Mentalitate populară.pdf

7/22/2019 Mentalitate popular.pdf

1/16


2/16

Curs 1

Spatiul in viziune populara

1. Toponimie si mentalitate

Romnii au denumit satele in funcie de criterii obiective si subiective. La

nceput toponimele au fost creaii individuale, devenind apoi un bun colectiv. Demulte ori toponimele nu se refer la localitate, ci la locuitorii acelei localiti,alteori amintesc de ntemeietorul localitii.

Toponimele subiective- clasificare oferita de Iorgu Iordan1. Porecle - particulariti fizice/psihice ale locuitorilor unui sat - Barboi,

Afurisii, Afumai, Betegi, Blestematele, Pogona, Smuli, Ntri2. Calificri - criterii economice - Bogai, Bogata, Calica, Flamnzi, Ginari,

Haimanale, Mmligari, Miei, Prlii, Golani

3. Imagini (imaginatia locuitorilor) - Arde-Pamant (puuri cu pcur),Gura-Cumetrei (mahala), Piatra-Scris (descoperirea unei pietre cu inscripii),Puteru (izvor sulfuros), Viile Oachee.

4. Mitologia tendina omului de a explica, elemente de gndiremitico-magic; unele se ncadreaz n categoria "locului ru", altele amintesc depersonaje imaginare; forme contrase ale unor legende - Cheile Cornii, MoaraDracului, Prul Minunatului, Valea Urieilor, Jidovina, Muntele Snt Ilie, ValeaBunei, Lacul Solomonarului, La Bradul Sfnt (ecou dintr-un vechi cult al bradului),Troia, Schitu, Mnstirea, Dumnezeu (deal din zona Iaiului).

Toponimele obiective - elemente concrete din realitate, referitoare laaspectul locului :

- ridicturi ascuite - Muncelul, Dedu, Dealul Tepe, Piscu, Ridictura;- ridicaturi rotunde- Mgura, Mgureana, Cpna, Capu, Cuca Rotund;- depresiuni - Gropeni, InGroap, Curmtura, Adncata, Holboca, Gliboca

(slav);- ape stttoare- Slatina (slav), Balta, Lacul, Tu, Mlatina;- ape curgatoare - Izvoru, Pru, Izvorau, Pru Rece, Bistria, Repedea,

Sebe(magh= repede)

2. SATUL

Problema relaiei dintre cultura unei localiti i organizarea ei spaial a fostmai rar cercetat. La constituirea satelor au fost aplicate o serie de norme miticei rituale - ntemeierea Romei - Romulus a ales un loc in care a sapat o groap, aaezat n ea un altar peste care mai tarziu a fost construit templul zeiei Vesta n


3/16

care ardea focul venic. Apoi in jurul altarului a trasat o brazd ce marca hotarelecetii. Remus a trecut peste brazd i a fost pedepsit. Termenul urbe - a trage obrazd circular.

Termenul sat


4/16

CURS 2

DRUMUL IN CULTURA POPULARA ROMANEASCA

Etimologic, cuvntul drum vine din gr. dromos, cale - lat callis, ulita, poteca

- slav. Termenul via nu s-a pastrat. Imparatul Traian, patron al tuturor

constructiilor rutiere majore. Drumul turcilor, drumul tatarilor - locul pe unde

acestia patrundeau in tara. Exist diverse drumuri celebre: drumul sarii, drumul

painii, drumul cerii - diverse rute comerciale.

In basm - drumul prezinta importanta - traseul de initiere - punctul de

plecare - palatul parintesc, punctul terminus - palatul socrului, puncte

intermediare - locuinta zmeului, a mumei-padurii, muntele. Calatoria se face

inspre rasarit.

Obiceiurile de iarna - drumul este prezent - chiar traseul colindatorilor,

ulita satului are si ea o colinda speciala.

Obiceiurile de trecere - inmormantare - prezenta foarte semnificativa -

ultimul drum.

Obiceiurile agrare- drumul cununii, provocarea prosperitatii, udarea unei

cununi; Dragaica - drum parcurs prin lanul de grau.

Descantece- bolnavul pleaca pe un anumit drum, in sat, Apus, la mijloc de

carare se intalneste cu duhul bolii (simte efectele negative), apoi apeleaza la

Maica Domnului - vindecarea - drumul spre casa - rasarit.

Credinte, superstitii:

Drumul drept este intotdeauna bun; nu e bine sa mergi alaturi de drum,

drumul serpuit este considerat periculos, cotul drumului - loc malefic, nu e bine sa

pleci la drum martea si sambata, e bine sa pornesti la drum cu dreptul, intalnirea

cu anumite elemente umane sau animaliere poate fi de bun/rau augur.

Exemple - intalnirea cu un om ce duce un vas gol - rau augur - "crapa-ti-ar

cofele", intalnirea cu un preot - rau augur, intalnirea cu un iepure - substitut al

diavolului, ca si pisica neagra. E de bun augur intalnirea cu un lup, ca si

intalnirea cu un tigan sau evreu. Intoarcerea din drum - esec. Trecerea unui pod -mirii trebuie sa se inchine, carul cu snopi - se arunca in apa ca ofranda cateva

spice ; noaptea se face cruce la trecerea peste un pod si se arunca monede in apa.

Rascrucea - loc malefic prin excelenta, locul unde se faceau farmece; se

gaseste un mormant - znamen- care se purifica prin foc. Perspectiva crestina -

demalefizare prin plasarea unor cruci.


5/16

CURS 3Casa in cultura populara romaneasca

Termenii - casa - lat casa, bordei - origine dacica, coliba - slav, salas -

magh, sandrama - gr.

Expresii, proverbe, zicatori:

Sanatate in casa noua!, casa de piatra!, a strica casa cuiva, are casa grea,

casa deschisa, fata-n casa, a face casa buna cu cineva, casa Domnului, din casa in

casa, a se casatori = a face casa cu cineva; Casa nematurata musafiri asteapta!

Casa fara femeie e pustie pe dinauntreu, casa fara barbat e pustie pe dinafara.

Structura spatiala a casei

Punctul central al casei - vatra - locul de maxima sacralitate dinperspectiva pagana

Spatiul interiorin care intra tot ce e plasat in jurul vetrei

Pereti, tavan, podea- relatia interior/exterior - o serie de discontinuitati -

comunicarea cu exteriorul - usa, geamul, hornul, pragul - semnificatii

mitico-magice si simbolice deosebite, fiind puncte sensibile pe unde pot patrunde

spiritele malefice.

Pridvorul - spatiul intermediar intre casa si curte (pered + dvor = inainte

de curte)

Curtea/ ogradaGardul- are o simbolistica asemanatoare cu aceea a hotarului.

Intrarea in casa noua - petrecere data de stapanul casei pentru mesterii

care au facut casa, era similara unei zile de sarbatoare

Slujba de sfintire a casei - preotul - "dezlegarea casei" sau "slobozirea

casei". Se impart colaci, se consuma coliva in cinstea celor decedati - ei vor prelua

rolul de aparare a casei. Prima noapte nu se petrece in locuinta. Se introduce in

casa un animal care preia incarcatura negativa a casei (cocos, pisica). A doua zi

stapanul casei trebuie sa observe comportamentul pisicii - daca fuge, spatiul incaare conotatii malefice.

Intrarea in casa- urari specifice - "s-o stapaniti sanatosi!", "sa fie intr-un

ceas bun", "sanatate-n casa noua". Barbatul intra primul in casa, alteori se admite

ca un copil sa intre primul (puritatea). Se pune o potcoava pe prag, sa aduca

noroc. Nu se scoate gunoiul afara in primele trei zile, pentru ca sa nu actioneze

vrajitoarele. Se arunca un topor in curte.


6/16

Elemente protectoare ale casei

a) animaliere- sarpele casei, substitut al stramosului intemietor al acelui

neam. E o divinitate protectoare a locului, trebuie hranit, e purtator de noroc.

Denumiri - ceasornicul casei, paznicul casei, valva casei ; pasaril e- randunele,

berze - aduc noroc la casa unde se plaseaza, nu e bine sa le omori sau sa le alungi.b) vegetale- ramura verde - se plaseaza la poarta, la usa (sarbatoarea de

Sf Gheorghe); armindenul (crengi si frunze) - arbore plasat in curtea casei, cu

functie apotropaica (axis mundi). Denumirea - ieremin + den - ziua lui Ieremia. Se

serba de 1 mai - plimbari in grup pe inaltimile din jurul localitatii, consumul de vin

pelin

c) elementele rituale- masura mortului - se plasa la grinda sau prag

d) fiinte mitofolclorice de factura pagana sau crestina. Romanii aveau

manii, larii si penatii, slavii - donovoi - spirit protector al casei, romanii - sfintii - ori

se deschidea Biblia la intamplare ori se alegea sfantul protector dupa numelestapanului casei.

Simbolistica elementelor spatiului domestic/ casnic

Vatra casei - "sufletul casei", loc sacru in perspectiva pagana. Este legata

de foc, de hrana, de caldura - elemente de cult al focului si de cult al stramosilor.

Este echivalentul casnic al vetrei satului. Este implicata in riturile de trecere -

nastere, casatorie, funerare.

La nastere - nou-nascutul este tinut putin deasupra vetrei pentru ca

stramosii sa intre in contact cu el. La nunta - mireasa trebuia sa atinga vatrapentru a fi acceptata de stramosii acelui neam.

Credinte - vatra e mama noastra, ea ne hraneste, ea ne incalzeste.

Interdictii - sa dai cu matura pe vatra, nu se scoate cenusa in anumite zile. Se jura

pe focul vetrei. In apropierea focului vetrei nu erau permise manifestari cu

caracter erotic. Obiceiul semanatului incepea din zona vetrei (aruncau boabe pe

vatra).

Este importanta si pentru folclorul copiilor - locul preferat de joaca, locul

povestitorului.

Hornul - substitut de axis mundi, leaga vatra de divin. Fumul - suflarea

casei. Spatiu de patrundere a fortelor malefice- vrajitoare, strigoi. Pentru a

preveni se atarnau de horn capete de cocos sau o piele de sarpe sau se unge cu

usturoi. Mireasa trebuia sa atinga hornul la intrarea in casa sotului. Hornarul -

purtator de simbolistica masculina, aducator de noroc.


7/16

Fereastra - ochiul casei.

Mediaza o serie de opozitii - interior/exterior, siguranta/pericol,

inchis/deschis. Spatiu de tranzitie - patrunderea diverselor fiinte imaginare,

malefice, dar si a ursitoarelor.

Langa fereastra se plasa masa plina cu bucate pentru a le imbuna peursitoare.

Pentru apararea de forte malefice - presararea de sare pe pervazul

ferestrei, ghiveciul cu flori, crucea ferestrei (perspectiva crestina). Loc al

epifaniilor - aparitia diverselor personaje malefice sau divine - actiuni rituale -

vanzarea simbolica a copilului bolnav (apararea copilului), scoaterea mortului pe

fereastra - inducerea in eroare a mortii ca spirit.

Actiuni in cadrul colindatului - incep de la fereastra casei mari. Implicatii

de ordin erotic si matrimonial - rapirea fetelor; se plasa la fereastra o strachina cu

spatele la drum daca fata din acea casa se casatorea.

Usa/Poarta - marcheaza trecerea spre un alt spatiu, simbolistica a pazei si

a sigurantei. Usa incuiata = piedica. Usa care scartaie = actiune nefacuta bine,

ceva netreminat.

De Sf Andrei usile se ung cu usturoi - semnificatie apotropaica. Evreii

scriau pe usa numele bolnavului "X este plecat de acasa" crezand ca vor pacali

spiritul bolii. Usile sunt patronate de un zeu specific, Ianus cel cu doua fete

(trecut/viitor) -> ianuarie. Portile cetatilor au menire apotropaica - ultimul

obstacol. In Maramures portile sunt impodobite cu diverse simboluri animaliere sivegetale. Portile templelor sunt de obicei inchise, in zilele de sarbatoare ele se

deschid, sugerand accesul la sacru.

Expresii - a-i arata cuiva usa, portile raiului/iadului, a bate la porti

deschise, Inalta Poarta.

Pragul - legat de simbolistica usii, trecerea la nivele spatiale diferite.

Obligatii rituale, practici de purificare inainte de a pasi in anumite spatii. Legat de

cultul stramosilor - urna cu cenusa stramosilor era plasata sub prag. Pelerinii luau

cu ei tarana de sub pragul casei. Diverse practici mitico-magice de trecere(nastere, casatorie, moarte) - la nastere copilul era asezat pe prag - recunoasterea

de catre stramosi. Rituri matrimoniale - trecerea miresei peste prag. Practici de

inmormantare - lupta simbolica la scoaterea sicriului din casa. Din perspectiva

literara. pragul este sediul unor manifestari intense ale personajelor, locul unor

dispute crancene intre personaje (Dostoievski)


8/16

Casa - simbolistica

Seamana cu cetatea si cu templul. Plasata in centrul lumii - orientata cu

fata spre rasarit (ecou de cult solar). Acoperisul casei = cerul, podeaua =

pamantul.

Elementele de comunicare cu exteriorul - usa, fereastra, hornul - punctesensibile. Locul central - vatra. Alte culturi - la arabi casa are obligatoriu o gradina

(paradisul) si o fantana (viata). La budisti casa = corpul uman, cele 6 simturi = 6

ferestre spre lume. Casa poarta simbolistica feminina.

Perspectiva traditiilor romanesti - amprenta materiala si spirituala, casa =

familia. Este in general un loc bun. Parasirea casei trebuia evitata, daca totusi se

intampla acest lucru, se lua cenusa din vatra.

Casa implica ideea de continuitate a neamului - fiii se asezau cat mai

aproape de casa parinteasca. Casa parasita = loc rau. Casa blestemata = daca

acolo s-a intamplat o crima, un incest, daca proprietarul a incalcat o promisiune.

Interiorul casei - simbolistica

Partea inferioara - valoare utilitara, partea superioara - valoare estetica -

dihotomie util/estetic.

Patul se aseaza de regula in coltul opus intrarii. Are o importanta

deosebita in riturile funerare - patul de moarte.

Masa - se aseaza in mijlocul incaperii- finalizarea actului alimentar, dar si

valoare rituala - masa ursitoarelor si estetica - de Paste, oua incondeiate. Icoana -

element de sacralitate - perspectiva crestina.Cununa adusa de la camp se aseaza la icoana. Grinda mare a casei -

valoare mito-simbolica - substitutul stramosului intemeietor al neamului. Era

utilizata pentru acte rituale sau de ordin economic - copilul era ridicat pana la

grinda, datul de-a grinda.

Vecinatatea casei - simbolistica

Atitudinea fata de vecini - responsabilitatea comuna, intrajutorarea.

Vecinatatea este un concept intermediar intre casa si sat.


9/16

CURS 4Anotimpurile - caracterizare mito-folclorica

IARNASe deschide cu ziua de Sf. Andrei, n mod traditional ziua se mai numeste

Indrea - cap de iarn. Semnific naterea unui nou ciclu calendaristic, fiindasimilat unei cosmogeneze. n mediul tradiional, perioada 25 dec - 6 ianuarieare o semnificaie deosebit, bucurndu-se de un marcaj mitico-magic extrem depronunat - la romani, n aceeai perioad se desfura o sarbatoare foarteimportant- Saturnaliile (zilele zeului Saturn, se organiza un fel de carnaval, undese inversau rolurile, crendu-se o lume pe dos. Oamenii i fceau daruri i iiadresau urri de bine). Cretinismul a preluat multe din elementele pagne aleperioadei:

-sacrificiul animalier- Ignat (lat ignis - foc) - tierea porcului, obicei bazat peun scenariu de tip pagan, in cinstea unei zeitati solare.

-busteanul (buturuga) de Craciun - pentru ajutarea Soarelui in trecereapeste punctul critic (25 dec) - trebuia sa arda toata noaptea

-consumul de alimente rituale- pomana porcului-grija deosebita pentru cei morti- se crede cpot comunica cu cei vii, ca pot

fi prezeni simbolic la manifestrile rituale - Moii de iarn; colindatul cu mti -substitute ale imaginilor celor decedati.

n perioada menionat are loc un obicei cu caracter juridic - strigatul pestesat, avnd ca scop purificarea membrilor comunitii; acum se strigau peste sat

pcatele stenilor, darse evidentiau si faptele bune, comportamentele pozitive.Latura ludica, satirica a crescut in mod considerabil.

Practici magice si divinatorii--ardeasca - aciune de purificare a spaiului prin aprinderea unor focuri pe

nlimi (de Boboteaz), tineri care dansau, sreau peste foc i n acelai timp ispuneau i dorinele matrimoniale;

-calendarul de ceapa- ghicirea vremii,-arderea salasului- la sfarsitul perioadei de colindat scoteau afara paiele pe

care au dormit si le ardeau, apoi sareau peste foc.

Boboteaza- momentul de incheiere a ciclului hibernal - obicei - Iordanitul -stropirea cu aghiazma de catre un grup de flacai (iordanitori) a celor intalniti pedrum si urarea de bine, se incheia cu o petrecere.


10/16

PRIMAVARA

-1 martie era nceputul anului nou pgn (se aprindea focul nou), datmarcat de activiti agrare si rituale (prezenta plugului)

-9 martie - Mucenicii- inceputul noului an agrar, sarbatorirea primului omcare iese la arat

-23 martie- Sf Gheorghe- inceputul noului an pastoral,practici cu caracterapotropaic

-Pastele - scenariul hristic are la baza un motiv mitologic - moartea siinvierea zeului vegetatiei. Era foarte bine conturat in mitologia egipteana (Osiris),preluat de vechii evrei. La baza, eveniment istoric din viata comunitatii evreiesti -plecarea din robia egipteana - pesah = trecere. crestinismul a fost la origineun felde secta si a preluat multe elemente iudaice - sacrificiul animalier si diverseritualuri specifice - pasca, ouale rosii, cozonac.

-Florii- Intrarea Domnului in Ierusalim - elemente pagane, zeita Flora, cultvegetalsalcia

-Joia Mare- substrat pagan, sarbatoare tutelata de Joimarita-Ispasul- InaltareaStrigatul peste sat se realiza in aceasta perioada - caracter de purificare.

Postul - cel mai lung din an - perioada de purificare.-Arminden - 1 mai - cultul vegetatiei, plimbari pe inaltimi, petreceriVARA

Este perioada maturizarii timpului (domeniul vegetal, animalier)

Sanzienele (Dragica)- ecou de cult al zeitei Diana. n noaptea de Snziene-se fceaupractici magice,divinatorii, de purificare (fclia de Snziene),-culegerea plantelor de leac - femeile care le culegeau trebuiau sa

indeplinbeasca conditia puritatii rituale.-Inrouratul - spalatul cu roua pe fata - rol medical (infrumsetare), fetele isi

vor visa ursitul.-Scaldatul ritual - in zorii zilei de Sanziene, fetele se scaldau in raul din

apropierea satului (caracter apotropaic).-Dragaica era aleasa pe baza unei serii de criterii - frumusete, morala,

puritate. Substitut al zeitei Ceres (zeita agriculturii la romani), avea un alai cu caretrecea prin lanuri (recolta bogata), dar si pentru chemarea ploii. Era supusa siunor interdictii- nu se putea casatori trei ani.

Ritualuri de provocare magica a ploii - scenarii si origini diferite: Caloianul -scenariu legat de moartea si invierea vegetatiei. Paparudele - invocarea uneizeitati autohtone a ploii. Actantii (fete) se numesc paparude (puritatea sinuditatea rituala) plecau din vatra satului, fiind udate cu galeata, de undeexpresia ploua cu galeata.


11/16

Mosii de vara- ecou de cult al stramosilor, prilej de intalnire cu cei morti.Insuratitul(surorile de cruce).infartatitul (frati de cruce) - rudenie spirituala in cadru ritual, in jurul unui

pom (axis mundi), obicei pus sub semnul soarelui, actantii ramaneau in relatiepana la moarte si trebuiau sa se apere (conta mai mult decat rudenia de sange).Copiii se prindeau intr-o hora in jurul acelui pom si rosteau un legamant.

Jocul Calusarilor - in perioada Rusaliilor - avea si implicatii medicale. Ceatacalusarilor ii putea vindeca pe cei bolnavi de epilepsie. Ceata se constituia inaintede Rusalii si se angajau sa ramana in ceata pe o perioada de 7 - 9 zile. Mascoidelede cal - baston cu un cap de cal, utilizat in cadrul dansului. Personajul cel maiimportant - mutul - personajul sacru al cetei (interdictie de a vorbi pe toataperioada ritualului, cat timp tacea, grupul era protejat de actiunea Rusaliilor,putea fi ucis daca incalca regula). Grupul era desfacut la finalul celor 7 - 9 zile,vataful (conducatorul grupului) rupea bastonul si il ingropa intr-un loc numai de elstiut.

TOAMNAFinalul anului calendaristic din perspectiva rituala.Teclele(mucenica Tecla) 24 septembrie - initiata de apostolul Pavel. Timp de

3 zile nu trebuia sa se lucreze in gospodarie sau la stanaCosmadin - 17 octombrie (Sfintii Cosma si Damian, doctorii fara arginti,

tratau bolnavii pe gratis si raspandeau crestinismul, au fost pedepsiti - foc, apa,rastignire). Timp favorabil pentru realizarea practicilor medicale, sunt invocati cei

doi in descantece de epilepsie si lingoare. Ziua era respectata de oameni pentru afi feriti de boli.Sf Dumitru (Sanedru) - luptator de pe vremea imparatului Maximilian, 28

octombrie. Mosii de Sanedru - cult al stramosilor. Aprinderea de focuri peinaltimi, in mijlocul satului si la raspantii (caracter apotropaic). Aruncarea rotilorde foc de pe inaltimi - substitut al discului solar, taciunii erau aruncati in livezi-scop fertilizator. Element divinator - daca era luna plina, urma un an prosper.

Ovidenia - 21 noiembrie - inceputul sezonului rece, intrarea in biserica aMaicii Domnului. Se deschideau cerurile - accesul la sacru. Practica de protectie -

ungerea cu ustoroi, actionau fermecatoarele. In acea noapte nu se dormea,trebuia sa arda o lumanare pentru morti. Se dadea de pomana pentru morti (cultal stramosilor)

La sfarsitul sezonului de toamna - actiune de bilant - sezatorile si clacile,prilej de odihna, intrajutorare, caracter de initiere feminina (fetele tinere suntchemate la sezatori pentru a li se arata cum trebuie sa procedeze pentru a fi bunegospodine). Se practicau si proceduri de ghicire a ursitului - origine in matriarhat.


12/16

CURS 5

Sarbatorile populare

Sarbatoarea este o discontinuitate sacra pe axa profana, reactualizarea

unui moment sacru. Zi de comemorare, de aniversare sau glorificare a unor

evenimente sacre, divinitati, sfinti.Exista sarbatori religioase, laice si babesti (Ignatul, Dragobetele), de multe ori

se poate vorbi despre o interferenta spirituala. O sarbatoare generala este Anul

Nou. La inceput sarbatorile aveau caracter agrar si erau concentrate mai ales

primavara.

Elemente componente

-ritualul (scenariul mitico-magic),-sacrificiul (l ainceput uman, apoi animalier),-dansul ritual (dansul animalului totemic),-alimentare (pasca, mielul), vestimentare, comportamentale, igienice,

existenta unor interdictii (calcat, spalat, lucrat la camp),

-nota de solemnitate.Functii- intretinerea relatiei cu sacrul, marirea coeziunii grupului, orientarea

in timp a comunitatii.

Calendarul popular, element ce a permis stabilirea succesiunii sarbatorilor

populare (anul nou incepea in luna martie, odata cu venirea primaverii). Reformacalendaristica a mutat toate sarbatorile cam cu 14 zile. Calendarul popular are in

componenta sa mai multe tipuri de calendare: pastoral, agrar, magic etc.

Tipologie

1. Dupa datele de manifestare- sarbatori cu data fixa/ mobila (Craciunul, Sf.

Gheorghe, Pastele)

2. Dupa momentul de manifestare - diurne si nocturne (Revelionul, Sf

Andrei, Pastele)

Modificarile produse ca urmare a modernizarii vietii - mai ales in mediulurban; multe sarbatori au devenit ceremonii; excese alimentare si bahice,

cadourile, ziua libera

Ajunul - moment de tranzitie de la profan la sacru; puternica amprenta

precrestina, divinatorie


13/16

Abordarea lingvistica a sarbatorilor

1. Etimologic

-elemente de substrat - Craciunul, mos-latina - Sanziene, Florii, Rusalii, Pastele-slave - Arminden, Ovidenie, Ispas-termeni creati pe teren romanesc - Joia Mare, Sanvasii, Cosmadin2. Derivatele - a iordani, a imbarbura, a craciuni (= a ucide), a sanvasia,

Joimarita, Santoaderi, Vasilca

Se remarc puternica interferenta a elementelor crestine si pagane in

contextul sarbatorilor romanesti :

Floriile- se pune la icoana salcie. Functie apotropaica si valoare divinatorie

de prognoza (cum va fi ziua de Florii, asa va fi si ziua de Pasti)

Pastele - marcajul crestin cel mai pronuntat. Cand trecea popa la biserica,

oamenii se aruncau in apa pentru a se vindeca de boli. Cine moare in ziua de

Paste merge in rai. In unele locuri baietii stropesc fetele cu apa, umbla din casa in

casa cu udatul si fetele ii servesc cu oua rosii. Cine se naste de Paste are noroc

toata viata. Joia Mare - cultul stramosilor.

Ispasul - intervine o amprenta pagana vizibila - ludica, erotica si medicala.


14/16

CURS 6Zilele saptamanii

Ziua-asociata luminii, vietii, soarelui. Zilele au fost puse in relatie cu diverse

divinitati sau corpuri ceresti. Exista o impartire in zile faste si nefaste(martea sisambata, zeii Marte si Saturn, Sabatul). Zilele sunt patronate de anumite

persoaje mito-folclorice crestine sau pagane - Babele Sfinte, in general favorabile

omului, de origine crestina, Martolea, joimarita- elemente demonice de sorginte

pagana. Anumite momente ale zilei prezinta conotatii deosebite - dimineata,

amurgul, amiaza.

Sintagme

a-si lua ziua buna, ziua de apoi, zilele babei, a vedea lumina zilei, a muri cu zile, zi cu ghinion, 3 zile si 3 nopti, a se crapa de ziua, bani albi pentru zile negre, ziua Ursului/ sarpelui / cucului - sarbatori pagane de cult animalier

Noaptea- asociata intunericului, mortii, infernului, inconstientului. Caderea

noptii = caderea in haos. timp predilect de actiune a fortelor malefice. Seara se

binecuvanta apa, se punea sare la pervazul camerei copilului. Superstitii - nu se

lasa vasele cu fata in sus, nu se lasa lingura in oala, nu se scoate gunoiul din casa.

Miezul noptii - moment de maxima actiune a fortelor malefice. Miezila -

personificare a acestei secvente de timp. Cantatul cocosului - treptata inlaturare a

actiunii fortelor malefice

Sintagme

noaptea strigoilor (Sf Andrei), cumpana noptii, viul noptii, noaptea vesnica, noaptea de sanziene, a se scula cu noaptea-n cap, prost ca noaptea.


15/16

Zilele saptamanii au semnificatii diferite, interferenta crestin cu pagan

Luni - Patronata de Sf Luni, nu are o semnificatie deosebita, ea urmand

Duminicii, este considerata in general o zi favorabila.Este marcata de magia

inceputului - nu se da nimic din casa, nu se fac inmormantari, nu se merge inpetit, nu se da cu imprumut, dar se pot face vraji de dragoste, se pot incepe

diverse actiuni casnice.

Sarbatori - Lunea Mortilor (Pastele Blajinilor), Lunea Ratacita (prima luni

dupa inaltare).

Marti - zi nefasta, Sf marti, 3 ceasuri rele. Nu se incepe nimic in aceasta zi, nu

se pleaca la drum. Despre cineva care are constant ghinion se spune "parca e

nascut martea". Cand ceva nu merge bine - "toate pe dos si nunta martea".

Martolea = marti seara. Lumea a fost urzita intr-o marti. Se fac practici magice.Sarbatori - Martile oprite (zilele de marti din a saptea si a noua saptamana de

dupa Pasti) - nu se lucreaza. Martea mortilor - a doua saptamana dupa Duminica

Mare, Martea ciorilor - prima saptamana din postul Pastelui, Martea Dracului -

prima marti dupa Rusalii, cand se facea caloianul.

Miercuri - zi favorabila, zi de echilibru, prielnica muncilor barbatesti,

patronata de Maica Domnului, mai tarziu de Sf Miercuri. Nu se faceau nunti si

erau interzise petrecerile si unele activitati casnice (torsul, tesutul).

Sarbatori - Miercurea stramba (prima saptamana a postului Pastelui) - se

tinea pentru sanatatea oamenilor. Miercurea cenusii - adu-ti aminte ca esti parf si

cenusa - preotul inmuia degetele intr-un amestec de apa si cenusa.

Joi - zi favorabila, in Bihor este a doua ca importanta dupa Duminica. Zi

dedicata odihnei. Nu era voie sa cosi, erau interzise sezatorile, erau permise

nuntile. Joimarita - cultul stramosilor.

Sarbatori - Joia furnicilor - pentru apararea de furnici, se prepara o turta cu

branza si se aseza ca ofranda pe un musuroi de furnici. Joia Paparudei (a noua

saptamana dupa Paste), obicei cu data fixa la inceput. Joile oprite (9) intre Pasti si

Rusalii - interzise anumite activitati casnice - apararea de grindina, trasnet etc.

Dedicata si zeului roman Jupiter.

Vineri- zi favorabila, foarte importanta in Banat. Patroana - Sf vineri, uneori

pedepseste. In perioada pagana - dedicata zeitei Venus. Erau interzise numeroase

activitati casnice, nu se scotea gunoiul din casa.

Sarbatori - Vinerea seaca - ultima zi din postul Pastelui, ziua in care s-a

spanzurat Iuda


16/16

Sambata - zi nefasta, trei ceasuri rele, zi patronata de Saturn. Nu se merge in

petit, nu se pleaca la drum, nu se incep activitati importante. Zi de pomenire a

mortilor. Copilul nascut sambata nu era foarte norocos in viata si nu avea sa

traiasca foarte mult. Se faceau practici magice, malefice si benefice. Patronata de

Sf Sambata - e cea care e asociata unui fluviu malefic - apa sambetei, care se varsain iad.

Sarbatori - Sambata mortilor (Sambata lui Lazar), Sambata Ursului (se faceau

pregatiri ca pentru o mare sarbatoare), Sambata lui Santoader (februarie) - tinuta

de teama santoaderilor.

Duminica- zi favorabila, cea mai importanta dpdv crestin, dar si pagan, fiind

ziua inchinata soarelui (Dies Solis). Patronata de Sf Duminica, ajuta cel mai mult,

ecou al acelor personaje feminine in varsta care conduceau riturile de initiere.

Asociata cu apa duminicii - apa ce curgea in rai. Ziua asociata cultului crestin, semerge la biserica, nu se fac practici magice, zi asociata Invierii, nu se lucreaza.

Copiii nascuti duminica sunt sanatosi si norocosi. Exista o floare Duminica sau

Duminicuta, despre care se spune ca infloreste numai duminica, se folosea pentru

tratamente medicale, ea fiind scoasa din pamant in conditii speciale, se punea

paine si sare in locul ei, se punea langa foc si daca se innegrea, copilul murea. Pe

vatra casei se puneau sare si paine cand acea floare se afla in casa.

Sarbatori - Duminica tanara (dupa fiecare luna noua, timp prielnic practicilor

magice) - se intepau urechile fetitelor pentru a li se pune cercei, se tundeau

cositele, Duminica Floriilor, Duminica Mare, Duminica Tomii (prima dupa Pasti,dedicata apostolului Toma si cultului stramosilor).

Mentalitate populară.pdf

Documents

Transcript of Mentalitate populară.pdf