Mem.sistematizare

8/3/2019 Mem.sistematizare

1/7

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEIFACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURACATEDRA CONSTRUCTII ARHITECTONICE

PROIECT DE CURSla Sistematizarea verticala

Tema: Sistematizarea verticala a unui cartier

A elaborat: st.gr. U-072 Munteanu Alexandru

A verificat: conf.univer. Dumitrascu P.

Chisinau 2011


2/7

2

Caracteristica reliefului

Din punct de vedere a caracteristicilor teritoriilor urbane, teritoriile oraelor secaracterizeaz n trei grupe principale cu caracteristici separate a condiiilor naturale teritoriului.

Dintre condiiile naturale deosebim: 1) Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitii i orientarea lui (Sud,

Nord, Est, Vest).2) Nivelul apelor subterane.3) Posibilitatea inundaiilor teritoriului cu apele rurilor, lacurilor, mrilor. 4) Condiii extraordinare (alunecri de teren, carsturi, seluri). Dup caracteristica

fiecrei grupe de condiii naturale, teritoriul presupus urbanizrii poate fi mpri n trei categorii:

I. teritoriul favorabil;II. teritoriul puin sau limitat favorabil; III. teritoriul nefavorabil;

Este evident c teritoriile categoriilor limitat favorabile i nefavorabile pot fimodificate, ameliorate, supuse unor schimbri inginereti cu scopul trecerii lor ncategoria favorabil i utilizrii conform cerinelor urbanismului. Astfel, pentrumodificarea reliefului se folosete sistematizarea vertical.

Protejarea teritoriului contra inundrii poate fi efectuat prin diferite metode, mai desunt folosite: construirea barajelor, nsipirea artificial pn la nivelul inundaiilor posibile, lrgirea albiei rului n preajma oraului i folosirea rezervoarelor i a bazinelode ap n calitate de locuri de reglare a cursului apelor atmosferice. Nivelul apelo

subteranese micoreaz cu ajutorul drenajelor de transportare a apelor din zonasistematizat. Practic nu sunt folosite pentru construcii terenurile cu alunecricarsturile i selurile.

n categoria teritoriilor favorabile sunt incluse terenurile cu urmtoarelecaracteristici:1) relieful i= (5 -100) ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 0,5 m, nu mai des de o dat la 100 ani

(asigurare de 1%), n 50 ani (asigurare de 2%);3) nivelul apelor subterane Has>3,5 m de la nivelul pmntului; 4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri.

n categoria teritoriilor limitat favorabile se includ terenurile:1) relieful i= (0 -5) ,(100- 200) ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mic de 1 m, o dat la 50 ani (asigurare de 2%); 3) nivelul apelor subterane Has>2,0 m de la nivelul pm ntului;4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri. n categoria teritoriilor nefavorabile se includ teritoriile:1) relieful i> 200 ; 2) inundaii cu stratul de ap mai mare de 1 m, o dat n 20 ani (asigurare de 5%); 3) nivelul apelor subterane Has>1,0 m de lanivelul pmntului; 4) lipsesc alunecri, carsturi, seluri.

Clasificarea teritoriilor reprezentate mai sus este recomandat pentru teritorii cuconstructii capitale. Pentru spatii verzi indicii prezentati sunt evident altii.


3/7

3

n practica urbanismului la primaetap se folosesc doar teritoriile favorabile, n caz deteritorii imense nefavorabile se precaut posibilitatea ameliorrii teritoriului limitafavorabile, ceea ce duce la folosirea teritoriilor pentru formarea unui plan mai compactorasului sau localittii precutate.

Pentru proiectarea planului general a unei localitti, initial se analizeaz teritoriu presupus dup factorii naturali si se alctuieste harta schem de limit a sistematizrteritoriului dat. Ea const n executarea zonelor nefavorabile din planul teritoriului nscara anumit cu ajutorul semnelor conventionale a factorilor nefavorabili, conformgradrii de mai sus.

Sistematizarea vertical

Sistematizarea vertical prezint modificarea formelor reliefului existent cu scopucrerii unor noi forme corespunztoare cerintelor urbanismului, care vor asigura:

- scurgerea liber a apelor de suprafat - crearea unor terenuri cu caracteristici necesare pentru constructii- crearea unor forme de relief capabile pentru asigurarea trasrii retelelor ingineresti

urbane.n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei la Sc1:500 cu echidistanta existent Hex= 0,2 m, n cazuri de necesitate cnd declivittilereliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect se poate de luat Hor= 0,1 m. Metodelede sistematizare vertical sunt: a) Metoda profilelor care se foloseste pentru proiectarea sistematizrii verticale a

strzilor, pistelor de decolare pe aerodromuri, fsiilor nguste de teren urban.Rareori aceast metod poate fi folosit pentru sistematizarea vertical a terenurilo

urbane integre, n acest caz terenul urban se mparte n ptrate sau dreptunghiuri culaturile de 40,50,...,100 m si mai mult se construiesc profile longitudinale pe odirectie a laturilor dreptunghiurilor, apoi tinnd cont de cotele de proiect initiale seconstruiesc profile longitudinale consecutiv pe directiile perpendiculare. Esteevident c uneori devine imposibil pstrarea cotelor de proiect initiale si nerentoarcem la corectarea profilelor cu scopul racordrii cotelor de proiect initialen punctul de intersectie a profilelor. Aceasta aduce adeseori la lucrri suplimentarimense, de aceea aceast metod este limitat.

b) Metoda grafic analitic care const n folosirea calculatoarelor si aparatajului

matematic complicat de descriere, reprezentare a reliefului cu ajutorul curbelor dnivel, exprimate sub form de ecuatii matematice. Se folosesc rar din motive devolum mare a informatiei initiale si de descrierea reliefului n form matematic.

c) Metoda curbelor rosii de nivel care d posibilitatea modificrii formelor dereliefului existent cu ajutorul liniilor rosii de proiect (curbe de nivel proiectat) cuechidistanta curbelor de nivel existente mai mare de ct echidistanta de proiectfiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scar mpreun cu curbele existente, curbelerosii de nivel vizual caracterizeaz gradul de modificare a formelor reliefuluiexistent reiesind din scopul si cerintele de pstrare maximal posibile a formelor derelief existente. Aceast conditie va fi satisfcut atunci cnd curbele de proiect vorfi maximal apropiate de curbele existente.


4/7

4

De obicei, relieful este caracterizat n linii generale cu curbe de nivel cu echidistantdestul de mare, cu scopul detalizrii formelor reliefului proiectat este necesarmicsorarea valorii echidistantelor si din practic, echidistanta se recomand:

Hnech=2.0 m => Hrosuech=0.5 mHnech=1.0 m => Hrosuech=0.2 mHnech=0.5 m => Hrosuech=0.1 m

Cu ajutorul curbelor rosii este posibil att detalizarea reliefului ct si generalizarea lui.Detalizarea este necesar n cazuri cu relief cu forme complicat schimbtoare. Pentru

detalizare sunt necesare unele msuri topografice suplimentare si invers pentrugeneralizarea reliefului nu sunt necesare msurri topografice si ea se foloseste n cazude relief cu forme omogene.

n practica de proiectare real sistematizarea vertical se efectueaz de obicei laSc. 1:500 cu echidistanta existent Hex=1.0 m si echidistanta de proiect Hpr=0.02 m, ncazuri de necesitate cnd declivittile reliefului sunt foarte mici echidistanta de proiect

poate fi de Hor=0.01 m.Schema sistematizrii verticale

Cu scopul rezolvrii mai multor probleme urbanistice i n special cu scopul organizrireliefuluilocalitilor urbane la etapa proiectrii planului general a oraelor se nfptuie te i schema sistematizrii verticale a teritoriului.Ea const n urmtoarele : planul preventiv a oraului la o scar anumit cu relieful teritoriului exprimat prin curbedenivel existente(negre),se traseaz tot preventiv reeaua strzilor principale pentrustabilirea declivitilor admisibile i calculul preventiv a cotelor punctelor importante ateritoriului (punctele de baz).Drept puncte importante se fixeaz punctele de intersecia strzilor i unele puncte importante din punctul de vedere a frngerii declivitilor pe

strzile urbane.Astfel n planul sistematizrii verticale n scara dat vom avea o serie de puncte cu informaia necesar a cotelor reliefului existent,de proiecti valorile declivitilor sectoarelor de strzi urbane pe tot planul oraului echivalent cu planul general al localitii.

Sistematizarea vertical a strzilor urbane

Prin proiectul de sistematizare a unui oras se determin pozitia n plan orizontal ti planvertical retelei principale a strzilor, pietelor, cartierelor, precum si a unor constructi

izolate. Amenajarea reliefului astfel nct s corespund necesittilor de constructiecirculatie si scurgerii apelor se face cu ajutorul proiectelor de S.V. Aceasta seelaboreaz concomitent cu planul general al orasului si fac parte integrant din planul dsistematizare a orasului.

La ntocmirea proiectelor de S.V. a terenului se utilizeaz datele ridicrilortopografice. La amenajarea terenului trebuie de avut n vedere principiul minimului ddeplasri de pmnt. Prin proiectul de S.V. se va cuta s se realizeze o compensare aterasamentelor si se va evita transporturile la mare distant, cu aceast ocazie trebuie sse tin seama si de utilizarea pmntului ce rezult din spturile pentru fundatiileconstructiilor.


5/7

5

Proiectul de S.V. a strzilor urbane se ntocmeste pe baza schemei de amplasare pevertical a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor,cotelenivelrii n punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.

La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversal, pe carse indic ltimea prtii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si panteletransversale. Trebuie de avut n vedere c cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc ndependent de pantele admisibile ale drumurilor urbane, conform cerintelor normativ n vigoare NRC II 60 75.

Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate ncepe cu calcularea pantelorlongitudinale proiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse ntre punctelde schimbare a pantei, conform formulei:

il=h/d=H/L, unde: h diferenta curbelor de proiectd distanta dintre aceste puncte

it=20. l1=Hrosuech /il; l2=(B/2)xitr /il, unde B ltimea strzii, Hrosuech=0,20 m.De exemplu:L=148 m. HA-B=50-47=5 m.il= HA-B /L=3/148=0,02l1=Hrosuech /il=0, 2/0.02=10 ml2=(B/2)xitr /il=(15/2)x0,02/0.02=7.5 m.

Sistematizarea vertical a intersectiilor de strzi urbane

Reiesind din scopul principal a sistematizrii verticale evacuarea liber a apelor desuprafat, momentul cel mai important n procesul sistematizrii verticale a intersectie l constituie crearea unor astfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul da

Categoria drumului si strzii Panta longitudinal Diferent a algebric apantelor sect. nvecinate

Strzi cu drumuri magistrale: a) cu destinatie orseneasc b) cu destinatie raional

c) cu tranport de mrfuri Drumuri cu destinatie rapid Strzi si drumuri cu destinatielocal a) strzi din localitti b) strzile raionalecomunale,

industriale etc.c) treceri

506040

40

8040

80

7 10 7

5

7 -

-


6/7

6

Aceasta nseamn racordarea corect a curbelor denivel ce vin spre intersectierespectnd valorile necesare ale declivittilor pentru asigurarea scopului dat. Esteevident c intersectia propriu zis uneori se va modifica esential, forma profilulutransversal mcar a uneia dintre strzile de intersectie.

Din practica de proiectare vom deosebi 2 cazuri de proiectare a sistematizrii verticala intersectiilor:

a) Strzile de intersectie sunt de aceeasi categoriie si parametri. n acest caz formasuprafetei intersectiei se aduce n apropierea formei relief ului n locul dat cu o singurdeclivitate general de orientare a reliefului. Adic n preajma intersectiei profileltransversale ale strzilor capt forma ntr o singur pant. Trecerea treptat spre aceast form ntr o singur pant aprofilelor transversale se efectueaz treptat la distanta 30-50 m de la intersectie,racordnd curbele de nivel ale strzilor de intersectie.

Dac relieful prezint pante spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenajn form de acoperis cu coama situat simetric fat de strzile paralele, sau deplasatlateral, dup conditiile locale. Cnd suprafata cartierului este strbtut de o cumpnnatural a apelor, linia de intersectie a celor dou plane se formeaz coama suprafetecartierului poate fi proiectat fie suprapus peste coama natural a cumpenei apelor, fie putin deplasat, n asemenea cazuri se asigur evacuarea apelor de suprafat cu miscminime de terasament.

Cartierele de pe terenurile de coast se amenajeaz n form de terase. Fiecare terastrebuie s aib drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelode suprafat spre rigola strzii celei mai apropiate sau la canalizarea subteran acartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre terasele din aval pentru a nu se provoc

inundarea acestora.La proiectarea sistematizrii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor roside nivel proiectate.

Datele principale ce servesc la ntocmirea proiectelor de sistematizare vertical alecartierelor sunt cotele princi pale ale cldirilor (negre,rosii). Cotele negre ale cldirilor secalculeaz.

Cotele rosii de proiect a cldirilor se calculeaz identic dup cotele rosii de proiect alterenului.

Cota zero a pardoselii parterului se calculeaz: H0=Hrmax+H, m, unde:

Hr

max cota rosie maximal a cldirii; H= 0,3...0,5 m nltimea de la cota terenului pn la cota pardoselii. Dup ce am calculat H0 trebuie efectuat verificarea pentru a stabili ca nltimea

soclului s nu depseasc valoarea de 1,80 m. Hmaxscl=H0-Hmin1,80 m. n cazul cnd Hscl este mai mare dect valoarea limit admisibil, sub parter se

construieste demisol sau etaj tehnic.Una dintre strzile de intersectie este de categorie superioar celeilalte. n cazul da

strzii i se ofer prioritate total pstrnd forma profilului transversal constant pe totsectorul proiectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contu profilului transversal al celeilalte strzi (analogic cazului a).


7/7

7

Sis tematizarea vertical a terenurilor urbane alturate strzilor

Prin proiectul de sistematizare vertical a unui cartier se stabilesc cotele cldirilor, aldrumurilor si aleilor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celo pentru odihn si joc etc. Datele principale care servescla ntocmirea proiectelor desistematizare vertical ale cartierelor sunt cotele cldirilor principale.

Prin proiectul de sistematizare vertical trebuie s se urmreasc asigurarea scurgeriapelor de suprafat n conditii ct mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cuutilizarea rational a pmntului rezultant din aplanarea terenului si din spturile fcut pentru fundatiile cldirilor si a celorlalte amenajri si instalatii evitndu setransporturile la distante mari.

Apele de suprafat trebuie s se scurg pe ct posibil prin scurgerea liber si pe drumulcel mai scurt, prin rigolele strzilor. La sistematizarea vertical drumurile si aleile dininteriorul cartierului formeaz o retea pentru evacuarea apelor de suprafat si ele trebuis fie n acest scop proiectate cu declivitti corespunztoare asigurrii evacurii apelodincolo de limitele cartierului. Relieful cartierului dup sistematizarea vertical poatavea forme diferite.

n cazul unui cartier cu relief linistit cu nclinare dominant unilateral suprafatacartierului poate fi sistematizat sub forma unui acoperis cu un singur versant planform care asigur evacuarea si scurgerea n conditii bune a apei de pe terenulcartierului si de pe drumurile si aleile interioare.

LiteraturaDrumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1962 Drumuri urbane A.Pinescu, Bucuresti 1983

Mem.sistematizare

Documents

Transcript of Mem.sistematizare