Memoriu tehnic de prezentare

I. Denumirea proiectului: CENTRU DE VIZITARE – PARCUL NATIONAL COZIA -

II. Titular

- numele companiei: ROMSILVA – ADMINISTRATIA PARCULUI NATIONAL COZIA R.A.

- adresa postala: Jud. Vâlcea , Oraş Călimăneşti , str. 24 Ianuarie , nr.2, Cod Postal 245600

- numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

Telefon: 0350421822 Fax: 0250750256 Adresa de internet: www.cozia.ro e-mail: parcn@cozia.ro

- numele persoanelor de contact: Cornel Buduleci – Manager de proiect

- director/manager/administrator; Director Ing. Pavel Prundurel

- responsabil pentru protectia mediului. Cornel Buduleci

III. Descrierea proiectului:

- un rezumat al proiectului:

Regimul de înălţime propus pentru Centrul de vizitare Dp+P+1E+M.Aria construită la sol = 212,00 mp ;Aria construită desfăşurată = 628,00 mpFiind amplasat într-un cadru natural nealterat , obiectivul propus este o replică

la Vf. Ţurţudanu, care domină centru oraşului Brezoi.

Volumetria propusă este modernă , neutră , fără a distona cu cadrul natural şi construit din vecinătate – fostele hanuri de pe strada Lotrului .

Spaţiile găzduite în imobil, conform cerinţelor Temei de Proiectare se deschid prin spaţii larg vitrate spre zonele cu peisaj favorabil :

- la nord către munţii Lotrului ce fac parte din Parcul Naţional Cozia ;- la sud către aşezarea oraşului şi munţii Căpăţânii în fundal ;- la est către Parcul Tradiţiilor;Amplasamentul beneficiază de o foarte bună vizibilitate în cadrul zonei centrale

a oraşului.

Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare ;

ARIA CONSTRUITĂ LA SOL Ac = 212,00 mpARIA CONSTRUITĂ DESFĂŞURATĂ Ac.desf. = 632,00 mp CATEGORIA DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997)- Categoria de importanta “C”CLASA DE IMPORTANTA (conform Normativ P100-1/2006)- Clasa de importanta “III”

Amplasamentul se află în zona seismică de calcul în care acceleraţia terenului este ag=0,2g, iar perioada principală de colţ este Tc=0,7sec, conform Normativul P100/01-06.

Amplasamentul se încadrează în zona in care viteza vantului mediata pe 1min. la 10m inaltime este Uref=35m/s iar presiunea de referinta a vantului mediata pe 10min. la 10m inaltime este de 0.4kPa conform Normativului NP 082-04, iar în privinţa acţiunii zăpezii se încadrează în valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este s0k=200daN/mp conform Normativului CR 1-1-3-2005. Adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este de 0.80 – 0.90m conform STAS 6054-77.

Constructia proiectata are regim de inaltime D+P+E+M si va avea structura de rezistenţă alcatuita din cadre de beton armat cu plansee si scari din beton armat.

Pe amplasamentul viitoarei constructii a fost executat Studiul Geotehnic intocmit de catre SC BEFAC SRL Rm. Valcea, conform caruia stratificatia terenului este urmatoarea:

- 0.00...-2.40 – umplutuar de bolovanis de indesare medie - -2.40...-3.00 – nisip - > -3.00 – bolovanis de terasa

INFRASTRUCTURA:- se vor realiza fundaţii de tip izolat sub toti stalpii, cu bloc de beton simplu clasa

C8/10 si cuzinet din beton clasa C16/20 armat cu carcase de armatura, adâncimea de fundare fiind de -4.20 de cota 0.00 considerata prin proiectul de Arhitectura ca fiind cota finita a pardoselii de la Parter;

- grinzi de fundare care leaga fundatiile izolate pe ambele directiile, grinzi realizate din beton clasa C16/20 armat longitudinal cu bare realizate din otel PC52 si tranversal cu etrieri realizati din otel OB37 dispusi la 10/15cm;

- pereti la Demisol realizati din beton clasa C16/20 armat cu bare independente;Pentru realizarea fundaţiilor se va executa sapatura mecanizata generala pana

la cota -3.15, respectiv -1.00m si sapatura manuala sau mecanizata local pentru fundatiile izolate si pentru grinzile de fundatii perimetrale, pământul rezultat din sapatura urmand a fi depozitat la locul indicat de beneficiar. Umpluturile interioare şi exterioare se vor realiza din pamant ce va fi ulterior compactat.

În cuzinetii de beton armat se vor prevedea mustăţi din oţel PC52, pentru ancorarea stalpilor din beton armat.Peste umplutura bine compactată se va aşterne un strat de pietriş de 15cm grosime si apoi polistiren expandat F20 (5cm grosime) intre 2 folii polietilena (0.2mm grosime)peste care se va executa stratul suport al pardoselii în grosime de 10cm din beton C 12/15 armat STPB Φ6/200 x Φ6/200mm.

SUPRASTRUCTURA:-Stalpii din beton armat care vor avea sectiune de dreptunghiulara, cei din

axele A si C fiind usor inclinati pe verticala. Stalpii se vor realiza din beton clasa C25/30 armat longitudinal cu bare realizate din otel PC52 si tranversal cu etrieri realizati din otel OB37 dispusi la 10/15cm.

-Grinzile se vor realiza din beton clasa C25/30 armat longitudinal cu bare realizate din otel PC52 si tranversal cu etrieri realizati din otel OB37 dispusi la 10/15cm.

-Planseele se vor realiza din beton clasa C25/30 armat cu bare indepentente de rezistenta din PC52 si de repartitie din OB37, planseele vor avea inaltimea de 13-15cm.

-Rampele si podestele scarilor se vor realiza din beton clasa C25/30 armat cu bare independente, iar treptele si contratreptele se vor realiza din beton simplu de aceeasi clasa.

-pentru realizarea cofrajelor se vor folosi cofraje metalice. Sustinerea cofrajelor se va asigura cu popi metalici;

-Toti peretii exteriori de la Suprastructura se vor realiza din zidarie de caramida cu goluri verticale sau b.c.a zidita cu mortar M100, iar peretii interiori se vor realiza sin b.c.a. sau din gips-carton.

-Sarpanta va fi de tip „pe scaune” si se va avea in vedere ca incarcarile provenite din greutatea proprie a sarpantei sa fie preluate de popi montati deasupra elementelor structurale, acolo unde aceste lipsesc, se vor monta grinzi din lemn care reazema pe elementele de resitenta de la ultimul nivel;

- Acoperisul este autoportant cu inchideri dispre exterior spre interior, in zona de Mansarda, astfel:

-tabla plana faltuita-sipci de lemn dispuse pe ambele directii-folie anticondens-astereala

Ancorarea şarpantei de structura de rezistenţă se va face cu ajutorul unor tije filetate inglobate in elementele de beton armat de la ultimul nivel.

Pentru protecţia împotriva focului toate elementele de lemn se vor ignifuga cu soluţie omologată.

Situaţia existentă

Trama stradala existenta (strada categ. III) este in totalitate asfaltata, avand o buna stabilitate. Terenul studiat are o usoara inclinare sud – nord, spre valea raului Lotru, diferenta de nivel fata de strada Lotrului, fiind nesemnificativa. Este un amplasament vizibil, usor de accesat ,atat auto cat si pietonal .

Situaţia propusă

Accesul pietonal şi carosabil se realizează din strada Lotrului; se propune o parcare pentru 5 autoturisme în incintă.

Din punct de vedere al sistematizarii verticale nu sunt necesare lucrari ample de terasamente, proiectantul studiind posibilitatea optima de amplasare, a volumelor de terasamente rambleu – debleu atat pentru a asigura scurgerea si evacuarea apelor pluviale cat si pentru diminuarea costurilor de executie.

Un argument major privind cele mentionate, il reprezinta mentinerea unei suprafete apreciabile din zonele verzi adiacente cladirii, suprafetele carosabile si pietonale fiind minimale pentru asigurarea necesitatii stricte a obiectivului mentionat.

Amenajarea accesului carosabil in incinta studiata, se face prin intermediul unei alei carosabile avand o latime de 3,50 m, suficienta accesarii zonei de orice tip de vehicul inclusiv a celor de interventie. Locurile de parcare sunt adiacente aleii carosabile, avand un numar suficient pentru rezolvarea necesitatilor personalului de deservire precum si al potentialilor vizitatori. Cladirea amenajata este prevazuta cu un garaj la demisol ocupat ocazional.

Panta de acces in incinta garajului este cf. normelor in vigoare max. 12%.

Accesul si iesirea din garaj se face lejer pe platforma carosabila special amenajata.

Sistemul rutier utilizat pentru realizarea aleilor carosabile din incinta:

- pavele carosabile tip UNI, colorate- nisip fixare pavele – 4cm gros. cf. STAS 6400/84- balast stabilizat 6% ciment – 20cm gros. cf. STAS 10473/1- 87- balast fundatie – 30cm gros. cf. STAS 6400/84Pentru accesul carosabil in incinta garajului s-a utilizat :

- beton rutier BcR 4,0 – 20 cm gros. cf. SR 183/ 1,2 – 95- balast fundatie – 25cm gros. cf. STAS 6400/84

Aleea carosabila de acces in garaj este delimitata de pinteni din beton C8/10 avand fundatiile incastrate in stratul portant al zonei minim 1,00m.

Accesul pietonal la cladire se face pe fatada principala a acesteia spre strada Lotrului, fiind realizata cf. sistemului rutier :

- pavele ornamentale tip UNI, colorate- nisip fixare pavele – 4cm gros. cf. STAS 6400/84- balast fundatie – 10cm gros. cf. STAS 6400/84

Platformele carosabile si pietonale sunt incadrate de borduri prefabricate din beton 20x25 cm asezate pe fundatii din beton de 15x30cm si borduri din beton prefabricate 10x15cm asezate pe fundatii din beton de 10x20cm.

Intreaga incinta este delimitata de un pinten din beton C8/10, suport gard, aparent minim 30cm fata de cotele amenajate ale sistematizarii verticale.

Amenajarea acceselor carosabile si pietonale interioare, inclusiv racordul la strada Lotrului s-a facut respectand normele si normativele in vigoare, respectiv STAS 10144/1-4/91.

Amenajarile facute, corelate cu o semnalizare rutiera corespunzatoare duc la evitarea oricarui conflict rutier posibil in conditii normale de circulatie ale utilizatorilor de vehicule.

Preluarea apelor pluviale se va face prin rigole tip ACO şi vor fi dirijate spre zonele de spaţii verzi sau spre râul Lotru din vecinătate .

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz

REGIM DE ÎNĂLŢIME – Dp + P + 1E + MProcent de ocupare al terenului POT = 22 %Coeficient de utilizare a terenului CUT = 0,63 Spatiile interioare si suprafeţele utile ale acestora, pe niveluri

DEMISOL parţial – SUPRAFETE PROPUSE Aria construită = 90,70 mp Funcţiuni - Garaj ; - Centrală termică ;- Circulaţii ;- Spaţiu depozitare lemne ;Accesul la garaj se face prin intermediul unei rampe cu pantă de 12 %

PARTER – SUPRAFETE PROPUSE Aria construită = 212,00 mp Funcţiuni - Circulaţii – Casa scării ;- Spaţii de expunere ;- Spaţiu Media ;- Spaţiu pregătire exponate ;- Oficiu de nivel;- Grupuri sanitare pe sexe;

ETAJ 1 – SUPRAFETE PROPUSE Aria construită = 221,00 mp Funcţiuni - Circulaţii – Casa scării ;- Birou informare turistică ;- Spatiu arhiva;- Spatiu administrativ pregatire intruniri/conferinte/prezentari;- Biblioteca;- Sală intruniri/conferinte/prezentari;- Grupuri sanitare ;

MANSARDĂ – SUPRAFETE PROPUSE Aria construită = 110,00 mp Funcţiuni - Circulaţii – Casa scării;- Cameră personal administrativ pentru asigurare deservire permanentă cu bucătărie şi baie proprie;- Cameră voluntari cercetatori cu baie proprie.

Inaltimea spatiilor interioare

Se propun inaltimi libere de:- 2.40m pentru Demisol- 3.00m pentru Parter- 3.00 m pentru Etaj 1şi înălţime variabilă la Mansardă

Circulatia verticala – scari

Pentru circulatia verticala se propune o scara in doua rampe, cu acces la fiecare nivel. Treptele au dimensiuni de 30 cm latime si 16,70 cm inaltime.

Amplasamentul raspunde necesitatilor generate de functiunea propusa de Punct de informare turistică : nu prezinta riscuri de surpare, alunecari de teren, poluare, etc., prezinta posibilitati de racord la utilitati.

Finisajele interioare

pardoseli   : - gresie ceramica , antiderapanta - trafic intens (pentru spatiile umede-grupuri

sanitare, casa scării , Oficiu),

- duşumea – scânduri lemn tratat pentru toate spaţiile de expunere , birouri , sală de şedinţe , cazare în mansardă .

pereti   : - vopsitorii lavabile, faianta 20x40cm pana la h=2.00m in spatiile umede (grupuri

sanitare , oficiu )

plafoane   : - vopsitorii lavabile in camp continuu

Pardoselile, peretii, plafoanele si suprafetele de lucru vor avea suprafata neteda, lavabila, neabsorbanta, rezistenta la actiunea agentilor dezinfectanti, usor de curatat si dezinfectat.

Finisajele exterioare

Pentru exteriorul constructiei se propun urmatoarele finisaje : tencuieli decorative culoare alb , de exterior, ferestre cu tamplarie lemn cu geam termopan clar, şi pereţi cortină pe structură aluminiu cu brisoleil , placare cu lemn tratat pe plinuri , placări cu piatră la soclu şi coş C.T.

Accesul în clădire se face pe un element tip pod ce face legătura între cota străzii Lotrului şi nivelul pardoselii parterului .

Acoperisul si invelitoarea

Acoperisul propus va fi realizat cu şarpantă din lemn ignifugat si septicizat, iar invelitoarea se va realiza din tabla plana, faltuita culoare antic gri- grafit. Invelitoarea va fi dotata cu toate accesoriile necesare : aerisiri, opritori zapada, sistem de jgheaburi si burlane duse pana la sistemul de canalizare pluvială , ferestre în planul învelitorii .

Pe invelitoare se pot monta panouri solare.

- justificarea necesitatii proiectului:

Prezentul proiect isi propune realizarea unui CENTRU DE INFORMARE TURISTICA, in Orasul Brezoi, jud. Valcea.

Pentru aceasta Consiliul Local al Orasului Brezoi a pus la dispozitie cu titlu gratuit o suprafata de 1.000 mp in vecinatatea Parcului Orasului, pe strada Lotrului.

Aceasta investitie se va realiza pentru informarea, educarea, constientizarea publica a turistilor si vizitatorilor Zonei Parcului National Cozia.

De asemenea localnicii, in special copiii si elevii aflati intr-o forma de invatamant, in aceasta zona, vor avea posibilitatea aprofundarii temelor ce tin de conservarea si protejarea naturii.

Planul de management al vizitatorilor Parcului National Cozia constituie documentul in baza caruia se desfasoara toate activitatile cu specific turistic, de la simpla *vizita* pana la cele mai complexe programe de pe cuprinsul ariei naturale protejate sau din vecinatatea limitelor acesteia.

Activitatile din vecinatatea Parcului National Cozia care fac obiectul Strategiei de vizitare, sunt cele prevazute a se desfasura in exteriorul parcului, in zonele in care legislatia ariilor naturale protejate sau cea de protectie a mediului inconjurator face referire la impactul potential asupra ecosistemelor din parc, la impactul asupra zonelor culturale adiacente parcului, la dezvoltarea durabila si la starea peisajelor din apropierea unei arii naturale protejate.

Strategia de vizitare constituie un instrument de lucru util pentru administratia parcului dar si pentru comunitatile locale sau pentru cei ce doresc sa initieze si sa desfasoare activitati cu specific turistic pe teritoriul sau in vecinatatea Parcului National Cozia.

Oportunitatea investitiei este generata de necesitatea oferirii de informatii privind PARCUL NATIONAL COZIA, numarului mare de vizitatori interesati.

Evidente ale monitorizarii numarului de vizitatori si turisti in zona parcului au fost facute doar dupa anul 2003, odata cu infiintarea administratiei parcului.

Desi, zona Cozia are o sonoritate cunoscuta publicului larg mai ales pentru activitati turistice, fluxul vizitatorilor PNC ( Parcul National Cozia) a manifestat tendinte deosebite de crestere mai ales in ultimii ani. Astfel, la nivelul anilor 2007-2008 se poate vorbi de un numar de peste 50 mii de turisti si vizitatori anual. Din acest punct de vedere Cozia este unul dintre parcurile nationale din România care se poate compara cu parcuri renumite ca destinatii turistice din Europa.

Din sondajele efectuate de administratia parcului si ICAS Bucuresti in anii 2005, 2006 si de catre administratia parcului in anii 2007, 2008, majoritatea vizitatorilor (80%) sunt romani, iar cei mai multi vizitatori straini ai PNC provin din tari vest europene (in special Franta, Germania). Acestia din urma tind sa petreaca 2-3 zile facand calatorii in natura, vizitand manastirile sau vestigile istorice ale zonei. Din cauza faptului ca infrastructura turistica de vizitare este slab dezvoltata, vizitatorii, atat romani cat si straini, folosesc putine bunuri si servicii locale, aducand un aport economic mic in regiune. Cele mai reprezentative clase de varsta pentru vizitatorii PN Cozia sunt 31-50 de ani.

- racordarea la retelele utilitare existente în zona:

Sunt prevazute racorduri adecvate la retelele existente la strada in dreptul amplasamentului: - reteaua de electricitate si iluminat public- retaua de alimentare cu apa potabila- retaua de canalizare oraseneasca

- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului în zona afectata deexecuaia investitiei;

Se vor executa suprafete plantate, pergole si ronduri cu flori, suprafete gazonate si spatii verzi adecvate pe terenul liber neocupat de constructii si cai de acces betonate/asfaltate

- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Nu este cazul

- resursele naturale folosite în constructie si functionare;

Constructie clasica realizata din materiale de constructie moderne, uzuale in categoria constructiilor civile: otel, beton, caramida eficienta, lemn, sticla, var, ciment, materiale pentru instalatii interioare.

In functionare nu vor exista materiale deosebite, spatiul fiind unul muzeal sidestinat activitatii de cercetare stiintifica a biodiversitatii si bogatiilor naturale ale Parcului National Cozia

- metode folosite în constructie:

Metode clasice de realizare a acestor constructii civile:

-escavatii pentru fundatii-turnari de betoane pentru realizarea infrastructurii si suprastructurii- zidarii de umplutura si pentru peretii de compartimentare, respectiv inchideri laterale, -montarea tamplariei-realizarea istalatiilor interioare- realizarea racordurilor la utilitatile urbane existente in zona-realizarea sarpantei si invelitorii din materialele clasice ale zonei

- planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea în functiune,exploatare, refacere si folosire ulterioara

Realizarea lucrarii este prevazuta a se incheia pana la sfarsitul lunii iulie 2012

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

In zona mai exista un centru de informare turistica al intregii zone, precum si un centru de informare al APIA

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Au fost elaborate 2 scenarii

Scenariul A - nerecomandat Achiziţionarea , consolidarea şi modernizarea unei construcţii existente de pe

strada Lotrului, cu valoare istorică ambientală din grupul fostelor hanuri.

Pentru îndeplinirea cerinţelor temei, costurile pentru lucrările necesare asanării şi refuncţionalizării imobilului vizat se ridicau la sume consistente, nereuşind să ofere spaţii şi circulaţii fluente necesare acestui program.

Scenariul B – recomandat

Realizarea constructiei detaliate mai sus pe amplasamentul pus la dispozitie de Primaria Orasului Brezoi

Avantajele scenariului recomandat;- se obţin spaţii generoase pentru tot ce înseamnă necesarul de expunere a

materialelor informative despre Parcul Naţional, precum şi pentru organizarea unor manifestări culturale având scopul de popularizare care decurge din Strategia de vizitare a PNC.

- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragereade agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport alenergiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor);

Realizarea Centrului de informare pentru vizitatorii Parcului National Cozia va contribui la informarea adecvata a acestora, reducerea impactului antropic in zona protejata si dezvoltarea unui flux turistic sustenabil in zona acestui Parc National

- alte autorizatii cerute pentru proiect.

Sunt obtinute si anexate prezentei documentatii toate avizele necesare implementarii corecte a proiectului:

-avizele administratorilor de retele publice de utilitati-avizele de siguranta la incendiu si Protectie Civila- avizul sanitar- autorizatia de construire si certificatul de urbanism

Localizarea proiectului:

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventieiprivind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata laEspoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001; nu este cazul proiectul este situat in centrul Orasului Brezoi in zona Nordica a Judetului Valcea

- harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privindcaracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât si artificiale si alteinformatii privind:

- folosintele actuale si planificate ale terenului atât pe amplasament, câtsi pe zone adiacente acestuia;- politici de zonare si de folosire a terenului;- arealele sensibile;

Sunt anexate prezentei documentatii toate plansele de incadrare in teritoriu precum si planurile de situatie aferenta impreuna cu schitele fatadelor si repartizarea functiunilor pe nivele

Consiliul Local al Orasului Brezoi a pus la dispozitie cu titlu gratuit o suprafata de 1.000 mp in vecinatatea Parcului Orasului, pe strada Lotru, deschidere la strada Lotrului – 25 m, profunzime spre raul Lotru – 40 m.

Din totalul de suprafata de 1.000 mp, obiectivul propus ocupa un procent de 22 %.

Restul terenului este ocupat de alei carosabile, alei pietonale, parcari (5 autoturisme), spatii verzi plantate.

In acest scop s-a obtinut CERTIFICATUL DE URBANISM nr. 7 din 19.01.2010, eliberat de Primaria Orasului Brezoi .

Terenul studiat este liber de constructii, se desprinde din Zona de Parc al Traditiilor; este situat la limita zonei Centrale a Orasului Brezoi, in vecinatate fiind realizate doua constructii cu specific traditional

- Impactul generala al proiectului

Nu este cazul.

Impactul negativImpactul negativ este nesemnificativ.

In perioada de executie - Lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si numai cu personal calificat. - Cladirea nu va afecta buna desfasurare a activitatilor desfasurate in imediata vecinatate.- Constructiile (baracamentele) si echipamentele provizorii necesare executarii lucrarilor se vor amplasa in

interiorul incintei.

In perioada de exploatareSingurii factori poluanti posibili la aceasta investitie ar putea fi apele uzate. Pentru acestea se prevede evacuarea in reteaua de canalizare a orasului existenta in zona.

Finisajele exterioare vor fi durabile astfel incat sa nu permita asezarea rapida a prafului si deteriorarea imaginii si culorii prevazute prin proiect.

Lucrari de diminuare a impactului

Managementul apelor (colectare, drenare,epurare, deversare): Canalizarea interioara se va racorda in incinta in camine de vizitare propuse iar functie de cotele finale va fi racordat demisolul la canalizare. Se va realiza o retea in incinta care va prelua apele uzate menajere ce vor fi dirjate spre canalizarea existenta. Preluarea apelor pluviale se va face prin rigole tip ACO si vor fi dirijate spre zone de spatii verzi sau spre raul Lotru din vecinatate. Conductele exterioare de apa si canalizare se vor proiecta si executa conform “Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99.In caminul de racord apa s-a prevazut apometru individual .

Impactul pozitiv.In perioada de deschidere si functionare a centrului de vizitare.- interesul crescut al turistilor straini si romani pentru ecoturism,- existenta unui cadru juridic national ce promoveza ecoturismul in ariile naturale protejate,- interesul unor instrumente financiare internationale pentru sustinerea ariilor naturale protejate,

- zona comunitatilor adiacente parcului are o multime de elemente culturale valoroase, - existenta in zona parcului a unui numar mare de persoane tinere calificate in turism, geografie, etc., disponibile pentru a lucra in domeniul turismului, - existenta unui flux turistic important in apropierea parcului (statiunea Calimanesti-Caciulata, Cozia ),- preocupari la nivel regional si national pentru dezvoltarea durabila a zonei parcului cu accent pe ecoturism

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor în mediu

1. Protectia calitatii apelor:

Canalizarea interioara se va racorda in incinta in camine de vizitare propuse iar functie de cotele finale va fi racordat demisolul la canalizare. Se va realiza o retea in incinta care va prelua apele uzate menajere ce vor fi dirjate spre canalizarea existenta. Preluarea apelor pluviale se va face prin rigole tip ACO si vor fi dirijate spre zone de spatii verzi sau spre raul Lotru din vecinatate. Conductele exterioare de apa si canalizare se vor proiecta si executa conform “Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99.In caminul de racord apa s-a prevazut apometru individual .

2. Protectia aerului:

2.1. Surse se poluare a aerului in faza de executie

Sursele de impurificare a aerului in timpul desfasurarii lucrarilor de contructie sunt asociate in principal cu materialele de constructii si compozitia acestora.

Realizarea lucrarilor propuse in proiect consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din faza de constructie au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului respectiv. Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

2.2 Surse de poluare in faza de exploatareSe asigura 16.3% din volumul camerei concentratie de oxigen.

Toate camerele de locuit sunt prevazute cu ferestre cu posibilitatea ventilarii naturale. Ventilarea spatiilor se face manual, prin deschiderea de ferestre, cu conditia respectarii valorilor minime ale debitelor de aer vehiculate.

Pentru ca acest sistem sa functioneze intr-o maniera satisfacatoare este necesara o primenire a aerului cu 0,5....1 vol/ ora.

Pentru asigurarea incalzirii spatiilor si prepararea apei calde menajere este prevazuta o central termica pe lemne cu un cos ce va depasi inaltimea constructiei cu 0.5 m

Nu se considera necesara luarea unor masuri de protectie.

In contextul celor de mai sus trebuie respectate STAS 12574/87 privind Conditiile de calitate ale aerului in zonele protejate si Ordinul 462/93 privind conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

3. Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor:

Nu este cazul.

Investitia propusa nu influenteaza nivelul de zgomot si vibratii al zonei. In zona respectiva, sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de mijloacele de transport pe drumul orasanesc. Nivelul de zgomot produs de utilajele de transport este sub 80 dB.

4. Protectia împotriva radiatiilor:

Nu e cazul. Nu exista surzse de radiatii

5. Protectia solului si a subsolului:

Pe amplasamentul viitoarei constructii a fost executat Studiul Geotehnic intocmit de catre SC BEFAC SRL Rm.Valcea, conform caruia stratificatia terenului este urmatoarea:

- 0.00...-2.40 – umplutuar debolovanis de indesare medie - -2.40...-3.00 – nisip - > -3.00 – bolovanis de terasa

Prin acelasi Studiu Geotehnic se recomanda ca fundarea sa se faca in stratul de bolovanis de terasa, la cota -3.20m de la cota terenului natural.

INFRASTRUCTURA:- se vor realiza fundatii de tip izolat sub toti stalpii, cu bloc de beton simplu clasa C8/10 si cuzinet din

beton clasa C16/20 armat cu carcase de armatura, adâncimea de fundare fiind de -4.20 de cota 0.00 considerata prin proiectul de Arhitectura ca fiind cota finita a pardoselii de la Parter;

- grinzi de fundare care leaga fundatiile izolate pe ambele directiile, grinzi realizate din beton clasa C16/20 armat longitudinal cu bare realizate din otel PC52 si tranversal cu etrieri realizati din otel OB37 dispusi la 10/15cm;

- pereti la Demisol realizati din beton clasa C16/20 armat cu bare independente;

Pentru realizarea fundatiilor se va executa sapatura mecanizata generala pana la cota -3.15, respectiv -1.00m si sapatura manuala sau mecanizata local pentru fundatiile izolate si pentru grinzile de fundatii perimetrale, pamântul rezultat din sapatura urmand a fi depozitat la locul indicat de beneficiar. Umpluturile interioare si exterioare se vor realiza din pamant ce va fi ulterior compactat.In cuzinetii de beton armat se vor prevedea mustati din otel PC52, pentru ancorarea stalpilor din beton armat.Peste umplutura bine compactata se va asterne un strat de pietris de 15cm grosime si apoi polistiren expandat F20 (5cm grosime) intre 2 folii polietilena (0.2mm grosime)peste care se va executa stratul suport al pardoselii in grosime de 10cm din beton C 12/15 armat STPB Φ6/200 x Φ6/200mm.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:

ETAJELE DE VEGETATIE

Se remarca o zonare a vegetatiei pe altitudine deosebindu-se patru etaje de vegetatie distincta: etajul padurilor de foioase, etajul boreal al padurilor de molid, etajul subalpin al tufarisurilor si raristilor de limita, etajul alpin al tufarisurilor pitic si pajisti secundare.

Etajul padurilor de foioase ocupa cea mai mare intindere, incepe imediat din cursul inferior al Lotrului si se pot deosebi 3 subetaje distincte: subetajul gorunului si amestec gorun cu carpen, subetajul padurilor de fag, subetajul padurilor de amestec fag cu rasinoase.

Etajul padurilor de molid ocupa suprafete intinse in zona izvoarelor Valea Pascoaia, Culmea Pârcalabu, Jaristea, Poalele Robului. Speciile care predomina aici sunt: bradul rosu, ienupar, arbust.

Etajul subalpin si alpin isi face aparitia la partea terminala a padurii de rasinoase, unde conditiile climatice sunt mai aspre, vânturi puternice, precipitatii abundente.

Vegetatia intrazonala din arealul orasului Brezoi este variata si este alcatuita din: vegetatia de stâncarii, vegetatia de lunca, vegetatia segetala si ruderala, vegetatia serotermifila, vegetatia acvatica si palustra, vegetatia de mlastini.

FAUNA

Zona studiata are o fauna bogata si variata datorita reflectarii in compozitia animala a principalelor elemente naturale.

De sus in jos au fost identificate urmatoarele etaje ale faunei terestre:

a) etajul faunistic al pajistilor alpine si al stufarisurilor subalpine caracterizat printr-un numar redus de specii precum: mamifere-capra neagra, lupul; pasari-fâsa de munte, mierla gulerata; reptile-sopârla de munte, vipere; amfibieni-salamandra de munte, broasca bruna, tritonul de munte;

b) etajul faunistic al padurilor de conifere. Dintre mamifere putem aminti soarecele vargat. Predomina pasarile precum cocosul de munte, pitigoiul de bradet, pitigoiul motat. Vipera comuna, sopârla de munte, tritoni sunt reptile intâlnite la acest etaj;

c) Etajul faunistic al fagetelor. Predomina pasarile in coronamentul copacilor: pitigoi de munte, sturzul pestrit, cucul, pupaza. Lumea mamiferelor este reprezentata de veverite, râs, jderul de piatra;

d) Etajul faunistic al gorunetelor ofera conditii bune de viata pentru: sturzul cântator, mierla neagra, scortar, ciuful de padure. In anumite zone apar reprezentanti ai faunei termofile: vipera cu corn, scorpionul.

Fauna acvatica este reprezentata prin fauna pâraielor de munte cu izvoare sub golul de munte, altele din etajul padurilor de confere. Principalele grupe de animale ce apar aici sunt: insecte abundente, pastrav, zglavoc, mreana de munte, boroaca.

Fauna intrazonala este formata din: fauna stâncariilor- vulturelul rosu, soimul calator, mierla de piatra, pietrarul sur; fauna zavoaielor- pescarusul albastru mic, fluturele alb al plopului, tântarul salciei, fauna baltilor si stufarisurilor este alcatuita din cârduri de rate salbatice: barza mare, pescarusul alb, broaste de lac.

Obiectivul propus nu are impact asupra biodiversitatii zone

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

Impactul in faza de exploatare a obiectivului propus este in general pozitiv.Obiectivul propus este proiectat la un standard ridicat in ceea ce priveste calitatea lucrarilor si a materialelor utilizate, iar functionarea sa este benefica atat pentru confortul locuitorilor din zona cat si pentru dezvoltarea turistica si cresterea nivelului general de trai. Efectuarea lucrarilor de construire se va face in general cu forta de munca din zona, iar aprovizionarea santierului cu unele materiale se va face tot pe plan local.

In privinta impactului asupra sanatatii populatiei, este de presupus ca acesta va fi un impact pozitiv tinand cont de posibilitatile de dezvoltare economica a zonei. In faza de functionare nu sunt asteptate cresteri ale noxelor specifice urbane de natura sa sporeasca presiunea asupra sanatatii populatiei.

De asemenea tot pe linia protectiei sanatatii populatiei, se apreciaza ca obiectivul analizat nu constituie un factor de poluare. Asa cum s-a aratat anterior, prezentul proiect face parte din categoria proiectelor locale, si a fost atent studiat si pregatit in colaborare cu autoritatile locale.

Din punctul de vedere a impactului asupra asezarilor umane, punerea in practica a acestui proiect va creea o serie de oportunitati semnificative pe plan local.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

In cadrul obiectivului propus se produc deseuri menajere si asimilabile celor menajere.

Managementul deseurilor:

- se interzice depozitare si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe amplasament;- punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor din cadrul obiectivului; Colectarea si transportul deseurilor se va realiza prin operatorul autorizat din zona.

Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatii in cadrul obiectivului „Centru de vizitare” vor fii:- 02 01 04 – deseuri de materiale plastice;- 20 01 02 – deseuri de sticla;- 20 01 01 – hartie si carton.

Cantitati prevazute a fi generate:Saci plastic – 10 kgHartie-carton – 4 kg

Deseuri toxice si periculoaseNu este cazul.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

Nu e cazul

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Nu e cazul

VI. Justificarea încadrarii proiectului, dupa caz, în prevederile altor actenormative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP,Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)Nu e cazul

VII. Lucrari necesare organizarii de santier:

Organizarea de santier este prevazuta a se realiza chiar pe amplasamentul lucrarii, iar depozitarea deseurilor si eliminarea acestora va respecta in totalitate normele locale de salubritate:

- lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si numai cu personal calificat . - Cladirea nu va afecta buna desfasurare a activitatilor desfasurate in imediata vecinatate.- Constructiile (baracamentele) si echipamentele provizorii necesare executarii lucrarilor se vor amplasa in

interiorul incintei.- Executantul nu va incepe lucrul fara permis de lucru emis de cei in drept.

Proiectul a fost elaborat cu respectarea legislatiei privind normele de sanatate si securitate a muncii in vigoare:

- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300/94, elaborat MLPAT 20/N/11.07.1994.-Legea 90/1996. -Nr.7/1995 pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat. -Nr.57/1998 pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor-Nr. 12/1995 pentru lucru la inaltime -Nr. 6 – pentru transportul intern;-Nr. 42/1996 pentru constructii si confectii metalice. -Nr. 91/1999 pentru lucrari de izolatii, hidrofuge si protectii anticorozive -Nr.89 – pentru lucrarile de montaj utilaj tehnologic si constructii metalice-HG 300/02.03.2006 –privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile-L 319/2006 M.O. nr.646-26.07.2006 –Legea securitatii si sanatatii in munca-HG 971/2006 M.O. nr. 683-09.08.2006 – privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si /sau de sanatate la locul de munca-HG 1091/2006 M.O. nr. 739-30.08.2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca-HG 1218/2006 M.O. 845-13.10.2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici-HG 1425/2006 M.O. nr. 882/30.10.2006- norme metodologice pentru aplicarea legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, în caz deaccidente si/sau la încetarea activitatii, în masura în care aceste informatii suntdisponibile:

Se vor executa suprafete plantate, pergole si ronduri cu flori, suprafete gazonate si spatii verzi adecvate pe terenul liber neocupat de constructii si cai de acces betonate/asfaltate

IX. Anexe - piese desenate1. Planul de încadrare în zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul deplanificare a utilizarii suprafetelor si Plansele de arhitectura ale proiectului

2. Schemele-flux pentru:Nu este cazul

3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea public_ pentru protec_iamediului. Nu este cazul

X. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare initiala autoritateacompetenta pentru protectia mediului a decis necesitatea demararii procedurii deevaluare adecvata memoriul va fi completat cu:

a) descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejatade interes comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) aleamplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub forma de vectorîn format digital cu referinta geografica, în sistem de proiectie nationala Stereo1970

Se propune realizarea unui CENTRU DE VIZITARE – Parc Naţional Cozia, în Oraşul Brezoi, Jud. Vâlcea .

Pentru aceasta Consiliul Local al Oraşului Brezoi a pus la dispoziţie cu titlu gratuit o suprafaţă de 1 000 mp în vecinătatea Parcului Oraşului, pe strada Lotrului.

Această investiţie se va realiza pentru informarea, educarea, conştientizarea publică a turiştilor şi vizitatorilor Zonei Parcului Naţional Cozia.

De asemenea localnicii, în special copiii şi elevii aflaţi într-o formă de învăţământ oarecare în această zonă, vor avea posibilitatea aprofundării temelor ce ţin de conservarea şi protejarea naturii.

Oportunitatea investiţiei este generată de necesitatea oferirii de informaţii privind PARCUL NAŢIONAL COZIA, numărului mare de vizitatori interesaţi .

Intreg amplasamentul este incadrat in cadrul Parcului National Cozia, in cadrul zonei de dezvoltare durabila al acesteia reprezentata la nivel local de Orasul Brezoi, teritoriu pe raza caruia au fost definite si situri de importanta comunitara atat in privinta conservarii habitatelor si speciilor naturale cat si in privinta protejarii speciilor avifaunistice.

Anexat prezentei documentatii este atasat planul cadastral realizat in format vectorial ce include atat inventarul de coordonate ale limitelor amplasamentului cat si relatia cu teritoriu. Planul cadastral respectiv a fost vizat de OCPI fiind realizat de topograf autorizat.

In planul de incadrare in zona anexat prezentei se identifica relatia amplasamentului obiectivului de investitii cu ariile de protectie speciala de interes comunitar aferente.

b) numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar: RO SCI 0046 COZIA, ROSPA 0025 Cozia Buila Vanturarita

Tot pe raza localitatii Brezoi dar la mai mare distanta fata de amplasament se intalnesc si siturile de importanta comunitara ROSCI 0085 Frumoasa si situl de protectie avifaunistica ROSPA 0043 Frumoasa

c) prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interescomunitar în zona proiectului:

Amplasamentul strict al investitiei nu prezinta specii de interes conservativ, nu poate fi considerat un habitat pentru aceste specii si prin marimea si situarea sa in intravilanul construibil din Centrul Orasului Brezoi nu poate reprezenta un punct de conservare a unor specii, dar vecinatatea si pozitionarea acestuia in raport cu Parcul National Cozia este de natura sa deteremine un interes general de evaluare a acestor aspecte.

Detalierea acestor aspectelor referitoare la interesul conservativ al habitatelor si speciilor gazduite in cadrul Parcului Nationala Cozia nu se poate exhaustiv si complet intrucat exista un mare vid de cercetare stiintifica cu date cantitative, si putinele cercetari efectuate oprindu-se doar la aspecte calitative si de identificare, nicidecum la inventarirea exhaustiva sau cartare. Astfel cei mai multi cercetatori doar au semnalat prezenta unor specii si in cel mai bun caz au dat niste indici de abundenta dominanta pentru speciile prezentate, iar aceste cercetari nu au fost facute

niciodata sistematic si complet, astfel inventarireare cartarea si cuantificarea efectivelor de specii protejate este inexistenta atat in literatura de specialitate cat si la nivelul autoritatilor responsabile care se ocupa de administrarea ariilor protejate. Este de mentionat ca la nivelul Administratie Parcului National Cozia se afla in implementare doua proiecte finantate din POS mediu axa 4 care au ca scop tocmai inventarierea acestor specii si habitate, primul dintre acestea demarand in anul 2009 si cel de al doilea in anul 2010.

Desi stadiul masurilor si planurilor de protectie a le siturilor Natura 2000 este unul incipient, inca de inventarire, fara a fi disponibila nici o cercetare stiintifica fundamentala si nici macar o harta a habitatelor pe baza carora sa se poata face o analiza adecvata a acestora prezentam mai jos o lista a tipurilor de habitate de interes comunitar conservativ semnalate in raza administrativ-teriotriala a orasului Brezoi si care sunt incluse in cele doua mari arii naturale protejate (SCI si SPA Frumoasa si Parcul Natioanl Cozia):

3220  - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230  - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 3240  - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 4060  - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070 - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080  - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 5130  - Formaţiuni de Juniperius communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase; 6110 - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; 6150  - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6170 – Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6210 - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); 6230 -Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6430  - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6520  - Fâneţe montane; 7240 - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110  - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 8120  - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8210  - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8220  - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 9110  - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130  - Păduri de fagde tip Asperulo-Fagetum; 9150  - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170  - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 9410  - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 9420  - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană.

Cartarea acestor habitate este precara, acestea fiind in momentul de fata in stadiul de invetariere la nivelul Parcului National Cozia printr-un program finantat de POS Mediu (Proiectul „Măsuri de conservarea biodiversităţii din Parcul Naţional Cozia şi promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei” COD PROIECT: SMIS-CSNR 17913) cu derulare intre anii 2010 si 2013, si care are ca finalitate tocmai intocmirea listelor complete de inventar, elaborarea hartii habitatelor si

fundamentarea cu revizuirea planului de management al acestei arii protejate. Primele rezultate ale acestor cercetari sunt asteptate a fi publicate in vara anului 2012.

Lista tipurilor si subtipurilor de habitate de interes conservativ prezente pe raza administrativa a Orasului Brezoi o prezentam exeplificativ asa cum se prezinta in „Habitatele din Romania”- editia 2005:

1.Păduri

1.1 Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare. R 4101. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4102.  Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4103. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4104. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4105. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia. R 4106. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4107. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus. R 4108. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4109. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum. R 4110. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. R 4118. Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera. R 4119. Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa. R 4122. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum. R 4123. Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen cu Carex pilosa. R 4124. Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii. R 4129. Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. R 4130. Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans.

1.2 Păduri temperate de conifere R 4203. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica. R 4205. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella. R 4206. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4207. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens R 4208. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica. R 4209. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4210. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp. R 4211. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4214. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum.

 R 4217. Paduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana. 1.3 Păduri şi tufărişuri de luncă şi mlaştină R 4401. Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa R 4418. Tufărişuri de rachită roşie (Salix purpurea).

2. Mlaştini şi terenuri înmlăştinate

2.1 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraieR 5416. Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriataR 5420.  Comunităţi sud-est carpatice frontinale cu Cardamine opiziiR 5421. Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara.

3. Tufărişuri  şi pajişti

3.1 Lande şi tufărişuri temperateR 3107. Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr comun (Juniperus communis).R 3108.  Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus communis).R 3111. Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus).R 3113. Tufărişuri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa).R 3114. Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus).R 3117. Tufărişuri de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)R 3119. Tufărişuri de alun (Corylus avellana).3.2 Stepe şi pajişti xerice calcicoleR 3401. Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida.R 3412. Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudo-dalmatica şi Aethionema saxatilis.3.3 Pajişti alpine şi subalpine R 3603. Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha. R 3604. Pajişti sud-est carpatice de paruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata R 3608. Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens. R 3609. Pajişti sud-est carpatice de ţepoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata3.4 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienisuri)R 3701. Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte de Aconitum tauricum. R 3702.  Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte de Adenostyles alliariae şi Doronicum austriacum. R 3703. Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp.transilvanicum.R 3704. Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus).R 3707. Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus.R 3708. Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis padulosa şi Scirpus sylvaticus.3.5 Pajişti mezofileR 3801. Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgarisR 3802. Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius.R 3803. Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra` 

4. Grohotişuri, stâncării şi nisipuri continentale

4.1 Stânci continentale şi roci la ziR 6201. Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica.R 6210. Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp.

Trichomanes şi Poa nemoralis.R 6219. Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. Dubia. R 6220. Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii.

Flora protejata

Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia, Narăţu, Doabra-Călineşti. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de pădurile etajate, în functie de altitudine, de la 300 m la peste 1600 m. Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 60% din suprafata administrate de orasul Brezoi. Suprafetele ocupate de aceste vegetatii totalizeaza peste 21800 ha din care pasuni montane cu vegetatie de interes conservative 1700 ha iar padurile montane peste 19800 ha. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate.

Flora micologică. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii.

Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor, le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că subordonate  formaţiunilor forestiere în care vegetează.

Muşchii. Dintre briofite au fost inventariate  în total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui, şi s-au recoltat materiale saxicole 35, tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice şi supralignicole 11%

Flora cormofitică. Din cercetări a rezultat o listă de 932 taxoni. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaţicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp. Hungarica ,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc. De asemenea, avem şi specii de interes comunitar, cum ar fi gălbenelele – Ligularia sibirica, specie protejată conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclusă şi în Convenţia de la Berna.

Fauna protejata

Fauna este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de animale. Zona studiata are o fauna bogata si variata datorita reflectarii in compozitia animala a principalelor elemente naturale.

De sus in jos au fost identificate urmatoarele etaje ale faunei terestre:

- etajul faunistic al pajistilor alpine si al stufarisurilor subalpine caracterizat printr-un numar redus de specii precum: mamifere-capra neagra, lupul; pasari-fasa de munte, mierla gulerata;

reptile-soparla de munte, vipere; amfibieni-salamandra de munte, broasca bruna, tritonul de munte;

- etajul faunistic al padurilor de conifere. Dintre mamifere putem aminti soarecele vargat. Predomina pasarile precum cocosul de munte, pitigoiul de bradet, pitigoiul motat. Vipera comuna, soparla de munte, tritoni sunt reptile intalnite la acest etaj;

- etajul faunistic al fagetelor. Predomina pasarile in coronamentul copacilor: pitigoi de munte, sturzul pestrit, cucul, pupaza. Lumea mamiferelor este reprezentata de veverite, ras, jderul de piatra;

- etajul faunistic al gorunetelor ofera conditii bune de viata pentru: sturzul cantator, mierla neagra, scortar, ciuful de padure. In anumite zone apar reprezentanti ai faunei termofile: vipera cu corn, scorpionul.

Fauna acvatica este reprezentata prin fauna paraielor de munte cu izvoare sub golul de munte, altele din etajul padurilor de confere. Principalele grupe de animale ce apar aici sunt: insecte abundente, pastrav, zglavoc, mreana de munte, boroaca.

Fauna intrazonala este formata din: fauna stancariilor- vulturelul rosu, soimul calator, mierla de piatra, pietrarul sur; fauna zavoaielor- pescarusul albastru mic, fluturele alb al plopului, tantarul salciei, fauna baltilor si stufarisurilor este alcatuita din carduri de rate salbatice: barza mare, pescarusul alb, broaste de lac.

Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore  mari: ursul brun – Ursus arctos fiind identificate in cursul iesirilor in teren 5-7 barloguri, dar urmele prezente si descrierile din literature silvica prezinta o densitate de circa 40-45 exemplare in aria de interes, lupul – Canis lupus despre care se crede ca formeaza effective de 15-20 exemplare in aria de interes,  râsul – Lynx lynx sunt citatate cel putin trei zone separate de bariere naturale in care a fost semnalata prezenta ceea ce indica o prezenta de cel putin 3-4 exemplare dar este de mentionat ca incursul anului 2008 a fost vazuta in zapada proaspata atat urma de pui cat si urme a cel putin 2 exemplare adulte, pisica sălbatică – Felix silvestris 20-30 exemplare, dar şi ierbivorele: căpriorul – Capreolus capreolus cu efective inventariate pe fondurile cinegetice de 60-80 exemplare, cerbul – Cervus elaphus cu efective de 20-25 exemplare in special in zona Naratu si Doabra Calinesti, capra neagră – Rupicapra rupicapra cu ciopoare ce numara intre 25-30 exemplare in zona Naratu si cel putin 15-20 exemplare in zona rezervatiei Doabra-Calinesti. Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac – Martes martes, jderul de piatră – Martes fonya, bursucul – Meles meles, veveriţa -  Sciurus vulgaris, pârşul – Glis glis,  şoarecele de pădure – Apodemus silvaticus, ariciul – Erinaceus europeus despre care nu sunt prezente date cantitative.

În ceea ce priveşte ornitofauna, au fost citate in zona localitatii Brezoi  peste 120 specii de păsări. Defileul Oltului este şi un culoar favorabil pentru migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers, iar ca urmare a apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiţii pentru staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa. Datele privind efectivele sunt contradictorii

Dintre speciile de păsări amintim : eretele – Circus cyaneus,  uliul păsărar – Accipiter gentiles cu efective de cel putin 6 familii,  ciuful de padure – Asio otus citat in cel putin 5 locuri distincte de unde concluzia ca ar putea fi vorba de o populatie de circa 8-10 exemplare in zona de interes, ochiul boului –Troglodytes troglodytes, pupăza – Upupa epops, botgrosul – Coccothraustes coccothraustes, turtureaua – Streptotelia turtur, stârcul cenuşiu – Ardaea cynerea, cucul – Cuculus canorus, corbul – Corvux corax, piţigoiul mare – Parus major, piţigoiul de brădet – Parus ater, piţigoiul de munte – Parus montanus, sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio, gaiţa – Garrulus glandarius, huhurez mic – Strix aluco, mierla – Turdus merula, forfecuţa – Loxia curvirostra,

cocoşul de munte – Tetrao urogallus fiind inventarite ca fauna de interes cinegetic cel putin 10- 12 exemplare, ierunca – Bonasia bonasia etc. La marginea râurilor se întâlnesc frecvent : codobatura galbenă – Motacilla cinerea, codobatura albă – Motacilla alba,  pescarelul negru – Cinclus cinclus, pescaruşul razator – Larus ridibundus etc.

Reptilele si amfibienii sunt prezente prin următoarele specii : guşterul  Lacerta viridis, şoparla de munte – Lacerta vivipara, şoparla de ziduri – Lacerta muralis,si foarte frecvent intalnite in special toamna si primavara sunt salamndrele– Salamandra salamandra tritonul cu creastă – Triturus cristatus, tritonul de munte – Triturus alpestris alpestris, broasca râioasă brună – Bufo bufo, buhaiul de baltă – Bombina variegata, şoparla de munte – Lacerta vivipara, şoparla de câmp – Lacerta agilis agilis, guşterul – Lacerta viridis viridis, iar dintre serpii amintim napârca – Anguis fragilis, şarpele de apă – Natrix tesselata, vipera de munte – Vipera berus berus, vipera cu corn – Vipera ammodytes etc. Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale. Sunt citate in ultimii cinci ani cel putin 6 evenimente de intalnire a acestor exemplare de catre diferite grupuri de turisiti, dar asupra calitatii acestor informatii trebuie manifestata reticenta

Fauna acvatică este reprezentată printr-un numar mare de nevertebrate şi peste 30 specii de peşti specifici râurilor de  munte ca de exemplu:  păstrăvul – Salmo trutta fario, zglăvocul – Cotus gobio, boişteanul  - Phoxynus phoxynus, scobarul – Chondrostoma nasus, mreana – Barbus barbus, crapul – Cyprinus carpio, nisipariţa - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemică în România şi deci se impune asigurarea nu numai a supravieţuirii speciei ca atare, ci şi supravietuirea ei in cât mai multe bazine din tară.

Fauna de nevertebrate este bogată, însă insuficient cunoscută. În zona  se află numeroase specii de nevertebrate care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intâlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole şi aranee, în timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele şi lumbricidele apar sporadic. Dintre coleoptere merită amintit Carabus aluntensis, o specie endemică.  Orthopterele, în număr de peste 30 de specii sunt raspandite atât în pajistile golului de munte, cât şi în etajele inferioare. Reţine atenţia specia Chortippus paralellus evidenţiată în sectoarele înalte. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii şi Chortiphus acroleucus, ultimele două specii fiind endemite ale Parcului National Cozia.

O menţiune aparte trebuie făcută şi pentru arahnide, dintre care se evidentiază pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofilă protejată, de origine mediteraneeană, frecventă atât în Masivul Cozia cât şi în Narăţu.

d) se va preciza daca proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu estenecesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interescomunitar;

Investitia propusa este elaborata ca o solicitare a autoritatilor competente pentru administrarea ariilor protejate respective, dar exista si o stransa legatura intre planificarea managementului acestor arii protejate si promovarea planurilor de dezvoltare urbana. Nu se poate elabora nici planul de regionare/zonificare a ariilor protejate aferente si nic planul de conservare/management al acestor arii in absenta

unor directii clare de dezvoltare a localitatilor incluse si in absenta stabilirii limitelor ariilor construibile a acestor localitati.

Planul de management al vizitatorilor Parcului Naţional Cozia constituie documentul în baza căruia se desfăşoară toate activităţile cu specific turistic, de la simpla vizită până la cele mai complexe programe de pe cuprinsul ariei naturale protejate sau din vecinătatea limitelor acesteia.

Activităţile din vecinătatea Parcului Naţional Cozia care fac obiectul Strategiei de vizitare, sunt cele prevăzute a se desfăşura în exteriorul parcului, în zonele în care legislaţia ariilor naturale protejate sau cea de protecţie a mediului înconjurător face referire la impactul potenţial asupra ecosistemelor din parc, la impactul asupra zonelor culturale adiacente parcului, la dezvoltarea durabilă şi la starea peisajelor din apropierea unei arii naturale protejate.

Strategia de vizitare constituie un instrument de lucru util pentru administraţia parcului dar şi pentru comunităţile locale sau pentru cei ce doresc să iniţieze şi să desfăşoare activităţi cu specific turistic pe teritoriul sau în vecinătatea Parcului Naţional Cozia.

Obiectivele planului de management al vizitatorilor

Implementarea zonarii turistice si a strategiei de vizitare Realizarea unei infrastructuri de vizitare adecvate cerintelor de

conservare precum si satisfacerii nevoilor de informare si intereselor vizitatorilor.

Introducerea pe piata turistica a unor produse si servicii specifice zonei PNC

Promovarea comunitatilor locale si a potentialului turistic rural din apropierea ariei naturale protejate in strategia de turism a PNC

Monitoriozarea fluxurilor de vizitatori, evaluarea impactului pe care acestia il au asupra biodiversitatii si aplicarea masurilor necesare

Integrarea conceptului de vizitare a PNC cu celelalte tipuri de turism din zona adiacenta

Aceasta strategie prevede realizarea unei infrastructuri de vizitare ce include pe langa reteaua de trasee amenajate si existenta a cate unui Centru de Vizitare la Brezoi si la Calimanesti.

Obiectul prezentei investitii este tocmai realizarea acestui Centru de Vizitare pe un amplasament pus la dispozitie cu titlu gratuit de catre Consilul Local Brezoi.

Investitia este cuprinsa in toate documentele programatice si strategice referitoare la Managementul Parcului National Cozia precum si pentru planificarea urbana (PUG Oras Brezoi)

e) se va estima impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelordin aria naturala protejata de interes comunitar:

Realizarea obiectivului de investiti nu va avea un impact negativ asupra mediului, asa cum este demonstrat in studiul de impact asupra mediului din anexa.

Mai mult, prin contributia pe carea acest CENTRU DE VIZITARE o va avea la constientizarea populatiei locale si a vizitatorilor asupra valorii conservative deosebite a habitatelor ocrotite in cadrul Parcului National Cozia precum si asupra problematicii specifice acesta va contribui la diminuarea presiuniii antropice exercitate de activitatile turistice in cadrul acestei arii protejate.

Impactul in faza de exploatare a obiectivului propus este in general pozitiv.

Obiectivul propus este proiectat la un standard ridicat in ceea ce priveste calitatea lucrarilor si a materialelor utilizate, iar functionarea sa este benefica atat pentru confortul locuitorilor din zona cat si pentru dezvoltarea turistica si cresterea nivelului general de trai.

Efectuarea lucrarilor de construire se va face in general cu forta de munca din zona, iar aprovizionarea santierului cu unele materiale se va face tot pe plan local.

In privinta impactului asupra sanatatii populatiei, este de presupus ca acesta va fi un impact pozitiv tinand cont de posibilitatile de dezvoltare economica a zonei. In faza de functionare nu sunt asteptate cresteri ale noxelor specifice urbane de natura sa sporeasca presiunea asupra sanatatii populatiei.

De asemenea tot pe linia protectiei sanatatii populatiei, se apreciaza ca obiectivul analizat nu constituie un factor de poluare. Asa cum s-a aratat anterior, prezentul proiect face parte din categoria proiectelor locale, si a fost atent studiat si pregatit in colaborare cu autoritatile locale.

Din punctul de vedere a impactului asupra asezarilor umane, punerea in practica a acestui proiect va creea o serie de oportunitati semnificative pe plan local.

Investitia propusa nu influenteaza nivelul de zgomot si vibratii al zonei. In zona respectiva, sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de mijloacele de transport pe drumul orasanesc.

Impactul negativImpactul negativ este nesemnificativ.

In perioada de executie

Lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si numai cu personal calificat.

Cladirea nu va afecta buna desfasurare a activitatilor desfasurate in imediata vecinatate.

Constructiile (baracamentele) si echipamentele provizorii necesare executarii lucrarilor se vor amplasa in interiorul incintei.

In perioada de exploatare

Singurii factori poluanti posibili la aceasta investitie ar putea fi apele uzate. Pentru acestea se prevede evacuarea in reteaua de canalizare a orasului existenta in zona.

Finisajele exterioare vor fi durabile astfel incat sa nu permita asezarea rapida a prafului si deteriorarea imaginii si culorii prevazute prin proiect.

Lucrari de diminuare a impactului

Managementul apelor (colectare, drenare,epurare, deversare): Canalizarea interioara se va racorda in incinta in camine de vizitare propuse iar functie de cotele finale va fi racordat demisolul la canalizare. Se va realiza o retea in incinta care va prelua apele uzate menajere ce vor fi dirjate spre canalizarea existenta. Preluarea apelor pluviale se va face prin rigole tip ACO si vor fi dirijate spre zone de spatii verzi sau spre raul Lotru din vecinatate. Conductele exterioare de apa si canalizare se vor proiecta si executa conform “Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99.In caminul de racord apa s-a prevazut apometru individual .

Impactul pozitiv.In perioada de deschidere si functionare a centrului de vizitare.

o interesul crescut al turistilor straini si romani pentru ecoturism,o existenta unui cadru juridic national ce promoveza ecoturismul in ariile

naturale protejate,o interesul unor instrumente financiare internationale pentru sustinerea

ariilor naturale protejate,o zona comunitatilor adiacente parcului are o multime de elemente

culturale valoroase, o existenta in zona parcului a unui numar mare de persoane tinere

calificate in turism, geografie, etc., disponibile pentru a lucra in domeniul turismului,

o existenta unui flux turistic important in apropierea parcului (statiunea Calimanesti-Caciulata, Cozia ),

o preocupari la nivel regional si national pentru dezvoltarea durabila a zonei parcului cu accent pe ecoturism

f) alte informatii prevazute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvata. Nu e cazul

Semnatura si stampila titularului

.....................