METODE INTERACTIVE UTILIZATE ÎNÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

BRAINSTORMING

Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea generează calitatea”.

Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate să se desfăşoare de la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru desfăşurarea optimă a unui brainstorming, se impune respectarea unor reguli, enunţate de liderul grupului (profesorul, elevul) chiar de la începutul activităţii:

solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte scurte şi concrete fără cenzură

sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor

sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor propuse de ceilalţi

imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, care este acceptată fără cenzură

toţi elevii trebuie să comunice o idee

Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

1. Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei- liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va prezenta/reaminti regulile-subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau concepte, prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face dacă aţi fi...?, Ce aţi propune...?, Cum s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce întrebări aţi pune...? etc.), prin prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să preceadă dezbaterea lor).

2. Generarea ideilor -toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură- toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de participanţi- etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee

3. Evaluarea calităţii ideilor- reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii- analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul întregii clase sau al unor grupuri mai mici

4. Selectarea celor mai importante idei- se discută liber soluţiile originale şi fezabile

1

5. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale

CIORCHINELE

Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică, conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pentru reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru observarea şi comentarea unei imagini sau film. Se poate folosi în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul unei foi/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să reprezinte subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri” care se trec în cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste „subiecte-ramură” pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect poate avea numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.

Etapele de realizare ale metodei:

6. stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu întreaga clasă

7. se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii, planşei sau tablei

8. se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute9. se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus

(15 – 20 minute)10. se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte

elevilor în legătură cu tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-se linii între acesta şi informaţiile notate

11. schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul discută şi completează ciorchinele individual

12. se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş” pe coală mare, fiecare grupă foloseşte altă culoare de scris stabilită la început şi se fixează timpul de lucru (10 minute)

13. produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei”14. raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor15. se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după

criterii dinainte stabilite şi cunoscute de elevi.

Dacă metoda nu se utilizează pe grupe, ci este implicată întreaga clasă, atunci ciorchinele se va realiza pe tablă sau flipchart, şi în această situaţie:

- se urmează paşii 1-5, activitatea oprindu-se când s-au epuizat toate ideile, în limita de timp anunţată

- în final, ciorchinele se va reorganiza, utilizându-se conceptele, ideile fezabile, elevii notându-şi în caiete forma definitivă a ciorchinelui.

Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor păstra în Portofoliul elevului. „Ciorchinele” se poate utiliza cu succes la toate

2

clasele, gradul de complexitate al acestuia se organizează în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor.

SINELG(Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea

lecturii şi a gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru a-l înţelege în mod activ şi pragmatic.

Etapele metodei sunt:

3

1. Elevii citesc textul (fişe de lucru, textele din manual etc.) individual, în perechi sau în grup de 3-4

2. Elevii marchează pe marginea textului următoarele simboluri:

V pentru cunoştinţe confirmate/cunoscute - pentru cunoştinţe infirmate/contrazise de text + pentru cunoştinţe noi, neîntâlnite până acum ? pentru cunoştinţe incerte, confuze 3. după încheierea lecturii, elevii trec informaţiile într-un tabel care are

forma următoare:

V - + ?

4. rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică profesorului, care le centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe o planşă ce va rămâne apoi afişată în clasă

5. cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru acasă, de stimulare a cercetării

Metoda este eficientă în etapa de realizare a sensului, de învăţare şi înţelegere a cunoştinţelor. Se poate utiliza cu success la orice tip de lecţie, fiind extrem de eficientă în lecţiile de recapitulare, fixare şi consolidare, când se redimensionează conţinuturile şi se pot introduce informaţii noi, mai atractive, mai spectaculoase.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Este o metodă grafică prin care elevul îşi inventariază cunoştinţele despre o temă/un subiect, şi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele. Metoda poate fi aplicată în toate momentele lecţiei şi la toate tipurile de lecţie. Se pleacă de la premisa că elevii “ştiu ceva” despre tema/subiectul lecţiei, fie din anii anteriori, fie din alte surse de informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.). Elevii pot lucra individual, în perechi sau grupaţi câte 4-6.

Etapele metodei: se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema anunţată se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planşă, dar şi în caiete:

ŞTIU(ce cred că ştiu?)

VREAU SĂ ŞTIU(ce vreau să ştiu?)

AM ÎNVĂŢAT(ce am învăţat?)

4

în funcţie de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor să comunice colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris

se notează în coloana din stânga informaţiile cu care toată lumea este de acord

se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să ştie sau nu sunt siguri de informaţia deţinută; profesorul îi încurajează şi îi ajută pe elevi să formuleze întrebări; întrebările sunt notate în coloana din mijloc

elevii vor lectura un text de pe fişele de lucru, sau din manuale şi culegeri de texte, vor urmări un film documentar/artistic

după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se reiau întrebările, şi în dreptul celor care şi-au găsit răspunsul se va completa coloana “Am învăţat”

se cere elevilor să identifice acele informaţii, în legătură cu care nu au pus întrebări, acestea vor fi trecute tot în ultima coloană

întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii şi se indică sursele posibile pentru aflarea răspunsurilor

întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă pentru acasă, pentru realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.

CADRANELE

Metoda este grafică şi eficientă pentru selectarea, clasificarea şi sintetizarea informaţiilor. Se poate folosi cu success în toate etapele lecţiei, dar şi pentru realizarea feed-back-ului învăţării. Se lucrează individual, dar şi pe grupe, fiecare elev completând un cadran, sarcinile fiind distribuite între ei, nu de către profesor.

Modul de realizare:

- se prezintă materialul de studiat (textul lecţiei, fişe de lucru cu extrase din documente etc.)

- se împarte pagina în 4 părţi, trasându-se două drepte perpendiculare- cele patru cadrane obţinute se numerotează, urmând ca în fiecare

cadran să se noteze informaţiile referitoare la cerinţele stabilite sub forma unor titluri

- elevii citesc textul pentru a face însemnările necesare – profesorul oferă explicaţii şi îndrumări la solicitarea elevilor

- rezultatele se confruntă, se dezbat şi se analizează- se completează cadranele cu informaţii omise- se trag concluzii şi se fac aprecieri

5

- ultimul cadran poate fi lăsat la dispoziţia elevului, unde acesta să-şi exprime puncte de vedere proprii, impresii, sentimente, să completeze pro sau contra sau chiar să deseneze (mai ales cei care au abilităţi artistice)

1. Domnie 2. Fapte

3. Situatia Tarii Romanesti

4. Comentarii/impresii

TURUL GALERIEI

Este tehnica de invăţare prin cooperare care stimulează ”gândirea critică şi învăţarea eficientă”, (Dulamă 2002) încurajand copiii să-si spună opiniile cu privire la solutiile propuse de colegii lor.

Descrierea metodei:

1. Se formează grupe de 3- 4 copii2. Copiii organizaţi în grupuri rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii3. Produsele activitaţii grupelor de copii - desene, colaje, postere4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într- o galerie5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare gupurile de copii (in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluţiile sau ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster (intr- un loc mai interior de preferinţă pe margine) comentariile critice, întrebările ,ajutaţi de educatoare sau prin simbol6. După ce se încheie turul galeriei, gupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminându -şi produsul dupa criticile acestora.

6

CUBUL

Este o metodă ce permite explorarea unui subiect din mai multe perspective, contribuind la o abordare complexă şi integratoare a temei. Se poate utilize la toate tipurile de lecţii, imprimând lecţiei un caracter dinamic şi relaxant.

Etapele metodei:

- se realizează un cub pe ale cărui feţe se specifică: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează

- se pot nota direct cerinţele unei teme- se anunţă tema/subiectul discuţiei : ex :” Povestea unui om lenes”de Ion

Creanga- se împarte clasa în şase grupe- atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare echipă se face prin

rostogolirea cubului- fiecare grup va rezolva perspectiva unei feţe a cubului, astfel:

7

1.Cine a fost Ion Creanga?

5.Ce s-ar fi intamplat daca lenesul accepta propunerea cucoanei?

6.De ce nu e bine sa fim lenesi?

3.Voi ce a-ti fi facut cu el?

2.Prin ce se deosebeste un om harnic de unul lenes?

4.Omul lenes din poveste la cine te duce cu gandul?

- reuniunea perspectivelor prin prezentările făcute de un reprezentant al echipei

- lucrarea finală poate fi “desfăcută” şi afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

Cerinţele, sarcinile trecute pe feţele cubului nu trebuie să se refere doar la conţinuturi, se poate cere elevilor să-şi exprime sentimente, atitudini, să argumenteze pro şi contra o problemă etc. Modul de utilizare a metodei poate stimula creativitatea şi originalitatea organizării unei lecţii de către profesor ce-şi propune să atingă competenţe şi să formeze atitudini, valori, sentimente.

CVINTETUL

Este o altă metodă atractivă şi plăcută de elevi. Termenul semnifică o poezie cu cinci versuri. Regulile de scriere a acestei poezii sunt simple:

1. primul vers constă dintr-un singur cuvânt care descrie subiectul (de obicei un

substantiv);2. al doilea vers e format din două cuvinte care descriu subiectul (două

adjective);3. versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni

(verbe, eventual la gerunziu);4. al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprimă sentimente

faţă de subiect;5. ultimul vers est format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa

subiectului.Cvintetele pot servi ca:

- instrument de sintetizare a unor informaţii complexe- mijloc de evaluare a înţelegerii copilului- mijloc de exersare a creativităţii

Cvintetele sunt un instrument rapid si eficient de reflecţie, sinteză şi rezumare aconceptelor şi informaţiilor.

Iată câteva exemple:

NaturaÎmbelşugată, bogatăRenăscând, râzând, aducândBucurie,veselie, speranţă,

alinare

Primăvara.

SoareCălduros, luminosArzând, luminând, râzând

8

Bucurie,veselie,dragoste,armonie

Vara

Carte Minunată, înţeleaptă

Răsfoind, citind, învăţând Mulţumire, bucurie, preţuire,dăruiree Înţelepciune.

9

MOZAICUL

Este o metodă de învăţare care se bazează, pe distribuirea sarcinilor de învăţare unor grupuri de elevi astfel ca in urma colaborării fiecare elev să aibă întreaga schemă de învăţare. învăţarea diferenţiată se bazează pe ideea că unii elevi pot cunoaşte mai bine anumite aspecte ale conţinutului (specializare), dar că toţi elevii au aceleaşi cunoştinţe generale despre întregul subiect.

Numărarea elevilor şi împărţirea lor pe grupe după un algoritm specific este foarte importantă. Elevii vor fi grupaţi în 4 grupuri iniţiale de câte 4 elevi, fiecărui elev din grup atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4.

10

11

grup iniţial A

grup iniţial B

grup iniţial C

grup iniţial D

12

Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în sală: toţi elevii cu numărul 1 vor forma un grup de experţi, acelaşi lucru se întâmplă pentru elevii cu celelalte numere obţinându-se astfel patru grupuri de experţi:

4 4 4 42 2 2 2

1 1 1 1

grup

expert 1

experţi 2

grup experţi 3

grup experţi 4

Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine partea din materialul de studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din grupurile iniţiale. Pentru aceasta elevii vor discuta problemele şi informaţiile cele mai importante şi se vor gândi la o modalitate de a le prezenta, de a preda, partea pregătită de ei colegilor din grupul iniţial. Profesorul poate interveni ca moderator şi facilitator oferind consultanţă elevilor când aceştia ajung în momente de impas. După îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi elevii specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi predau colegilor lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial vom avea 4 elevi specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda partea lui. Astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi.

Este foarte important ca evaluarea sau verificarea să se facă din

întregul cunoştinţelor acoperind toate părţile lecţiei. Astfel toţi elevii vor fi stimulaţi să înveţe toate părţile lecţiei predate de colegii lor.

LASĂ-MI MIE ULTIMUL CUVÂNT

Aceasta este o altă activitate care ajută reflecţia ce urmează lecturii. Ea oferă un cadru pentru discutarea unui text. Această strategie poate fi folosită atunci când la activitate participă mai mulţi copii (2-3 sau mai mulţi) şi este deosebit de utilă pentru a-i face pe copiii mai timizi să participe la discuţie.

Etapele strategiei:

1. Când citesc un text, copiii vor identifica unul sau mai multe citate pe care le consideră deosebit de interesante sau pe care ar dori să le discute.2. Fiecare scrie citatul propriu pe o bucată de hârtie, menţionând neapărat şi pagina unde se află în text.3. Pe dosul bucăţii de hârtie, fiecare scrie un comentariu al citatului sau o idee cu care îl asociază, sau explică de ce a ales acel citat. Citatul ar putea să exprime o idee cu care copilul nu este de acord şi ar dori să verifice dacă ceilalţi participanţi la discuţie sunt sau nu de acord cu ea etc.4. După ce fiecare şi-a completat hârtiuţa cu citatul şi comentariul pe verso, invită pe unu dintre copiii care a identificat un citat în prima parte a textului să-l citească pentru ceilalţi. (E bine să se spună tuturor unde anume în text se află citatul, pentru ca toată lumea să-l poată urmări.)5. După ce l-a citit, cere-i să conducă discuţiile pe marginea acelui citat, adică să invite pe alţii să îl comenteze. Ai grijă ca discuţia să rămână la obiect şi limitează comentariile care ameninţă să devină prea caustice sau neserioase.6. Pentru a încheia discuţiile despre respectivul citat, copilul care a condus discuţiile va citi propriile însemnări cu voce tare, el având şi dreptul la ultimul cuvânt referitor la acel citat. Dacă el doreşte să mai adauge la ce a scris pe bileţel sau să concludă discuţiile care au avut loc, este dreptul lui şi oricine ar mai dori să intervină după ce el a vorbit, nu mai are dreptul. El are ultimul cuvânt.

SCHELETUL DE RECENZIE

Scheletul de recenzie este o modalitate de esentializare gradată a conţinutului informaţional a unor texte indeosebi literare şi de dimensiuni variate.De asemenea, este o modalitate de întarire a invăţarii prin asocierea acestor informatii cu desene, simboluri şi culori induse de lectură. Se recomandă următorii pasi pentru realizarea unui schelet de recenzie:

1. Spuneţi / scrieti intr- o propozitie conţinutul esenţial al textului.2. Spuneţi / scrieti intr- o expresie, eventual preluata din text, care sa sintetizeze acest conţinut3. Spuneţi / scrieti intr- un cuvant esenţa acestui conţinut 4. Redati printr un desen sau simbol problematica textului lecturat5. Asociaţi continutului o culoare.6. Spuneţi scrieti cel mai important lucru, aspect, idee pe care il conţine textul.

EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitatea de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.

Obiective: Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între idele

descoperite de copii în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

Material : O stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci săgeţi roşii,

jetoane

Descrierea metodei:1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat; pe steaua

mare se scrie sau desenează ideea centrală.2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul : CE? CINE? UNDE ? DE

CE ? CÂND ? iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare.Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte 3-4 colegi, organizându-se astfel în cinci grupuri.

3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi

comunică întrebările elaborate , fie un reprezentant al grupului , fie individual, în funcţie de potenţialul grupului / grupei. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi modul de cooperare şi interacţiune.

„ Explozia stelară ” este eficientă în lectura după imagini deoarece corespunde cerinţelor şi etapelor impuse de metodologia acesteia : enumerare, descriere, interpretare.

EXPLOZIA STELARA

Pălăriile gânditoare”

BIBLIOGRAFIE

Bru, 2007: Marc Bru, Metodele în pedagogie, Bucureşti,2007

Ionescu, Chiş, 1992: Miron Ionescu, Vasile Chiş, Strategii de predare-învăţare, Buc.1992

Pintilie, 2002: M. Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Cluj-Napoca, 2002

CINE?

CE?

UNDE?

Cine îi sare in ajutor gâscanului?

Cine vine alaturi de gâste?

Unde mergea gâscanul?

Unde si-a pierdut gâscanul papucii?

Ce a pierdut gâscanul?

Ce necaz are gâscanul?

“Povestea Gâstelor”

DE CE?

CAND?

Cand si-a pierdut gâscanul papucii?

Cand a observat ca nu mai are papuci?

Cand credeti ca isi va gasi papucii

De ce era suparat gâscanul?

De ce nu reuseste sa-si gaseasca papucii?

STUDIU DE SPCIALITATE – INTEGRAREA METODELOR INTERACTIVE ÎN PROCESUL DIDACTIC

decembrie 22, 2012

      Rate This

Autor: înv. Crețu Doina 

 Școala Gimnazială Nr. 1-sat Văleni, jud. Vaslui

Flexibilizarea ofertei de învăţare venite dinspre

şcoală este o dimensiune importantă a curriculum-ului, deoarece oferă

fiecărui tânăr şanse reale pentru identificarea şi valorificarea deplină a

propriilor aptitudini ale unui  tânăr capabil să răspună cerinţelor unor

realităţi în schimbare care pot fi rezumate în:

capacităţi de gândire critică şi divergentă;

motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare;

capacităţi de inserţie socială activă, atitudini şi valori

personalizate;

În acest sens, şcoala şi curriculum-ul trebuie să ofere un cadru coerent

şi flexibil, în care cooperarea, gândirea independentă, opinia liber

exprimată şi argumentată, atitudinile sociale pozitive să constituie

dimensiuni definitorii.

  Modelul interactiv   accentuează corelaţia şi interacţiunea reciprocă

predare-învăţare-evaluare.Conform modelului interactiv, menirea

procesului de învăţământ este aceea de a angaja elevul în trăirea unor

experienţe de învăţare noi. Prin urmare, metodele interactive  se

bazează pe cooperarea dintre elevi  în timpul  lecţiei. Nu se poate vorbi

de o abordare strictă a metodelor interactive la lecţii pentru că cel mai

adesea ele fuzionează cu cele active. De subliniat este faptul că ele

prezintă o serie de avantaje:

Echilibrarea efortului elevului şi învăţătorului;

Achiziţionarea cunoştinţelor prin eforturi proprii;

Formarea unor trăsături moral-cetăţeneşti (prietenia,

solidaritatea întrajutorarea).

Conceput ca un instrument de lucru, prezentul material aduce în faţa

învăţătorilor interesaţi  metode, procedee, tehnici de învăţare

interactive.

Ca metode utilizate pentru dezvoltarea gândirii critice pot fi

folosite: ciorchinele,  jurnalul dublu, pălăriile gânditoare,

braistorming,  mozaicul, ştiu-vreau să ştiu-am învăţat,

cvintetul.

„Pălăriile gânditoare”    este o tehnică ce constă în antrenarea

abordării  unei probleme din mai multe perspective, fiecare fiind

reprezentată de o culoare, mai corect de o pălărie colorată roşu,

albastru, alb, negru, galben, verde.

La  obiectul  Literatura pentru copii am folosit această tehnică la

povestea “Punguţa cu doi bani ” după Ion Creangă.

PĂLĂRIA ALBĂ : informează

Informează-ne care sunt personajele din această poveste.

PĂLĂRIA ROŞIE:  spune ce simte

Spune ce simţi pentru moş? Dar pentru babă? De ce?

PĂLĂRIA GALBENĂ:    aduce beneficii

Cum ar fi trebuit să se comporte baba cu moşul ca să-i fie şi ei

bine?

PĂLĂRIA NEAGRĂ:   identifică greşelile

Unde a greşit baba faţă de moş?

PĂLĂRIA VERDE:  generează idei noi

Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi găsit cocoşul punguţa cu doi

bani?

PĂLĂRIA ALBASTRĂ:  clarifică

Clarifică prin ce peripeţii a trecut cocoşul până l-a îmbogăţit pe moş,

aşezând  în  ordine imaginile. (fragment)

METODE INTERACTIVE UTILE ÎN NUANȚAREA ȘI ACTIVIZAREA VOCABULARULUI ELEVILOR

august 14, 2012

      1 Vote

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar

Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Activizarea elevilor în cadrul orelor de limba română

contribuie la nuanțarea și activizarea vocabularului acestora. În acest an școlar, am

aplicat la clasă metode active noi, prin care am urmărit dezvoltarea capacității de

exprimare, dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, scris și plastic.

Metoda ,,Cei patru mușchetari” am utilizat-o pentru înțelegerea

textului ,,Puișorii,, de Emil Gîrleanu. Această metodă se aplică pe un text pe care elevii îl

cunosc. Pentru desfășurarea activității am pregătit cele necesare orei, carioca

şi planşele pentru fiecare echipă. Fiecare elev a extras dintr-un bol un

bileţel pe care era notat unul din cuvintele: întrebător, clarificator,

prezicător, povestitor,  în funcţie de care am constituit  echipele.

Metoda celor 4 mușchetari presupune constituirea unor echipe din 4 elevi. După

explicarea sarcinilor de lucru elevii au lucrat în echipă aproximativ 25 de minute. Iată ce

are de făcut fiecare echipă:

Grupa I- Echipa ÎNTREBĂTORII

Această echipă va întocmi o listă cu întrebări a căror răspunsuri să

cuprindă elementele esenţiale ale lecturii. Ei trebuie să cunoască şi

răspunsurile.

Grupa II- Echipa  CLARIFICATORII

Membrii din această echipă vor clarifica cuvintele noi, expresiile

deosebite din text. Pot folosi dicţionarul.

Grupa III- Echipa POVESTITORII

Elevii din această echipă vor realiza o scurtă povestire a textului. Este

important să identifice elementele esenţiale ale textului.

Grupa IV- Echipa  PREZICĂTORII

Această echipă va face precizări asupra unor acţiuni sau asupra unor

personaje din text. De asemenea această echipă poate schimba finalul

textului, sau să aducă completări textului. (depinde de lecţie, clasă, de

dorinţa dascălului) (fragment)

PROIECTUL – METODĂ INTERACTIVĂ

august 19, 2011

      Rate This

Autor: prof. Popoiu Emilia

Școala Nr.5 ’’Elena Doamna” Tecuci

       Proiectul este o metoda didactica interactivă, cu rol

instructiv-educativ, mai puţin utilizată în trecut în învătământul

românesc. Prin metoda proiectului elevii”sunt constrânşi astfel să

efectueze în mod activ unele instruiri pe care nu le-ar putea realiza în

alte condiţii (să  răspundă, să prevadă, să planifice, să rezolve

probleme etc.) Proiectul este atât o cauză şi un motor de instruire, cât

şi o metodă pedagogică”. (Pelpel P. 1993, pag. 170)

Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe

baza unei teme date, care cuprinde analiza (din toate punctele de

vedere) a unei probleme şi a unui demers explicit de evoluţie şi

soluţionare a ei. Prin această metodă, elevii se confruntă cu o

problemă complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care

o analizează şi pentru care caută soluţii de rezolvare. Proiectul

constituie o provocare adecvată posibilităţilor elevilor şi implică o

activitate efectivă de cercetare, desfăşurată într-un interval de timp.

După demersul realizat  sunt mai multe tipuri de proiecte:

a) proiect de tip constructiv prin care elevii elaborează afişe, colaje

de fotografii,  colecţii, desene, lucrări din diferite materiale, imagini

etc.

De exemplu după ce elevii au studiat capitolul ,,În lumea basmelor şi

poveştilor’’ au realizat afişe ce au cuprins portretele personajelor

îndrăgite, hărţile poveştilor, imagini ale scenelor care le-au plăcut din

poveştile citite, fragmente din diferite povestiri referitoare la scenele

desenate.

b) proiect de tip problemă prin care elevii trebuie să rezolve o

situaţie-problemă (prevenirea distrugerii unor spaţii verzi sau de joacă,

amenajarea unei expoziţii cuprinzând lucrări ale elevilor, afişe cu

diferite îndemnuri  etc.).

c) proiect de tip învăţare prin care elevii trebuie să-şi îmbunătăţescă

o tehnică sau o procedură de instruire (utilizarea dicţionarului,

căutarea bibliografiei pentru o temă dată, folosirea hărţii şi atlasului,

navigarea pe internet etc.).

În realizarea proiectului se pot propune:

a) obiective cognitive – să identifice, să caracterizeze, să localizeze, şi

să clasifice informaţiile de care va avea nevoie la realizarea proiectului

b) obiective formative – să colecteze, să prelucreze, să selecteze, să

sintetizeze, să expună informaţii despre subiectul dezbătut de proiect,

să elaboreze un demers, să  distribuie sarcini, să coopereze, să

realizeze la termen sarcinile. (fragment)

METODE INTERACTIVEPENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT EFICIENT

 Prof. Gabriela Gorgan,

Şcoala Gimnazială Petriş, jud. Bistriţa Năsăud MOTTO:« Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă

implici o să înţeleg. » Anonim. Şcoala contribuie tot mai mult la modelarea personalităţii şi la cultivarea

trăsăturilor ei. În întreaga operă de formare a omului nou, a personalităţii sale, un rol important, uneori chiar decisiv, îl au primii ani de şcoală.

Şcolii primare îi revine sarcina de a forma primele deprinderi de muncă intelectuală. De aceea, este necesar ca învăţătorul să fie preocupat în permanenţă de perfecţionarea metodelor şi procedeelor de predare-învăţare, a stilului de muncă în general, pentru optimizarea procesului instructiv-educativ .

Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate faţă de tot ce este nou si important în specialitatea sa şi în pedagogie, iar în practică să dovedească un efort continuu spre autodepăşire, pentru a face faţă sarcinilor pe care le ridică învăţământul.

Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului.

Caracteristicile metodelor interactive:sunt atractive;

        stimulează implicarea activă în sarcina didactică;        stimulează iniţiativa;        asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor

şi deprinderilor;        asigură un demers interactiv al actului de predare-învăţare-

evaluare;        valorifică şi stimulează potenţialul creativ, originalitatea copiilor;        acţionează asupra gândirii critice a elevilor;        elevii devin responsabili în rezolvarea sarcinilor;        promovează învăţarea prin cooperare;        copiii învaţă să argumenteze acţiunile;        îi învaţă pe elevi să comunice între ei şi să asculte părerile celor

din jur. BRAINSTORMINGUL SAU CIORCHINELE DE IDEI

O strategie care oferă posibilitatea de a-i pune pe elevi în situaţia de a se gândi la o temă pe care o vor întâlni în text şi de a face asociaţii în legătură cu aceasta.

* Dacă, de exemplu, se citeşte un text despre primăvară, li se cere elevilor să se gândească la idei, sentimente, evenimente pe care le pot asocia acestui anotimp.

* Se realizează un ciorchine de idei reţea care să sintetizeze ideile exprimate de ei.

 JOCUL ANTICIPARILORSe aplică în etapa de prelectură.* Pornind de la titlul textului sau de la un fragment scurt care se citeşte,

elevii sunt întrebaţi despre ce cred ei că este vorba în text şi ce îi face să se gândească la o această anticipare.

* Li se pot oferi câteva variante de răspuns, iar ei să aleagă varianta pe care o consideră corectă.

 LECTURA PREDICTIVA* Presupune citirea fragmentată a textului, făcută de către

profesor/învăţător, care îi întreabă pe elevi ce cred că se va întâmpla mai departe şi de ce cred că se va întâmpla un anume lucru.

* Pe parcurs se întocmeşte o hartă a predicţiilor   care constă în confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipotezele relatate anterior

 CIORCHINELEEste un organizator grafic prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile

dintre ideile despre un subiect . Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi folosită atât ca metodă de predare-învăţare cât şi ca metodă de fixare.

Ciorchinele este o activitate de scriere eficientă, determinându-i pe elevii mai puţin motivaţi să lucreze. Poate fi nedirijat, când elevii notează toate ideile posibile într-o reţea realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele.

Avantaje:        nu se critică ideile propuse;        poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicare prealabilă a

categoriilor de informaţii aşteptate de la elevi;        se poate aplica individual, în perechi sau în grup;        se poate aplica în orice moment al lecţiei;        solicită gândirea şi capacitatea de a realiza analize, sinteze şi

comparaţii. 

METODA CADRANELORPrin trasarea a două perpendiculare, pe tablă sau în caiet, se obţin patru

cadrane.*Cadranele cu expresii atitudinale se pot completa frontal, pe grupe şi

individual.*Elevii pot primi fişe individuale   în care vor avea de completat cadranele:I. Am admirat…. II. Dezaprob….III. N-am înţeles… IV. Am învăţat….Sau fişe pe grupe, în acest caz fiecare grupă fiind solicitată să găsească

în text cât mai multe răspunsuri pentru un singur cadran pe care trebuie să-l completeze

Avantaje:        stimulează atenţia si gândirea;        scoate în evidenţă modul propriu de înţelegere;        conduce la sintetizare/esenţializare;        uşurează asimilarea de noi cunoştinţe;        se poate folosi la cu succes la orele de recapitulare şi consolidare;        se poate folosi în diferite momente ele lecţiei;        stimulează interesul elevilor pentru activitatea didactică.

 PROCESUL LITERAR*Este un joc de rol cu caracter general care presupune o dezbatere de pe

poziţii extreme (acuzare – apărare) a unor aspecte problematice dintr-o operă literară.

*Are o valoare constructivă mai mare atunci când este realizat pe baza unor alocuţiuni gândite şi redactate de elevi.

*Aceştia vor emite opinii personale cu privire la personajele incriminate, izvorâte din contactul direct cu textul literar.

 PROCESUL JUDICIARÎmpărţiţi-vă în 2 grupuri: acuzatorii şi apărătorii.*Simulaţi un proces judiciar în care învinuitul ar fi Garoffi, băiatul care a

lovit în ochi pe bătrân cu bulgărele de zăpadă şi nu-şi recunoaşte fapta.* Folosiţi expresiile:ApărătoriiVă rog să-mi permiteţi...Nu cred că...De unde să ştie băiatul că...El nu este vinovat...Mi-e milă de băiat, căci...Îi este teamă să...Fapta sa nu este atât de gravă, de aceea, rog...

AcuzatoriiCer pedepsirea...Îl acuz pe ...Vă aduceţi aminte cum...Este adevărat că..., dar...Fapta sa este o ...Ceea ce a făcut este foarte ....căci ..., deci cer să... CUBULMetoda cubului este folosită pentru explorarea unui subiect din mai multe

perspective . Ea oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare abordării complexe şi integratoare.

Avantaje:-determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a

acestora în rezolvarea sarcinilor;-permite diferenţierea sarcinilor de învăţare ;-formează deprinderi de muncă intelectuală;-stimulează gândirea logică a elevilor ;-creşte responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup;-sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii );-familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică;-formează abilităţi de comunicare şi cooperare .Limite:-rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;-se creează un zgomot oarecare ;-facilitează erori în învăţare;-nu există un control precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor

dobândite de fiecare elev. COPACUL IDEILORTehnica numită ,,copacul ideilor” presupune munca în grup. Este o

metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate. Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a cunoştinţelor.

 CVINTETUL

Metoda cvintetului pune accent pe forţa elevului, contribuind la formarea capacităţii de a rezuma şi sintetiza informaţiile, de a surprinde complexitatea unor idei, sentimente şi convingeri în câteva cuvinte.

Cvintetul este o poezie care impune sintetizarea informaţiilor/conţinuturilor dintr-un text în exprimări clare, care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5-7 minute.

Activitatea porneşte de la un cuvânt-cheie din lecţia zilei respective sau din lecţia anterioară, iar elevii, în timpul dat, trebuie să dovedească receptivitatea la cele discutate în clasă, bazându-se pe capacităţile lor de creaţie.

Regulile de întocmire a unui cvintet:-primul vers este format din cuvâtul tematic (un substantiv);-al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate

însuşirile cuvântului tematic );-al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerun ziu care să

exprime acţiuni ale cuvântu lui tematic);-al patrulea vers este format din patru cuvinte ce formea ză o propoziţie

prin care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul tematic);-al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează

tema/ideea.Avantajele metodelor moderne:

        transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;        este coparticipant la propria formare;        angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere;        asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în

echipă;        dezvoltă gândirea critică ;        dezvoltă motivaţia pentru învăţare;        permite evaluarea propriei activităţi.

Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor . Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are ca rezultat creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu în şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii copiilor de a interacţiona şi de a comuni ca, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială.

Prin măiestria şi priceperea de care dăm dovadă putem dezvolta creativitatea la elevi, dar putem ajunge si la o autostimulare a creativităţii.

 Bibliografie:ILIE, Emanuela. Didactica literaturii române. Iaşi: Polirom, 2008

CRIŞAN, Lucia. Cadrul didactic. Didactica disciplinelor. Metode, procedee educaţionale şi noi tehnologii. Noiembrie 2009

OPRESCU, Victor. Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului. Craiova: Scrisul românesc, 1983