Metode Activ Participative Utilizate Receptarea Textului Literar la ciclul primar

5/27/2018 Metode Activ Participative Utilizate Receptarea Textului Literar la ciclul primar - sl...

http:///reader/full/metode-activ-participative-utilizate-receptarea-textului-literar-

Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativsi se realizeza prin folosirea cu precadere a unor metode activ-participative. Acestemetode nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcnd un nivel superior inspirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele

active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza deobiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propriaformare. Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor aveanevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu esteimportant. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa ledescopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebui sadea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invetecritic. Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigureun demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedeesi tehnici de invatare eficiente. ara a exclude startegiile invatamantului traditional,invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentineinteresul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actuleducational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne iat! o sinteza a catorva strategii "#. Problematizarea Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam

creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de limba romn! cand $iconducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, lainsusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor. In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facemdistinctia clara intre conceptul deproblema,asa cum este cunoscut in mod obisnuit,si conceptul de % situatie problema&, care trebuie sa aiba in continut elemnteconflictuale, contradictorii.

'ituatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandiriielevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si

intrebari cu dificultate.

Exemplu "

(n lectia % )ondeiele lui *od! + oris )r!ciun & se poate crea o situatieproblema " De ce !ranii numeau s!geile condeie (n legatura cuproblematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect " pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au incontinutul lor, intrebarea " )e s-ar fi intamplat daca...



/.rainstorming-ul Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersareagandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemelepropuse. Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele0brain12creier si 0storm12furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier,efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativ!, un asalt de idei.

3n principiu al brainstorming-ului este "cantitatea genereaza calitatea.)onform acestui principiu, pentru a a4unge la idei viabile si inedite este necesara oproductivitate creativa cat mai mare. 5 6sborne, #7879. rainstorming-ul poate avea mai multe varianate " a9 brainstorming-ul cu schimbare de roluri: care solicita elevilorabordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor. Exemplu de introducerea metodei " Ce ati face in locul lui tefan la aflarea vetii c Mitru a fost omort? b9 metoda ;I')6, propune abordarea unei probleme din mai multeperspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune apersonalitatii " Cum vedei viaa pe acest pmnt dac romnii ar fi pierdut drapelul rii

Dup steag , biei !etru Demetru popescu c9metoda riting9 este o metoda asemanatoare cubrainstorming-ul, avnd specific! numai notarea ideilor originale si esentiale.Elevii grupati cate < scriu fiecare , = solutii la problema propusa pe o foaie, intr-unsens stabilit 5 de la stanga la dreapta9, fiecaruia dintre cei 8 colegi de grup. Prinacesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideilefiecarui participant.

"# $ Gasiti 3 solutii pentru ca Nic s fie iertat de mama lui Avanta4ul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilortimizi posibilitatea de a se exprima.

=.)iorchineleEste o metoda grafica de organizare si integrare a informatiei in

cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se % ciorchineleinitial & sau dupa lectura textului, numindu-se % ciorchine revazut &. Acestametoda solicita elevilor o analiza precisa a textului si ii permite corectarea sicompletarea informatiilor pe care le detine. Este o metod! de brainstormingneliniar! care stimuleaz! g!sirea conexiunilor dintre idei, presupunndurm!toarele etape"

#. 'e scrie un cuvnt sau tem! care urmeaz! a fi cercetat $n mi4locul tablei./. 'e noteaz! toate ideile care vin $n minte $n leg!tur! cu tema respectiv! $n

4urul acestuia, tr!gndu-se linii $ntre acestea ?i cuvntul iniial.=. Pe m!sur! ce se scriu cuvinte se trag linii $ntre toate ideile care par a fi

conectate.@. Activitatea se opre?te cnd se epuizeaz! toate ideile.



@.anditi : lucrati in perechi, comunicati Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe. Ba o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multeraspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citescraspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect.;ezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa

sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat " Ex " Ce calitati avea Cuza ?% &caua lui Cu'a ( )Dumitru *lma+ist cu nsuirile persona-ului

cinstit credincios

omenos drept

demn vicleancorect necinstit

arogant ru

lacom bogat

pgubit nerecunosctor cu bun credin

Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi existapremisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prinrealizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatarebuna.

8. Cai multe capete la un loc

'trategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de = : @ elevi.iecare membru al grupului are alt numar 5#,/,=,@9. Dupa enuntarea uneiintrebari problema, fiecare va spune raspunsul s!u, iar apoi dupa dezbateri vorformula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere,anume solicitat. Cetoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor. Exemplu de sarcina pe echipa " Cu ce bogii se mndrete ara ? ara mea de !ndrei Ciurunga



unire domnitor

moldoveni oca munteni negustor

.'crierea libera

Invatatorul cere elevilor ca timp de 8 minute sa scrie neintrerupt totce gandesc despre un anumit subiect. )and vor citi ideile in perechi sau ingrup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele decare nu sunt siguri. 3ltimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentrua-si clarifica incertitudinile.F E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise indebutul lectiei si sa le evalueze din perspectiva noilor informatii. "# $ "crieti in # minute tot ce $a trece prin minte despre ara noastr%&

G.)vintetul

;eprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare aintelegerii si creativitatii elevilor si mi4locul de exprimare a creativitatii lor.

H)*IE3B1 - este o poezie cu cinci versuri, cu a4utorul c!reia se sintetizeaz?i condenseaz! informaiile, incluzndu-se ?i reflecii ale elevilor, care pot lucrindividual $n perechi sau $n grup. Alc!tuirea unui cvintet favorizeaz! reflecpersonal! ?i colectiv! rapid!, esenializarea cuno?tinelor, manifestarea creativit!etc.. El are urm!toarea structur! algoritmic!"

#. Primul vers conine un singur cuvnt cheie, de obicei un substant5subiectul poeziei9 care va fi explicat $n versurile urm!toare.

/. Al doilea vers este format din dou! cuvinte, de obicei ad4ective cadescriu subiectul poeziei.=. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe

gerunziu care exprim! [email protected] patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprim!

sentimentele autorului fa! de subiectul abordat.8. Al cincilea vers este format dintr-un cuvnt, care exprim! esen

subiectului.Ghiocelul!lpnd , mic

*scun'nduse , ndr'nind , rsrind*duce bucurie n suflet/estete

*ariantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. )vintetul este unul dintrecele mai rapide si mai eficiente mi4loacede sinteza si rezumare a informatiilor sinotiunilor.

7. )ubul



Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multeperspective. 'copul ei este largirea orizontului de idei al elevului.

Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate osarcina de lucru sub diferite forme.

Primavara de *asile Alecsandri

#. Descrie" ce plante i ce animale ve'i$ 00000000000000000000000000000000000000000000

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001

ce culori ve'i$ 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001

ce sunete au'i$ 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001

ce miroi$ 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001

ce simi$ 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

/. )ompar!

Compar semnele iernii cu semnele primverii$

IA;A P;ICJ*A;A

=. Asociaz!

2sete nsuiri %din te#t i nu numai( pentru urmtoarele cuvinte$



cmp000000000000000 timp 000000000000000000

iarn 00000000000000 albin00000000000000000

rndunica 00000000000 copac 00000000000000000

stur'ul0000000000000 primvar 00000000000000

@. Analizeaz!

Cum este ntmpinat primvara ?

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

Care sunt vestitorii primverii ?

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

8. Aplic!

Creea' un te#t n care s vorbeti despre primvar 3

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000



Bucrandu-se in grupuri de 8, < elevi, la un cub, fiecare elev avand unrol 5 ex " sportivul, secretarul, cronometrorul, incura4atorul, etc9 si insistandu-sepe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale,metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca

4oc+concurs intre grupuri.

#K. Diamantul si piramida povestirii: strategie foarte atractiva pentru

copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale aletextului. Daca se doreste scrierea unei piramide la limba romn!, se va facedupa urmatoarea regula" un cuvant pentru locul unde se desfasoara $ntmplarea L / cuvinte pentru persona4ul principalL = cuvinte pentru insusirile lui L @ cuvinte pentru faptele lui L 8 cuvinte pentru analiza L

Ex " Moldova Vod - Cuza Cinstit, iubit, curajos luptat, a biruit, a unit , a ajutat !espectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit

)u aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator panala un cuvant se obtine si % diamantul &.

##.Diagramele *enn scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri sielemente comune in cazul a doua concepte, persona4e sau evenimente. Dupa lectura mai multor texte , dezbateri si discutii se pot realizadiagramele *enn. Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face peun poster diagrama clasei. Ex $ 4edai n scris asemnri i deosebiri ntre 7ic din *mintiri din copilrie i 8oneldin /i'ita 3

Deosebiri*semanari



Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite lascrierea unui eseu sau a unei compuneri.

#/. Cetoda cadranelor este o modalitate de rezumare ?i sintetizare a unconinut informaional solicitnd participarea ?i implicarea elevilor $n $nelegereacestuia. )um se procedeaz! 'e traseaz! la tabl! dou! axe perpendiculare, $n a?a f

$nct s! apar! patru cadrane"

I II

III I*Elevii citesc + ascult! un text. 'unt apoi solicitai s! noteze $n cadranulsunetele auzite, $n cadranul II sentimentele pe care le-au simit, $n cadranul III sstabileasc! o leg!tur! $ntre coninutul textului ?i experiena lor de via!, iar cadranul I* $nv!!tura ce se desprinde din text.

Activitatea se poate desf!?ura att frontal ct ?i pe grupe sau individua)oninutul cadranelor poate suferi modific!ri $n funcie de obiectivele leciei.

"e#t suport $ %&n ziua de 'a(te) de *lena +araoI. )itate II. Argumente .crie din memorie prima strof a poe'iei3 Cum ar trebui s ne purt de !ate

cu cei dragi ?

III. )reaie I*. Desen

*lctuiete cte o propo'iie folosind Desenea' simbolul srbtorii decuvintele$ 9nviere6, 9smerit6, 9suflet milos63 !ate3



#=.Murnalul cu dubl! intrare este o metod! prin care cititorii stabilesc oleg!tur! strns! $ntre text ?i propria lor curiozitate ?i experien!. Acest 4urnaleste deosebit de util $n situaii $n care elevii au de citit texte mai lungi, $n afara

clasei. Elevii trebuie s! $mpart! o pagin! $n dou!, tr!gnd pe mi4loc o linievertical!. (n partea stng! li se cere s! noteze un pasa4 dintr-un text care i-aimpresionat. (n partea dreapt! li se va cere s! comenteze acel pasa4. Dup! ceelevii au realizat lectura textului 4urnalul poate fi util in faza de reflecie.

#@. Eseul de 8 minute Este o modalitate eficient! de a $ncheia ora, a4utndu-i pe elevi s!-?iadune ideile legate de lecie, dnd profesorului o idee mai clar! despre ceea ce s-a

$ntmplat $n acea or!.Acest eseu cere elevilor" s! scrie un lucru pe care l-au $nv!at din lecia

respectiv! ?i s! formuleze o $ntrebare pe care o mai au $n leg!tur! cu aceasta.Profesorul strnge eseurile ?i le folose?te pentru planificarea leciei

urm!toare.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupramecanismului de invatare a elevului . (nv!!torii trebuie sa fie preocupati degasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire

in care elevii vor fi pusi. Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, $nv!!torulva incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestareaimaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor,ci si asupra dascalilor. Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta,chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestoratrebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce lao crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii alecunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viatasociala.



ibliografie

#. Dumitru I. Al. : Hezvoltarea ndirii critice (i /nv0area eficient1/. Cusata ocos : H1nstruire interactiv1.=. CE), )onsiliul national pentru pregatirea profesorilor,1nvatarea activa,

Ghid pentru formatori si cadre didactice, 2ucuresti, 34456

@. Ioan D!nil!, Elena Nar!lung! 5coord.9, H7ec0ia, /n evenimente. Ghid deproiectare didactic 8, ac!u, Ed. HEgal1, /KK/L8. Bucia liga, ModO 'piro 5coord.9, %&nv0area activ 8,ucure?ti, /KK#L



coala cu clasele I : *IIIB3CIA : )6'ANA

Metode Activ Participative Utilizate Receptarea Textului Literar la ciclul primar

Documents

Transcript of Metode Activ Participative Utilizate Receptarea Textului Literar la ciclul primar