractiunile

comise de adult si delictele savarsite de adolescenti.-ceasta

situatie apare complicata si de e#istenta unor conduite

predelincvente ( umatul, consumul de alcool, agresivitatea,

perormantele scolare scazute, evaziunea din mediul scolar si

amilial etc . ) care nu pot f clasifcate propriu!zis ca delincvente,

deci nu pot f judecate in termenii stricti ai normei juridice, dar

care pot constitui semne ale unei viitoare cariere de

delincvent.utem oare ca, plecand de la aceste semne de

predelincventa, sa precizam cu certitudine, aparitia unui

comportament delincvent /n raspuns erm apare hazardat in

acest domeniu, deoarece enomenul de predelincventa, prin

marea varietate de conduite specifce mai ales adolescentului, nu

inaugureaza, in mod obligatoriu, o cariera de delincvent,

maturizarea treptata a tanarului putand implica eliminarea

ulterioara a conduitelor indezirabile si integrarea corespunzatoare

in cadrul societatii.In alte cazuri, dimpotriva, predelincventa


5/35

constituie o anticamera a veritabilei delincvente.entru acest

motiv, interpretarea juridica este unilaterala, find necesare

multiple evaluari de natura psihologica, medicala, pedagogica si

sociologica care sa evidentieze intregul comple# de actori ce pun

in dependenta personalitatea inca slab structurata a minorului de

situatia personala si sociala in care se gaseste amplasat.

-sa cum am aratat intr!un capitol anterior, tendintele spre

devianta sunt deosebit de specifce adolescentilor, ale caror

trasaturi de personalitate ( egocentrism, labilitate, agresivitate,

indierenta aectiva etc. ) nu trebuier interpretate, in mod

necesar, ca un nucleu al unui tip de personalitate delincventa.-

califca anumite actiuni de revolta a tinerilor ata de educatorii lor

drept delincventa sau a inera, plecand de la o serie de conduite

adolescentine deviante, tendinte delincvente certe, inseamna a

ignora multiplele difcultati de adaptare a tinerilor la cerintele

vietii adulte.Iata deci ca nici o e#plicatie nu apare valida daca nu

este insotita de predictie, constand in elaborarea, plecand de la

diagnosticul conduitei, a unui prognostic al evolutiei acesteia in

viitor.-ceasta este o sarcina difcila, daca nu imposibila, deoarece

presupune e#aminarea fecarui caz in parte."e aceea, in

evaluarea tendintelor enomenului de delincventa juvenila,

analiza cazului individual este inlocuita de analiza statistica, a

carei dimensiune estimativa si prognostica este asigurata de

predictie.

Inscriindu!se printre cele mai importante domenii aplicative ale

sociologiei delincventei, cercetarea predictiva asupra

enomenului inractional in randul tinerilor apare justifcata cel

putin din doua ratiuni 0 pe de o parte, necesitatea prevenirii aptei

delincvente inainte ca aceasta sa fe comisa, pe de alta parte,

necesitatea construirii unor modele prospective prin intermediul

carora se poate oeri o prognoza aparitiei comportamentului

delincvent.


6/35

-sa cum se stie, interventia sociala nu are, de cele mai multe ori,

decat o e#presie juridica, concretizata in sanctiunea penala care

apare posterioara momentului comiterii actului delincvent.In

acest sens, sanctiunea penala este de natura terapeutica si nu

preventiva, motiv pentru care perspectivei juridice ii lipseste acel

demers predictiv capabil sa aca efcace actiunea de

preventie.-ceasta situatie, izvorata din natura obiectiva a

enomenului de delincventa juvenila, a contribuit o perioada

indelungata de timp la mentinerea ideii conorm careia e#istenta

unei inrastructuri specializata este, prin ea insasi, capabila de a

asigura o protectie sociala sufcienta contra actelor antisociale

comise de tineri si a generat interpretarea interventiei sociale

e#clusiv dupa schema traditionala inractionalitate!

represie.&volutia ulterioara a enomenului de delincventa juvenila

a dovedit insa ca acest domeniu nu este supus hazardului si de

aceea trebuie luate din vreme masuri pentru elaborarea unei

politici stiintifce, care sa orienteze resursele, sa stabileasca

prioritatile si sa fe in masura sa anticipeze tendintele.In prezent,

organismele de preventie si tratament al delincventei din dierite

tari isi f#eaza aceasta politica pe o baza planifcata, in unctie de

e#igentele sociale si imperative economice, elaborand multiple

programe de actiune in cadrul carora cercetarea predictiva sau

previzionala constituie o latura undamentala.

In mod evident, abordarea delincventei juvenile in cadrul studiilor

predictive se ace de pe pozitii teoretice dierite, urmarind

indeaproape punctul de vedere, ipoteza sau teoria

adoptata.iecare dintre acestea deschide o anumita perspectiva

de lucru, care in%uenteaza, in mod particular, programele de

preventie si strategia adoptata./nele dintre aceste ipoteze sau

teorii nu au decat o capacitate de generalizare limitata la cadrul

social particular in care se desasoara actele inractionale ale

tinerilor, altele au o raza mai mare de generalizare, find valide in

conte#te sociale dierite.entru a nu oeri decat un e#emplu,


7/35

teoria asociatiilor dierentiale ( &.-.Sutherland ), a

subculturilor delincvente ( -.2.$ohen ) sau rezistentei la

rustratie ( 3.$.4ec5less ), larg utilizate in criminologia si

sociologia contemporana au o puternica incarcatura

paternalista *, neputandu!se sustrage evaluarii acute in

conte#tul unor societati care se conrunta cu difcultati sociale

dierite.entru acest motiv, nu intotdeauna solutiile adoptate

privesc punctul de vedere al subculturii tinerilor, ci se a#eaza

cu prioritate asupra unui punct de vedere ofcial si paternalist

care califca drept problematic orice act care atenteaza la ordinea

si stabilirea sistemului social.$a urmare, majoritatea programelor

de actiune vor f elaborate e#clusiv dintr!o perspectiva economica

care urmareste mai putin ameliorarea situatiei sociale a celor

care incalca ordinea stabilita si!si propune ca scop principal

perectionarea sistemului institutional de reprimare a delincventei

( marirea alocatiilor si resurselor destinate institutiilor cu rol de

control social, infintarea unor noi inchisori si case de corectie etc.

).

In momentul de ata asa cum demonstreaza lucrarile de

specialitate nu e#ista o teorie generala a enomenului de

delincventa juvenila care sa fe unanim acceptata si care sa oere

repere comune cercetarilor din dierite domenii stiintifce.-ceasta

situatie ace ca studiile predictive desasurate in dierite tari sa

nu aiba o baza teoretica comuna, transerurile si imprumuturile

de e#perienta avand loc, in cea mai mare parte, numai la nivelul

metodologiilor adoptate.In esenta sa, cercetarea predictiva nu

poate sa aiba insa numai o dimensiune metodologica, ea avand,

obligatoriu, si un caracter programatic, concretizat in anticiparea

unei stari dezirabile in viitor.In acest sens, in domeniul

delincventei juvenile, predictia nu inseamna numai determinarea

dinamicii viitoare a enomenului inractional, dar si reducerea sa

in proportii rezonabile, prin capacitatea de a interveni activ

asupra cauzelor si conditiilor care o produc."at find ca aceste


8/35

cauze si conditii sunt de o mare comple#itate, find produsul unei

multitudini de actori de esenta dierita, orice predictie sau

previziune in acest domeniu are un caracter incert, de

probabilitate, ea nefind numai operatie de e#trapolare logica, dar

si un mod de a interveni activ asupra enomenului delincvent,

chiar in cursul desasurarii lui.redictia in acets domeniu

reprezinta decisi un tip de previziune operationala *, care

implica elaborarea unor strategii de actiune de larga amploare

sociala.

$ercetarea predictiva asupra evolutiei conduitelor delincvente

poseda deci o mare comple#itate si o valoare operationala

deosebita, deoarece de rezultatele ei depinde modul in care un

anumit numar de adolescenti in deriva va f salvat de pericolul

alunecarii pe panta deviantei penale.6 asemenea cercetare

trebuie sa fe capabila de a identifca, din ansamblul conduitelor

predeviante, viitoarele conduite delincvente si a elabora un

program de masuri de preventie care sa impiedice maniestarea

lor ulterioara.

-vand un triplu caracter inormational, predictiv si operational,

cercetarea previzionala in domeniul delincventei juvenile permite

schitarea tendintelor viitoare ale enomenului si, totodata,

stabilirea unor legaturi intre anumite apte, conte#te de viata,

structuri sociale si propensiunea spre delincventa a unor

adolescenti.$oncentrarea eorturilor de investigatie asupra

identifcarii delincventilor potentiali se bazeaza, in mod

undamental, pe estimarea prin intermediul e#trapolarii,

analogiei si repetabilitatii a acelor parametrii ai situatiei din

viitor care rezulta din situatia prezenta.Spre deosebire de aceasta

estimare predictiva care solicita consultarea statisticilor, se pot

intreprinde si cercetari prospective, care e#ploreazaaspecte

inedite ale enomenului si care nu rezulta din prezent sau

trecut."in punct de vedere metodologic, distinctia intre estimarea


9/35

predictiva si evaluarea prospectiva include, ca o dimensiune

importanta, durata previziunii.entru a evidentia aceasta

dimensiune la nivelul amiliei, se pot utiliza, de pilda, trei tipuri de

metode 0

a) e#trapolarea pe termen scurt ( in medie, un an ), realizata prin

sondaje asupra unui esantion de minori si prin constructia unui

model care permite deducerea cauzelor si conditiilor amiliale si

sociale pentru care acesti minori sunt mai predispusi decat altii

sa comita acte cu caracter antisocial 7

b) perspectiva de durata medie ( intre 8!19 ani ), constand in

intocmirea unor tabele de recidivas si utilizarea unor predictori

prin intermediul carora se pot determina la nivelul amiliei

delincventii potentiali si modul in care se prelungesc in viitor

tendintele actuale ale enomenului de delincventa juvenila,

avorizat de circumstantele amiliale ( asa!numitul postulat al

constantei tendintei ) 7

c) prospectiva pe termen lung ( intre 19!+9 ani ), bazata in esenta

ei pe ecuatii de regresie, constituite pornind de la covariatiilepredictorilor, sau pe elaborarea unor scenarii si tipologii amiliale,

realizate cu ajutorul e#pertilor.

Intr!o serie de tari au ost intreprinse studii predictive, utilizandu!

se metode relativ simple cum ar f 0

! determinarea tendintei de delincventa in uncti de dierite grupe

de varsta si dierite grupuri amiliale, ca si stabilirea unei rate adelincventei pentru fecare varsta si tip de amilie7 aplicarea

acestei rate la serii demografce previzionale7

! determinarea tendintelor de delincventa la nivelul dieritelor

generatiisi presupunerea unei prelungiri nelineare a acestor


10/35

tendinte7 identifcarea complementara a delincventilor primari si

recidivisti si a conditiilor vietii lor amiliale7

! evaluarea caracteristicilor celor mai comune ale mediului

amilial si operarea unei ierarhii a acelora care avorizeaza in cel

mai inalt grad comportamentul delincvent7

! previziuni simulate pentru o perioada de 1: ani, luand in

considerare recventele ( (lipsite de serii continue ) variabilelor

dependente ale delincventei si utilizarea, in acest scop, a

analizelor de regresie7 analiza de regresie lineara a ratei de

delincventa prin considerarea e#clusiva a actorilor demografci si

amiliali7 analiza de regresie pornind de la corelatii simple ( de

pilda, o singura variabila socioeconomica sau o singura variabila

amiliala )7 analiza de regresie prin considerarea simultana a doua

variabile socioeconomice sau amiliale7 analiza de regresie

multidimensionala bazata pe corelatii intre actori complecsi

( individuali, amiliali si sociali ) s.a.m.d.

-sa cum indica evaluarile acute, aceste metode n!au oerit

intotdeauna rezultatele scontate, atat datorita alegerii unorvariabile independente ara pertinenta, cat si datorita ordonarii

unor serii statistice ara capacitate predictiva.Incercand

remedierea acestor defciente, cercetatorii rancezi, care

activeaza in institutele de cercetare afliate Ministerului ;ustitiei

( $entrul 'ational de Studii si $ercetari enitenciare, $entrul de

Instructie si $ercetare a &ducatiei sub Supraveghere ) au

dezvoltat o cercetare predictiva asupra delincventei, pornind de

la analiza descriptiva comparativa a confguratiilor actelorantisociale comise de tineri si a conte#tului lor geografc,

demografc, amilial, socioeconomic si juridic.$a elemente de

esantionare au ost stabilite unitati geografce (


11/35

cele


12/35

multe scheme teoretice7 in mod paralel, adancirea analizei

domeniului delincventei juvenile pana la descoperirea actorilor

sai determinanti ( problema e#plicatiei )7

c) testarea acestor modele in practica, prin deducerea tuturor

consecintelor lor si verifcarea capacitatii lor de a produce

generalizari adecvate ( problema predictiei )7

d) considerarea enomenului delincvent din perspectiva

consecintelor lui atat pentru tanar, cat si pentru amilie si

societate ( problema evaluarii )7

e) edifcarea unor programe de actiune si strategii de preventie

operationale ( problema interventiei sociale ).

$ele cinci categorii de probleme alcatuiesc continutul oricarei

cercetari predictive a enomenului inractional, rezolvarea lor

implicand multiple aspecte teoretice si practic!aplicative.

=. $onditii de validitate a predictiei comportamentului delincvent

juvenil.

In ansamblul lor, tehnicile de predictie, care servesc la

identifcarea delincventilor potentiali, reprezinta baza stiintifca a

oricarui program de prevenire a delincventei.In conditiile

cercetarii de teren, identifcarea delincventilor potentiali

echivaleaza cu posibilitatea de predictibilitate a unor conduite in

conditii determinate.-ceasta inseamna, in mod practic,

evidentierea celor mai relevanti actori sociali sau amiliali, ca si acelor mai semnifcative conditii de dezvoltare a unei persoane

delincvente.

>otodata, actiunile de identifcare a delincventilor potentiali

impun si stabilirea limitelor de la care anumite conduite


13/35

predelincvente ale tinerilor pot f califcate ca find

delincvente.>rebuind sa se bazeze in esenta lor pe predictie,

cercetarile care incearca sa stabileasca premisele aplicative ale

unor programe de preventie a delincventei juvenile trebuie sa fe

capabile a depista, cat mai devreme, tendintele deviante si a

distinge, plecand de la unele pacate minore *, conduite care se

vor agrava in viitor.-ceasta cu atat mai mult cu cat o serie de

investigatii, eectuate atat in tara noastra cat si peste hotare,

demonstreaza ca unele tendinte antisociale, avorizate de un

climat amilial inadecvat, se pot instala de la o varsta oarte

rageda, cand inca e#ista posibilitatea unei interventii operative

asupra conduitei.-ctivitatea de prevenire din vreme a

delincventei juvenile este legata deci, in mod undamental, de

identifcarea timpurie a acestor tendinte antisociale si, implicit,

de capacitatea de a nu conunda unele conduite delictuale, tipic

adolescentine, cu veritabilul comportament delincvent.

$ele mai multe programe de identifcare a delincventei potentiale

se bazeaza pe doua principii logic distincte 0 e#trapolarea si

vulnerabilitatea conditionala.

rimul principiu presupune ca minorii sau adolescentii care

savarsesc in mod recvent acte predelincvente vor deveni in mod

mult mai probabil decat altii, delincventi.$el de!al doilea principiu

presupune ca acei minori sau adolescenti care sunt e#pusi unor

circumstante amiliale sau sociale despre care se crede ca produc

sau avorizeaza un comportament delincvent vor deveni mai

probabil delincventi decat cei care nu sunt e#pusi unor asemenea

circumstante.-mbele principii presupun grade dierite de

probabilitate a ipotezelor continute in ele, acestea ormand, in

cea mai mare parte, baza celor mai multe studii predictie

eectuate in domeniul delincventei juvenile.In absenta lor, pare

ca nici o predictie nu reuseste sa!si realizeze fnalitatea."e aceea,

o problema importanta care se pune cercetarii de teren consta in


14/35

identifcarea unor date si inormatii care sa confrme justetea

ambelor principii si sa depisteze din vreme conduitele

predelincvente, plecand de la presupunerea ca minorii sau

adolescentii care savarsesc recvent acte de predelincventa si

care ttraiesc intr!un mediu avorabil dezvoltarii unor conduite

antisociale vor deveni, in mod mult mai probabil decat altii,

delincventi de cariera.

$ele mai multe din aceste date pot f gasite in inregistrarile

ofciale ale organelor si institutiilor care se ocupa cu asigurarea

ordinii publice."ata find neomogenitatea lor, ele nu re%ecta

distributia pe se#e, varste, medii rezidentiale sau tipuri de amilie

a minorilor in cauza.entru a deveni utile, aceste date trebuie

transormate in date statistice ordonate si clasifcate dupa

scopurile urmarite.rincipiul e#trapolarii se maniesta si la acest

nivel, deoarece in generalizarile acute se pleaca de la

presupunerea ca o inormatie valabila pentru anumiti minori sau

adolescenti este valabila pentru o colectivitate mai larga.Ipoteza

defcitului de socializare, verifcata de pilda in cazul acelor minori

sau adolescenti care provin din amiliile dezorganizate, este

e#tinsa adesea si la cazul minorilor care provin din amilii

organizate, caracterizate insa de o serie de disunctii si

carente.e teren insa, studiile de caz contrazic de multe ori

generalizarile statistice.In plus, inormatiile statistice cuprind

semnifcatii dierite pentru diverse pentru categorii de specialisti

care lucreaza in acest domeniu.entru juristi, ele re%ecta, de

e#emplu, incalcarea legilor, in timp ce pentru psihologi sau

pedagogi pot evidentia multiple difcultati de adaptare specifce

crizei de identitate a adolescentului.Intrucat statisticile nu

cuprind specifcarea acestor dimensiuni particulare, intr!o serie

de cercetari cu caracter predictiv s!au acut incercari de a colecta

date asupra delincventei independent de inregistrarile ofciale.

-tunci cand sunt aplicate in conditii adecvate, chestionarele si

interviurile oera inormatiile dorite, cu conditia de a nu se


15/35

conunda declaratiile respondentilor ( parintilor, de e#emplu ) cu

aptele insasi.In cazul adolescentilor, ele pot urniza date asupa

comportamentului delincvent nedetectat sau asupra unor

tendinte potentiale spre delincventa.-lte tehnici, cum ar f, de

pilda, scalale de atitudine, solicita chiar de la subiecti evaluari

asupra propriului lor comportament antisocial, ca si aprecieri

asupra in%uentei amiliei, scolii, vecinatatii etc.?aza pentru

predictie este, in acest caz, de cele mai multe ori subiectiva.6

predictie cu adevarat stiintifca nu se poate ace insa

independent de evaluarea obiectiva a actorilor si conditiilor

sociale, care determina aparitia unor comportamente

predelincvente si continuitatea lor in viitor.$orectitudinea unei

predictii este dependenta, de apt, de o teorie care identifca

cauzele si conditiile ( de ordin personal, amilial, social, etc. ) si

oera un ghid pentru tratament.

roblema este similara actiunilor epidemiologice din medicina

preventiva, care se concentreaza asupra cauzelor pentru a

suprima eectele.In absenta teoriei, predictia devine conuza si

ara operationalitate pentru activitatea de interventie

sociala.>ipul de tratament este orientat chiar catre actorul

etiologic implicat in aparitia comportamentului predelincvent.In

unele cazuri, daca e vorba de difcultati personale, se poate

utiliza tratamentul individual ( tehnicile case!@or5 *!ului ), in

alte cazuri, daca sunt implicate probleme de socializare in amilie,

se poate apela la terapia de grup.Sa intelegem de aici ca

eorturile de identifcare a delincventilor potentiali si programele

de tratament apar dependente de prejudecati si conceptii, mai

ales atunci cand teoriile apar gresite "esigur, nu A4eerindu!ne

la importanta teoriei, avem in vedere necesitatea ca datele sa nu

fe lasate sa vorbeasca de la sine, ci sa fe integrate si organizate

in asa el incat sa se poata orienta cercetarea si sa indice,

totodata, si solutii realiste de preventie.6 asemenea teorie,

departe de a f speculativa, trebuie sa abordeze problemele


16/35

esentiale ale evolutiei personalitatii minorului sau tanarului si sa

evidentieze, cu claritate, principalele difcultati cu care se

conrunta acesta in mediul amilial, scolar etc. si resorturile

undamentale ale propensiunii spre delincventa.$onditiile de baza

ale predictiei, care rezulta din teorie si o valideaza, de apt, in

mod stiintifc, sunt precizia, corectitudinea si

operationalitatea.-ceasta echivaleaza, pe de!o parte, cu

confrmarea reala a cazurilor anticipateca evoluand spre

delincventa, iar pe de alta parte, cu oerirea unor solutii imediate

de tratament educational intensiv.ista insa pericolul de a

e#clude din predictie acele cazuri care nu ridica in aparenta

probleme, dar care ulterior se pot dovedi problematice

*.Indicarea unei prognoze avorabile sau neavorabile depinde de

discernamantul cu care au ost analizate si clasifcate datele, ca

si de capacitatea de a oeri un suport stiintifc atat predictiei

cazurilor nondelincvente, cat si predictiei cazurilor

delincvente.$hiar daca in acest domeniu predictiile se realizeaza

cu o mare marja de eroare si cu o mare probabilitate, aceasta nu

impiedica de a actiona de la inceput asupra acelor actori

etiologici estimati ca produc sau determina savarsirea unor acte

delincvente. 'ici unul dintre actorii etiologici undamentali

observa cu indreptatire ;.>obB nu trebuie sa!si aca aparitia dupa

ce predictiile originare au ost ormulate *.entru acest motiv, cel

putin in aparenta, cele mai corecte predictii se pot elabora atunci

cand minorii au varstele cele mai mici, adica atunci cand

in%uenta actorilor etiologici este de abia la inceput si cand poate

f initiata cu succes o actiune de amploare impotriva lor.In

literatura de specialitate nu e#ista consens asupra acestei

probleme, o serie de cercetari insistand asupra ideii ca cele mai

corecte predictii se elaboreaza in stadiile timpurii ale dezvoltarii

personalitatii ( preadolescenta ), in timp ce altele presupun ca o

predictie corecta trebuie elaborata pornind din etapa cristalizarii

personalitatii tanarului ( postadolescenta ), in acel moment cand


17/35

relatiile sale ( amiliale si sociale ) apar pe deplin structurate si

constientizate.

e de alta parte, in cursul studiului, e#ista posibilitatea schimbarii

in%uentei dieritilor actori etiologici sau a aparitiei altora noi ( de

e#emplu, schimbarea statusului socio!ecomonic al amiliei,

dezorganizarea acesteia etc. ), ceea ce nu este de natura a

contribui la corectitudinea predictiei, mai ales daca consideram

ca aceasta schimbare are eecte determinante asupra evolutiei

personalitatii minorului sau tanarului.

In acest sens, premisele oricarei predictii asupra delincventei

potentiale trebuie sa se bazeze pe urmatoarele doua presupuneri

implicite 0

a) rolul undamental al e#perientei primei copilarii ( socializarea

primara ), care in%uenteaza conduita minorului, in orice

imprejurare, independent de schimbarile intervenite la nivelul

relatiilor amiliale si sociale7

b) rolul undamental al e#perientelor de viata ( socializareacontinua ), care schimba, in mod radical, cunostintele si

deprinderile dabandite in cursul primei copilarii.

In timp ce prima presupunere este utilizata mai recvent de catre

psihologi in metodologia studiului de caz, cea de!a doua este

olosita cu precadere de catre sociologi in cercetarile de mai mare

amploare, care urmaresc in%uenta ansamblului actorilor sociali si

amiliali asupra minorilor si adolescentilor.e teren ar f de dorit oimbinare echilibrata a ambelor perspective, ceea ce ar contribui

esential la sporirea corectitudinii predictiei, in conditiile in care

viata amiliala nu poate f detasata de conte#tul social, iar intre

socializarea primara si socializarea continua e#ista o relatie


18/35

de continuitate, noile e#periente de viata venind sa se adauge,

mai mult sau mai putin armonios, e#perientei primei copilarii.

6 cercetare cu adevarat stiintifca trebuie sa evidentieze toate

aceste aspecte de la inceput, un inventar al problemelor legate

de ormularea unor predictii corecte si viabile find de natura a

clarifca multe dintre difcultatile cu care se conrunta astazi

specialistii in actiunea de identifcare a delincventilor potentiali.

:. Metode si tehnici de cercetare a tendintelor de evolutie a

delincventei juvenile.

Metodologia cercetarii enomenului de predelincventa si

delincventa juvenila este constituita dintr!o multitudine de

metode, tehnici si instrumente de evaluare, estimare si predictie

care, utilizate intr!o serie de tari, au permis alcatuirea unui bogat

ond operational ce poate servi ca baza de reerinta si pentru

cercetarile intreprinse in tara noastra.-cest ond poate f

dezvoltat si imbogatit in continuare, tinand seama de e#perienta

acumulata, de realizarile si esecurile unor investigatii anterioare

si cu conditia de a construi modele etiologice si ipoteze teoreticeadecvate realitatilor specifce ale tarii noastre.

:.1. >abelele de predictie Cluec5.

rimele instrumente de predictie in domeniul deviantei juvenileau

ost construite inca din perioada interbelica de catre Sheldon si

&leanor Cluec5.$ontributia lor esentiala a constat in ormularea

principalelor variabile e#plicative ale deviantei juvenile, ingruparea lor sub orma unor seturi de predictori si intocmirea pe

aceasta baza a mai multor tabele de predictie.$onceptul central

valorizat de sotii Cluec5 in studiile lor este acela de identifcare

timpurie a comportamentului deviant *.Media de varsta stabilita

de ei pentru inceputul acestui comportament se situeaza intre D


19/35

si 19 ani.In scopul evaluarii acestui tip de comportament au ost

stabilite doua esantioane de minori 0 unul ormat din 899 de

devianti identifcati ca atare si altul, similar ca numar si structura,

ormat din minori nondevianti.-naliza comparativa dintre aceste

esantioane a ost eectuata de o echipa multidisciplinara alcatuita

din antropologi, psihologi, psihiatri, sociologi si investigatori

sociali, care au determinat si evaluat un numar de :9+

caracteristici, distribuite in ambele loturi.$ele mai relevante

caracteristici, care marcheaza deosebirile cele mai semnifcative

intre grupul de devianti si cel de nondevianti, au ost grupate

cate cinci, pentru a orma patru tabele de predictie.

'ici unul din cele patru tabele considerat separat nu poate ace

predictii corecte independent de celelalte, intrucat ansamblul

tabelelor, clasifcarea ( scorul ) reprezinta insumarea scorurilor

obtinute de fecare minor in urma investigatiilor sociale sau

testelor eectuate, pentru a evidentia intensitatea fecarui set de

cinci actori in parte, iar evaluarea reprezinta sansa de devianta.

>abelele de predictie Cluec5

?aza de predictie

Sansa de deviantamaimica decat

jumatate

Sansamaima

jumataclasifcare(scor ) evaluare clasifc

?azat pe cinci actori sociali predictivi( disci!plinarea minorului de catre tata,supraveghe!rea sa de catre mama, aectiunea tatalui,

aec!

tiunea mamei, coeziunea amiliei ) ( 1) Mai putinde+89 ( 1E,9F )

+89saupe

?azat pe cinci trasaturi predictive alestructu!rii caracteriale ( afrmare sociala,sfdare, sus!

Mai putinde+88

( +


20/35

piciune, tendinte distructive, labilitateemotio!

nala ( + )

?azat pe cinci trasaturi predictive depersona!litate ( aventurism, e#travertit inactiune, su!gestibilitate, incapatanare, instabilitateaecti!

va ) ( = ) Mai putinde+:8 ( +1,EF )

+:8saupe

?azat pe cinci actori predictivi ai

testuluipsihologic ( scor de inormatie,abaterede la scor, coefcient de lectura, coeHcient

aritmetic, scorul calculului aritmetic al var!

stei in luni ) ( : ) Mai putinde+=9 ( =E,1F )

+=9saupe

( 1 ) rezultati din investigatii sociologice

( + ) rezultate din testul 4orschach

( = ) rezultate din interviul psihiatric

( : ) rezultate din scorurile de inteligenta derivate din testele

3echsler ?ellevue si Stanord.

"etalierea tabelului 1 a permis, de pilda, sa se observe ca

sansele de a obtine cele mai mari scoruri de devianta le au

minorii care provin din amiliile lipsite de coeziune, aceia lipsiti de

aectiunea si supravegherea mamei si cei disciplinati cu mijloace

severe de catre tata.-cest tabel, completat de celelalte trei,

rezultate in urma aplicarii testelor si a interviului psihiatric, are o


21/35

capacitate predictiva sporita, ceea ce ii permite estimarea

dieritelor sanse de devianta in unctie de corelatia tuturor

predictorilor olositi.>abelele sunt utile pentru estimarea sanselor

unui minor care a savarsit acte predeviante de a deveni deviant

si pentru evidentierea probabilitatii ca unii minori cu difcultati

comportamentale sau cu situatii amiliale deosebite sa ajunga

devianti.&le atrag atentia asupra celor mai relevanti actori care

determina sau in%uenteaza comportamentul deviant.

4eprezentand o inovatie in domeniul predictiei comportamentul

deviant si delincvent, tabelele Cluec5 au ost olosite intr!o serie

de cercetari intreprinse in mai multe tari europene, care si!au

propus adaptarea predictorilor originari la conditiile specifce tarii

respective.$u unele e#ceptii, rezultatele s!au dovedit

contradictorii, tabelele neavand efcienta prognostica scontata,

atat datorita unor mari dierente in selectia dieritelor seturi de

predictori, cat si modului deosebit in care in%uenteaza acestia

comportamentul deviant, in dierite medii sociale si

culturale./rmatoarele difcultati par sa fe cel mai des invocate 0

1) tabelele presupun o succesiune atalista a cauzei si

eectului, in asa el incat nu e#ista posibilitatea ca, in conditii

determinate, un comportament sa ia alta directie decat cea

prezisa7 in apt, nu se poate dovedi, cu certitudine, daca o serie

de minori caracterizati de defciente comportamentale sau avand

situatii amiliale difcile ( coeziune slaba, lipsa de supraveghere,

de autoritate, de aectiune etc. ) se vor conorma p8rognozei

si vor deveni, cu adevarat, devianti penal7

+) tabelele se ocupa de subiecti ca tipuri statistice, motiv pentru

care nu pot f aplicabile in cazuri individuale7

=) tabelele nu permit individualizarea tratamentului care trebuie

aplicat diversilor minori7


22/35

:) utilizarea lor produce etichetarea ( stigmatizarea ) minorilor

care au savarsit doar acte predeviante, nesemnifcative,

determinandu!i sa se incadreze obligatoriu in cariera de individ

deviant.

In pofda acestor limite, tabelele Cluec5 se dovedesc utile pentru

situatiile unde actioneaza actorii predictori mentionati, cu

conditia de a e#perimenta pe esantioane largi validarea lor

predictiva si a converti teoria ( in cazul tabelelor mentionate, este

luata ca baza teoria socializarii ) intr!o directie

convenabila."upa modelul lui Cluec5 se pot construi tabele care

sa aiba ca baza predictiva si alti actori, in unctie de teoria

adoptata si de modul in care se impleteste actiunea acestor

actori.

:.+. >ehnica predictiva bazata pe principiul *e#trapolarii.

Identifcarea deviantilor si, in unele cazuri a delincventilor

potentiali, prin intermediul tabelelor de predictie lasa sa se

intrevada aptul ca minorii savarsesc, in mod recvent, acte

predeviante au mai multe sanse de a deveni predelincventi,decat cei cu o conduita morala corecta.-ceasta subliniere se

reera la asa!numitul principiu al e#trapolarii *./n studiu devenit

clasic, care a utilizat acest principiu este cel intreprins in deceniul

: asupa minorilor din orasele $ambridge si Sommerville.

In acest sens, au ost selectionate doua grupuri de minori avand o

varsta medie de circa 19 ani si jumatate.rimul grup ( numit

grup de tratament > ), a%at in supravegherea asistenteisociale, era ormat din =+8 de baieti minori, care prin comiterea

unor acte predelincvente dovedeau ca se indreapta catre o

cariera delincventa *.


23/35

$el de!al doilea grup ( numit grup de control $ ), lasat sa

evolueze liber, ara interventia asistentei sociale, era ormat tot

din =+8 de baieti minori, similari din punct de vedere al

caracteristicilor personale si sociale cu cei din grupul de

tratament, dar care nu savarsisera anterior nici un act

predelincvent.

Studiul a durat 19 ani, find bazat pe ipoteza undamentala ca

daca cele doua grupuri sunt similare de la inceput, atunci orice

dierenta semnifcativa intre ele, aparuta ulterior, poate f

atribuita variabilei e#perimentale concretizate de tratamentul

asistentei sociale.

&valuarile asupra celor doua grupuri, acute in urma inormatiilor

culese de la vecini, rude , proesori si din inregistrarile ofciale, au

permis elaborarea unei scale de predictie ordonata de la minus 8

( cea mai mare probabilitate ca un minor sa devina delincvent ) la

plus 8 ( cea mai mica probabilitate ca un minor sa devina

delincvent ).unctul 9 a ost considerat limita de la care un minor

poate sa evolueze spre delincventa sau nondelincventa.

In urma acestor evaluari, la sarsitul studiului, compararea

predictiilor cu situatia reala a aratat ca circa :1F din grupul de

tratament a ost judecat cel putin pentru o inractiune grava, in

timp ce aceeasi situatie s!a gasit evidenta pentru =DF din grupul

de control.$u alte cuvinte, in mod surprinzator, lotul >, care

benefcia de serviciile asistentei sociale, a dat un indice mai mare

de delincventa decat lotul $.

"esi rezultatele lasa sa se intrevada benefciul asistentei sociale,

cercetarea n!a atins efcienta scontata, iar predictiile n!au ost

confrmate decat in mica parte.-ceasta si din cauza ca marea

majoritate a predictiilor olosite erau bazate pe presupunerea

unui univers bimodal implicat de principiul e#trapolarii 0 minorii


24/35

care savarsesc anterior acte predeviante vor deveni, cu cea mai

mare probabilitate, devianti, in timp ce minorii ara asemenea

probleme vor ramane cu cea mai mare probabilitate nondevianti.

Se vadeste, astel, ca predictiile bazate pe principiul e#trapolarii

nu sunt intotdeauna corecte, find necesar a se tine seama de

multiplele aspecte care pot aparea in viitor.$riticii minorilor din

$ambridge Sommeville considera ca acesta s!a a#at prea mult

asupra ideii identifcarii timpurii a tendintelor spre delincventa la

o varsta ( circa 19 ani ) cand e#perienta de viata nu este atat de

sufcienta incat sa determine tendinte antisociale persistente la

anumiti tineri.

:.=. >ehnica scalarii centroide a variatiei

ropunandu!si operationalizarea notiunii de cariera delincventa

pe o baza predictibila, un grup de cercetatori americani a pus

recent la punct o tehnica prospectiva de analiza a delincventei

juvenile, denumita scalarea centroida a variatiei *.Subliniind

aptul ca suportul euristic al analogiei dintre conceptul de

evolutie a carierei ocupationale si cel de evolutie a cariereidelincvente oera instrumente analitice pentru descirarea

regularitatilor si variatiilor comportamentului delincvent,

cercetatorii mentionati considera ca semnifcatia fecarui delict nu

poate f descirata decat in conte#tul biografei

subiectului.-nalogia dintre cele doua concepte, larg vehiculate in

sociologia proesiilor si, respectiv, in sociologia delincventei,

deschide o perspectiva mai clara asupra raportului stabilit intre

gravitatea sau intensitatea delictului si antecedentele biografeiindividuale, permitand o noua metrica de ordonare ( cu caracter

multidimensional ) a actelor antisociale comise de tineri.6

asemenea perspectiva reuseste sa operationalizeez in mod mult

mai adecvat traiectoriile reale de evolutie a carierei delincvente

dupa o metrica care se arata superioara scalarii unidimensionale


25/35

de tip Cuttmann.-sa cum se stie, acest tip de scalare urmareste

sa masoare gradul de gravitate a delictului in unctie de un

continuum de violenta *, astel ca nici un tanar nu poate comite

anumite tipuri de delicte pana nu a comis altele.In noua metrica

propusa, specializarea delincventilor pentru anumite tipuri de

delicte impune o traiectorie plata a carierei delincvente, in timp

ce trecerea de la delicte minore spre delicte din ce in ce mai

grave se maniesta ca o traiectorie cu evolutie progresiva.-ceste

traiectorii dupa care evolueaza cariera delincventa permit

clasifcarea tinerilor in unctie de anumite delicte si succesiuni de

acte delincvente, acilitand predictibilitatea comportamentului

delincvent."in punct de vedere grafc apare astel posibila

legarea tuturor delictelor care caracterizeaza o cariera

delincventa intre ele, in succesiunea in care au ost

comise./tilizandu!se dierite valori sau scoruri de scala pentru

fecare delict in parte, se pot stabili si observa traiectorii

sistematice de evolutie a carierei delincvente.

-ceasta noua metrica este parte componenta a tehnicii scalarii

centroide a variatiei, o tehnica derivata din analiza de grafc, care

atribuie fecarui delict o anumita localizare intr!un spatiu

multidimensional.-ceasta se poate determina ca urmare a

identifcarii ( prin intermediul analizei actoriale sau scalarii

multidimensionale ) coaparitiei unor tipuri specifce de delicte

( de e#emplu, urt si talharie, huliganism si tentativa de viol etc. )

unitatea de analiza find cariera delincventa a fecarui tanar in

parte.

"at find continutul dierit al carierelor diversilor delincventi,

ele vor avea in spatiul multidimensional o lungime inegala.entru

a micsora variatiile individuale ale fecarui delict, acestuia i se va

acorda o anumita valoare de scala in raport cu criteriul

specializarii delincventului.In acest mod, delictele nu vor mai f

privite izolat, ci vor f circumscrise unei cariere delincvente tipice,


26/35

fecare avand in cadrul mai multor cariere similare aceeasi

valoare de scala.

-ceasta tehnica a ost utilizata intr!o cercetare intreprinsa in

S./.-. asupra unui lot de DE8 de delincventi in varsta de la 1= la

1< ani, sanctionati penal pentru comiterea a G.999 de delicte ( in

medie, apro#imativ 11,D delicte de persoana ).-ceste delicte au

ost clasifcate in =E mari categorii care au oerit posibilitatea

eectuarii unei analize detaliate a carierelor delincvente.Matricea

de analiza cuprinde DE8 de randuri ( subiecti ) si =E de coloane

( tipuri de delicte ), celulele ei indicand de cate ori a ost judecat

si sanctionat un tanar pentru fecare delict comis.

$a rezultat al aplicarii tehnicii analizei centroide a variantei au

putut f evidentiate patru dimensiuni semnifcative ale delictelor (

doua pe orizontala si doua pe verticala ).In timp ce prima

dimensiune ilustreaza raportul dintre delictele comise contra

persoanei si cele comise contra proprietatii, cea de!a doua

dimensiune evidentiaza raportul dintre dierite apte penale

circumscrise categoriei de delicte contra persoanei.rivite

impreuna, aceste doua dimensiuni oera evidenta codelictelor *,

adica a acelor tipuri de delicte care pot sa apara cu probabilitatea

cea mai mare in cadrul unei cariere delincvente.6rdonarea

dieritelor cariere de!a lungul celor doua dimensiuni e#plica

pentru ce clasifcarea unidimensionala este limitata, trebuind sa

fe inlocuita cu una multidimensionala 0 in timp ce in prima

dimensiune delictele sunt privite ca find similare, iar cariera

delincventa ca find specializata *, in a doua dimensiune, aceste

delicte sunt privite ca nefind legate intre ele, iar cariera

delincventa ca find orientata de diversitate./rmatoarele doua

dimensiuni ( a treia si a patra ) ilustreaza intensitatea

delincventei ( in sensul raporturilor e#istente intre delicte cu

dierite grade de gravitate si periculozitate ) si recventa

condamnarilor pentru anumite categorii de delicte.


27/35

4ezultatele acestui tip de analiza apar semnifcative, deoarece

evidentiaza aptul ca o mare parte din carierele delincvente este

organizata in jurul unui anumit tip de delict si cuprinde o

succesiune particulara de apte cu caracter penal, ceea ce da

posibilitatea schitarii unor traiectorii predictibile ale

comportamentului delincvent.$a urmare, se poate anticipa din

vreme evolutia carierei delincvente a unui tanar, inainte ca ea sa

ia un curs specializat sau progresiv, orientat spre comiterea unor

delicte din ce in ce mai grave.

:.:. >este de masurare a propensiunii spre delincventa.

ermitand o descriere cantitativa, controlabila a

comportamentului unui individ plasat intr!o situatie defnita, prin

reerire la comportamentul indivizilor dintr!o grupa plasata in

aceeasi situatie *, metoda testelor este o metoda larg raspandita

in domeniul sociologiei delincventei juvenile, in masura in care

reuseste sa identifce o serie de dierente intre minorii sau

adolescentii devianti sau delincventi si permite previziunea

anumitor comportamente caracterizate prin tendinte

antisociale.rintre cele mai utilizate teste in acest domeniu se

numara testele de inteligenta, testele de personalitate si testele

sociometrice.Incercand sa surprinda gradul de inteligenta,

trasaturile de caracter, constantele personalitatii, atitudinile

morale si modul de dispunere a relatiilor in anturaj, majoritatea

acestor teste cauta sa identifce propensiunea spre delincventa

ca si masura in care tinerii reusesc o integrare sociala

satisacatoare in viata sociala, dezvoltand un comportament

compatibil sau nu cu normele de natura moral!juridica.

"e o deosebita utilitate, in acest sens, se dovedesc a f testele

proiective, defnite de catre a@rence ran5 ca o metoda de

studiu a personalitatii, care conrunta subiectul cu o situatie la

care el va raspunde in unctie de semnifcatia ei pentru el *.In


28/35

consens cu un asemenea punct de vedere proiectia consta in

transerarea unui proces subiectiv asupra unei situatii obiective.

:.:.1. >estul 4orschach.

$onsta in prezentarea unor pete de cerneala subiectului, acesta

trebuind sa identifce imaginile pe care le vede.In primele sale

e#perimente, creatorul acestui test, psihiatrul elvetian

J.4orschach a utilizat 18 planse cu pete de cerneala, apoi 1+,

pentru ca in fnal sa se f#eze la 19, care cuprind pete clasifcate

in trei categorii 0 negre cu nuante gri, negru cu nuante de rosu si

colorate.-tat orma obiectelor, cat si identifcarea culorii prezinta

importanta pentru caracterologie."e e#emplu, indicarea unei

orme precise denota o buna capacitate de concentrare si

observatie, in timp ce miscarea unui obiect arata o puternica

tendinta de introversiune, imaginatie si productivitate interioara.

a randul lor, culorile pot semnifca dierite tendinte de

e#traversiune."upa 4orschach, caracterul consta intr!o anumita

proportie intre introversiune ( miscarea obiectelor ) si

e#traversiune ( culoarea lor ).?azat pe aceasta proportie,4orschach a stabilit patru tipuri de indivizi 0

! intratensivi ( pentru care culoarea este mai mica decat miscarea

), caracterizati printr!o viata interioara bogata, vointa, imaginatie

si relatii puternice7

! e#tratensivi ( pentru care miscarea este mai putin vizibila decat

culoarea ), caracterizati prin sociabilitate si spirit practic7

! ambiegali ( pentru care miscarea este egala cu culoarea ),

caracterizati printr!o buna dotare interioara si echilibru psihic

adecvat7


29/35

! coartati ( pentru care nu e#ista semnifcatie nici in culoare, nici

in miscare ), caracterizati prin pedanta, rezonanta aectiva slaba,

melancolie, deprimare etc.

iind util pentru identifcarea unor trasaturi caracteristice

delincventului, testul 4orschach oera inormatii pretioase asupra

unor componente ale personalitaii, asupra con%ictelor intra si

interpersonale ( cu amilia sau cu anturajul ) ca si asupra

mobilurilor si motivatiilor specifce ale unor eventuale conduite cu

caracter antisocial.

:.:.+. >estul de perceptie tematica ( >.-.>. )

In orma sa defnitiva elaborata de J.-.MurraB in 1G:=, acest test

consta intr!un set de =9 desene care reproduc o serie de

personaje a%ate intr!o situatie ambigua.Subiectului i se cere sa!si

imagineze istoria acestor personaje, inventand, cate o poveste

pentru fecare plansa.Scopul testului consta in revelarea anumitor

tendinte inhibate si prounde pe care subiectul nu le poate

constientiza.Interpreatrea unui asemenea test permite

evidentierea a trei niveluri ale personalitatii 0 tendinte reulate,gandirea interioara si comportament.-stel, in timp ce analiza sa

ormala da posibilitatea dezvaluirii gradului de intelegere a

sarcinii de eectuat si a interpretarii stilului si limbajului utilizat,

analiza continutului testului de perceptie tematica permite

descirarea unor tendinte latente constand in 0 orme agresive,

autoagresive, dominatie, supunere, protectie, independenta,

dependenta etc.Se oera, in acest mod, o lista completa a

difcultatilor cu care se conrunta subiectul, a originii acestora sise incearca evaluarea gradului sau de adaptare la diverse situatii

interindividuale.

In domeniul sociologiei delincventei, testul este util pentru

evidentierea unor sentimente si atitudini ale tinerilor ata de


30/35

anumite persoane ( parinti, educatori, prieteni ) si situatii sociale

rustrante ca si pentru descirarea unor motivatii si tendinte care

greveaza asupra conduitei 0 impulsivitate, agresivitate, echilibru,

inertie etc.

:.:.=. >estul 4osenz@eig.

4eprezentand un test de rustrare, acesta cuprinde +: de desene,

care reproduc personaje plasate intr!o situatie rustranta 0

personajul din stanga isi prezinta opinia sa asupra acestei situatii,

iar personajul din dreapta cu care este invitat sa se identifce

subiectul urmeaza sa!si e#prime ( prin cuvintele subiectului )

re%ectia sa asupra acestei situatii.iecare desen cuprinde, astel,

doua chenare 0 unul in care este cuprinsa vorbirea persoanei

rustrate sau rustrante, altul gol, care urmeaza sa fe completat

de subiect.

?azat pe ipoteza rustrare agresivitate, testul permite

evidentierea anumitor tendinte agresive sau masochiste, care

caracterizeaza tanarul caracterizat prin tendinte antisociale.Sunt

posibile trei directii posibile de dirijare a agresiunii 0

! e#trapunitiva, in cadrul careia agresiunea este proiectata spre

e#terior, asupra individului care este cauza rustrarii7

! intrapunitiva, in cadrul acrei subiectul seautoacuza7

! impunitiva, in cadrul careia se minimalizeaza situatia rustranta,

evitandu!se implicarea oricarei responsabilitati.

Identifcarea acestor directii constituie un mijloc util de depistare

a unor dezechilibre aective si a orientarii unor conduite pe cai

indezirabile din punct de vedere social.Ipoteza undamentala care

sta la baza testului se reera la ideea ca violenta conduitelor


31/35

agresive este direct proportionala cu intensitatea motivatiei

rustrante.

:.:.:. >estul Szondi.

&ste construit in unctie de ideea ca fecare individ realizeaza,

ara a f constient de acest lucru, o polaritate ascunsa, care poate

f evidentiata prin alegerea unor obiecte care!l atrag.>estul consta

din E seturi de otografi, fecare cuprinzand cate < otografi care

reprezinta bolnavi psihici ( psihopotici ).Subiectului i se prezinta

fecare set in parte, cerandu!i!se sa aleaga cate doua otografi

acre contin fguri ce!i sunt simpatice si doua otografi

reproducand fguri care!i apar antipatice.Se obtine in total un

numar de +: de otografi, dintre care 1+ corespund unor indicatii

de preerinte, iar alte 1+ unor indicatii de respingere.Inregistrate

pe fsa corespunzatoare, raspunsurile oera posibilitatea

construirii unor diagrame care releva tendinte undamentale si

caracteristici antisociale ale personalitatii tanarului.$reatorul

testului, psihologul de origine maghiara Szondi, considera ca

fecare individ este constrans sa aleaga otografile in unctie de

genotropismul sau pround, deoarece, genele sale il pot defni in

mod undamental ca structura caracteriala.

:.:.8. Inventarul multiazic al personalitatii ( testul Minnesota ).

Spre deosebire de testele proiective anterioare, acest test

deosebit de comple#, find reprezentat de un chestionar

cuprinzand 889 itemi construiti astel incat sa permita evaluari

asupra principalelor elemente ale personalitatii si adaptariiacesteia la dierite situatii sociale.unctul de vedere in unctie de

care este construit testul Minnesota este acela al psihiatrului sau

psihologului clinician, care incearca sa distinga trasaturile

caracteristice unor defciente cu caracter psihopatologic.>estul

cuprinde +E categorii de intrebari al caror continut se reera la o


32/35

multitudine de aspecte 0 sanatate, conditie fzica, obisnuinte

alimentare, deprinderi de munca, relatii amiliale, de prietenie,

erotism, atitudini morale, interese, conduita sociala

etc.Subiectului i se cere sa clasifce toate enunturile in trei

categorii de raspunsuri 0 adevarat, als, nu stiu.-ceste raspunsuri

sunt ordonate astel incat sa ormeze G scale clinice, fecare

dintre ele permitand evidentierea unor caracteristici

psihopatologice specifce 0 ipohondrie, depresie, isterie,

psihopatie, masculinitate!eminitate, paranoie, psihastenie,

schizorenie si hipomanie."esi fecare dintre aceste scale se

reera la un anumit sindrom clinic, o serie de studii au demonstrat

ca ele au semnifcatii precise si pentru domeniul normal.e de

alta parte, unii itemi ai testului nu sunt valabili pentru tinerii

adolescenti, reerindu!se numai la caracteristici ale adultului.In

ansamblul sau, testul este util pentru evidentierea unor trasaturi

care caracterizeaza moralitatea adolescentina si raporturile

tanarului cu educatorii, parintii si cu membrii anturajului sau.

>estul mai cuprinde scale de validare aditionale, care identifca

atitudinea subiectului ata de test si oera un indiciu al gradului

sau de fdelitate ( prudenta, evaziune *, sinceritate

e#cesiva *, autocritica etc. )."e asemenea, mai sunt incluse o

scala care testeaza gradul de adevar sau neadevar al

raspunsurilor, precum si un set de itemi indicativi ai

e#centricitatii ( originalitatii ), lipsei de responsabilitate *,

simularii deliberate *, introversiunii sociale *, satisactiei

sociale *, tolerantei sociale etc.

Interpretarea se obtine cu ajutorul unor grile de evaluare, care

permit identifcarea proflului clinic al subiectilor si, implicit,

depistarea unor tendinte de devianta, simptomatice pentru

prognosticul conduitelor ulterioare.


33/35

"esi oera o abundenta de inormatii cu privire la propensiunea

spre delincventa, testul Minnesota n!a ost inca etalonat in tara

noastra, motiv pentru care aplicarea sa intampina o serie de

difcultati.

4ubricile itemilor testului Minnesota

1. Stare generala a sanatatii G intrebari+. Simptome neurologice generale 1G intrebari=. Simptome neuro!psihice 11 intrebari:. Motricitate si coordonare E intrebari8. Sensibilitate 8 intrebari

E.

Sistem vaso!motor, tulburari trofce, limbaj, organede

secretie 19 intrebariD. Sistem cardio!respirator 8 intrebariendinte sadice si masochiste D intrebari+:. Morala == intrebari

+8. Itemuri privind masculinitatea si eminitatea 88 intrebari+E. Incadrarea intr!o situatie neavorabila 18 intrebari>6>- 889 intrebari

>oate aceste teste se dovedesc utile in domeniul deviantei

adolescentine, mai ales cand se coroboreaza cu alte metode si

permit elaborarea unui diagnostic asupra personalitatii tanarului,

ca si stabilirea unui prognostic asupra tendintelor conduitei sale


34/35

viitoare.Kaloarea lor inormationala nu trebuie, insa, absolutizata

cu atat mai mult cu cat validarea unui test apare in%uentata atat

de interpretarea care i se ace, cat si de personalitatea

e#aminatorului.C.?outhoul, intr!o serie de studii docimologice, a

demonstrat, de pilda, ca testele de cunostinta apar deosebit de

ragile, deoarece personalitatea e#aminatorului, se#ul, varsta si

chiar vocea sa in%uenteaza, in mod considerabil, subiectul, iar

into si Cra@itz evidentiaza lipsa de certitudine a interpretarii

rezultatelor, datorita interventiei stimulilor situatiei

e#perimentale.entru acest motiv, in ansamblul ei, activitatea de

validare a testelor solicita conruntarea intre rezultatele obtinute

in laborator si tendintele conduitei maniestate in mod real, in

viata sociala.rincipiul general care trebuie sa guverneze

aplicarea unui test, subliniaza S.acaud, consta in observarea si

analiza aptelor, stabilirea unei ipoteze e#plicative care permite a

lega aptele intre ele si, in fne, eectuarea unei e#periente

cruciale, care sanctioneaza valoarea acestei ipoteze, permitand a

completa sau rectifca e#perimentarea.

In ceea ce priveste domeniul specifc al delincventei juvenile, in

aara majoritatii testelor mentionate, care se aplica atat tinerilor,

cat si adultilor, e#ista o multitudine de alte teste care urmaresc

sondarea anumitor trasaturi de caracter si atitudini morale,

printre acestea numarandu!se 0 testele lacunare sau, ca variante

de completare, testele pentru cinste, testele care urmaresc

stapanirea de sine, perseverenta, prudenta!imprudenta,

constiinciozitatea, spiritul de raspundere, judecata morala s.a.

In ansamblul lor, rezultatele acestor teste, care se aplica intr!un

mod oarte simplu, trebuie interpretate cu prudenta, pentru a nu

considera ca defnitive si certe acele trasaturi de caracter si

atitudini care se maniesta cu pregnanta in situatia

e#perimentala, ara a f valabile in situatii sociale reale.


35/35

About these ads
http://en.wordpress.com/about-these-ads/http://en.wordpress.com/about-these-ads/

Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile

Documents

Transcript of Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile