METODA VOJTA

K.Vojta a fost neuropsihiatru pediatric, de origine cehă.-rol important în tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile-consideră important diagnosticul precoce şi începerea terapiei.-acordă o importanţă deosebită ROSTOGOLIRII ŞI TÂRÂRII-descrie 4 puncte de referinţă principale şi 4 auxiliare. PENTRU ROSTOGOLIRE ŞI TÂRÂRE

MEMBRUL SUPERIORPUNCTE PRINCIPALE PUNCTE AUXILIARE

MEMBRUL INFERIORPUNCTE PRINCIPALE PUNCTE AUXILIARE

Condilul humeral intern(epitrohleea)

Marginea anterioară a acromionului

Condilul femural intern Capul femural în plica inghinală

Apofiza stiloidă a radiusului

Latura medială a scapulei

Calcaneul (prin imprimarea unui valg)

Marginea posterioară a marelui trohanter

-Copilul în DV-se folosesc punctele principale ale MS pentru a duce MS semiflectat înainte -ca urmare capul se va întoarce de partea MS flectat.-se realizează în acelaşi timp şi flectarea MI de aceeaşi parte => mişcare homolaterală, amfibiană-dacă nu se realizează se acţionează pe condilul femural intern , rezultând flexia şoldului şi a genunchiului.-se prinde braţul opus cu 2 degete de sub apofiza stiloidă a radiusului,se execută o mişcare amplă de rotaţie prin înapoi înafară a MS până deasupra capului.-faţa se întoarce de această parte (tracţiune pe scalen şi sternocleidomastoidian)-concomitent se flectează MI de această parte. Dacă nu se va acţiona pe condului femural intern.-MI opus se va extinde.Dacă nu se realizează se acţionează pe calcaneu.(presiune în valg), determinând extensia MI-mişcarea de târâre se reia cu celălalt MS. Dacă MS este apropiat de torace se foloseşte punctul epitrohlean, dacă este depărtat punctul apofizei stiloide.

Într-o fază superioară de evoluţie se foloseşte târârea heterolaterală. Pentru aceasta se folosesc punctele auxiliare.-dacă capul nu urmăreşte înaintarea braţului se foloseşte punctul acromial-dacă braţul nu se abduce suficient se acţionează pe marginea medială a scapulei.-Dacă MI nu se flectează se acţionează pe capul femural(apăsare de jos în sus)-dacă punctul calcanean nu realizează extensia MI se acţionează pe marginea posterioară a marelui trohanter.

Aceleaşi puncte se folosesc pentru rostogolirea copilului.-presiune pe gonion pentru rotarea capului-presiune pe stern pentru rotarea trunchiuluipunctul acromial pentru MS şi condilul femural intern pentru MI în cazul rostogolirii din DV în DD

La copilul mai mare se pot folosi poziţii ghemuite pe burtă-poziţii ţigăneşti pentru reducerea spasticităţii.

Poziţii particulare:

A.Pentru contractura adductorilor coapsei:-copilul în DV la marginea mesei.-braţul de la marginea mesei atârnă pe lângă masă, celălalt btaţ întins deasupra capului,(capul întors de această parte), cu plica cotului în dreptul gurii-mâna kinetoterapeutului trece pe sub coapsa semiflectată de pe marginea mesei şi dincolo de genunchi prinde gamba în treimea medie.-se cere copilului să flecteze MI de partea opusă, ceea ce presupune flexia şi abducţia şoldului.Bazinul rămâne fixat pe masă.

B. Pentru genu flexum:-copilul în DL pe masă cu sul între picioare-MI de pe masă extins , MS de partea mesei este deasupra capului, semiflectat, cu capul cu gura în plica cotului.-celălalt MI flectat, MS de deasupra este în adducţie şi dus în spate.-kinetoterapeutul prinde mâna acestuia la nivelul articulaţiei radiocarpiene şi face o tracţiune în sens distal, în timp ce cu cealaltă mână apasă pe gonion în sens proximal.-capul rotat cu faţa spre masă-se cere copilului să întindă şi să flecteze MI de deasupra cât mai complet, urmârindu-se extensia cât mai completă a genunchiului.

C. Pentru picior echin:-copilul în DV, călare pe un sul sau pernă rulată, cu şoldurile şi genunchii flectaţi, picioarele depâşind marginea mesei-un MS este dus înainte,deasupra capului, semiflectat, capul rotat de această parte, cu gura în dreptul plicii cotului-celălalt MS este dus la spate şi kinetoterapeutul trage distal de mână, iar cu cealaltă mână exercită uşoară presiune pe gonion în sens proximal.-se observă că piciorul de partea mâinii care trage distal execută o mişcare activă de flexie dorsală

Dezavantajul metodei:-respectă principiul metodei Bobath deci nu este originală-punctele de sprijin folosite la tărăre şi rostogolire nu sunt puncte de stimulare reflexă-provocarea mişcării se face biomecanicîntinderile pe regiunea cefei (poszurările particulare) ar putea avea rol relaxant pe muşchii MI