Merchandising Ul (Referat)
description
Transcript of Merchandising Ul (Referat)
Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a studenţilor
EDIŢIA a XVII-a12 APRILIE 2014
SECŢIUNEA
Management şi Marketing
- REFERAT -
MERCHANDISING-UL
COORDONATOR:Prof. Ec. CRISTI CRISTESCU (Colegiul Tehnic “Armand Călinescu” Piteşti)
ELEV:TRUFANDA L. F. LOREDANA PETRONELA
= PITEŞTI - 2014 =
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
MERCHANDISING-UL
Merchandising-ul a apărut odată cu revelarea (ivirea, înfiriparea) trocului şi intensificarea
dorinţei de a vinde.
Merchandising-ul este o noţiune care se referă la adaptarea sistemului de servicii ante şi post
vânzare la nevoile consumatorilor, prezentarea mărfii cât mai atractivă şi lansarea ei pe piaţă în
momentul cererii maxime. Merchandisingul a apărut ca rezultantă a unor modificări considerabile a
principiilor de comercializare, odată cu naşterea „libre-service-ului” (autoservirii), constând într-o
serie de acţiuni destinate a valoriza şi anima produsele la locul de vânzare.
Pentru a înţelege conţinutul acestei noţiuni, se poate face apel la istorie şi astfel se va
observa evoluţia comerţului „en-detail” de-a lungul anilor. Din cele mai vechi timpuri, înainte chiar
de existenţa „boutique”-urilor, marfa era prezentată – pe sol sau pe tarabe – în pieţe sub cerul liber.
Ceea ce făcea ca marfa să se vândă era maniera de prezentare orală. Şi foarte repede a apărut
boutique-ul, care nu a evoluat timp de secole întregi. Acesta era o cameră întunecoasă, a cărei uşă
trebuia împinsă puternic, barată în centru de o tejghea de lemn. Clientul trebuia să ceara articolul
dorit. Între „consumator” şi „produs” se aflau: tejgheaua; vânzătorul; magazia din spatele
vânzătorului, unde produsul era depozitat, fiind aproape invizibil.
Aşadar, între marfă şi cumpărător exista o separaţie totală. Începând cu a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, au apărut anumite modificări în desfăşurarea activităţii comerciale a marilor
oraşe: marile magazine în care produsele erau plasate înaintea vânzătorului pe tejghea, fiind în
contact direct cu cumpărătorii. În acest sens:
produsul era apropiat de cumpărător, pus la îndemâna acestuia;
influenţa vânzătorului era încă importantă, fără a fi însa determinantă;
intra în obişnuinţa cumpărătorilor libera circulaţie pe toata suprafaţa de vânzare.
În deceniul patru al secolului XX, a apărut în Franţa „magazinul popular”, derivat al marilor
magazine, având la baza următoarele principii: număr de referinţe limitat, produse de largă
circulaţie, rotaţie rapidă, vânzări şi încasări simplificate, toate ducând la diminuarea rolului
vânzătorului. Produsul se apropie din ce în ce mai mult de consumator. În aceste magazine,
cumpărătorii luau ei produsele pe care voiau sa le cumpere.
Urmarea logică a acestui fapt este apariţia „autoservirii” (libre-service-ului), produsele fiind
puse în coşurile consumatorilor fără a trece mai întâi prin actul de cumpărare. Dispariţie totală, de
2
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
aceasta dată, a vânzătorului, libertate totală de alegere, fără nici o intervenţie umană.
La sfârşitul deceniului al şaselea, au apărut primele supermagazine, iar în deceniul al şaptelea au
apărut primele hipermagazine. Acum produsul trebuie să se vândă singur. El se confrunta, în
mijlocul concurenţilor săi cu consumatorul. Astfel, impulsul de cumpărare va fi determinat de:
notorietate, imaginea de marcă, ambalajul, condiţionarea, amplasamentul, ori mediul.
Merchandising-ul a apărut în Statele Unite şi s-a extins ulterior şi în alte ţări, găsind un
cadru propice de evoluţie în state cu o economie de piaţă avansată. Tehnicile de merchandising s-au
dezvoltat ca urmare a modificărilor produse în comerţul modern. Apariţia metodelor de vânzare în
sistem de autoservire a însemnat, pentru produsele comercializate, o provocare în adevăratul sens al
cuvântului. În lipsa unui vânzător care să-şi asume rolul de consilier, s-a pus problema ca produsul
însuşi să fie capabil să atragă atenţia cumpărătorilor potenţiali, să trezească interesul şi dorinţa
acestora de a cumpăra. S-au pus astfel bazele unui nou sistem de prezentare a mărfurilor, care, pe
lângă faptul că posedă o serie de avantaje de natură comercială, reprezintă – prin efortul produsului
de a-şi face simţită prezenţa în cadrul spaţiilor de vânzare – şi un nou mod de a comunica. În plus,
specialiştii sunt de părere că evoluţia merchandisingului se datorează şi intensificării concurenţei
dintre ofertanţi, diversificării cerinţelor consumatorilor şi creşterii exigenţelor acestora.
TEHNICI DE MERCHANDISING
Produsul, poziţionarea sa, amplasamentul raioanelor, fluxul, randamentul, psihologia
cumpărătorului, toate acestea reprezintă trepte în apariţia merchandisingului:
problema produsului în cadrul magazinului;
marketingul produsului la punctul de vânzare;
consumator comerciantMarketing Vânzări
Financiar
Previzionarea vânzărilor
Trade Marketing
3
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
merchandising-ul.
Merchandising-ul este un mod de a gândi pentru cea mai bună punere în valoare a
produsului, a familiei de produse, a raionului, a magazinului.
Merchandising-ul este „mişcarea mărfii către cumpărător” (în engleză „ing” semnifică
acţiunea, mişcarea).
Exemplu: clientul consumator tocmai a intrat într-un magazin cu autoservire. Actul de
cumpărare, adesea impulsiv, începe. Argumentaţia orală este nulă. Ce influenţe vor orienta atunci
alegerea consumatorului?
el poate fi determinat de publicitatea sub toate formele sale: vizuala (afişaj, presa), auditiva
(radio), vizuală şi auditiva (TV, cinema);
el poate fi impresionat de publicitatea la locul de vânzare sau de anunţurile sonore.
Noţiunea de „merchandising” este de origine engleză, reprezentând participiul prezent al
verbului “to merchandise”, cu înţelesul de acţiune asupra vânzării. Merchandising-ul este cercetarea
dezvoltării vânzării şi utilizării mărfurilor printr-o mai bună prezentare şi publicitate în rândurile
cumpărătorilor. Publicitate la locul de vânzare - PLV (în Franţa, Institutul Francez de
Merchandising - IFM a fost fondat în 1972; obiectiv: cercetarea, dezvoltarea, promovarea şi
difuzarea tehnicilor de merchandising).
Termenul merchandising sau mercantizare este folosit în ţările Europei de Est, inclusiv în
România, pentru a desemna activităţile ce ţin de stimularea vânzărilor la nivelul punctelor de
vânzare (POS - Point of sale). Rolul merchandising-ului este de a găsi soluţii diferitelor probleme
cu care se confruntă produsul: alegerea locului unde va fi amplasat acesta în vederea vânzării,
cantitatea de produse ce vor fi prezentate în raionul de vânzare, modul de aranjare al acestora,
materialul de prezentare utilizat. Acest ansamblu de metode şi tehnici de prezentare activă, în cele
mai bune condiţii materiale şi psihologice ale unui produs, la locul de vânzare are scopul optimizării
vânzărilor şi aducerea unui plus de satisfacţie clientelei în timpul căutării şi cumpărării produselor,
ceea ce implică: semnalare, expunere, evidenţiere, întâietate etc. Economistul Paul Keppner a
descris această tehnică astfel „ansamblul de activităţi prin care se asigura consumatorului marfa de
care are nevoie, la locul şi momentul potrivit, dar şi la un preţ potrivit”.
Merchandising-ul (Mercantizare) cuprinde suma metodelor, practicilor şi operaţiunilor
întreprinse în scopul promovării şi susţinerii activităţii comerciale la punctul de vânzare, în scopul
optimizării vânzărilor.
Acţiuni specifice de mercantizare:
4
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
Asistenţă la recepţia produselor în spaţiul de vânzare - evitarea problemelor legate de
aspecte cantitative şi calitative.
Asigurarea permanenţei produselor în spaţiul alocat - completarea pe măsura
vânzării, pe baza unei planograme (grafic care indică organizarea planificată a
operaţiilor din cadrul unui ciclu - perioade).
Asigurarea respectării parametrilor de calitate - etichetare, ambalare (eliminarea
produselor cu vicii ascunse).
Verificarea permanentă a termenilor de valabilitate ai produselor - respectarea
principiului FIFO (First In - First Out).
Monitorizarea etichetării corecte - preţ la raft vs. preţ în sistem - neutralizarea
eventualelor neconcordanţe.
Sesizarea imediată a oricărei probleme ce ar afecta desfăşurarea optimă a activităţii -
recepţii refuzate, lipsă sortimente, blocări de produse la comandă.
Gestionarea corectă a plasărilor secundare în acord cu planificarea lunară.
Gestionarea aşezării produselor în interiorul magazinului conform criteriilor stabilite.
Persoana desemnată să îndeplinească obiectivele de merchandising se numeşte merchandiser
(mercantizor).
Merchandising-ul este specific punctului de vânzare şi reprezintă un complex de acţiuni
menite să pună un produs în cea mai bună ipostază de a fi vândut.
Ca şi marketingul, merchandisingul este totodată o ştiinţă şi o artă. Este o ştiinţă pentru că se
bazează pe cunoaştere organizată, pe cercetare şi pe rezultate previzibile. Este o artă pentru că nu se
poate dezvolta fără creativitate.
Merchandising-ul reprezintă ansamblu de metode şi tehnici de prezentare activă, în cele mai
bune condiţii materiale şi psihologice ale unui produs, la locul de vânzare, în scopul optimizării
vânzărilor şi pentru a aduce un plus de satisfacţie clientelei în timpul căutării şi cumpărării
produselor, ceea ce implică: semnalare, expunere, evidenţiere, întâietate etc. În literatura de
specialitate, referindu-se la merchandising, unii autori folosesc şi sintagma IN-STORE
MARKETING (marketingul spaţiilor de vânzare).
Una din legile de bază ale merchandising-ului afirmă că fiecare produs trăieşte prin propria
sa reclama. Publicitatea şi promovarea produsului au mai multe scopuri, printre care: informarea
cumpărătorilor despre existenţa şi utilizarea acestuia sau readucerea lui în prim plan în memoria
clienţilor, comparativ cu produsele concurente. Dacă acest produs beneficiază şi de o mercantizare
5
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
pe măsură, atunci se poate considera că el poate înregistra succes, iar vânzările sale sunt sigure.
Dacă ne propunem să influenţăm comportamentul consumatorului în punctul de vânzare, este clar
că dorim să-l determinăm să realizeze cumpărături pe care nu şi le-a planificat de acasă, amorsând
practic o cumpărare de impuls. Desigur, astfel de cumpărături nu pot avea valori mari (în raport cu
ce dispune cumpărătorul), dar statisticile arată că în supermarketuri vânzarea pentru mai mult de
jumătate din produsele expuse se bazează pe impuls, iar în magazine mixte se poate conta pe o
treime. Chiar şi într-un domeniu conservator, cum este comerţul cu carte, o treime din achiziţii sunt
neplanificate. Pe de altă parte, şi procentele mici pot ascunde uneori valori mari.
Cele mai importante aspecte la care merchandising-ul face referire sunt:
1. Amplasamentul de comercializare al produsului în magazin/raion (etalare, eşantionare,
condiţionare, preambalare, marcare, etichetare s.a.). O bună poziţionare constă în definirea
justă a asortimentului, alegerea referinţelor, pentru găsirea locului potrivit şi acoperirea cât
mai completă a cererii;
2. Suprafaţa de vânzare atribuită per produs (fra. - espace de lineaire – spaţiu liniar), calculată
în centimetri sau feţe de ambalaje de produse;
3. Cantitatea din fiecare produs care va fi prezentată în cadrul raionului (inclusiv cântărire,
dozare, verificarea greutăţii, imprimare, codificare ş.a.) – cantitate suficientă pentru ca
produsul să fie vizibil şi pentru a evita rupturile de stocuri între două perioade de
aprovizionare, cantităţi limitate pentru a evita stocurile inutile;
4. Modalităţile de dispunere şi aranjare a mărfii, mobilierul de prezentare folosit (adaptat
tipului de produs - legume-fructe, textile, încălţăminte, cărţi, video, jucării): etajere, paleţi,
coşuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, gondole, tejghele, standuri (rotative);
Trade MarketingTrade Marketing
Strategie de vanzari
Managementul categoriei
Merchandising
6
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
5. Punerea în evidenţă a suprafeţelor având un impact puternic asupra cumpărătorului:
extremităţile rafturilor, etajere situate la nivelul privirii şi al mâinilor (rezervate pentru
promovarea produselor noi şi „împingerea” pe piaţă a unor articole); dispunerea cât mai
economică a mărfurilor, dotare adecvată cu echipamente;
6. Natura materialelor de semnalizare şi de publicitate folosite la locul de vânzare: etichete,
postere, afişe, pliante, broşuri, reclamă sonoră, video, animatori, obiecte promoţionale, etc.;
7. Modul de aranjare/planul şi designul magazinului, modul de dirijare a clienţilor, fluxul
servirii, decoruri, lumină, culorile folosite, atmosferă intimă etc.
Merchandising-ul se referă la o serie de tehnici implementate într-un magazin pentru a-i
creşte rentabilitatea. Se apelează la: condiţionare, fracţionare, ambalaj, expunere, etalare, etc.
Organizarea interioară a unui magazin reprezintă, modul său de prezentare, exprimarea sa în
cadrul dialogului cu clientela. De aceea, atât în proiectarea noilor magazine, cât şi în remodelarea
celor existente, se urmăreşte, crearea unei ambianţe care să promoveze în cel mai înalt grad
vânzările şi realizarea unei legături optime între componentele sistemului format în ansamblul
suprafeţei de vânzare.
Acţiunile de promovare desfăşurate de către producători vor avea un efect mai sigur şi mai
mare atunci când vor fi susţinute şi de modul cum sunt repartizate şi expuse ofertele acestora în
depozitele grosiştilor şi în gondolele şi rafturile punctelor de vânzare. Acţiunile şi eforturile
întreprinse la nivelul magazinului pentru realizarea diverselor servicii reprezintă, în fond, dovada
respectului faţă de cumpărători şi de exigenţele acestora. Adevăratul etalon al activităţii detailistului
îl reprezintă în prezent gradul de satisfacere a cumpărătorului, gama şi calitatea serviciilor ce
însoţesc cumpărarea unui bun concură într-o tot mai mare măsură la obţinerea acestei satisfacţii.
7
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
12 APRILIE 2014
COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Zilele porţilor deschise la Facultatea de Ştiinţe Economice
BIBLIOGRAFIE:
1. Daniela CorodeanuMerchandising. Teorie, metode si instrumente pentru eficientizarea punctului de vânzare, Editura: Tehnopress, 2002
2. Valentin Niţă, Daniela Corodeanu
Merchandising - concepte, principii, reguli de bază, standarde, Editura: Tehnopress, 2002
3. XXXwww.bestore.ro
4. XXXwww.bipgrup.ro
5. XXXwww.digitalelf.pluto.ro/lessons_ merchandising .html
6. XXXwww.e-promo.ro/proiecte-si-studii-de-marketing/marketing/activitatea-de- merchandising
7. XXX www.ro.wikipedia.org/wiki/ Merchandising
8. XXX www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=239 - 33k
9. XXXwww.revista-piata.ro/articole/marktingpublicitate/standarde-de-amplasare-a-produselor-la-raft.html
8