MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, … PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewaplicarea...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr................... la OMEN nr................din..................................

CURRICULUM

Pentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Piscicultor şi prelucrător de peşte

Domeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂ

Domeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

1

2013

AUTORI:

Dr. Moisiu Maria dr. medic veterinar, prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Dr. Tănăsie Petrişor dr. medic veterinar, prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Patape Marioara prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Tureac Anişoara

Ing. Livadariu Florica

prof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţaprof. grad didactic IColegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Oproiu Ana prof. grad didactic IGrupul Școlar Agricol „CONSTANTIN DOBRESCU” Curtea de Argeş, județul Argeș

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: Piscicultor şi prelucrător de peşteDomeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂDomeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

I. Pregătire practică Modulul I. Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole

Total ore: 175din care Laborator tehnologic 35

Instruire practică 140Modulul II. Ihtiologie şi ihtiopatologie


Instruire practică 105Modulul III. Tehnologia creşterii peştilor


Instruire practică 175Modulul IV. Prevenirea şi combaterea poluării mediului


Instruire practică -Modulul V. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto1


Instruire practică 70Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL٭Modulul VI. Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore/anNotă:

1 Pregătirea practică va fi realizată doar de persoane autorizate (ca profesor de legislaţie rutieră – pentru laborator, respectiv ca instructor auto – pentru instruirea practică); cele 70 ore/elev de instruire practică pentru conducerea tractorului şi auto vor fi efectuate prin programarea individuală a elevilor.

3

Total ore: 150din care Instruire practică 150

1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

HIDROLOGIE ŞI HIDROBIOLOGIE IHTIOLOGIE PESCUITUL ŞI TRANSPORTUL PEŞTELUI AMENAJĂRI PISCICOLE TEHNOLOGIA CREŞTERII PEŞTILOR IHTIOPATOLOGIA TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRIMARE A PEŞTELUI ŞI ICRELOR

4

Modulul I: HIDROLOGIE, HIDROBIOLOGIE ŞI AMENAJĂRI PISCICOLE

1. Notă introductivă

Modulul „Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic 140 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Piscicultor și prelucrător de pește” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Hidrologie și hidrobiologie din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Amenajări piscicole din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

HIDROLOGIE ŞI HIDROBIOLOGIE AMENAJĂRI PISCICOLE

5

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: HIDROLOGIE, HIDROBIOLOGIE ŞI AMENAJĂRI PISCICOLE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Prezintă obiectele acvatice din interiorul continentelor Ape temporare: - apele de şiroire şi torenţi Ape permanente: - pârâul, râul (elementele

râurilor şi formarea lor în plan, densitatea reţelei hidrografice, văile şi albiile)

Calcularea: - formulele specifice

Calculează suprafaţa secţiunii active şi a perimetrului udat

Descrierea apelor curgătoare temporare Caracterizarea apelor curgătoare

permanente

Rezultatul învăţării 2: Caracterizează bazinele hidrografice Caracteristici geometrice: suprafaţă, formă,

altitudine medie, pantă medie Caracteristici fizico-geografice: poziţia

geografică, clima, structura geologică, solul, relieful, vegetaţia şi gradul de acoperire cu ape stătătoare

Elemente morfologice: suprafaţa, lungimea, lăţimea, axa mare, axa mică, volumul de apă, adâncimea maximă, forma lacului

Dinamica apelor: - curenţi provocaţi de vânturi, seişe

Analizează elementele morfologice ale lacurilor şi a dinamicii apelor din lacuri

Definirea bazinului hidrografic Descrierea caracteristicilor geometrice

ale bazinelor hidrografice Indicarea caracteristicilor

fizicogeografice ale bazinelor hidrografice

Precizarea elementelor morfologice ale lacurilor şi a dinamicii apelor din lacuri

Rezultatul învăţării 3: Descrie scurgerea apei şi a aluviunilor Factori: temperatura, evaporaţia, umiditatea

aerului, precipitaţiile atmosferice Viteza: pe orizontală, pe verticală, viteza

medie Măsurare: flotori, morişti hidraulice, tuburi

hidrometrice, mod de exprimare, metoda analitică pentru debite, clupa de gheaţă

Aluviuni: surse, debit solid, turbiditatea

Determină factorii dinamici ai scurgerii Măsoară viteza apei râurilor, a debitelor şi a grosimii gheţii, folosind echipamente specifice Folosește echipamentele specifice pentru diferite măsurători Aplică normele de sănătate şi

Explicarea variaţiei vitezei apei râurilor Descrierea metodelor analitice Explicarea scurgerii aluviunilor Precizarea factorilor dinamici ai scurgerii

2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.

6

apei, mod de exprimare

securitate în muncă specifice folosirii echipamentelor

Rezultatul învăţării 4: Identifică factorii abiotici ai apelor dulci Factori fizici: densitate, vâscozitate,

tensiunea superficială, temperatura apei, culoarea, transparenţa

Factori chimici: oxigenul, hidrogenul, fosforul, azotul, calciul, duritatea apei

Determinări: - temperatura – termometrul de baie, termometrul reversibil

- culoarea – scara calorimetrică; - transparenţa – discul Secchi - densitatea – densimetre; - oxigenul – metoda precipitării; - ph-ul – metoda cu metiloranj, metoda colorimetrică

Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă

Determină temperatura, culoarea, transparenţa, densitatea şi a ph-ul apei prin diferite metode

Utilizează echipamentele specifice pentru determinările impuse

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice folosirii echipamentelor de lucru

Prezentarea factorilor fizici ai apei care influenţează fenomenele hidrologice

Indicarea principalilor factori chimici ai apei care influenţează viaţa peştilor

Descrierea metodelor de determinare a factorilor fizici şi chimici

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice folosirii echipamentelor de lucru

Rezultatul învăţării 5: Caracterizează viaţa din apele stătătoare dulci Ape dulci: - bazine acvatice naturale –

lacuri, bălţi, japşe - bazine acvatice artificiale – iazuri, heleşteie, lacuri de baraj

Clasificare: - eutrofe, oligotrofe, distrofe; Flora: - plante acvatice superioare –

flora dură, flora cu frunze plutitoare, flora moale

- plante acvatice inferioare – bacterii, ciuperci, alge

Fauna: - vertebrate acvatice – peşti, batracieni, reptile, păsări, mamifere

- nevertebrate acvatice – viermi, moluşte, crustacee, insecte,

Recunoaşte flora apelor stătătoare Recunoaşte fauna apelor stătătoare

Clasificarea lacurilor Identificarea apelor stătătoare dulci din

ţara noastră Descrierea planctonului

7

arahnide Plancton: - clasificare, componenţa

planctonului, înmulţirea organismelor planctonice, răspândirea planctonului, evaluarea producţiei de plancton din apă

Zone: - zona păstrăvului, zona lipanului, zona mrenei, zona crapului Caracteristici fluviu: - dimensiuni, aspect

hidrologic, viteza şi direcţia curentului, Dunărea: - albia, forma malurilor, braţe,

flora, fauna Caracteristici Delta Dunării: -

hidrobiologice, topografice, biologice, plaurul Deltei

Descriere: - flora – algele albastre, verzi, brune, roşii

- fauna – moluşte, crustacee, peşti, mamifere

Caracteristici: - viaţa bentală, viaţa pelagială (planctonul şi nectonul)

Rezultatul învăţării 6: Caracterizează viaţa din apele curgătoare şi apele marine Zonele de ape curgătoare: zona păstrăvului, zona lipanului, zona mrenei, zona crapului Caracteristicile fluviului Dunărea: dimensiuni, aspect hidrologic, viteza şi direcţia curentului, albia, forma malurilor, braţe, flora, fauna Caracteristicile luncii şi deltei Dunării:

- hidrobiologice, topografice, biologice, plaurul Deltei

Identifică zonele de ape curgătoare Identifică flora şi fauna din fluviul Dunărea

Descrierea zonelor apelor curgătoare în legătură cu caracteristicile pârâului şi a râului

Descrierea vieţii din apele mărilor şi oceanelor

Descrierea caracteristicilor biologice ale Mării Negre

Prezentarea caracteristicilor fluviului Dunărea

Caracterizarea luncii şi a Deltei DunăriiRezultatul învăţării 7: Descrie tipuri de bazine piscicole

Bazine naturale: - ape curgătoare – izvoare, pâraie, râuri, fluvii

Descoperă fenomenele ce influenţează negativ economia piscicolă

Prezentarea bazinelor naturale de ape curgătoare şi stătătoare

8

- ape stătătoare – bălţi, lacuri, lagune Bazine artificiale: - de apă curgătoare -

canale - de apă stătătoare – iazuri, heleşteie, lacuri de baraj, bazine agropiscicole şi stufopiscicole

Fenomene: - eroziune, colmatare

Caracterizarea bazinelor artificiale de apă Descrierea fenomenelor ce influenţează

negativ economia piscicolă

Rezultatul învăţării 8: Execută lucrări de amenajare a bazinelor piscicole Lucrări: - protejarea malurilor – garduri,

căsoaie, pragul, platforma submersibilă, abătătoare

Condiţii: - compartimentare, nivel apă, sistem de alimentare şi evacuare, refertilizare periodică, vegetaţia, legătura dintre bazinele complexului

Amenajare: - albii majore, albii minore, braţe secundare, braţe moarte, agropiscicole, stufopiscicole

Bazine artificiale- semisistematice (iazuri) – principii de amenajare, factori care

condiţionează amenajarea văilor - sistematice (heleşteie) – complexe salmonicole (bazine pentru puiet, bazine pentru adulţi), complexe cyprinicole (condiţii, principii, tipuri, compartimentare) - pepiniere piscicole (sistematice, semisistematice)

Norme: - specifice lucrărilor de amenajare a bazinelor piscicole

Execută lucrările pentru amenajarea albiei cursurilor de apă

Amenajează bazinele artificiale de apă Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare a bazinelor piscicole

Identificarea condiţiilor pentru amenajarea bazinelor naturale

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 9: Identifică construcţiile şi instalaţiile hidraulice de interes piscicol Canale: - tipuri – după modul de

construcţie, după rolul în exploatarea piscicolă Diguri şi baraje: - amplasare, materiale de

construcţii, procedee de construcţie, elemente de

Recunoaşte canalele pentru circulaţia apei în amenajările piscicole

Recunoaşte digurile şi barajele din pământ; Recunoaşte instalaţiile hidrotehnice din

Prezentarea bazinelor naturale de ape curgătoare şi stătătoare

Caracterizarea bazinelor artificiale de apă; Descrierea fenomenelor ce influenţează

9

profil pentru diguri şi baraje, tipuri de baraje Instalaţii hidrotehnice: - de alimentare (cu

acţiune orizontală, cu acţiune verticală) - de primenire şi evacuare a apei (călugăr, instalaţie specială pentru bazine nevidabile, instalaţie tip stăvilar, instalaţie tip deversor) - pentru traversarea obstacolelor (sifonul, apeductul, trecători)

Funcţionare: - călugărul, instalaţia pentru primenirea apei din bazinele nevidabile

Norme: - specifice lucrărilor hidrotehnice de interes piscicol

complexele piscicole Pune în funcţiune unele instalaţii

hidrotehnice de interes piscicol Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor hidrotehnice de interes piscicol

negativ economia piscicolă Caracterizarea instalaţiilor hidrotehnice

din complexele piscicole Explicarea modului de funcţionare a unor

instalaţii hidrotehnice de interes piscicol Explicarea importanţei construcţiilor şi

instalaţiilor hidrotehnice Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor hidrotehnice de interes piscicol

Rezultatul învăţării 10: Efectuează lucrări de întreţinere şi ameliorare a bazinelor piscicole Lucrări: specifice (gropi, şanţuri,

înierbarea taluzului) Măsuri: specifice (arături paralele,

făşia de fâneaţă, brâul de stufăriş sau păpuriş, perdea de arbori, canale drenoare, plugul pentru mâl)

Vegetaţie: dură (trestie, papură, pipirig, rogoz), moale (buruiană de apă), plutitoare

Defrişare: manuală, mecanică, chimică, biologică

Unelte: târpan, hârleţ, rizaca, cange, greblă, ghionder, cositori mecanice, coasă

Combatere: - metode de distrugere a algelor şi de îmbogăţire cu oxigen a apei

Amendamente: piatra de var ars, carbonatul de calciu

Îngrăşăminte: minerale, organice, verzi (asolamentul agropiscicol); tehnica aplicării amendamentelor şi îngrăşămintelor

Norme: specifice lucrărilor de întreţinere şi ameliorare a bazinelor piscicole

Pregătește uneltele de lucru Efectuează lucrările pentru amenajarea

cursurilor de apă Amenajează bazinele artificiale de apă Efectuează lucrările de reparare a digurilor

şi a barajelor de pământ Aplică măsurile de prevenire a colmatării

bazinelor piscicole Defrişează vegetaţia în bazinele piscicole

folosind unelte specifice Combate înflorirea apei Administrează amendamentele şi

îngrăşămintele în bazinele piscicole Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare, întreţinere şi ameliorare a bazinelor piscicole

Identificarea condiţiilor pentru amenajraea bazinelor naturale

Descrierea măsurilor de prevenire a colmatării bazinelor piscicole

Caracterizarea vegetaţiei din bazinele piscicole

Prezentrea metodelor de combatere a înfloririi apelor

Identificarea amendamemntelor şi îngrăşămintelor folosite în bazinele piscicole

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare, întreţinere şi ameliorare a bazinelor piscicole

10

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:Cap. I. Hidrologie

1. Elemente de hidrografie a râurilor Apele curgătoare temporare: apele de şiroire şi torenţii; Apele curgătoare permanente: - pârâul;- râul: elementele râurilor şi forma lor în plan, densitatea reţelei hidrografice, văile şi albiile râurilor, formulele de calcul specifice acestora;2. Bazine hidrografice Caracteristicile geometrice ale bazinelor hidrografice (bazinul de recepţie): suprafaţă, formă, altitudine medie, pantă medie.● Caracteristicile fizico-geografice ale bazinelor hidrografice: poziţia geografică, clima, structura geologică, vegetaţia, gradul de acoperire cu lacuri şi mlaştini. Elementele morfometrice ale lacurilor: - suprafaţa, lungimea, lăţimea, axa mare, axa mică, volumul de apă, adâncimea maximă, forma lacului. Dinamica apelor din lacuri - curenţi provocaţi de vânturi;- seişe.3. Modalităţi de scurgere a apei şi a aluviunilor- Factorii dinamici (climatici) ai scurgerii: temperatura, evaporaţia, umiditatea aerului, precipitaţiile atmosferice.● Modul de scurgere a apei:- variaţia vitezei apei râurilor – pe orizontală, pe verticală, viteza medie.- tehnica măsurării vitezei de scurgere a apei râurilor cu flotori, morişti hidraulice, tuburi hidrometrice, mod de exprimare a vitezei.- metode de măsurare a debitelor: metoda analitică,- tehnica măsurării grosimii gheţii cu clupa de gheaţă.● Indicii scurgerii aluviunilor: surse, debit solid, turbiditatea apei, mod de exprimare a acestora.Cap. II. Hidrobiologie

4. Factorii abiotici ai apelor dulci Factorii fizici ai apei care influenţează - fenomenele hidrobiologice: - densitatea, vâscozitatea, tensiunea superficială, temperatura, culoarea, transparenţa.● Factorii chimici ai apei care influenţează viaţa peştilor:- Oxigenul, hidrogenul, fosforul, azotul, calciul, duritatea apei, PH-ul.● Metode de determinare a: - temperaturii – termometria (termometrul de baie şi reversibil).- culorii – scara colorimetrică.- transparenţei – discul Secchi.- densităţii – densimetre. - oxigenului - metoda precipitării.- PH-ului – metoda cu metiloranj.5. Apele stătătoare dulci- bazine acvatice naturale: lacuri, bălţi, japşe.- bazine acvatice artificilale: iazuri, heleşteie, lacuri de baraj● Clasificare după caracteristicile fizico-chimice şi bogăţia în materie organică vie:- eutrofe (baltice).- oligotrofe (subalpine).- distrofe.

11

● Flora apelor stătătoare dulci:- plante acvatice superioare;- flora dură;- flora cu frunze plutitoare;- flora moale;- plante acvatice inferioare: bacterii, ciupercii, alge.● Fauna apelor stătătoare dulci:- vertebrate acvatice, peşti, batracieni, reptile, păsări, mamifere.- nevertebrate acvatice: viermi, moluşte, crustacee, insecte, arahnide.● Planctonul apelor stătătoare dulci:- clasificare, componenţă, răspândire, înmulţire a organismelor planctonice, evaluare a producţiei de plancton din apă.6. Apele curgătoare● Zonele de ape curgătoare: zona păstrăvului, zona lipanului, zona mrenei, zona crapului.● Caracteristicile fluviului Dunărea: dimensiuni, aspect hidrologic, viteza şi direcţia curentului, albia, forma malurilor, braţe, flora, fauna.● Caracteristicile luncii şi deltei Dunării:- hidrobiologice, topografice, biologice, plaurul Deltei.7. Apele marine● Viaţa din apele mărilor şi oceanelor:● Flora din apele mărilor şi oceanelor- algele albastre, algele verzi, algele brune, algele roşii.● Fauna din apele mărilor şi oceanelor:- moluşte, crustacee, peşti, mamifere.● Caracteristicile biologice ale Mării Negre:- viaţa bentală.- viaţa pelagială (planctonul şi nectonul).8. Bazine piscicole Bazine naturale de apă curgătoare:

- izvoare, pâraie, râuri, fluvii; Bazine naturale de apă stătătoare:- bălţi, lacuri, lagune; Bazine artificiale de apă:- Bazine artificiale de apă curgătoare: canale;- Bazine artificiale de apă stătătoare: iazuri, heleşteie, lacuri de baraj, bazine agropiscicole şi stufopiscicole;Eroziunea şi colmatarea;Cap. III. Amenajări piscicole1. Lucrări de amenajare a bazinelor naturale de apă Lucrări de amenajare a bazinelor naturale de apă din regiunea de munte; Protejare a malurilor: garduri, căsoaie, prag, platforma submersibilă, abătătoare; Lucrări de amenajare a bazinelor naturale de apă din regiunea colinară şi de şes în scop piscicol;

- amenajare albii majore;- amenajare albii minore;- amenajare braţe secundare;- amenajare braţe moarte;- amenajări agropiscicole şi stufopiscicole; Lucrări de amenajare a bazinelor artificiale de apă

12

Bazine de apă semisistematice: iazuri;- Principii de amenajare;- Factori care condiţionează amenajarea văilor; Bazine de apă sistematice: heleşteie- Complexe salmonicole: bazine pentru puiet, bazine pentru adulţi;- Complexe ciprinicole: condiţii, principii, tipuri, compartimentare;- Pepiniere piscicole: semisistematice, sistematice.Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare a bazinelor piscicole.2. Construcţii şi instalaţii de interes piscicol Instalaţii hidrotehnice de alimentare cu acţiune orizontală; Instalaţii hidrotehnice de alimentare cu acţiune verticală; Instalaţii de primenire şi evacuare:- călugăr pentru bazine vidabile;- călugăr prevăzut cu deversor;- instalaţie specială pentru bazine nevidabile;- instalaţie tip stăvilar;- instalaţie tip deversor; Instalaţii pentru traversarea obstacolelor:- sifonul, apeductul, trecători pentru peşti;Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor hidrotehnice de interes piscicol.3. Lucrări de întreţinere şi ameliorare a bazinelor piscicole Lucrări pentru protecţia digurilor şi a barajelor de pământ (gropi, şanţuri, înierbarea talazului); Măsuri de prevenire a colmatării bazinelor piscicole:

- arături paralele;- fâşia de fâneaţă;- brâul de stufăriş sau păpuriş;- perdea de arbori;- canale drenoare;- plugul pentru mâl;

Metode de defrişare a vegetaţiei bazinelor piscicole:- manuală;- mecanică;- chimică;- biologică;

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

postere, imagini foto sau video, albume, machete bazine instrumente de măsurare: flotori, morişti hidraulice, tuburi hidrometrice, clupa de gheaţă aparatură pentru diferite determinări: termometre, scară colorimetrică, discul Secchi,

densimetre reactivi pentru diferite analize fauna acvatică: peşti, batracieni, reptile, păsări, mamifere, viermi, moluşte, crustacei,

insecte, arahnide13

flora acvatică: alge machete ale instalaţiilor hidrotehnice amendamente şi îngrăşăminte pentru bazinele piscicole unelte pentru defrişarea vegetaţiei în bazinele piscicole: - târpan, hârleţ, rizaca, cange,

greblă, ghionder, cositori mecanice, coasă

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul ,,Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale

elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Hidrologie, hidrobiologie şi amenajări piscicole” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a factorilor abiotici ai apelor dulci, a florei şi faunei acvatice, a canalelor pentru circulaţia apei în amenajările piscicole, a bazinelor artificiale;- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză, a factorilor fizici ai apei care influenţează fenomenele hidrologice şi a factorilor chimici ai apei care influenţează viaţa peştilor, a

14

lucrărilor pentru amenajarea albiei cursurilor de apă, a metodelor de combatere a înfloririi apei, a eficienţei amendamentelor şi îngrăşămintelor în bazinele piscicole, a metodelor de defrişare a vegetaţiei în bazinele piscicole; - exerciţii de identificare a construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, identificare a digurilor şi barajelor din pământ; - activităţi practice:

Calcularea suprafeţei secţiunii active şi a perimetrului udat; Măsurarea vitezei apei râurilor, a debitelor şi a grosimii gheţei; Determinarea temperaturii, culorii, transparenţei, densităţii şi a pH-ului apei prin diferite

metode; Recunoaşterea florei apelor stătătoare; Recunoaşterea faunei apelor stătătoare; Analizarea planctonului; Efectuarea lucrărilor pentru amenajarea cursurilor de apă; Efectuarea lucrărilor pentru amenajarea bazinelor artificiale de apă; Recunoaşterea canalelor pentru circulaţia apei în amenajările piscicole; Utilizarea instalaţiilor hidrotehnice; Efectuarea lucrărilor de reparare a digurilor şi a barajelor de pământ; Aplicarea măsurilor de prevenire a colmatării bazinelor piscicole; Defrişarea vegetaţiei în bazinele piscicole folosind unelte specifice; Combaterea înfloririi apei; Administrarea amendamentelor în bazinele piscicole; Administrarea îngrăşămintelor în bazinele piscicole;

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în Standardele de Pregătire Profesională.

Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

15

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Adam A. şi colab. Pescuitul industrial, Editura Tehnică, Bucureşti, 19812. Banu C. şi colab. Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura

Tehnică, Bucureşti, 19993. Bogatu D. Adam A.,

Ene CPiscicultură - manual clasa a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982/1989

4. Ene C. Piscicultură - manual clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981/1989

Modulul II: IHTIOLOGIE ŞI IHTIOPATOLOGIE

16


Modulul „Ihtiologie şi ihtiopatologie” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Ihtiologie şi ihtiopatologie” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Ihtiologie din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Ihtiopatologie din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


IHTIOLOGIE IHTIOPATOLOGIE

17

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: IHTIOLOGIE ȘI IHTIOPATOLOGIECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Identifică caracterele morfologice şi părţile componente ale tegumentului, scheletului şi musculaturii la peşti Caractere: - forma corpului, capul,

trunchiul şi coada Tegument: - structură Formaţiuni: - glande, organe luminoase,

solzi Schelet: - scheletul axial – craniu, coloană

vertebrală - scheletul înotătoarelor

Musculatura: - musculatura somatică - muşchii trunchiului, capului, centurilor şi înotătoarelor perechi - organele electrice - musculatura viscerală

Recunoaşte caracterele morfologice Recunoaşte tegumentului şi a

formaţiunilor tegumentare Delimitează părţile principale ale

scheletului peştilor Delimitează părţile componente ale

musculaturii la peşti

Descrierea caracterelor morfologice Identificarea tegumentului şi a

formaţiunilor tegumentare Identificarea părţilor principale ale

scheletului peştilor Identificarea părţilor componente ale

musculaturii la peşti Explicarea locomoţiei la peşti

Rezultatul învăţării 2: Recunoaşte aparatele, sistemele şi organele din corpul peştilor şi explică funcţionalitatea acestora Aparate: - digestiv – cavitatea

bucofaringiană, intestinul, ficatul, pancreasul, vezica gazoasă

- respirator – branhii, organe respiratorii suplimentare - excretor – rinichii - reproducător – glandele genitale - cardiovascular – sânge, limfă, sistem circulator (inima, vasele), splina

Recunoaşte aparatele şi componentele acestora la peşti

Recunoaşte organele de simţ la peşti

Identificarea aparatelor şi a componentelor acestora la peşti

Descrierea componentelor sistemului nervos la peşti

Identificarea organelor de simţ la peşti Enumerarea principalelor glande cu

secreţie internă la peşti Explicarea funcţiilor aparatelor,

sistemului nervos şi a organelor de simţ la peşti


18

Sistem nervos: - central – măduva spinării, encefalul

- periferic – nervii - vegetativ

Organe de simţ: - tactile, olfactive, gustative, auditive

Glande: - hipofiza, suprarenale, pancreasul endocrin, glande sexuale

Funcţii: - digestia şi metabolismul la peşti – funcţiile: secretorie, motorie, absorbţie

- respiraţia - excreţia - reproducerea - circulaţiaRezultatul învăţării 3: Identifică speciile de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes şi clasa Chondrichthyes

Specii: - Acipenseriformes (sturioni) – morunul, cega, nisetrul, păstruga

- Clupeiformes (salmonide) – scrumbia de Dunăre, rizeafca, şprotul, gingirica, sardinela, heringul, sardeaua, hamsia, păstrăvul, somnul, lipanul, ştiuca - Chondrichthyes – rechinii

Caractere: - morfologice, productive, biologice

Specii reprezentative: - morunul, cega, nisetrul, păstruga, scrumbia de Dunăre, heringul, sardeaua, hamsia, păstrăvul, somnul, lipanul, ştiuca

Recunoaştere: - după caractere Importanţă: - economică

Recunoaşte principalele specii de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes şi clasa Chondrichthyes

Recunoaşte caracterele morfologice a speciilor de peşti reprezentative

Recunoaşte speciile de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes şi clasa Chondrichthyes

Specificarea principalelor specii de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes şi clasa Chondrichthyes

Descrierea caracterelor speciilor de peşti reprezentative

Identificarea speciilor de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes şi clasa Chondrichthyes

Explicarea importanţei sturionilor şi salmonidelor

Rezultatul învăţării 4: Recunoaşte speciile de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes Specii: - Cyprinidae: crapul, plătica,

carasul, linul, avatul, caracuda, văduviţa, babuşca, morunaşul, obleţul, scobarul,

Recunoaşte principalele specii de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes

Caracterizează speciile de peşti

Specificarea principalelor specii de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes

19

mreana, sabiţa, cosacul, batca, roşioara, sângerul, novacul, cosaşul, ţiparul, grindelul, zvârluga, somnul, somnul pitic

- Percidae: bibanul, şalăul, ghiborţul, fusarul, pietraru, barbunul, lufarul, stavrizii, dragonul, scrumbii albastre ( macrouri), pălămida, tonul, peştele spadă, guvidele, hanosul, rândunica de mare, bibanii de mare


Specii reprezentative: - Cyprinidae: crapul, plătica, carasul, sângerul, novacul, cosaşul, ţiparul, grindelul, zvârluga, somnul, somnul pitic

- Percidae: bibanul, şalăul, lufarul, stavridele, scrumbia albastră, pălămida, tonul, bibanii de mare

Identificare: - după caracteristicile morfologice, productive şi biologice

Importanţă: - economică

reprezentative pentru cele două ordine Recunoaşte speciile reprezentative de

peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes

Descrierea speciilor de peşti reprezentative pentru cele două ordine

Identificarea speciilor reprezentative de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes

Explicarea importanţei speciilor de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes

Rezultatul învăţării 5: Identifică speciile de peşti din ordinele Gadiformes, Anguiliformes, Beloniformes, Mugiliformes, Pleuronectiformes Specii: - ordinul Gadiformes – codul,

bacaliarul, mihalţul, merluciu - ordinul Anguiliformes – anghila (ţiparul de mare) - ordinul Beloniformes - zărganul - ordinul Mugiliformes – chefalii, labanul, singhilul - ordinul Pleuronectiformes – calcanul, cambula, limba de mare


Specii reprezentative: - codul, merluciu,

Recunoaşte principalele specii de peşti din ordinele Gadiformes, Anguiliformes,

Beloniformes, Mugiliformes, Pleuronectiformes

Recunoaşte caracterele morfologice ale speciilor de peşti reprezentative pentru cele cinci ordine

Recunoaşte speciile reprezentative de peşti descrise

Precizarea principalelor specii de peşti din ordinele Gadiformes, Anguiliformes,

Beloniformes, Mugiliformes, Pleuronectiformes

Descrierea caracterelor speciilor de peşti reprezentative pentru cele cinci ordine

Identificarea speciilor reprezentative de peşti descrise

Explicarea importanţei acestor specii de peşti

20

anghila, zărganul, chefalul, labanul, calcanul, cambula

Identificare: - după caractere Importanţă: - economică

Rezultatul învăţării 6: Descrie bolile infecţioase, bolile constituţionale şi bolile interne ale peştilor Boli infecţioase: - Hidropizia, Inflamaţia

vezicii înotătoare a cyprinidelor - Variola, Furunculoza salmonidelor

Caracteristici: - etiologie, receptivitate, simptome, leziuni anatomopatologice, tratament, profilaxie, combatere

Boli constituţionale: - Anomaliile, Monştrii, Chisturile

Boli interne: - provocate de agenţi fizici - şocul termic, răceala, traumatismele

- provocate de agenţi chimici – asfixia, tulburările produse de variaţiile de salinitate, tulburările produse de substanţe toxice - boli de nutriţie - bolile tubului digestiv, degenerarea grasă a ficatului, avitaminozele, vărsatul

Recunoaşte unele boli constituţionale ale peştilor

Recunoaşte unele boli infecţioase ale peştilor

Descoperă bolile interne ale peştilor

Caracterizarea bolilor infecţioase ale peştilor

Identificarea bolilor infecţioase ale peştilor

Descrierea bolilor constituţionale ale peştilor

Descrierea bolilor interne ale peştilor

Rezultatul învăţării 7: Identifică bolile parazitare ale peştilor şi prădătorii acestora Parazitoze vegetale: - Branhiomicoza,

Saprolegniaza Grupe: protozoare, celenterate, viermi,

moluşte, crustacee, insecte Parazitoze animale: - Costiaza,

Ihtioftiriaza, Trichodiniaza, Dactilogiroza, Cestodozele, Piscicoloza, Ergasiloza, Lerneaza, Arguloza, Ectoparazitoze

Prădători: - mamifere acvatice, păsări

Recunoaşte parazitozele vegetale ale peştilor

Recunoaşte bolile produse de paraziţii animali la peşti

Recunoaşte prădătorii peştilor

Identificarea parazitozelor vegetale ale peştilor

Specificarea grupelor de animale din care fac parte paraziţii animali ai peştilor

Identificarea bolilor produse de paraziţii animali la peşti

Descrierea prădătorilor peştilor

21

ihtiofage, amfibieni, insecte reptile, acvatice

Rezultatul învăţării 8: Aplică măsuri de igienă în sectorul piscicol Bazine: - curăţirea mecanică, dezinfecţia

chimică, starea sanitară a peştelui; Scule şi ambarcaţiuni: - curăţirea mecanică,

dezinfecţia chimică şi termică Alimente: - condiţii de pregătire şi de

depozitare Norme: - specifice lucrărilor de igienizare

în sectorul piscicol

Execută igienizarea bazinelor Igienizează sculele şi ambarcaţiunile Asigură igiena alimentaţiei peştilor Aplică normele de securitate şi sănătate în

muncă specifice lucrărilor de igienizare în sectorul piscicol

Descrierea metodelor de igienizare a bazinelor piscicole

Precizarea modului de igienizare a sculelor şi ambarcaţiunilor

Explicarea condiţiilor de pregătire şi depozitare a alimentelor pentru peşti

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de igienizare în sectorul piscicol

22


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:I. Morfologia, anatomia, fiziologia şi ecologia peştilor:● Forma şi dimensiunile peştilor:- corp, cap, triunghi, coadă.● Tegumentul şi formaţiunile tegumentare:- structură, glande, organe luminoase, solzi.● Scheletul peştilor:- scheletul axial – craniu, coloana vertebrală, coaste- scheletul înotătoarelor.● Musculatura şi locomoţia:- musculatura somatică: muşchii trunchiului, muşchii capului (ochilor), muşchii centurilor şi înotătoarelor perechi, organele electrice.- musculatura viscerală.- locomoţia peştilor.● Aparatul digestiv: cavitatea bucofaringiană, intestinul, ficatul, pancreasul, vezica gazoasă.- Digestia şi metabolismul. - Funcţiile: secretorie,.motorie,.absorbţie.● Aparatul excretor: rinichii- Excreţia.● Aparatul reproducător: glandele genitale - ovare, testicule; - conducte genitale; - Reproducere.● Aparatul cardiovascular: sânge, limfă, sistem circulator (inimă,vase), splină;- Circulaţia.● Sistemul nervos: - central (encefalul,măduva spinării);- periferic: nervii;- vegetativ; Organele de simţ: tactile, gustative, olfactiv,auditiv, vizual. ● Glandele cu secreţie internă: hipofiza, suprarenale, pancreasul endocrin, glandele sexuale.II. Sistematica peştilor● Ordinul Acipenseriformes (sturionii):- Specii: morunul, cega, nisetrul, păstruga;● Ordinul Clupeiformes:- Specii: scrumbia de Dunăre, heringul, rizeafca, şprotul, gingirica, sardinela, sardeaua, hamsia, păstrăvul, somnul, lipanul, ştiuca;● Clasa chondrichthyes – rechinii:● Caractere morfologice, productive şi biologice la: morun, nisetru, cegă, păstrugă, scrumbia de Dunăre, hering, sardea, hamsie, păstrăv, somn , lipan, stiucă, rechini.● Importanţa economică a sturionilor şi salmonidelor.● Ordinul Cypriniformes:- Specii: crapul, plătica, carasul, linul , avatul, caracuda, văduviţa, babuşca, morunaşul, obletul, scobarul, mreana, sabiţa, cosacul, batca, roşioara, sângerosul , novacul, cosaşul, ţiparul, grindelul, zvârluga, somnul, somnul pitic.● Ordinul Perciformes:- Specii: bibanul, şalăul, ghiborţul, fusarul, pietraru, barbunul, lufarul, stavrizii, dragonul, scrumbii albastre (macrouri), pălămida, tonul, peştele spadă, guvizi, hanosul, rândunica de mare, zglăvoc, scorpia de mare, bibanii de mare.

23

● Caractere morfologice, productive şi biologice la: crap, plătică, caras, sânger, novac, cosaş, ţipar, grindel, zvârlugă, somn, somn pitic, biban, lufar, şalău, stavride, scrumbie albastră, pălămidă, ton, bibanii de mare.● Importanţa economică a Cyprinidelor şi Percidelor.● Ordinul Gadiformes:- Specii: codul, bacaliarul, mihalţul, merluciu.● Ordinul Anguiliformes:- Specii: anghila (ţiparul de mare).● Ordinul Beloniformes:- Specii: zărganul.● Ordinul Mugiliformes:- Specii:chefalii, labanul, singhilul.● Ordinul Pleuronectiformes:- Specii: calcanul, cambula, limba de mare.● Caractere morfologice, productive şi biologice la: cod, merluciu, anghilă, zărgan, chefal, laban, calcan, cambulă.● Importanţa economică a acestor specii de peşti.III. Bolile pestilor1. Bolile infecţioase ale peştilor – descriere:- Hidropizia infecţioasă;- Inflamaţia vezicii inotătoare a ciprinidelor;- Variola;- Furunculoza salmonidelor;- Planul de expunere (caracteristici, etiologie, receptivitate, simptome, leziuni anatomopatologice, diagnostic, tratament, profilaxie şi combatere);2. Bolile constituţionale ale peştilor;- Anomaliile – descriere;- Monştrii;- Chisturile: tipuri, formare;- Bolile interne ale peştilor;3.Bolile provocate de agenţi fizici: descriere;- Şocul termic;- Răceala;- Traumatisme;4. Boli provocate de agenţi chimici: descriere;- Asfixia;- Tulburări produse de variaţiile de salinitate;- Tulburări produse de substanţe toxice.5. Boli de nutriţie: descriere;- Bolile tubului digestiv;- Degenerarea lipidică a ficatului;- Avitaminozele;- Vărsatul;6. Parazitoze vegetale ale peştilor (Micozele) – descriere:- Branhiomicoza;- Saprolegnioza;7. Parazitoze animale ale peştilor: descriere, combatere:- Grupe: protozoare, celenterate, viermi, moluşte, crustacee, insecte: Costiaza, Ihtioftiriaza, Trichodinioza, Dactilogiroza, Cestodozele, Piscicoloza, Ergasiloza, Lerneaza, Arguloza, Ectoparazitoze;IV. Prădătorii peştilor:- Mamifere acvatice;

24

- Păsări ihtiofage;- Reptile;- Amfibieni;- Insecte acvatice;V. Igiena piscicolă Igiena bazinelor:- Curăţire mecanică;- Dezinfecţia chimică;- Starea sanitară a peştelui; Igiena sculelor şi a ambarcaţiunilor:- Curăţire mecanică;- Dezinfecţia chimică şi termică; Igiena alimentaţiei peştilor: - Condiţii de pregătire şi de depozitare a alimentelor; Norme de igienă şi securitate a muncii specifice lucrărilor de igienizare în sectorul piscicol.




mulaje, postere, peşti din specii diferite, organe proaspete sau conservate, imagini foto sau video, albume, mostre de furaje;

ustensile pentru igienizarea bazinelor piscicole, soluţii chimice pentru igienizarea bazinelor, sculelor şi ambarcaţiunilor din sectorul piscicol;

soluţii pentru igienizare: var stins, formol, sodă caustică, clorură de var; preparate anatomo-patologice cu diferite boli; insectare, paraziţi conservaţi, păsări ihtiofage, reptile, amfibieni conservate;


Conţinuturile programei modulului ,,Ihtiologie şi ihtiopatologie” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul ,,Ihtiologie şi ihtiopatologie” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.



25






Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Ihtiologie şi ihtiopatologie” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a speciilor şi raselor de peşti, a sortimentelor de furaje, a bolilor peştilor;- exerciţii aplicative de comparare a diferitelor sisteme de creştere şi întreţinere a peştilor, a metodelor de igienizare a alimentelor pentru peşti, a diferitelor afecţiuni specifice peştilor;- exerciţii de identificare a speciilor de peşti, a caracterelor morfologice ale peştilor, aparatelor, sistemelor şi organelor din corpul peştilor, a bolilor parazitare ale peştilor şi a prădătorilor peştilor; - activităţi practice:

Recunoaşterea caracterelor morfologice ale peştilor; Recunoaşterea aparatelor, sistemelor corpul peştilor; Recunoaşterea organelor de simţ la peşti; Recunoaşterea speciilor de peşti; Recunoaşterea speciilor de peşti din ordinele Acipenseriformes, Clupeiformes

şi clasa Chondrichthyes, Recunoaşterea speciilor de peşti din ordinele Cypriniformes şi Perciformes; Recunoaşterea speciilor de peşti din ordinele ordinele Gadiformes, Anguiliformes,

Beloniformes, Mugiliformes, Pleuronectiformes; Recunoaşterea parazitozelor vegetale ale peştilor; Recunoaşterea prădătorilor peştilor; Recunoaşterea bolilor produse de paraziţi animali la peşti; Executarea igienizării bazinelor; Igienizarea sculelor şi ambarcaţiunilor; Asigurarea igienei alimentaţiei peştilor; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de igienizare în

sectorul piscicol;

26


Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didacticva măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în Standardele de Pregătire Profesională.

Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de










8. Bibliografie1. Adam A. şi colab. Pescuitul industrial, Editura Tehnică, Bucureşti, 19812. Banu C. şi colab. Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura




27

Modulul III: TEHNOLOGIA CREŞTERII PEŞTILOR


Modulul „Tehnologia creşterii peştilor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Tehnologia creșterii peștilor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia creșterii peștilor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea la care se referă modulul

TEHNOLOGIA CREŞTERII PEŞTILOR

28


MODULUL: TEHNOLOGIA CREŞTERII PEŞTILORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Caracterizează sistemele de gospodărie şi exploatare piscicolă Sisteme: - piscicultură intensivă,

semiintensivă, superintensivă, extensivă Cicluri: - ciclul de creştere de 1 an

- ciclul de creştere de 2 ani - ciclul de creştere de 3 ani

Tipuri: - pepiniere producătoare de puiet pentru populare; crescătorii propriu-zise producătoare de peşte de consum; crescătorii mixte

Particularităţi: - maturitatea elementelor sexuale (ovogeneza, spermatogeneza); - factori externi care influenţează maturarea celulelor sexuale şi reproducerea; - tipuri de reproducere (naturală, dirijată, artificială); - dezvoltare (embrionară, larvară);

Metode: - creştere în rasă curată - creştere prin încrucişare

Recunoaşte tipurile de crescătorii piscicole intensive

Prezentarea sistemelor de gospodărie piscicolă

Descrierea ciclurilor de exploatare în piscicultură

Clasificarea tipurilor de crescătorii piscicole intensive

Descrierea particularităţilor biologice ale înmulţirii peştilor

Descrierea metodelor de creştere a peştilor şi a modului de aclimatizare a acestora

Rezultatul învăţării 2: Aplică tehnologia de creştere a crapului Rase: - crapul sălbatic – varietăţi (crap

ghebos, săltăreţ, lung); - crapul de cultură – rase (Lausitz, Galiţian, Boemia, forma Frăsinet)

Particularităţi: - selecţie şi creştere a reproducătorilor

- reproducere (dirijată, artificială)

Recunoaşte rasele de crap din ţara noastră

Populează bazinele în cele două sisteme Executa furajrea crapului Execută lucrările pe timpul iernării

crapului Aplică normele de securitate şi sănătate

Identificarea raselor de crap din ţara noastră

Descrierea particularităţilor reproductive ale crapului

Clasificarea sistemelor de populare Identificarea sortimentelor de furaje Descrierea tehnicii de furajare a


29

- pepiniere cyprinicole - heleştee de creştere – varaI - heleştee de creştere vara a II-a şi a III-a

Sisteme de populare: - monocultură, policultură

Furajare: - grupe de furaje; calităţile unui furaj corespunzător; componenţa raţiilor; tehnica pregătirii şi administrării furajelor

Iernare: - factori interni care influenţează iernarea; - factori externi care influenţează iernarea; - lucrări pe timpul iernării peştelui

Norme: - specifice lucrărilor de furajare a crapului

în muncă specifice lucrărilor în crescătoriile de crap

crapului Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor în crescătoriile de crap

Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnologia de creştere a linului, a plăticii, a carasului şi a anghilei Linul: - reproducţie, hrănire, norme de

populare Plătica: - reproducţie, metode de creştere,

hrănire Carasul: - reproducţie, rezistenţă,

prolificitate, sisteme de creştere, hrănire Anghila: - particularităţi biologice, sisteme

de creştere, hrănire, populare Norme: - specifice lucrărilor de creştere şi

exploatare a speciilor – lin, plătică, caras, anghilă

Utilizează tehnologia de creştere a linului

Aplică tehnologia de creştere a plăticii Utilizează tehnologia de creştere a

carasului Aplică tehnologia de creştere a anghilei Aplică normele de sănătate şi securitate

în muncă specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a speciilor lin, plătică, caras, anghilă

Specificarea tehnologiei de creştere a linului

Prezentarea tehnologiei de creştere a plăticii

Respectarea tehnologiei de creştere a carasului

Specificarea tehnologiei de creştere a anghilei

Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a speciilor lin, plătică, caras, anghilă

Rezultatul învăţării 4: Respectă tehnologia de creştere a cyprinidelor asiatice şi a catostomidelor Condiţii: - lucrări de creştere şi întreţinere

a reproducătorilor - lucrări de reproducere a rtificială (bazine de prematurare, bazine de maturare, platforma adăpost pentru colectare şi fecundare, sala de incubaţie)

Tehnologie: - lucrări de pregătire a

Aplică tehnologia reproducerii artificiale la cyprinidelor asiatice

Utilizează tehnicile de creştere a catostomidelor

Aplică normele de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a cyprinidelor

Identificarea condiţiilor necesare reproducerii artificiale a cyprinidelor asiatice

Respectarea tehnologiei reproducerii artificiale la cyprinidelor asiatice

Prezentarea modului de reproducere dirijată a cyprinidelor asiatice

30

campaniei de reproducere - tehnica reproducerii propriu-zisă

Reproducere dirijată: - bazinul circular Tehnici: - aclimatizare, reproducţia

catostomidelor, lucrări de creştere a puilor de vară şi a catostomidelor de două şi trei veri

Norme: - specifice lucrărilor tehnologice de creştere a cyprinidelor asiatice şi a catostomidelor

asiatice şi a catostomidelor Identificarea tehnicilor de creştere a catostomidelor

Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a cyprinidelor asiatice şi a catostomidelor

Rezultatul învăţării 5: Aplică tehnologia de creştere a şalăului, a ştiucii şi a somnului Şalăul: - mediu de viaţă, staţii de

reproducere, heleşteie de reproducere, hala de expediţie, aparate de incubaţie, tehnologia reproducerii dirijate artificiale

Ştiuca: - mediu de viaţă, amenajări pentru reproducerea artificială, regimul de hrănire şi creştere a larvelor

Somnul: - mediul de viaţă, caracteristici reproductive, regim de hrănire, bazine de creştere

Norme: - specifice lucrărilor tehnologice de creştere a şalăului, a ştiucii şi a somnului

Aplică tehnologia de creştere a şalăului Utilizează tehnologia de creştere a

ştiucii Utilizează tehnologia de creştere a

somnului Aplică normele de sănătate şi securitate

în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a şalăului, a ştiucii şi a somnului

Folosirea tehnologiei de creştere a şalăului

Respectarea tehnologiei de creştere a ştiucii

Prezentarea tehnologiei de creştere a somnului

Respecatrea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a şalăului, a ştiucii şi a somnului

Rezultatul învăţării 6: Aplică tehnologia de creştere a păstrăvului Condiţii : - apa, terenul de amplasare,

rentabilitate Părţi: - priza de apă, canalul de alimentare,

bazinul de decantare, heleşteiele, instalaţii hidrotehnice, casa de incubaţie (clocitoria)

Reproducere: - caracteristicile reproducătorilor, modul de recoltare şi fecundare a icrelor, incubaţia, ecloziunea

Creştere: - pui de păstrăv – alimentele, deversarea puilor (topliţele);

Recunoaşte părţile principale ale unei păstrăvării

Aplică tehnologia reproducerii artificiale la păstrăv

Utilizează tehnologia de creştere a puilor şi a păstrăvului de consum

Aplică normele de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a păstrăvului

Descrierea condiţiilor necesare înfiinţării unei păstrăvării

Identificarea părţilor principale ale unei păstrăvării

Prezentarea tehnologiei reproducerii artificiale la păstrăv

Respectarea tehnologiei de creştere a puilor şi a păstrăvului de consum

Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor

31

- păstrăv de consum – caracteristicile heleşteielor, alimentele, reţete de hrană, regim de hrănire, ritm de creştere;

Norme: - specifice lucrărilor tehnologice de creştere a păstrăvului

tehnologice de creştere a păstrăvului

Rezultatul învăţării 7: Respectă tehnologia de creştere a sturionilor Particularităţi: - reproducerea naturală a

sturionilor; - reproducerea artificială a sturionilor; - incubaţia

Predezvoltare: - bazine speciale, juvelnice, heleşteie, condiţii pentru predezvoltare, hrănire

Hrana vie: - tehnica creşterii dafniilor, oligocheţilor, arteniilor, larvelor de chironomide, măsuri pentru creşterea fondului sturionicol

Norme: - specifice lucrărilor tehnologice de creştere a sturionilor

Utilizează particularităţile reproductive ale sturionilor

Parchează şi predezvoltă larvele de sturioni

Produce hrana vie pentru puii de sturioni Aplică normele de sănătate şi securitate

în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a sturionilor

Identificarea particularităţilor reproductive ale sturionilor

Descrierea parcării şi predezvoltării larvelor de sturioni

Prezentarea tehnicii de creştere a hranei vii pentru puii de sturioni

Prezentarea măsurilor pentru creşterea fondului sturionicol

Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de creştere a sturionilor

32


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Sisteme de gospodărie şi exploatare piscicolă:

- Sisteme de gospodărie piscicolă: intensiv, semiintensiv, superintensiv, extensiv;- Cicluri de exploatare în piscicultură: 1 an, 2 ani, 3 ani;- Tipuri de crescătorii piscicole intensive: pepiniere, crescătorii propriu-zise, crescătorii mixte;- Categorii de heleşteie pe tipuri de crescătorii.- Particularităţi biologice ale înmulţirii peştilor:- maturitatea elementelor sexuale (ovogeneza, spermatogeneza);- factorii externi care influenţează maturarea celulelor sexuale şi reproducerea;- tipuri de reproducere (naturală, dirijată, artificială);- dezvoltare (embrionară, larvară);- Metode de creştere: în rasă curată, prin încrucişare;

2. Tehnologia de creştere a crapului: Rasele de crap:- Crapul sălbatic – varietăţi (crap ghebos, săltăreţ, lung);- Crapul de cultură – rase: Lausitz, Galiţian, Boemia, forma Frăsinet; Reproducerea crapului;- selecţie şi creştere a reproducătorilor;- reproducere dirijată şi artificială;- pepiniere ciprinicole; Sisteme de populare:- monocultură;- policultură;- heleşteie de creştere vara I;- heleşteie de creştere vara a II-a şi a III-a; Tehnica furajării:- grupele de furaje;- calităţile unui furaj corespunzător;- componenţa raţiilor; - tehnica pregătirii şi administrării alimentelor; Iernatul peştilor:- factorii interni care influenţează iernarea;- factorii externi care influenţează iernarea;- lucrări pe timpul iernării peştelui;

3. Tehnologia de creştere a linului:- reproducţie, hrănire, norme de populare.

4. Tehnologia de creştere a plăticii:- reproducţie, metode de creştere, hrănire.

5. Tehnologia de creştere a carasului:- reproducţie, rezistenţă, prolificitate, hrănire, sisteme de creştere.

6. Tehnologia de creştere a anghilei:- particularităţi biologice, sisteme de creştere, hrănire, populare.

7. Tehnologia de creştere a ciprinidelor asiatice: Reproducţia ciprinidelor asiatice;

- lucrări de creştere şi întreţinere a reproducătorilor;- lucrări de reproducere artificială:- bazine de prematurare;- bazine de maturare;- platforma adăpost pentru colectare şi fecundare;- sala de incubaţie;

Lucrări de pregătire a campaniei de

33

reproducere; Tehnica reproducerii propriu-zisă; Reproducerea dirijată a ciprinidelor

asiatice:- bazinul circular;

Tehnica creşterii ciprinidelor asiatice;8. Tehnologia de creştere a catostomidelor:

- aclimatizarea;- reproducţia catostomidelor;- tehnica creşterii puilor de o vară;

- tehnica creşterii catostomidelor de două şi trei veri;9. Tehnologia de creştere a şalăului:- mediul de viaţă, staţii de reproducere, heleşteie de reproducere, hala de expediţie, aparate de

incubaţie, tehnologia reproducerii dirijate artificiale.10. Tehnologia de creştere a ştiucii:- mediul de viaţă, amenajări pentru reproducerea artificială, regimul de hrănire şi creştere a

larvelor;11. Tehnologia de creştere a somnului:- mediul de viaţă, caracteristici reproductive, regim de hrănire, bazine de creştere;12. Tehnologia de creştere a păstrăvului: Păstrăvării:- condiţii de înfiinţare – apa, terenul de amplasare, rentabilitate;

- părţi principale – priza de apă, canalul de alimentare, bazinul de decantare, heleşteiele, instalaţiile hidrotehnice, casa de incubaţie (clocitoria);

Reproducţia păstrăvului:- caracteristicile reproducătorilor;- modul de recoltare şi fecundare a icrelor;- incubaţia;- ecloziunea,

Tehnica creşterii puilor de păstrăv:- alimente, devarsare a puilor (topliţele);

Tehnica creşterii păstrăvului de consum:- caracteristicile heleşteielor;- alimentele, reţetele de hrană, regim de hrănire;

- ritm de creştere;13. Tehnologia de creştere a sturionilor: Reproducţia sturionilor:

- reproducere naturală;- reproducere artificială;- incubaţia;

Tehnica parcării şi predezvoltării larvelor de sturioni:- bazine speciale, juvelnice, heleşteie;- condiţii pentru predezvoltare;- hrănire;

Hrana vie pentru puii de sturioni:- tehnica creşterii dafniilor, oligocheţilor artemiilor, larvelor de chironomide;

Măsuri pentru creşterea fondului sturionicol; Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice tehnologiei de creştere a peştilor;

34




mulaje, postere, peşti din specii diferite, imagini foto sau video, albume, mostre de furaje, machete de heleştee, bazine, clocitoare;

ustensile pentru igienizarea bazinelor piscicole, soluţii chimice pentru igienizarea bazinelor, sculelor şi ambarcaţiunilor din sectorul piscicol;

soluţii pentru igienizare: var stins, formol, sodă caustică, clorură de var; echipamente de protecţie;


Conţinuturile programei modulului „Tehnologia creşterii peştilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Tehnologia creşterii peştilor” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.






însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.


35

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Tehnologia creşterii peştilor,” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a speciilor şi raselor de peşti, a sortimentelor de furaje, a lucrărilor tehnologice de creştere a diferitelor specii de peşti (crap, caras, lin, plătică, anghilă, cyprinide asiatice, catostomide, şalău, ştiucă, somn, sturioni);- exerciţii aplicative de comparare a sistemelor de gospodărie piscicolă, a tipurilor de crescătorii piscicole intensive, a metodelor de creştere a peştilor, a sistemelor de populare;- exerciţii de identificare a ciclurilor de exploatare în piscicultură, a raselor de crap din ţara noastră, particularităţilor reproductive ale crapului, condiţiilor necesare reproducerii artificiale a czprinidelor asiatice, a tehnicilor de creştere a catostomidelor, a părţilor principale ale unei păstrăvării şi particularităţilor reproductive ale sturionilor; - activităţi practice:

Recunoaşterea tipurilor de crescătorii piscicole intensive; Recunoaşterea raselor de crap din ţara noastră; Popularea bazinelor în cele două sisteme; Executarea furajării crapului; Executarea lucrărilor pe timpul iernării crapului; Utilizarea tehnologiei de creştere a linului; Aplicarea tehnologiei de creştere a plăticii; Utilizarea tehnologiei de creştere a carasului; Aplicarea tehnologiei de creştere a anghilei; Aplicarea tehnologiei reproducerii artificiale la cyprinidelor asiatice; Utilizarea tehnicilor de creştere a catostomidelor; Aplicarea tehnologiei de creştere a şalăului; Utilizarea tehnologiei de creştere a ştiucii; Utilizarea tehnologiei de creştere a somnului; Recunoaşterea părţilor principale ale unei păstrăvării; Aplicarea tehnologiei reproducerii artificiale la păstrăv; Utilizarea tehnologiei de creştere a puilor şi a păstrăvului de consum; Utilizarea particularităţilor reproductive ale sturionilor; Parcarea şi predezvoltarea larvelor de sturioni; Producerea hranei vii pentru puii de sturioni; Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor tehnologice de

creştere a crapului, linului, plăticii, carasului, anghilei, cyprinidelor asiatice, catostomidelor, şalăului, ştiucii, somnului, păstrăvului şi sturionilor;







36






Evaluarea poate fi:a.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării:




b.finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de










37

8. Bibliografie





Modulul IV: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

38


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore, conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Prevenirea şi combaterea poluării mediului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

39


MODULUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5

Rezultatul învăţării 1: Utilizează metodele de analiză a poluării mediului Simţurile: - vederea, mirosul, gustul, auzul Agenţi poluanţi: - fumul, smogul, petele de

ulei, amoniac, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, pesticidele

Indicatorii biologici: - diferite populaţii devieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni, animale mici (canarii), specii de bacteriiferuginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale

Metode de analiză de laborator: - chimice,fizice şi fizico-chimice

Echipamente pentru analiza gradului depoluare :sticlări, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei

Norme de protecţie a muncii specificemetodelor de analiză a poluării mediului

Examinează senzorial gradul depoluare a mediului

Foloseşte indicatorii biologici pentrucaracterizarea gradului de poluare

Determină gradul de poluare a mediuluiprin metode fizice, chimice şi fizico-chimice

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului

Identificarea cu ajutorul organelor de simţ a gradului de poluare a mediului

Utilizarea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare

Efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea gradului de poluare a mediului;

Respectarea normele de securitateşi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului

Rezultatul învăţării 2: Aplică măsuri de combatere a poluării mediului Utilaje: - decantor primar radial; grătare şi

site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul

Materiale: - reactivi chimici; populaţii demicroorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre

Echipament individual de protecţie amuncii

Norme de protecţie a muncii specificepentru lucrările executate

Realizează epurarea apelor uzate prindiferite metode

Utilizează metodele de purificare aatmosferei

Aplică măsurile de diminuare avibraţiilor şi a zgomotelor

Execută lucrări de desecare şidrenaj a terenurilor

Administrează raţional îngrăşăminteleşi pesticidele în agricultură şi silvicultură

Aplică normele de securitate şi

Prezentarea metodelor de epurare a apelor uzate

Folosirea metodelor de purificarea atmosferei

Respectarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor si zgomotelor

Efectuarea lucrarilor de desecare şi drenaj a terenurilor

Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în


40

sănătate în muncă specifice pentru lucrarile executate

agricultură şi silvicultură Respectarea normele de

securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate

41


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Factori care influenţează echilibrul ecologic:1.1 Apa: poluanţii apei; surse de poluare a apelor; efectele majore ale poluarii apelor asupra echilibrului ecologic.1.2 Aerul: poluanţii aerului; surse de poluare a aerului; efecte majore ale poluării aerului asupra echilibrului ecologic.1.3 Solul: poluanţii solului; surse de poluare, efecte majore ale poluării solului asupra echilibrului ecologic.1.4 Modalităţi de dispersie a factorilor poluanţi între componentele mediului.

2. Metode de analiză a polării: 2.1 Analiza senzorială: vederea, mirosul, gustul, auzul2.2 Analize de laborator: chimice, fizice şi fizico-chimice2.3 Indicatorii biologici: diferite populaţii de vieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni,animale mici (canarii), specii de bacterii feruginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.

3. Măsuri pentru protecţia şi combaterea poluării:3.1 Procese şi metode de epurarea a apelor.3.2 Metode de purificare a emisiilor gazoase.3.3 Măsuri de combaterea vibraţiilor şi zgomotelor.3.4 Lucrări de desecare, drenare, fixarea şi stabilizarea terenurilor.3.5 Modul de folosire a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.



Echipamente pentru analiza gradului de poluare : sticlărie, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei.

Utilaje: decantor primar radial; grătare şi site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul;

Materiale: reactivi chimici; populaţii de microorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre;

Echipament individual de protecţie a muncii. 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Prevenirea și combaterea poluării mediului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Prevenirea si combaterea poluarii mediului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

42






însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi

derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Prevenirea și

combaterea poluării mediului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare, a factorilor în funcţie de gradul de poluare, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului, a metodelor de analiză a poluării mediului.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a poluării mediului, a măsurilor de combatere a poluării mediului.- exerciţii de identificare a gradului de poluare a mediului, a indicatorilor biologici, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului.- activităţi practice: Examinarea senzorială a gradului de poluare a mediului; Folosirea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare; Determinarea gradului de poluare a mediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluăriimediului; Realizarea epurării apelor uzate prin diferite metode; Utilizarea metodele de purificare a atmosferei; Aplicarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor şi a zgomotelor; Executarea lucrărilor de desecare şi drenaj a terenurilor; Administrarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrarile executate.

43

7. Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul

didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile

de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/

învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.


Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională

8. Bibliografie1 Ciarnău Rodica şi colab. Ecologie şi protecţia mediului

(clasa a X a) Editura Economică – Preuniversitaria. Bucureşti, 2004

2 Dima Mihai Epurarea apelor uzate urbane Editura Tehnopress, Iaşi 2005

3 Ionescu Gheorghe şi colab.

Epurarea apelor uzateEditura Matrixrom; Bucureşti 2006

4 Mohan Gheorghe Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Scaiul; Bucureşti, 1993

44

http://www.librarie.net/autor/32112/gheorghe-ionescu

5 Penescu Aurelian şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Sylvi; Bucureşti, 2001

6 Teodorescu Irina şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Constelații, București, 2001

45

Modulul V: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO

46


MODULUL: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTOCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare6

Rezultatul învăţării 1: Respectă legislaţia rutierăLegislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; • Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor;• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere.• Tipuri de asigurări.• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie

Corelează cauzele generatoare de accidente cu caracteristicile traficului rutier, cu aspectele funcţionale şi relaţionale si cu stare tehnică a vehiculelor

Diferenţiază noţiunile de înmatriculare, inregistrare şi radiere

Recunoaşte obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Precizează tipurile de asigurări Identifică elementele geometrice şi

constructive ale drumurilor publice Clasifică drumurile publice Recunoaşte semnalizarea rutieră Identifică reguli de circulaţie

Descrierea caracteristicilor definitorii ale traficului rutier

Caracterizarea noţiunilor de înmatriculere, înregistrare şi radiere

Indicarea obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Caracterizarea tipurilor de asigurări Identificarea elementelor geometrice şi

constructive ale drumurilor publice şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei

Clasificarea drumurilor publice Respectarea semnalizării rutiere şi a

regulilor de circulaţie


47

normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale.• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate);• Contravenţii• InfracţiuniRezultatul învăţării 2: Efectuează conducerea preventivă• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase

Precizează elementele conducerii preventive

Identifică situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Identifică elementele de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Definirea elementelor conducerii preventive

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Descrierea elementelor de referinţă în adaptarea modului de deplasare

48

- aderenţa; demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole, acvaplanare - vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Factorii de risc:circulaţia pe timp de vară,iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere• Comportamentul conducătorului auto începător

Identifică factorii de risc Analizează comportamentul

conducătorului auto începător

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al conducerii preventive

Caracterizarea comportamentului auto începător

Rezultatul învăţării 3:Aplică tehnicile de acordare a primului ajutor• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii

Indică componentele trusei de ajutor Stabileşte urgenţele la locul accidentului Acordă primul ajutor la locul accidentului Acordă primul ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

Utilizarea trusei de ajutor Stabilirea urgenţelor la locul accidentului Acordarea primului ajutor la locul

accidentului Acordarea primului ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

49

- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi• Transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilorRezultatul învăţării 4: Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

Execută întreţinerea tehnică zilnică Execută întreţinerea tehnică periodică Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

▪ Executarea întreţinerii tehnice zilnice▪ Executarea întreţinerii tehnice periodice▪ Respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii

Rezultatul învăţării 5: Execută conducerea tractorului şi a automobilului• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)• Tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant, anvelope, semnale luminoase.• Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră (verticală, luminoasă, orizontală)

▪ Indică componentele şi sistemele▪ Prezintă comenzile şi tabloul de bord▪ Execută controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conduce autovehiculul si tractorul pe drumurile publice în condiţii normale de circulaţie şi în situaţii ce prezintă dificultăţi speciale

▪ Indicarea principalelor componente, a principalelor comenzi şi a tabloului de bord la tractor şi autovehicul▪ Efectuarea controalelor vizuale înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conducerea autovehiculului şi tractorului în condiţii normale de circulaţie în localităţi şi în afara localităţilor▪ Identificarea situaţiilor ce prezintă dificultăţi speciale

50

- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politeţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie; distanţa de siguranţăIntersecţia:- mod de identificare; reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers• Condiţii normale:- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei (vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire; viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţieiSituaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- Încadrarea în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor- Controlarea şi avertizarea; Menţinerea poziţiei- Trecerea la nivel cu calea ferată- Conducerea într-o coloană de vehicule

51


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Legislaţie rutieră1.1 Particularităţi ale traficului rutier: intensitate, densitate, fluenţă, structură; aspectefuncţionale si relaţionale; reglementarea circulaţiei, cauze generatoare de accidente.1.2 Condiţii: starea tehnică, controlul vehiculelor; documente doveditoare ( certificatul deînmatriculare, cartea tehnică, licenţe de transport, permis de conducere, atestatul profesional).1.3 Variante de asigurări auto: CASCO, asigurare obligatorie, drepturi si răspunderi.1.4 Informare: categorii de informaţii, timpul de reacţie.1.5 Particularităţi ale drumului public: - drum public, elemente geometrice si constructive,clasificare si încadrare, calitatea părţii carosabile.1.6 Mijloace de dirijare: semnale speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră, semnalele poliţistului, semnalele luminoase, indicatoare si marcaje, semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată, alte semnale.1.7 Reguli: punerea în mişcare a vehiculului, poziţiile în timpul deplasării, regimul de viteze, reguli de prioritate de trecere, manevre, circulaţia prin puncte caracteristice, obligaţiile si interzicerile conducătorilor auto, reguli pentru alţi participanţi la trafic.Consecinţe: infracţiuni si contravenţii la regimul circulaţiei.2. Conducere preventivă2.1 Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea2.2 Situaţiile periculoase-aderenţa, demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole,acvaplanarea- vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa2.3 Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.2.4 Factorii de risc, circulaţia pe timp de vară, iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere2.5 Comportamentul conducătorului auto începător.3. Noţiuni de prim ajutor3.1 Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare3.2 Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)3.3 Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.4. Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului

52

4.1 Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.4.2 Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor4.3 Norme de igienă şi securitatea muncii5. Conducerea tractorului şi automobilului5.1 Prezentarea principalelor componente şi sisteme- prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)- tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune-controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant,anvelope, semnale luminoase.5.2 Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră(verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţă5.3 Circulaţia în intersecţie:- mod de identificare- reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers5.4 Circulaţia în condiţii normale:- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei (vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire- viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţiei5.5 Situaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule5.6 Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- încadrarea în circulaţia rapidă- evaluarea distanţelor şi vitezelor- controlarea şi avertizarea- menţinerea poziţiei- trecerea la nivel cu calea ferată

53

- conducerea într-o coloană de vehicule

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.



- la submodulele Legislaţie Rutieră, Conducere preventivă, Noţiuni de prim ajutorIndicatoare de avertizare Indicatoare de reglementareIndicatoare de prioritate Indicatoare de interzicere sau restricție Indicatoare de obligare Indicatoare de orientare și informare Panouri adiţionalePanouri cu marcajePanouri cu semnalele agentului de circulaţieVehicule diferite în miniatură Triunghiuri reflectorizante Machetă reţea stradală Trusă sanitară Aparate audiovizuale:- Retroproiector - Aparatură video cu monitor - Video-casete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina legislaţie rutieră- Cameră video - Calculator cu video proiector şi ecran de proiecţie sau reţea decalculatoare, pe care să ruleze cel puţin un soft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătiriiteoretice în disciplina legislaţie rutieră şi conducere preventivă

o la submodulul Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului

Planşe cu ansambluri, subansambluri şi scheme reprezentând:- Mecanismul motor - Mecanismul de distribuţie - Instalaţia de alimentare a motorului cu aprindere prin scânteie (MAS) şi a motorului cu aprindere prin comprimare (MAC)- Instalaţia de aprindere - Instalaţia de răcire - Instalaţia de ungere Transmisia autovehiculului - Ambreiajul - Cutia de viteze - Transmisia longitudinală - Puntea din spate -Puntea din faţăSistemul de direcţieSistemul de frânare

54

Sistemul de rulare Suspensia autovehiculului Echipamentul electricVideocasete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoreticeîn disciplina cunoaşterea autovehicululuiSoft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina cunoaşterea autovehiculului

o la submodulul Conducerea tractorului şi automobiluluiAutoturism şi tractor care să corespundă din punct de vedere al autorizării 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,

practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;


pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

o exerciţii aplicative şi practice de identificare a particularităţilor traficului rutier, a mijloacelor de dirijare, a regulilor de circulaţie, a consecinţelor nerespectării legislaţiei rutiere

55

o exerciţii aplicative de comparare a modului de a circula în condiţii normale de trafic şi în condiţii periculoase

o exerciţii de identificare a stării victimelor unui accident rutier, a stării tehnice a tractorului şi automobilului




îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;







Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a.În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării



Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b.Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de


Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;

56

Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.







8. Bibliografie

1. Legea circulaţiei - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

2. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

57

Modulul VI: PESCUITUL ŞI PRELUCRAREA PRIMARĂ A PEŞTELUI ŞI ICRELOR


Modulul „Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor” face parte din stagiul de pregătirea practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Piscicultor și prelucrător de pește” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practică


Modulul „Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Pescuitul și transportul peștelui din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia prelucrării primare a peștelui și icrelor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PESCUITUL ŞI TRANSPORTIL PEŞTELUI TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRIMARE A PEŞTELUI ŞI ICRELOR

58


MODULUL: PESCUITUL ŞI PRELUCRAREA PRIMARĂ A PEŞTELUI ŞI ICRELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare7

Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii de confecţionare şi reparare a uneltelor de pescuit Materiale: - firul simplu, aţe pescăreşti,

şnururi, frânghii, odgoane, parâme, cabluri, plutitoare, flotoare, greutăţi

Proprietăţi: - rezistenţa la tracţiune, grosimea, uniformitatea, elasticitatea, higroscopicitatea, rezistenţa la frecare

Caracteristici: - mărimea laturii ochiului, lungimea, lăţimea, neuniformitatea

Operaţii: - împletire (manuală, mecanică), croială, însforare, posădire

Factori: - rezistenţă opusă de unelte în apă - influenţa curenţilor, influenţa valurilor; - forţele de frecare;

Norme: - specifice operaţiilor de confecţionare şi reparare a plaselor

Recunoaşte materialele folosite la confecţionarea şi repararea uneltelor de pescuit

Pregătește materialele folosite la confecţionarea şi repararea uneltelor de pescuit

Verifică proprietăţile fizico-mecanice ale firelor

Execută operaţiile de confecţionare şi reparare a plaselor

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice operaţiilor de confecţionare şi reparare a plaselor

Identificarea materialelor folosite la confecţionarea şi repararea uneltelor de pescuit

Prezentarea proprietăţilor fizico-mecanice ale firelor

Menţionarea caracteristicilor plaselor de pescuit

Efectuarea operaţiilor de confecţionare şi reparare a plaselor

Caracterizarea plaselor de pescuit Descrierea factorilor care influenţează

construcţia şi exploatarea uneltelor de pescuit

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice operaţiilor de confecţionare şi reparare a plaselor

Rezultatul învăţării 2: Execută pescuitul cu unelte de tip reţea şi filtrante Unelte: - tip reţea: setci (simple, compuse,

plutitoare) - filtrante: tifanul, minciogul, volocul, năvodul de baltă, năvodul de râu, plasa-pungă - filtrante tradiţionale: traulul

Principii: - tip reţea: agăţare şi încurcare a peştelui

- filtrante: restrângere a suprafeţei

Recunoaşte uneltele tip reţea şi filtrante Pregătește uneltele pentru pescuit Aplică tehnica de pescuit cu unelte tip

reţea Aplică tehnica de pescuit cu unelte tip

filtrante Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice activităţii de pescuit şi a utilizării uneltelor de pescuit

Identificarea uneltelor tip reţea şi filtrante

Explicarea principiilor pe care se bazează prinderea peştelui cu aceste unelte

Caracterizarea uneltelor tip reţea şi filtrante

Specificarea caracteristicilor uneltelor tip reţea şi filtrante


59

înconjurate iniţial şi concentrare a peştelui într-un spaţiu cât mai restrâns

Caracteristici: - de construcţie, dimensiuni, culoare, forme, modul de posădire şi armare

Pregătire: - integritatea uneltelor, modul de aranjare

Tehnica – tip reţea: - cu setci plutitoare: lansare a setcii, plutire a setcii, scoatere a setcii, descurcare a peştelui

- cu setci în derivă: lansare, derivă, virare Tehnica – filtrante: - năvodul de baltă:

lansare, tragere a frânghiilor la mal, recuperare a aripilor năvodului, recuperare a frânghiilor de tracţionare, scoatere, sortare şi transportare a peştelui

- năvodul de râu: aşezare a năvodului, deplasare spre locul lansării, lansare, tracţionare, scoatere a peştelui

Norme: - specifice activităţii de pescuit şi a utilizării uneltelor de pescuit

Prezentarea modului de pregătire a uneltelor pentru pescuit

Respectarea tehnicii de pescuit cu unelte tip reţea

Respectarea tehnicii de pescuit cu unelte tip filtrante

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţii de pescuit şi a utilizării uneltelor de pescuit

Rezultatul învăţării 3: Respectă tehnica pescuitului cu unelte tip capcană şi cu cârlige Unelte: - tip capcană: închise - vintirele:

mixte – talianul de baltă, vintirul uriaş deschise – talianul semigigant, talianul gigant - cu cârlige – pripoane, paragate, carmace, undiţe

Părţi : - aripa, camera de prindere, oborul Funcţionare: - interceptare, dirijare şi

reţinere a peştelui Tehnica: - pregătire pentru lansare, lansare

a uneltelor, scoatere a uneltelor, scoatere, sortare şi transportare a peştelui

Recunoaşte uneltele de pescuit tip capcană şi cu cârlige

Pregătește uneltele de pescuit tip capcană şi cu cârlige

Recunoaşte părţile componente ale uneltelor de pescuit tip capcană şi cu cârlige

Aplică tehnica de pescuit cu unelte tip capcană şi cu cârlige

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi pescuitului

Identificarea uneltelor de pescuit tip capcană şi cu cârlige

Descrierea părţilor componente ale uneltelor de pescuit tip capcană şi cu cârlige

Explicarea modului de funcţionare a uneltelor tip capcană şi cu cârlige

Respectarea tehnicii de pescuit cu unelte tip capcană şi cu cârlige

Respecatrea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi pescuitului

60

Norme: - specifice utilizării uneltelor de pescuit şi pescuitului

Rezultatul învăţării 4: Efectuează pescuitul în amenajări piscicole Factori: - suprafaţa amenajării,

temperatura, amplasarea cardinală, perioada de creştere a peştilor, caracteristicile amenajărilor (stăvilar)

Pescuit prin vidare: - închidere a canalului de alimentare, evacuare a apei, compartimentare a canalelor drenoare, concentrar şi prelevare a peştelui, pescuitul peştelui cu volocul sau năvodul mic, groapa de pescuit

Pescuit cu năvodul: - concentrare a peştelui, pescuit cu volocul sau minciogul, prelevare mecanizată

Sortare: - manuală (masa de sortare - mecanizată (instalaţii fixe şi mobile)

Păstrare: - juvelnice, viviere, bazine de stocare

Norme: - specifice utilizării uneltelor de pescuit şi lucrărilor în piscicultură

Pregătește uneltele pentru pescuit în amenajări piscicole

Aplică tehnica pescuitului prin vidare Execută pescuitul în amenajări

piscicole care nu se videază Sortează peştii Păstrează peştele viu Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi a lucrărilor în piscicultură

Descrierea factorilor care influenţează epoca optimă a recoltării peştelui

Specificarea tehnicii pescuitului prin vidare

Prezentarea tehnicii pescuitului în amenajări piscicole care nu se videază

Prezentarea metodelor de sortare a peştelui

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi a lucrărilor în piscicultură

Rezultatul învăţării 5: Efectuează transportul peştelui Factori: - conţinutul în oxigen al apei,

temperatura apei, concentraţia în dioxid de carbon, raportul dintre volumul de apă şi cantitatea de peşte, concentraţia altor substanţe în apă (amoniac)

Echipamente: - pungi de material plastic, tărgi, lăzi, căruţe, hidrobioane, camioane, cisterne, instalaţii de oxigenare a apei, avioane, elicoptere

Igienizare: - mecanică, fizică, chimică Transport: - pungi de material plastic, lăzi

Recunoaşte echipamentele de transport Igienizează echipamentele de transport Execută transportul de peşte viu pe

distanţe mici Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice activităţilor de transport a peştelui viu şi a icrelor embrionate

Descrierea factorilor care influenţează transportul peştelui viu şi a icrelor embrionate

Identificarea echipamentelor de transport

Identificarea materialelor necesare transportului peştelui viu şi a icrelor embrionate

Efectuarea igienizării echipamentelor de transport

Efectuarea transportului de peşte viu pe 61

din lemn sau material plastic, targă, căruţă, hidrobioane, gheaţă, rogojini

Norme: - specifice activităţii de transport a peştelui viu şi a icrelor embrionate

distanţe mici Aplicarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice activităţilor de transport a peştelui viu şi a icrelor embrionate

Rezultatul învăţării 6: Execută sărarea peştelui Materii prime: - peşte din diferite specii

(crap, caras, caracudă, scrumbie) Materii auxiliare: - sare, gheaţă Calitate: - aspect, gust, miros, stare de

sănătate, consistenţă Pregătire: - peşte – spălare, răcire,

spintecare Materiale: - cazi de inox, material plastic,

maşină pentru sărare, masă, cuţite Peşte: - întreg (mai mic de 20 cm),

spintecat (mai mare de 20 cm) Sărare: - manuală (uscată, umedă, mixtă),

mecanizată (umedă) Norme: - specifice sărării manuale şi m

ecanizate a peştelui

Recunoaşte materiile prime şi auxiliare folosite la sărarea peştelui

Examinează senzorial calitatea peştelui pentru sărare

Pregătește peştele şi materialele necesare pentru sărare

Aplică tehnologiile de sărare a peştelui Aplică normele de securitate şi sănătate în

muncă specifice sărării manuale şi mecanizate a peştelui

Identificarea materiilor prime şi auxiliare folosite la sărarea peştelui

Prezentarea caracteristicilor senzoriale Explicarea modului de pregătire a

peştelui pentru sărare Respectarea tehnologiilor de sărare a

peştelui Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice sărării manuale şi mecanizate a peştelui

Rezultatul învăţării 7: Realizează afumarea peştelui Materii prime: - peşti din diferite specii

(crap, somn, plătică, văduviţă, scrumbie) Materii auxiliare: - sare, saramură; Calitate: - aspect, gust, miros, stare de

sănătate, consistenţă Pregătire: - sărat (desărare) - proaspăt

(spălare, eviscerare, sărare, zvântare) Materiale şi echipamente: - sare, rumeguş,

talaş, lemn de plop, fag, stejar, vergele din lemn, sfoară

- căzi de inox, material plastic, mese de inox, cuţite, blaturi, instalaţii de afumare

Pregătește materiile prime şi auxiliare folosite la afumarea peştelui

Examinează senzorial calitatea peştelui pentru afumare

Pregătește peştele şi materialele necesare pentru afumare

Afumă peştele prin diferite metode; Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice lucrărilor de afumare a peştelui

Identificarea materiilor prime şi auxiliare folosite la afumarea peştelui

Prezentarea caracteristicilor senzoriale a calităţii peştelui pentru afumare

Explicarea modului de pregătire a peştelui şi a materialelor necesare pentru afumare

Respectarea tehnologiei de afumare a peştelui prin diferite metode

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de afumare a peştelui

62

Metode: - afumare la rece - operaţii: tăiere, desărare, zvântare, afumare, ambalare

- afumare la rece - operaţii: decongelare, spălare, tăiere, sărare, legare, uscare, afumare, răcire, sortare, ambalare

Norme: - specifice lucrărilor de afumare a peştelui

Rezultatul învăţării 8: Aplică diferite tehnici de marinare a peştelui Materii prime: - peşti din diferite specii

(crap, somn, şalău, scrumbie de Dunăre, macrou)

Materii auxiliare: - apă, sare, ulei, oţet, zahăr, co ndimente, gelatină alimentară

Pregătire: - peşte sărat (desărare, tăiere în bucăţi, filetare)

- peşte proaspăt (spălare, desolzire, decapitare, eviscerare, tăiere în bucăţi, sărare, scurgere)

Senzorial: - aspect, gust, miros, consistenţă, stare de sănătate

Materiale şi echipamente: - mese de inox, cuţite, blaturi, cazi de marinare, prăjitor cu acţiune continuă sau discontinuă

Tehnologie: - marinate reci – operaţii: frăgezire, conservare, depozitare

- marinate fierte – operaţii: fierbere, conservare, depozitare - marinate prăjite – operaţii: prăjire, deservire prăjitor, conservare, depozitare

Calitate: - concentraţia soluţiilor, durata operaţiilor, raportul peşte/soluţie

Norme: - specifice operaţiilor de marinare a peştelui

Pregătește materiile prime şi auxiliare folosite la marinarea peştelui Examinează senzorial calitatea peştelui

pentru marinare Pregătește peştele şi soluţiile pentru

marinare Aplică tehnologia de marinare a peştelui Verifică calitatea produselor obţinute; Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice operaţiilor de marinare a peştelui

Identificarea materiilor prime şi auxiliare folosite la marinarea peştelui Prezentarea caracteristicilor senzoriale a

calităţii peştelui pentru marinare Explicarea modului de pregătire a peştelui

şi soluţiilor pentru marinare Respectarea tehnologiei de marinare a

peştelui Identificarea indicilor de calitate a

produselor obţinute Respecatrea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice operaţiilor de marinare a peştelui

Rezultatul învăţării 9: Prelucrează icrele 63

Extragere: - manuală (spălare peşte, spintecare, scoatere, separare)

Icre tarama : - specii: crap, caras, plătică, văduviţă, şalău

- sărare uscată – 12,5 % sare, silitră 0,15%; Icre negre: - specii: morun, nisetru,

păstrugă, cegă) - sărare umedă - saramură (312 g sare/l apă) caldă la 30-40oC

Norme: - specifice prelucrării icrelor

Extrage icrele din peşte Prepară icrele tarama Prepară icrele negre; Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice prelucrării icrelor

Identificarea operaţiilor de extragere a icrelor din peşte

Efectuarea operaţiilor de preparare a icrelor tarama

Prezentarea operaţiilor de preparare a icrelor negre

Respecatarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice prelucrării icrelor

Rezultatul învăţării 10: Ambalează produsele rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor Materiale: - metalice: pe bază de aluminiu,

nichel, crom – cositor, zinc, folie de aluminiu

- nemetalice: materiale lemnoase, sticlă, materiale plastice, hârtie cerată, hârtie metalizată, hârtie acoperită de mase plastice, complexe din mase plastice

Ambalare: - pregătire ambalaje: alegere, spălare, transport

- pregătire produse: umplere, dozare, cântărire - metode: manuală şi mecanizată

Etichetare: - manuală; - interpretare etichetă: compoziţie, termen de garanţie, capacitate

Igienizare: - soluţii de spălare (sodă caustică, sodă calcinată); - soluţii de dezinfectare (clorul şi compuşii săi)

- metode: manuală Norme: - specifice operaţiilor de ambalare

a produselor din peşte

Recunoaşte materialele folosite la ambalarea produselor din peşte

Pregătește ambalajele pentru produsele din peşte

Execută ambalarea Etichetează ambalajele Igienizează ambalajele refolosibile Aplică normele de securitate şi sănătate

în muncă specifice operaţiilor de ambalare a produselor rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor

Identificarea materialelor folosite la ambalarea produselor din peşte

Prezentarea metodelor de ambalare Efectuarea ambalării Citirea etichetei ambalajelor Descrierea metodei de igienizare a

ambalajelor refolosibile Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice operaţiilor de ambalare a produselor rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor

64


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Tehnica confecţionării şi reparării uneltelor de pescuit: Materiale folosite la confecţionarea şi repararea

uneltelor de pescuit:- Firul simplu, aţe pescăreşti, şnururi, frânghii, odgoane, parâme, cabluri, plutitoare, flotoare, greutăţi. Proprietăţi fizico-mecanice ale firelor: rezistenţa

la tracţiune, rezistenţa la frecare, grosimea, uniformitatea, elasticitatea, higroscopicitatea. Caracteristicile plaselor: mărimea laturii

ochiurilor, lungimea, lăţimea, neuniformitatea. Operaţii de confecţionare a plaselor: împletire – manuală, mecanică; croială, însforare,

posădire. Factorii care influenţează construcţia şi

exploatarea uneltelor de pescuit:- rezistanţa opusă de unitate în apă;- influenţa curenţilor;- influenţa valurilor;- forţele de frecare; Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice

confecţionării şi reparării uneltelor de pescuit.2. Tehnica pescuitului cu unelte tip reţea şi filtrante:

Tipuri de unelte de pescuit:- tip reţea: setci (simple, compuse, plutitoare);- filtrante: tifanul, minciogul, volocul, năvodul de baltă, năvodul de râu, plasa-pungă.- filtrante tracţionate: traulul. Principiile de bază pentru prinderea peştelui:- agăţare şi încurcare a peştelui;- restrângere a suprafeţei înconjurate iniţial;- concentrare a peştelui într-un spaţiu cât mai restrâns; Caracteristicile uneltelor tip reţea şi filtrante:- de construcţie, dimensiuni, culoare, forme, modul de posădire şi armare; Modul de pregătire a uneltelor de pescuit:- integritatea uneltelor;- modul de aranjare; Tehnica pescuitului cu unelte tip reţea:- setci plutitoare: lansare, plutire şi scoatere a setcii, descurcare a peştelui - setci în derivă: lansare, derivă, virare Tenhica de pescuit cu unelte filtrante: Năvodul de baltă:- lansare, tragere a frânghiilor, recuperare a aripilor, recuperare a frânghiilor de tracţionare;- scoatere a peştelui, sortare şi transportare; Năvodul de râu:- aşezare, deplasare, lansare, tracţionare a năvodului;- scoatere, sortare şi transportare a peştelui; Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi

pescuitului.3. Tehnica pescuitului cu unelte tip capcană şi cu cârlig: Tipuri de unelte de pescuit:- tip capcană: - închise – vintirele;

65

- mixte: talianul de baltă, vintirul uriaş;- deschise: talianul semigigant, talianul gigant;- tip cu cârlige – pripoane, paragate, carmace, undiţe; Părţi componente: aripa, camera de prindere, oborul; Modul de funcţionare: interceptare, dirijare şi reţinere a peştelui; Tehnica pescuitului cu unelte tip capcană:

- pregătire pentru lansare;- lansare a uneltelor;- scoatere a uneltelor;- scoatere, sortare şi transportare a peştelui; Norme de de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi

pescuitului;4. Pescuitul în amenajări piscicole: Factorii care influenţează epoca optimă de recoltare a peştelui:

- suprafaţa amenajării, temperatura, amplasarea cardinală, caracteristicile amenajărilor (stăvilar), perioada de creştere a peştilor; Pescuitul prin vidare:- închidere a canalului de alimentare;- evacuare a apei;- compartimentare a canalelor drenoare;- concentrare şi prelevare a peştelui;- groapa de pescuit;- pescuitul cu volocul sau un năvod mic; Pescuitul cu năvodul:

- concentrare a peştelui (pescuit cu volocul sau minciogul);- prelevare mecanizată; Tehnica sortării peştelui:

- manuală (masa de sortare);- mecanizată (instalaţii fixe şi mobile); Modul de păstrare a peştelui:- juvelnice, viviere, bazine de stocare; Norme de de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor în piscicultură şi utilizării

uneltelor de pescuit.5. Transportul peştelui: Factorii care influenţează transportul peştelui viu şi a icrelor embrionate:

- conţinutul în oxigen al apei;- temperatura apei;- concentraţia în dioxid de carbon; - raportul dintre volumul de apă şi cantitatea de peşte;- concentraţia altor substanţe în apă (NH3); Echipamentele de transport:

- pungi de material plastic, targă, lăzi din lemn sau material plastic, căruţă, hidrobiloane, gheaţă, rogojini, camioane, cisterne, avioane, elicoptere, instalaţii. de oxigenare a apei; Metode de igienizare a echipamentelor de transport:- mecanice, fizice, chimice; Tehnica transportului; Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţii de transport a peştelui;6. Materii prime şi auxiliare folosite în prelucrarea peştelui:- Materii prime: peşte din diferite specii;- Materii auxiliare: apă, sare comestibilă, ulei, oţet, zahăr, condimente, gelatină alimentară;

66

- Analiza senzorială: aspect, gust, miros, stare de sănătate, consistenţă.7. Tehnologia sărării peştelui:- specii: crap, caras, caracudă, scrumbi;- operaţii de pregătire a peştelui: spălare, răcire, spintecare;- peşte întreg (mai mic de 20 cm);- peşte spintecat (mai mare de 20 cm);- Materiale necesare: căzi de inox, de material plastic, masă, cuţite, maşină pentru sărare;- Metode de sărare: - manuală (uscată, umedă,mixtă)- mecanizată (umedă);

- Norme de igienă şi securitatea muncii specifice tehnologiei de sărare a peştelui;8. Tehnologia afumării peştelui- Specii de peşti: crap, somn, plătică, văduviţă, scrumbie;- Operaţii de pregătire- peşte sărat: desărare;- peşte proaspăt: spălare,eviscerare, sărare, zvântare;- Materiale necesare: sare, rumeguş, talaş, lemn de plop, fag, stejar, vergele din lemn, sfoară;- Echipamente: căzi de inox, de material plastic, mese de inox, cuţite, blaturi, instalaţii de afumare;- Metode de afumare- la rece: tăiere, desărare, zvântare, afumare, ambalare;- la cald: decongelare, spărare, tăiere, sărare, legare, uscare, afumare, răcire, sortare, ambalare;

- Norme de igienă şi securitatea muncii specifice tehnologiei de afumare a peştelui.9. Tehnologia de marinare a peştelui- Specii de peşti: crap, somn, şalău, scrumbie de Dunăre, macrou;- Operaţii de pregătire:- peşte sărat: desărare, tăiere în bucăţi, filetare;- peşte proaspăt: spălare desolzire, decapitare, eviscerare, tăiere în bucăţi, sărare, scurgere;- Soluţii pentru marinare:- materiale necesare: oţet, sare, zahăr, condimente, ulei, gelatină alimentară;- echipamente necesare: mese de inox, cuţite, blaturi, căzi de marinare, prăjitor cu acţiune continuă sau discontinuă- Operaţii de marinare:- marinate reci: frăgezire, conservare, depozitare;- marinate fierte: fierbere, conservare, depozitare;- marinate prăjite: prăjire, deservire prăjitor, conservare, depozitare;- Parametrii de calitate ai produselor:- concentraţia soluţiilor, durata operaţiilor raportul peşte/soluţie;

- Norme de igienă şi securitatea muncii specifice tehnologiei de afumare a peştelui;10.Tehnologia prelucrării icrelor- Extracţia icrelor: manuală:- Operaţii: spălare peşte, spintecare, extragere icre, separare;- Metode de preparare a icrelor tarama:- specii: crap, caras, plătică, văduviţă, şalău;- sărare uscată: 12.5% sare + silitră 0,15%;- Metode de preparare a icrelor negre:- specii: morun, nisetru, păstrugă, cegă;- sărare umedă: saramură (312 g sare /l apă) caldă la 30-40 0C;

- Norme de igienă şi securitatea muncii specifice tehnologiei de prelucrare a icrelor;11. Tehnica ambalării produselor rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor- Ambalaje metalice: pe bază de aluminiu, nichel, crom-cositor, zinc, folie de aluminiu;- Ambalaje nemetalice: materiale lemnoase, sticlă, materiale plastice, hârtie cerată, hârtie

67

metalizată, hârtie acoperită de mase plastice, complexe din mase plastice;- Pregătire ambalaje: alegere, spălare, transport;- Pregătire produse: umplere, dozare, cântărire;- Metode de ambalare: manuală, mecanizată;- Metode de etichetare: manuală;- Interpretare etichetă: compoziţie, termen de garanţie, capacitate;- Metode de igienizare a ambalajelor refolosibile:- manuală;- soluţii de spălare (sodă caustică, sodă calcinată);- soluţii de dezinfectare (clorul şi compuşii săi);

- Norme de igiena şi securitatea muncii specifice ambalării produselor rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor;

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.



postere, peşti din specii diferite, imagini foto sau video, albume, machete de heleştee, bazine, clocitoare;

materiale: - firul simplu, aţe pescăreşti, şnururi, frânghii, odgoane, parâme, cabluri, plutitoare, flotoare, greutăţi, - cazi de inox, material plastic, maşină pentru sărare, masă, cuţite; - sare, rumeguş, talaş, lemn de plop, fag, stejar, vergele din lemn, sfoară

unelte: - tip reţea: setci (simple, compuse, plutitoare); - filtrante: tifanul, minciogul, volocul, năvodul de baltă, năvodul de râu, plasa-pungă; - filtrante tradiţionale: traulul; - tip capcană: închise - vintirele: mixte – talianul de baltă, vintirul uriaş; deschise – talianul semigigant, talianul gigant; - cu cârlige – pripoane, paragate, carmace, undiţe;

echipamente: - pungi de material plastic, tărgi, lăzi, căruţe, hidrobioane, camioane, cisterne, instalaţii de oxigenare a apei, lăzi din lemn sau material plastic, rogojini;

materii prime şi auxiliare: - peşti din diferite specii (crap, somn, şalău, scrumbie de Dunăre, macrou), - apă, sare, ulei, oţet, zahăr, condimente, gelatină alimentară;

ambalaje şi etichete: - metalice: pe bază de aluminiu, nichel, crom – cositor, zinc, folie de aluminiu; - nemetalice: materiale lemnoase, sticlă, materiale plastice, hârtie cerată, hârtie metalizată, hârtie acoperită de mase plastice, complexe din mase plastice;


Conţinuturile programei modulului „Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

68

Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.









Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Pescuitul şi prelucrarea primară a peştelui şi icrelor” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a uneltelor de pescuit de diferite tipuri, a materiilor prime şi auxiliare folosie la prelucrarea primară a peştelui şi icrelor, a materialelor folosite la ambalarea produselor din peşte, a soluţiilor utilizate în igienizarea ambalajelor refolosibile; - exerciţii aplicative de comparare a tehnicilor de pescuit cu diferite unelte, de comparare a metodelor de sortare a peştilor, a metodelor de igienizare a echipamentelor de transport, a metodelor de prelucrare primară a peştelui şi icrelor;- exerciţii de identificare a materialelor folosite la confecşţionarea şi repararea uneltelor de pescuit, a caracteristicilor plaselor de pescuit, a proprietăţilor fizico-necanice ale firelor, a uneltelor de pescuit de diferite tipuri, a echipamentelor pentru păstrarea peştelui viu, a echipamentelor de transport a peştelui, a materiilor prime şi auxiliare folosite la sărarea, afumarea şi marinarea peştelui, a materialelor folosite la ambalarea produselor din peşte; - activităţi practice:

Recunoaşterea şi pregătirea materialelor folosite la confecţionarea şi repararea uneltelor de pescuit;

Exectuarea operaţiilor de confecţionare şi reparare a plaselor; Recunoaşterea uneltelor tip reţea, filtrante, capcană şi cu cârlige; Pregătirea uneltelor pentru pescuit; Aplicarea tehnicii de pescuit cu unelte tip reţea, filtrante, capcană şi cu cârlige; Pregătirea uneltelor pentru pescuit în amenajări piscicole; Efectuarea pescuitului în amenajări piscicole care nu se videază; Sortarea şi păstrarea peştelui viu;

69

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării uneltelor de pescuit şi a lucrărilor în piscicultură;

Recunoaşterea materiilor prime şi auxiliare folosite la sărarea peştelui; Examinarea senzorială a calităţii peştelui pentru sărare, afumare şi marinare; Pregătirea peştelui şi a materialelor necesare pentru sărare, afumare şi marinare; Aplicarea tehnologiilor de sărare, afumare şi marinare a peştelui ; Afumarea peştelui prin diferite metode; Pregătirea materiilor prime şi auxiliare folosite la marinarea peştelui; Pregătirea peştelui şi soluţiilor pentru marinare; Aplicarea tehnologiei de marinare a peştelui; Verificarea calităţii produselor obţinute; Extragerea şi prepararea icrelor tarama şi negre, Recunoaşterea materialelor folosite la ambalarea produselor din peşte; Pregătirea ambalajelor pentru produsele din peşte; Executarea ambalării; Etichetarea ambalajelor; Igienizarea ambalajelor refolosibile; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice operaţiilor de ambalare a

produselor rezultate din prelucrarea primară a peştelui şi icrelor;



Evaluarea poate fi:a.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării:




b.finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de





bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a

70

ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.





8. Bibliografie





71

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, … PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewaplicarea...

Documents

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, … PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewaplicarea...