M ENTALITATILE CELOR

10%

Dragos Neacgu

sm rlPUBLISHING

h

I

https://www.libris.ro/mentalitatile-celor-10-neacsu-dragos-SPU978-606-068-001-7--p20425458.html

Cuprins

lrrtroduccreGhidul ctlitre Niatq mL t .tsteptatz),....................... 5

Constientul si SubconstientulDescoperd procesul si preia controlulosttpra vietii! ........ . . . . . . . . . . . . . . . . I 1RefllitatcaO titrtLi mai hunci irtcepe cu o schimbarenlen|.lld! ............... lg

Descopcrii-ti poten{ialul!Dodr ninlile limilule att lendinta de {t credecci polertlialul lor este totul fnit ........................ 2j

lnrpoltan{a obiectivclor si a task-urilorin viata de zi cu ziOore cqre esle directi.t in care md indreptdacit n u sunt orguni z dt ? .................................... 3j

Lege AtractieiNu este,\uficient doqr sd g.indesti pentrua atrqge ceeq ce i!i doresti iti riatd........._.._...... 45

lnteligen!a emo{ionaliCe m.i poale impiedica din a ohtine ceea ceimi dore s c ? C qle gor ic, propr i il e emol i i !..,........ 67

ContinuI si grefclti, continui si creqti,,1 greli nu este ceta grelit, doar cci sunteminytil eli sd creden oslo ..................................... 75

Destirr, noroc sau ghinion?AJtv ir satr o simpla crcdint., tan'nti'')din generalie in generalie? ............................... 85

C0nstrengerilc in alcgcriAttit de des intdlnite. utiit de rqrcongientizate! ...... ...............91

incheiereGhidul pentru o viald mui btrnti u inceputcLt qceastat cqrte li este continLet de tineinsuli ! ................... ............. 101

tsibliografie.......... ............. 101

CoNqrrnNTUL EISuncoNquENTUL

Descopera procesul ;i preia

c o ntro lul asupr a a ie{ii !

De ce au atit de mare importangiaceste doui componente ale vietii noas-

tre? Tocmai pentru ci alcituiesc ceea ce

suntem gi sunt singurele care pot rea-

liza tranziEia ciffe ceea ce ne dorim si

devenim.

De multe ori am stat gi m-am in-

trebat, oare ce ne diferengiazi pe noi,

oamenii, intr-un mod cu totul apartei

De ce unii dintre noi suntem fericigi

in faga unei situagii in care algii ar fi

speriagi sau tri;tii De ce unii au ambigia

de a merge mai departe, cdnd algii aleg

s5. stea in loci De ce unii dintre noi

suntem capabili si iertim, cind algii

s-ar rizbunai De ce unii avem obiceiuri

care ne fac viegile mai fericite, cXnd al;ii

aleg si-gi complice viegilei,,, Toate aces-

re intrebiri i;i au un singur rlspuns.

Aproape cu totii beneficiem deaceleagi tipuri de organe si componen-

te biologice care indeplinesc aceleagi

func;ii in intregul organism, Dar ca-

re este oare acel organ specific care ne

sau negativi, care controleazi intregul

corp omenesc, care redi absolut tot ce-

ea ce se intnmpli in jurul nostru dintr-o

perspectivi u nici , . .. Care, pur si sim-

plu, ne deschide ugile viegii gi ne ajuti

si o imbrigigim. Da, aveti in totalitate

dreptate! Este vorba despte creier." mai

influen;eazi viaga

ne induce absolut

in totalitatei Care

orice stare pozitivi

exact, despre ceea ce se afli in interio-rul acestuia.

0

inci din momentul in care ne nastem

gi pnni h virstd de 5-6 ani, beneficiem

doar de o parte a mentalului nostru, de

un compartiment specific numitsubcon;tient. Acesta poate fi definit ca

un motor de absorbgie al tuturor infor-

magiilor prezefite imprejurul nostru,

pornind de la imaginile pe care le ve-

dem, sunetele pe care la uzim 9i pAni la

comportamente, atitudini ;i stiluri deviati .,.Toate aceste informatii sunt

7574

cumul:1te ;i coi-nprinxate intr-un nucleu

ai subcongtientuL-ii, nut'nit,,paracligmi"'

Ei bine, aceast:l este o compon(rnti foar-

te importai'rti :r mentalului nostrLl,

cleoarcce, dupi vXrsta de 5-6 ani se ari-

r.rdczv.rlti r'n rl Joilc t conrp;tttirueirrmental, nun-rit,,con;tiinti", cat:e recli ce-

pacitatea omului de a accep,ta sau a

respir-rge ir"rformagii, de a vizu;rliza si a

imagina, de a-gi pur-re iirtrebiri si a ccr-

ceta ::ispunsu|i,,, iar acesr;r esie a.lese:L

irrrte influantat;,r;r,':[, r1e f'ciul iir

.lria si pcrcepem

'-lnjoar:1"

ric pl rr dt qtn -i. rrr-ii

carc ain fost invita ri

exteri ornl care ne iri-

Co ng riinta, partea me ntali t.are,-ir ttientizeazi absolut tot ceea ce sei:rtXmpli in carlrul intern si extern al

,,rcgii, poate li inchipuiti Frecuirl L-cea,: gXildesti chiar acum, in molnentul

;r,.:cstr. Bste acea voce interio;rri pe ca-

r,t q attzi zilnic"

Putem spune ci fiecarc dintre rroi;irn fost programa !i si gi ndim, si rr e, {l1r1l.rortar'r1 si si actioirim in functic:lc rnediul in care lle-am pctrecut ccl

7716

ln f oima tieParadiqm;

con st ien i

mai mult timp de-a lungul viegii, iar as-

ta ne opregte din a face exact ceea ce ne

dorim, cel pugin pini in momentul incare suntem capabili si facem o schim-

bare in mai bine 9i si modificim toate

acele concepgii de viagi nepotrivite si

invechite cu ajutorul cirora mass me-

dia gi mediile de viagi nepotrivite ne-au

ghidat cLtre drumuri greqir.e.

RnarrrlrmO aiald mai buna tncepe

cu o schim,bare mentald,!

,,Adevirul din spatele realitigii con-

sti in felul prin care o privesti". Careeste semnificagia adevirati a acestei sin-

tagmel

Fiecare persoani triieste in propria

sa realitate, o realitate care este str6.ns

conectati la propriul fel de a gindi al fi-

eciruia dintre noi. Tot ceea ce vedem,

auzim si sim;im ci se intimpli in preaj-

ma noastri este in totalitate perceput

de constiin;a noastri, un segment care

2t

?ii

se afli intr-o totali conexiune cu Partea

noastri mentali programati, cu

subcongtientul, Lumea exterio ari gravi'

teazi in jurul omului, la fel curr

pianetele graviteazi injurul soarelui, tu

esti nucleul central al realitatii Pe care o

percepi si tot tu esti cel care are Puterea

de a o modela. Mentalul tiu este atat de

puternic incnt poate face schimbari la

nivel realuluifdri vreo implicare lizici

din partea noastrd., asa cum se ir-rtnmpli

si in cazul efectelor placebo ;i nocebo

atunci cind au loc modificiri pozitive

sau negative 1a nivelul intregului nostru

corp prinrr-o simpli credingr puterni-

ci.,, iar asta reprezinti puginul din

capacitatea cu care ai fost inzestrat'

22

Un exemplu cu doui studii de caz

tliferite este urmitorul

O persoand c6re 6 6vut parte de o

nuhime de tragedii I de experienge de1r[at7 neplacute, in trecut, privelte viala

Jintr-o perspectivd negdtiud, nu se rnai

aprecictzd pe ea insasi, nu ii mai aytre-L iazd pe ceilal;i ;i, astfel, ajunge sd aibd

impresia cd lumea in care trdie{e este ba'

oticd.

Un al doilea caz este raf)ortlt la o[)u-

sul primului. O persoand c6re a quut

ltarte, in tnarea tnctjoritote a timpului, de

siguranfd, afecgiune, tntelegere ;i de mul-

re alte beneficii, prive{e viala ca fiind una

urmoipomenit de [rumoash si primitoare.

Unde este adevdrata problemd. in cele

,loua cazuri? Nu existd echilibru. Viaga

, st( dtAt respingdtoare, cdt ti frumoLsq :i