UNIVERSITATEA DE STAT din MOLDOVA

FACULTATEA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SOCIOLOGIE şi FILOSOFIE

CURICULUM la DISCIPLINA

METAFIZICA

Autor: Crudu Liudmila

Magistru în filosofie

Chişinău – 2006

1

Metafizica (introducere în studiul metafizicii)

Preliminarii:Acest curs este propus către studiere la anul 1 de studiu (1/3) al specialităţii Filosofie, este orientat spre formarea unei viziuni generale asupra conceptului de Metafizică şi sistemelor metafizice ale anumitor epoci şi anumitor curente astfel, creînd posibilitatea construirii unei viziuni mai complete şi mai generale asupra filosofiei, cunoaşterii, gîndirii, şi asupra raportului omului cu lumea interioară şi exterioară.1Definiţie (de lucru): Metafizica desemnează o teorie generală a reconstrucţiei raţionale a lumii avînd ca pretenţie să determine constante filosofice ale lumii, deci să prindă invarianţii printr-un termen al existenţei, al expresiei, al cunoaşterii şi al altor angajări ale omului iar aceşti invarianţi poartă tradiţional numele de categorii.

Obiective:La nivel de cunoaştere:- să relateze calificativele generale ale termenului de metafizică;- să identifice elementele indispensabile pentru crearea unor sisteme metafizice;- să definească metefizica ca parte componentă de bază a filosofiei;- să indice procesle definitorii ale reflecţiei metafizice;- să definească termenul de metodă metafizică;- să enumere posibilităţile de clasificare a metafizicii;- să identifice statutul metafizicii în raport cu alte discipline filosofice;- să enumere problemele de bază pe care le pune metafizica; - să identifice categoriile proprii metafizicii;- să relateze despre evoluţia istorică a sistemelor şi concepţiilor metafizice.

La nivel de aplicare:- să determine proprietăţile specifice ale metafizicii;- să compare elementele imanente ale metafizicii şi calităţile acestora;- să compare metafizica cu ontologia, gnoseologi şi epistemologia;- să justifice mecanismele cognitive prin care se produce cunoaşterea metafizică;- să determine eficienţa metodelor metafizice;- să clasifice pe baza diferitelor criterii sistemele metafizice;- să depisteze caracterele comune ale metafizicii cu ale altor domenii ale filosofiei;- să caracterizeze esenţa problemelor pe care le pune metafizica;- să determine legătura dintre sistemul categorial al metafizicii şi problemele asupra căror se concentrează acest domeniu;- să compare diferite modele istorice de sisteme metafizice.

La nivel de integrare:- să elaboreze criterii de apreciere a specificităţii anumitor elemente metafizice;- să construiască sisteme operaţionale care ar permite identificarea elementelor metafizice

în anumite contexte naturale şi sociale.- să elaboreze strategii de studiu al sistemelor metafizice din perspectivă ontologică,

gnoseologică, epistemologică...;- să argumenteze importanţa structurii categoriale a metafizicii;- să formuleze strategii de argumentare metafizică pentru justificarea unor puncte de

reflecsie;- să înmbine cîteva metode pentru a eficientiza maniera de demonstrare şi explicaţie

metafizică;1 Metafizica (curs, Ilie Pîrvu, 1992-1993)

2

- să transfere procedeele de cunoaştere metafizică aupra altor domenii filosofice şi asupra vieţii sociale;

- să reconstruiască ierarhia categorială matafizică în contextul unui sistem natural sau social;

- să determine legătura dintre paradigmele filosofico-istorice şi sistemele metafizice.

Administrarea disciplinei

Codul disciplinei în planul de învăţămînt

anul de studii semestrul Numărul de ore Numărul de credite

forma de evaluareCurs Seminar

30 16

1/3 2 Total - 46 3 Examen

Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de curs

Nr. temei

Tema Numărul de ore

1. Introducere în metafizică 1. Originea termenului de metafizică.2. Definiţii ale metafizicii.3. Parametrii de studiu al metafizicii

2 ore

2. Clasificarea metafizicii.1. Despre clasificare în genere.2. Clasificarea după obiect.3. Clasificarea metodologică.4. Alte clasificări.

4 ore

3. Statutul metafizicii1. Negaţia metafizică.2. Contraargumente asupra posibilităţilor de existenţă a metafizicii.3. Interdependenţa dintre paradigmele filosofiei contemporane şi posibilităţile metafizicii.

2 ore

4. Cunoaşterea metafizică1. Tipurile de metafizică şi structurarea cunoaşterii metafizicii.2. Argumentarea metafizică.

2 ore

5. Structura categorială a metafizicii1. Specificul gîndirii de tip ştiinţific.

2 ore

6. Conceptul de categorie1. Evoluţia categoriilor în istoria filosofiei.2. Raportarea categoriilor la concepte filosofice.

2 ore

7. Ideea de sistem categorial1. Tratare istorico-sistemică: Aristotel, Kant, Carnap, Whitehead.

4 ore

8. Tipuri de justificare a sistemelor metafizice (categoriale)1. Tratare istorico-sistemică.

2 ore

9. Fundamentele ontologice ale metafizicii(de ce există mai de grabă ceva decît nimic?)1. Formularea leibniziană.2. Resurecţia întrebării în metafizica actuală.3. Concepţia lui Nozic.

2 ore

10. Interpretarea specifică a categoriilor metafizice: existenţă, individuaţie, 4 ore

3

identitate.1. Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.2. Teorii formale ale individualilor.3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.

11. Principiul individuaţiei în istoria metafizicii.1. Metafizici antice.2. Filosofia scolastică.3. Perioada modernă.4. Începuturile filosofiei contemporane.5. Inovaţia filosfiei contemporane

2 ore

12. Problema individuaţiei şi a identităţii în diferite contexte particulare1. Abordarea istorică a identităţii persoanei.2. Abordarea conceptuală a identităţii persoanei.

2 ore

Total 30 ore.

Tematica şi repartizerea orientativă a orelor de seminar

Nr. temei

Tema seminarului Nr. de ore

1. Introducere în metafizicăDefiniţii ale metafizicii.Clasificarea metafizicii după obiect.Clasificarea metodologică.

2 ore

2. Statutul metafiziciiPosibilităţile metafizicii.Raportul dintre posibilităţile metafizicii şi paradigmele filosofice.

2 ore

3. Cunoaşterea metafizicăTipurile de metafizică şi structurarea cunoaşterii metafizice.

2 ore

4. Structura categorială a metafiziciiConceptul de categorie în metafizică.Specificul gîndirii de tip ştiinţific.Evoluţia istorică a sistemelor categoriale: Aristotel, Kant, Carnap,

Whitehead.

2 ore

5. Tipuri de justificare a sistemelor metafizice (categoriale)Tratare istorico-sistemică.

2 ore

6. Fundamentele ontologice ale metafiziciiFormularea leibniziană.Resurecţia acestei întrebări în metafizica actuală.Explicaţia lui Nozick.

2 ore

7. Interpretarea categoriilor specifice ale metafizicii cum ar fi existenţă, individuaţie, identitate

Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.Teorii formale ale individualilor.Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.

2 ore

8. Principiul individuaţiei în istoria metafizicii.Filosofia antică.Filosofia medievală.Filosofia modernă.Începuturile filosofiei contemporane.Inovaţia filosofiei contemporane.

2 ore

Total 16 ore

4

Conţinuturi şi obiective

Nr. temei

Conţinuturi Obiective

1. Introducere în metafizică 1. Originea termenului de metafizică.2. Definiţii ale metafizicii.3. Parametrii de studiu al metafizicii

- să identifice sensurile termenului de metafizică;

- să definească metafizica ca domeniu distingt al filosofiei;

- să delimiteze obiectul de studiu al disciplinei;

- să recunoască domeniile cu care interacţionează metafizica.

2. Clasificarea metafizicii.1. Despre clasificare în genere.2. Clasificarea după obiect.3. Clasificarea metodologică.4. Alte clasificări.

- să identifice criteriile de clasificare;- să compare clasificarea după obiect

cu clasificarea metodologică;- să elaboreze clasificări după un

criteriu dat.- Să propună cele mai eficiente

clasificări.3. Statutul metafizicii

1. Negaţia metafizică.2. Contraargumente asupra posibilităţilor de existenţă a metafizicii.3. Interdependenţa dintre paradigmele filosofiei contemporane şi posibilităţile metafizicii.

- să identifice procedeul numit negaţie metafizică;

- argumenteze posibilitatea şi imposibilitatea funcţionării metafizicii;

- să depisteze caracterul metafizic al paradigmelor filosofice contemporane;

- să determine tendinţele sistemice ale filosifiei ca derivate din metafizică.

4. Cunoaşterea metafizică1. Tipurile de metafizică şi structurarea cunoaşterii metafizicii.2. Argumentarea metafizică.

- să definească cunoaşterea metafizică;

- să identifice procesele şi elementele acestui tip de cunoaştere;

- să argumenteze de manieră metafizică importanţa cunoaşterii metafizice;

- să elaboreze o strategie de argumentarre metafizică.

5. Structura categorială a metafizicii1. Specificul gîndirii de tip

ştiinţific.2. Specificul gîndirii de tip

metafizic.

- să definească metafizica ca un sistem categorial;

- să identifice categoriile de bază ale metafizicii;

- să compare structura categorială a metafizicii cu categoriile ştiinţifice.

6. Conceptul de categorie1. Evoluţia categoriilor în istoria filosofiei.2. Raportarea categoriilor la concepte filosofice.

- să identifice direcţia de evoluţie a sistemelor categoriale;

- să determine interacţiunea categoriilor metafizice perene cu conceptele filosofice de bază şi modelele lor istorice;

- să reconstituie mecanismul de sistematizare a categoriilor

5

metafizice în conformitate cu concepţiile unor filosofi.

7. Interpretarea categoriilor specifice ale metafizicii cum ar fi existenţă, individuaţie, identitate

1. Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.

2. Teorii formale ale individualilor.

3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.

- să definească noţiunea de sistem categorial;

- să determine importanţa evoluţiei sistemelor categoriale;

- să compare sistemele metafizice ale diferitor autori pe baza diferitor criterii;

- să identifice metamorfozele metafizicii dea lungul istoriei.

8. Tipuri de justificare a sistemelor metafizice (categoriale)

1. Procedee de justificare2. Tratare istorico-sistemică

- să definească noţiunea de justificare a sistemelor metafizice;

- să argumenteze de manieră metafizică necesitatea acestei justificări;

- să clasifice tipurile de justificare din perspectivă istorică.

9. Fundamentele ontologice ale metafizicii(de ce există mai degrabă ceva decît nimic)1. Formularea leibniziană.2. Resurecţia întrebării în metafizica actuală.3. Concepţia lui Nozic.

- să identifice problemele pe care le pune metafizica şi domeniile la care se raportează acestea;

- să determine importanţa problemei ontologice pentru definirea şi justificarea metafizicii;

- să identifice diferenţele dintre formularea leibniziană şi cea prezentă în metafizica actuală;

- să formuleze un răspuns propriu la această întrebare, utilizînd argumentarea metafizică, categorizarea şi demonstrarea.

10. Interpretarea specifică a categoriilor metafizice: existenţă, individuaţie, identitate.1. Interpretarea acestor categorii în diverse tipuri de metafizică.2. Teorii formale ale individualilor.3. Explicaţia lui G. R. Stout, D. C. Williams şi K. Campbell.

- Să definească categoriile: existenţă, individuaţie, identitate;

- Să identifice statutul şi funcţiile acestor categorii;

- Să compare diverse maniere de interpretare a acestor categorii;

- Să determine gradul de adecvare a acestor interpretări;

- Să descrie teoriile formale ale individualilor;

- Să compare explicaţiile unor autori asupra acestor probleme;

- Să elaboreze unele combinaţii ale acestor teorii pentru eficientizerea rezolvării problemelor date.

11. Principiul individuaţiei în istoria metafizicii.1. Metafizici antice.2. Filosofia scolastică.3. Perioada modernă.4. Începuturile filosofiei contemporane.

- să relateze esenţa principiului individuaţiei;

- să recunoască descrierea şi aplicarea acestui principiu în diverse perioade ale filosofiei;

- să determine importanţa ajustărilor

6

5. Inovaţia filosfiei contemporane pentru aplicarea acestui principiu realizate în fiecare perioadă.

12. Problema individuaţiei şi a identităţii în diferite contexte particulare1. Abordarea istorică a identităţii persoanei.2. Abordarea conceptuală a identităţii persoanei.

- să definească noţiunea de identitate a persoanei;

- să depisteze asemănările şi diferenţele dintre noţiunile de individuaţie şi identitate;

- să recunoască diverse perspective de abordare a problemei identităţii persoanei.

Evaluarea disciplineiEvaluări periodice:Lucrare de control 1.1) Termenul de metafizică:

- identificaţi sensurile termenului de metafizică;- stabiliţi raportul dintre metafizică şi alte discipline filosofice;- apreciaţi importanţa studiului metafizic pentru filosofie;

2) Obiectul de studiu al metafizicii:- definiţi obiectul de studiu al metafizicii;- comparaţi obiectul de studiu al metafizicii cu cel al epistemologiei şi gnoseologiei;- evaluaţi complexitatea obiectului de studiu al metafizicii în raport cu alte discipline

filosofice;3) Tipuri de metafizică:

- identificaţi criteriile de clasificare a metafizicii;- comparaţi clasificările metafizicii după obiect şi metodologice;- apreciaţi eficienţa clasificării metodologice şi după obiect.

4) Clasificarea metafizicii:- identificaţi tipul de clasificare a metafizicii ţinănd cont de căile de cercetare pe care le

adoptă;- determinaţi variaţiile de obiect al metafizicii ce pot fi luate drept criteriu de clasificare;- apreciaţi importanţa clasificării metafizicii pentru studierea acesteia.

5) Argumentarea metafizică:- definiţi negaţia metafizică;- argumentaţi posibilitatea sau imposibilitatea funcţionării metafizicii;- elaboraţi o strategie de argumentare metarfizică după modelul celor studiate.

6) Cunoaşterea mtafizică:- descrieţi elementele imanente ale cunoaşterii metafizicii;- depistaţi caracterul metafizic al paradigmelor filosofice;- argumentaţi posibilitatea cunoaşterii metafizice.

7) Sistemul metafizic:- definiţi noţiunea de sistem metafizic;- comparaţi două tipuri de sisteme metafizice;- determinaţi originea tendinţelor sistemice ca derivate din metafizică.

Lucrare de control 2.1) Structura categorială a metafizicii:

- definiţi noţiunea de sistem categorial;- comparaţi două tipuri de sisteme categoriale metafizice şi evidenţiaţi criteriul de

comparaţie;

7

- explicaţi mecanismele de constituire a structurii sistemelor categoriale metafizice şi evidenţiaţi specificul lor.

2) Noţiunea de categorie în metafizică:- definiţi noţiunea de categorie metafizică şi tipurile lor.- comparaţi categoriile metafizice cu categoriile ştiinţifice;- evaluaţi necesitatea evidenţierii categoriilor metafizice în raport cu alte tipuri de

categorii.3) Dinamica sistemelor categoriale metafizice:

- descrieţi două modele istorice de sisteme categoriale (aristotelian, kantian...)- determinaţi direcţiile de dezvoltare ale sistemelor metafizice;- reconstruiţi sistemul categorial metafizic ce se referă la abordarea unei probleme

metafizice studiate.4) Tipuri de justificare metafizică:

- definiţi noţiunea de justificare metafizică;- determinaţi tipurile de justificare a sistemelor metafizice;- elaboraţi o modalitate de justificare metafizică, evidenţiaţi priorităţile acesteia.

5) Fundamentele ontologice ale metafizicii.- identificaţi problemele de care se preocupă metafizica şi domeniile cu care

interacţionează;- comparaţi interpretarea leibniziană a problemei ontologice cu cea din metafizica actuală;- argumentaţi importanţa problemei ontologice pentru metafizică.

Lucru individual.Glosar de termeni metafizici:Glosarul trebuie să conţină termenii metafizici ce vor fi utilizaţi la orele de curs şi de

seminar, explicaţia va fi însoţită de echivalentul termenului dat într-o limbă străină (rusă, engleză, franceză) şi se va realiza ca o sinteză a mai multor explicaţii din lucrările de specialitate (dicţionare, manuale, suporturi didactice, lucrări originale)

Lectură:Rezumatul lucrării va conţine:

a) descrierea succintă a conţinutului lucrării;b) apartenenţa la un anumit curent, epocă, paradigmă;c) problema centrală abordată în lucrare;d) comentariile altor filosofi (exemple de viziuni similare la alţi autori);e) aprecierea proprie a lucrării (argumentat).

Pentru lectură sunt propuse lucrările:1. Aristotel. Metafizica. 2. Augustin Sfîntul. Confesiuni / Augustin. – Bucureşti: Humanitas, 1998 - 640 p.3. Bergson Henri. Materie şi memorie / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi:

Polirom, 1996 - 228p..4. Hans Georg Gadamer. Adevăr şi metodă / Hans-Georg Gadamer, traducere de Val.

Panaitescu. – Iaşi: Polirom, 2000 - 216 p.5. Heidegger Martin. Fiinţă şi timp.6. Heidegger Martin. Introducere în metafizică.7. Husserl Edmund. Meditaţii carteziene / Edmund Husserl; traducere de Al. Craiuţu –

Bucureşti: Humanitas, 1994 – 247p.USM

8. Husserl Edmund. Scrieri filosofice alese / Edmund Husserl; traducere de Al. Boboc – Bucureşti: Editura Academiei Române, 1993 – 255 p.USM

9. Kant Immanuil. Critica facultăţii de judecare / Immanuil Kant; traducere de Vasile Zamfirescu, Alexandru Surdu, Constantin Noica. – Bucureşti: Editura Trei, 1995 – 367 p.

8

10. Kant Immanuil. Critica raţiunii pure / Immanuil Kant; traducere de N. Bagdasar – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969 – 699 p.

11. C.Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, Iaşi, 199712. Ricoeur Paul, Fenomenologie şi teologie / Paul Ricoeur, Jean Louis Chretien, Michel

Henry, Jean-Luc Marion – Iaşi: Polirom, 1996 – 192 p. 13. Sartre Jea-Paul. Fiinţă şi neant.14. Schopenhauer Arthur. Lumea ca voinţă şi reprezentare, în trei volume / Arthur

Schopenhauer; traducere de Dolcu Emilia, Dumitraşcu Viorel, Puiu Gheorghe – Iaşi: Moldova, 1995, – vol. I – 442 p., vol. II – 320 p., vol. III – 455 p.

Bibliografie

1. Aristotel. Metafizica.2. Augustin Sfîntul. Confesiuni / Augustin. – Bucureşti: Humanitas, 1998 - 640 p.3. Bachelard Gaston. Flacăra unei lumînări / Gaston Bachelard; traducere de Marina

Baconsky – Bucureşti: Editura Anastasia, 1994 – 134 p.4. Bachelard Gaston. Psihanaliza focului / Gaston Bachelard; traducere de Lucia Ruxanda

Munteanu; prefaţă de Romul Munteanu - Bucureşti: Editura Univers, 1989 – 107 p.USM

5. Bachelard Gaston. Psihanaliza focului / Gaston Bachelard; traducere de Lucia Ruxanda Munteanu; prefaţă de Romul Munteanu - Bucureşti: Editura Univers, 1989 – 107 p.USM

6. Bergson Henri. Eseu asupra datelor imadiate ale conştiinţei / Henri Bergson; traducere de Anton Adamuţ – Iaşi: Institutul European, 1992 – 165 p.USM

7. Bergson Henri. Materie şi memorie / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi: Polirom, 1996 - 228p..

8. Bergson Henri. Gîndirea şi mişcarea / Henri Bergson; traducere de Chiriac Cora. – Iaşi: Polirom, 1995 – 228 p.

9. I.Bohme, Aurora sau răsăritul care se întrezăreşte, Bucureşti, 198310. Durand Gilbert. Structurile antropologice ale imaginarului. Inttroducere în arhetipologia

generală / Gilbert Durand; traducere de Marcel Aderca, postfasţă de Cornel Mihai Ionescu – Bucureşti; Univers Enciclopedic, 2000 – 477 p.USM

11. Foucault Michael. Cuvintele şi lucrurile. O arheologie a a ştiinţei umane / Michael Foucault – Bucureştiu: Editura Univers, 1996 – 472 p.USM

12. Hans Georg Gadamer. Adevăr şi metodă / Hans-Georg Gadamer, traducere de Val. Panaitescu. – Iaşi: Polirom, 2000 - 216 p.

13. Heidegger Martin, Scrisoare despre umanism / Martin Heidegger, Scrisoare despre umanism, în Repere pe drumul gîndirii - Bucureşti: Editura Politică, 1998 – 332 p.

14. Heidegger Martin. Fiinţă şi timp.15. Heidegger Martin. Introducere în metafizică.16. Husserl Edmund. Meditaţii carteziene / Edmund Husserl; traducere de Al. Craiuţu –

Bucureşti: Humanitas, 1994 – 247p.USM

17. Husserl Edmund. Scrieri filosofice alese / Edmund Husserl; traducere de Al. Boboc – Bucureşti: Editura Academiei Române, 1993 – 255 p.USM

18. N.Ionescu, Curs de metafizică, Humanitas, 199519. Kant Immanuil. Critica facultăţii de judecare / Immanuil Kant; traducere de Vasile

Zamfirescu, Alexandru Surdu, Constantin Noica. – Bucureşti: Editura Trei, 1995 – 367 p.20. Kant Immanuil. Critica raţiunii pure / Immanuil Kant; traducere de N. Bagdasar –

Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1969 – 699 p.21. Lyotard Jean Francois. Fenomenologia / Jean Francois Lyotard; traducere de Horia

Gănescu - Bucureşti: Humanitas, 1997 – 120 p.22. R.Neculau, Filosofii terapeutice ale modernităţii târzii, Iaşi, Polirom, 200123. C.Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, Iaşi, 1997

9

24. Ricoeur Paul. Eseuri de hermeneutică / Paul Ricoeur, traducere de Vasile Tonoiu – Bucureşti: Humanitas, 1995 - 304 p.

25. Ricoeur Paul, Fenomenologie şi teologie / Paul Ricoeur, Jean Louis Chretien, Michel Henry, Jean-Luc Marion – Iaşi: Polirom, 1996 – 192 p.

26. Sartre Jean-Paul. Adevăr şi existenţă / Jean-Paul Sartre ; redactare de Arlette Elkaim-Sartre ; traducere de Giuliano Sfichi – Iaşi : Polirom, 2000 – 195 p.

27. Sartre Jea-Paul. Fiinţă şi neant.28. Schopenhauer Arthur. Lumea ca voinţă şi reprezentare, în trei volume / Arthur

Schopenhauer; traducere de Dolcu Emilia, Dumitraşcu Viorel, Puiu Gheorghe – Iaşi: Moldova, 1995, – vol. I – 442 p., vol. II – 320 p., vol. III – 455 p.

29. Wunenburger Jean-Jaques. Filosofia imaginilor / Jean-Jaques Wunenburger; trad.: Muguraş Constantinescu; ed. îngrijită şi postf. de Sorin Alexandrescu. – Iaşi: Polirom, 2004 – 416 p.

30. Башляр Гастон. Новый рационализм / Гастон Башляр - Москва: Прогресс, 1987 - 374 стр.

31. Ясперс Карл. Смысл и назначение истории / Карл Ясперс - Москва: Полиздат, 1991 - 527 стр.

10