1

METODE METODE ŞI STRATEGII DE ŞI STRATEGII DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE

ELEVELEV

--Ce presupune învăţarea centrată pe elev?Ce presupune învăţarea centrată pe elev?-Care este rolul metodelor de -Care este rolul metodelor de îînvnvăţăţare are

centratcentratăă pe elev? pe elev?-Ce metode folosim?-Ce metode folosim?

2

CE PRESUPUNE CE PRESUPUNE ÎÎNVNVĂŢĂŢAREA AREA CENTRATCENTRATĂĂ PE ELEV? PE ELEV?

Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveşte propria lui educaţie.

AVANTAJELE ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV:: CreCreşşterea motivaterea motivaţţiei iei elevilor, deoarece ace, deoarece aceşştia sunt contia sunt conşştientienţţi ci căă pot pot

influeninfluenţţa procesul de a procesul de îînvnvăţăţare;are; Eficacitate mai mare a Eficacitate mai mare a îînvnvăţăăţării rii şşi a aplici a aplicăării celor rii celor îînvnvăţăţate, deoarece ate, deoarece

aceste abordari folosesc aceste abordari folosesc îînvnvăţăţarea activarea activăă;; Învăţarea capătă sensÎnvăţarea capătă sens, deoarece a st, deoarece a stăăppââni materia ni materia îînseamnnseamnăă a o a o îînnţţelege;elege; Posibilitate mai mare de includerePosibilitate mai mare de includere - poate fi adaptat- poate fi adaptatăă îîn funcn funcţţie de ie de

potenpotenţţialul fiecarui elev, ialul fiecarui elev, de capacităţile diferite de învăţarede capacităţile diferite de învăţare, , dede contextecontextelele de de îînvnvăţăţare are specificespecifice..

3

CARE ESTE ROLUL METODELOR DE CARE ESTE ROLUL METODELOR DE ÎÎNVANVAŢŢARE CENTRATARE CENTRATĂĂ PE ELEV? PE ELEV?

Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţă şi fundamente, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care sa fie capabili sa le aplice în viaţa reală.

Printre metodele care activează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu ,,priză” la copii.

În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere unele strategii activ-participative, creative. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.

4

CE METODE FOLOSIM?CE METODE FOLOSIM?METODE CU VALENMETODE CU VALENŢŢE CREATOARE:E CREATOARE:;Brainstormingul;Brainstormingul٭٭;”Metoda ,,ciorchinelui”;Metoda ,,ciorchinelui٭٭;Turul galeriei;Turul galeriei٭٭;Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6٭٭;Dezbaterea panel;Dezbaterea panel٭٭;”Debate”;,,Debate,,٭٭.Jocul de rol.Jocul de rol٭٭

METODE CU VALENMETODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:ŢE ACTIVIZATOARE:;Metoda cadranelor;Metoda cadranelor٭٭;Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat٭٭;Mozaicul;Mozaicul٭٭;Discuţia;Discuţia٭٭;Reţeaua de discuţie;Reţeaua de discuţie٭٭;Cubul;Cubul٭٭;Organizatorii grafici;Organizatorii grafici٭٭;Problematizarea;Problematizarea٭٭.Studiul de caz.Studiul de caz٭٭

5

METODA CUBULUIMETODA CUBULUI Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte

explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective.perspective.

ETAPE:ETAPE:√√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, descrie,

compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.√ √ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;√√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup

rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului;rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului;√√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot

afişa/nota pe caiet).afişa/nota pe caiet).

6

EXEMPLUEXEMPLULimba şi literatura românăLimba şi literatura românăClasa a IV-aClasa a IV-aLecţia: Substantivul (consolidare)Lecţia: Substantivul (consolidare)

1. 1. DescrieDescrie partea de vorbire: substantiv.partea de vorbire: substantiv.Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomenePartea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomeneale naturii, stări sufleteşti, acţiuni se numeşte ale naturii, stări sufleteşti, acţiuni se numeşte substantivsubstantiv. . 2. 2. ComparăCompară în exemplele următoare felul substantivelor.în exemplele următoare felul substantivelor.Toţi copiii s-au aşezat pe Toţi copiii s-au aşezat pe pământpământ să iarba. (substantiv comun) să iarba. (substantiv comun)Planeta Planeta PământPământ are mulţi locuitori. (substantiv propriu) are mulţi locuitori. (substantiv propriu)CopiiiCopiii scriu frumos. (acţiune-verb) scriu frumos. (acţiune-verb) ScrisulScrisul este o necesitate. (denumirea acţiunii-substantiv) este o necesitate. (denumirea acţiunii-substantiv)PisicaPisica toarce pe sobă. (denumeşte o fiinţă) toarce pe sobă. (denumeşte o fiinţă)CarteaCartea este interesantă. (denumeşte un lucru) este interesantă. (denumeşte un lucru)

3. 3. AnalizeazăAnalizează substantivele subliniate din propoziţia: substantivele subliniate din propoziţia: MariaMaria merge la merge la cumpărăturicumpărături. (fel, gen, număr).. (fel, gen, număr).Maria – substantiv propriu, genul feminin, numărul singular.Maria – substantiv propriu, genul feminin, numărul singular.cumpărături – substantiv comun, genul feminin, numărul plural. cumpărături – substantiv comun, genul feminin, numărul plural.

7

4. Asociază substantivelor urmatoare adjective: substantivelor urmatoare adjective: ffata.....(frumoasata.....(frumoasăă) ) fetele....(ascultfetele....(ascultăătoare)toare)câcântece...(interesante) ntece...(interesante) ccâântecul...(nou)ntecul...(nou)băbăieieţţi..(harnici) i..(harnici) bbăăiatul...(scund)iatul...(scund)

5.5. AplicAplicăă utiliz utilizâând nd îîntr-un scurt text (dialog) 5/10 substantive ntr-un scurt text (dialog) 5/10 substantive pe care spe care săă le sublinia le subliniaţţii..Maria a plecat a plecat îîn n excursieexcursie.. Ea vede multe Ea vede multe lucruri lucruri interesante. interesante. ŞŞi-a cumpi-a cumpăărat rat suveniruri suveniruri pentru cei de acaspentru cei de acasăă. Ce bucuroas. Ce bucuroasăă este este fata fata ccă aă a mers in mers in excursie !excursie !

6.6. ArgumenteazArgumenteazăă de ce cuvintele subliniate de ce cuvintele subliniate îîn propozin propoziţţia ia urmurmăătoare sunt substantive: toare sunt substantive: EleviiElevii merg la merg la şşcoalcoalăă..- denumesc - denumesc * fiin* fiinţţe:e:eleviielevii;;

* lucruri:* lucruri:şşcoalcoalăă;; - se numara:- se numara: un elev-doi elevi;un elev-doi elevi; o o şşcoalcoalăă-dou-douăă şşcolicoli;; -li se poate ad-li se poate adăăuga un adjectiv: uga un adjectiv: elevii elevii harniciharnici; ; ffrumoasarumoasa şşcoalcoalăă..

8

METODA ,,METODA ,,ŞŞTIU/TIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢATÎNVĂŢAT

Metoda se bazează pe cunoaştere şi experienţele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate.

ETAPE:•Listarea cunoştinţelor anterioare

despre tema propusă;•Construirea tabelului (învăţător);•Completarea primei coloane;•Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua;•Citirea textului;•Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua

coloană, la care se adaugă noile informaţii;•Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare;•Reflecţii în perechi/cu întreaga clasă.

Ceea ce ştim/credem că ştimCeea ce ştim/credem că ştim Ceea ce vrem să ştimCeea ce vrem să ştim Ceea ce am învăţatCeea ce am învăţat

9

EXEMPLUEXEMPLUMatematicăMatematicăClasa a IV-aClasa a IV-aLecţia: Ordinea efectuării operaţiilorLecţia: Ordinea efectuării operaţiilor

ŞTIUŞTIU VREAU SĂ ŞTIUVREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢATAM ÎNVĂŢAT

-operaţii matematice: adunare, -operaţii matematice: adunare, scădere, inmulţire, imparţire.scădere, inmulţire, imparţire. -termeni, sumă, descăzut, scăzător, -termeni, sumă, descăzut, scăzător, rest, factori produs, deîmpărţit, rest, factori produs, deîmpărţit, împărţitor, cât, rest.împărţitor, cât, rest.

1. Cum se rezolvă 1. Cum se rezolvă exerciţiile cu paranteze (), [ exerciţiile cu paranteze (), [ ]] ??

Rezolvăm exerciţiile din paranteza Rezolvăm exerciţiile din paranteza rotundă şi apoi pe cele din cea pătrată.rotundă şi apoi pe cele din cea pătrată.

-proba operaţiilor:-proba operaţiilor:T1=S–T2 D=R+S; S=D–RT1=S–T2 D=R+S; S=D–RF1=P:F2 D=CxÎ+r; Î=(D-r):C F1=P:F2 D=CxÎ+r; Î=(D-r):C

2. Care este ordinea 2. Care este ordinea rezolvării acestor exerciţii?rezolvării acestor exerciţii?

Se rezolvă exerciţiile din paranteza Se rezolvă exerciţiile din paranteza rotundă, apoi cea pătrată se transformă în rotundă, apoi cea pătrată se transformă în rotundă şi apoi se rezolvă exerciţiul din rotundă şi apoi se rezolvă exerciţiul din paranteză. paranteză.

-operaţii de ordinul I (adunare, -operaţii de ordinul I (adunare, scădere) şi de ordinul II (înmulţire, scădere) şi de ordinul II (înmulţire, împărţire)împărţire)

3.Cum rezolvăm exerciţiile 3.Cum rezolvăm exerciţiile fără paranteze, dar care fără paranteze, dar care conţin toate operaţiile?conţin toate operaţiile?

Se rezolvă întâi exerciţiile de înmulţire şi Se rezolvă întâi exerciţiile de înmulţire şi împărţire, în ordinea în care sunt scrise, împărţire, în ordinea în care sunt scrise, apoi cele de adunare şi scădere.apoi cele de adunare şi scădere.

-parantezele (), -parantezele (), [[ ]].. 4.Cum rezolvăm 4.Cum rezolvăm problemele printr-un problemele printr-un exerciţiu?exerciţiu?

Realizăm planul problemei, observăm Realizăm planul problemei, observăm exerciţiile fiecărei aflări şi le grupăm într-exerciţiile fiecărei aflări şi le grupăm într-un exerciţiu folosind şi parantezele dacă un exerciţiu folosind şi parantezele dacă este cazul.este cazul.

-rezolvarea de probleme.-rezolvarea de probleme. 5.Cum compunem 5.Cum compunem probleme după un probleme după un exerciţiu?exerciţiu?

Ne gândim la operaţiile exerciţiului, ce Ne gândim la operaţiile exerciţiului, ce sintagme folosim, în ce ordine alcătuim sintagme folosim, în ce ordine alcătuim enunţul problemei.enunţul problemei.

10

METODA CIORCHINELUIMETODA CIORCHINELUIEste o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii.relevării unor noi asociaţii.

ETAPE:ETAPE:√ √ 1. Scrierea unui 1. Scrierea unui cuvântcuvânt/ a unei / a unei propoziţii – nucleupropoziţii – nucleu;;√ √ 2. Găsirea unor 2. Găsirea unor cuvintecuvinte/ / sintagmesintagme în legătură cu în legătură cu termenul pus în discuţie (noţiuni generale);termenul pus în discuţie (noţiuni generale);√√ 3. Trasarea unor 3. Trasarea unor liniilinii de la cuvânt/ propoziţie – nucleu de la cuvânt/ propoziţie – nucleu către cuvintele/ sintagmele noi;către cuvintele/ sintagmele noi;√√ 4. Completarea 4. Completarea schemeischemei până la exprimarea timpului. până la exprimarea timpului.

11

EXEMPLUEXEMPLU Limba şi literatura română Limba şi literatura română Clasa a III-a Clasa a III-a

Lecţia: ,,CarteaLecţia: ,,Cartea"",,Cărţile au suflet"

formatconţinut mesaje informaţii

coperţi foi

pagini anexe

texte imagini

nonliterare

reclama articolul

literare

în proză lirice

desene

simboluri

mari frumoase

emoţii

învăţături

interesante

utile

12

Metodele active acordă valoare activismului subiectului:

Valorifică gândirea critică/ creativitatea; Presupun complementaritate – relaţii; Sistematizează experienţe subiective; Presupun colaborare – cercetare comună;

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.

Acest tip de interactivitate determină ,,identificarea subiectului cu

situaţia de învăţare în care acesta este antrenat“ ceea ce duce latransformarea elevului în stăpânul propriei formări.