Memoriu Etapa II

8/14/2019 Memoriu Etapa II

http://slidepdf.com/reader/full/memoriu-etapa-ii 1/97

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T Is t r . Nicolae Fi l ipescu 53-55, 020916 Bucurest i 2 , ROMÄNIA

tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: [email protected]

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI

PR. NR.: 7

ETAPA a II-a - 2004

TITLUL:Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –

ReactualizareStrategia de dezvoltarePlanul de măsuri

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şiAmenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh Şerban Nădejde



COLECTIV DE ELABORARE

Ing. Viorica NiculescuArh. Ioan Peleanu

Ing. Elena StancuGeogr. Silvia Ioniţă

Ing. Mariana Dorobanţu

Ing. Florin Chiperi

Soc. Georgiana Georgescu

Ec. Gabriel PreoteasaIng. Luiza Minculescu

Ec. Cristina Dima

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Tehn. Sorin Ungureanu

Tehn. Laura Boroiu



BORDEROU – ETAPA a II-a

PIESE SCRISE:

Strategia de dezvoltare

Program de măsuri

PIESE DESENATE:

CARTOGRAME:

1. Agricultura – Dezvoltare – Lucrări pentru îmbunătăţiri funciare

2. Gestiunea deşeurilor – Dezvoltare

3. Agricultura – Dezvoltare – Zonarea producţiei agricole

4. Industria – Dezvoltare

5. Turismul

PLANŞE:

1. Mediul – Dezvoltare 2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – Dezvoltare

3. Gospodărirea apelor – Dezvoltare

4. Reţele de transport – Dezvoltare

5. Reţele electrice şi telecomunicaţii – Dezvoltare

6. Reţele energetice – Dezvoltare

7. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – Dezvoltare

8. Turismul – Dezvoltare

9. Contextul suprateritorial – Dezvoltare

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Cartograme/1.jpg












http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Cartograme3.jpg








http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Planse/1.jpg


























































CUPRINS

Pag.INTRODUCERE ……………………………………………………………… 1

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ………………………………………… 3

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 3

1.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 3

1.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 12

1.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 15

1.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 19

1.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 19

1.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 23

1.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 28

1.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 29

1.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii …………………………………. 34

1.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 35

1.1.4.7.Gestionarea deşeurilor ……………………………………. 39

1.1.5. Zonificarea teritoriului ……………………………………….. 42

1.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………. 43

1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………….. 431.2.2. Resursele umane ………………………………………………. 46

1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ………………………………….. 47

1.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 47

1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 54



2. PROGRAM DE MĂSURI ………………………………………………… 63

2.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 63

2.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 63

2.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 65

2.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 66

2.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 70

2.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 69

2.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 71

2.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 71

2.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 72

2.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii ………………………………….. 74

2.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 74

2.1.4.7.Gestionarea deşeurilor …………………………………….. 77

2.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………… 79

2.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………… 79

2.2.2. Resursele umane ……………………………………………….. 792.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR …………………………………… 80

2.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 80

2.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 83

2.3.3. Turismul ………………………………………………………... 85

2.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………… 85



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

INTRODUCERE

După parcurgerea etapei de diagnostic, bazată pe analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea, s-a conturat o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriuluistudiat.

Astfel “Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean” constituie prin demersul său

conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi deevaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.

Totodată, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean defineşte principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a teritoriul studiat, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială urmărită.

Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este în

primul rând realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii:

• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ respectiv în cadrul economieinaţionale;

• stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şiintegr ării păr ţii active a acesteia, în structurile economice locale;

• valorificarea superioar ă a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent pe teritoriul judeţului;

• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoareazonelor construite ale localităţilor;

• ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor de eroziune şi alunecare a terenurilor;

•ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de

particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentr ări de populaţie şiactivităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante;

• corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului, cu organizarea reţeleigenerale de localităţi, într-o concepţie unitar ă, îmbinându-se necesităţile de




• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desf ăşurarea dirijată a procesului deurbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cudezvoltarea reţelei regionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;

• conservarea, reabilitarea şi protecţie mediului natural şi construit;

• asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prinintervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele defavorizate din punctde vedere economic şi social.

Propuneri de amenajare şi dezvoltare a teritoriului zonal au fost considerate pentruurmătoarele etape:

Etapa I prioritară (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea deamenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

• continuarea reformei economice şi implementarea în toate domeniile de activitate astructurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de

piaţă;

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea

economică şi de viaţa comunităţilor;• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa a II-a (E II) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:

• măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului detrai al populaţiei;

• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi al industriei,ceea ce va asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialuluinatural, economic şi social a teritoriului judeţean;

• restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vedereadezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine oîmbunătăţire a cooper ării funcţionale între localităţi, în limitele unor accesecorespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rolteritorial.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele

aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţii, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone protejate naturale şi construite, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, etc.

Propunerile f ăcute pentru prima etapă, constituie priorităţi în vederea atingerii prevederilor de largă perspectivă a strategiilor de amenajare a teritoriului judeţean.




1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1.1. Mediul

a) Factorii de mediu

Strategia din domeniul mediului înconjur ător are ca obiectiv general îmbună t ăţ ireacalit ăţ ii factorilor de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

• Strategia pentru aer

Pentru calitatea aerului şi implicit pentru cantitatea de emisii provenite din diferite procese de producţie există cerinţe legale standardizate.

Direc ţ iile de ac ţ iune şi ţ intele propuse pentru îmbună t ăţ irea calit ăţ ii aerului în judeţulIlfov sunt:

• reducerea emisiilor de “pulberi în suspensie” şi NO2, în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valoareaCMA la agenţii economici S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A. (zonaPantelimon);

• modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agenţii economicisusceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;

• reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb)ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu

dispozitive antipoluante;• modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate

centralele termice or ăşeneşti sau comunale.

• Strategia pentru apă

Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizările or ăşeneşti şi comunale, cât şi pentru calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane există cerinţe legale standardizate.

Strategia de îmbunătăţire a calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor cu poluanţi aapelor evacuate, asigurarea unei preepur ări la agenţii racordaţi la canalizarea or ăşenească,remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de epurare.

Direc ţ iile de ac ţ iune şi ţ intele propuse pentru îmbună t ăţ irea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă şi a apelor subterane în judeţul Ilfov sunt:

• încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare • exploatarea corespunzătoare, completări şi modernizări în cadrul serviciilor de

gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie,Măgurele, Baloteşti, Snagov;

• realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: Glina (pentru apeleuzate ale municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Br ăneşti, Bălăceanca(spitalul de psihiatrie);

• eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului înzonele de extracţie (Jilava, Dumitrana, Periş etc.);

• desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor de orice natur ă, care nu au protecţieimpermeabilizată.

• Strategia pentru sol Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor, dar şi ca urmare

a gestiunii deficitare a deşeurilor.

Ţelul îl constituie reabilitarea solului degradat de către aceste activităţi antropice.

Direc ţ iile de ac ţ iune şi ţ intele propuse pentru atingerea acestui ţel sunt:• adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării cantităţilor de hidrocarburi eliminate

pe sol în zona limitrof ă sondelor de exploatare a petrolului;

• eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante;

• închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică aterenurilor ocupate de acestea.

Direcţiile cu privire la propunerile care vizează modul de gestiune a deşeurilor suntincluse la capitolul “Infrastructurile tehnice”.

b) Impactul autostr ă zii Bucure şti – Bra şov asupra mediului

Funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier estede următoarele tipuri:

• poluarea manifestată pe durata lucr ărilor de construcţie a autostr ăzii, cu caracter temporar;

• poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostr ăzii, datorită traficului zilnicdesf ăşurat;

• poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicateautovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;

• poluarea sezonier ă, ca rezultat al lucr ărilor executate pentru menţinerea circulaţiei încondiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.




Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execu ţie aautostr ăzii, s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele poten ţial poluatoare.Evaluarea impactului poluanţilor emişi, s-a f ăcut prin modelarea matematică a dispersiei lor,

luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.Din analiza rezultatelor şi a hăr ţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare

pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şiOrdinului 756/97.

În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-senormele standardizate.

M ă suri de protec ţ ie a calit ăţ ii aerului

• Ca măsuri generale, se recomandă adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante,folosirea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor evacuate în atmosfer ă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul emisiilor să nu depăşească limitele standardizate:

- în cazul staţiilor de mixturi asfaltice şi staţiilor de betoane este necesar ă echipareacu filtre textile;

- în centralele termice şi staţiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie folosit

combustibil corespunzător (gaze naturale sau combustibil lichid uşor CLU);- limitarea emisiilor de substanţe poluante provenite de la utilaje constă în folosirea

de utilaje şi camioane de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme performante deminimizare şi reţinere a poluanţilor.

Poluarea apei

Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostr ăzii pot fi:

• Lucr ările de punere în oper ă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate

etc.), în cazul în care acestea se desf ăşoar ă în apropierea cursurilor de apă;• Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosfer ă, care în timpul

ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şisubterană, sol, etc.);

• Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constituisurse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosfer ă sau de pe sol decătre apele meteorice;

•Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.

M ă suri de protec ţ ie a calit ăţ ii apelor

• Se recomandă evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor deapă.

• Pentru organizările de şantier şi bazele de producţie se recomandă proiectarea unui




• deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere,deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).

Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânzafreatică.

Realizarea lucr ărilor pentru autostradă mai necesită lucr ări de excavare a pământului,sau mişcări de terasament fiind, necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţiafenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.

M ă suri de protec ţ ie a calit ăţ ii solului

•

Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, vor fi redatecircuitului normal de folosinţă după încheierea lucr ărilor de construcţie, iar în cazul în care seconstată degradări ale acestora, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

• Amplasarea organizărilor de şantier va evita zonele cu soluri valoroase.

• Decaparea solului vegetal se va face în limita stratului necesar, iar depozitarea provizorie a pământului excavat este recomandabil să se facă pe suprafeţe cât mai reduse.

• Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul

asupra mediului să fie minim, iar după încheierea lucr ărilor acestea trebuie reamenajate pentru afi readuse la folosinţa iniţială.

• Stocarea materiilor prime care intr ă în procesul de fabricare a mixturii asfaltice, acarburanţilor, a diferitelor tipuri de deşeuri se va face în recipiente speciale.

• O parte din deşeurile rezultate din lucr ările de construcţie vor putea fi reciclate şirefolosite.

• Deşeurile rezultate, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi

depozitate în siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă, reciclare sauincinerare.

Flora şi fauna

Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desf ăşoar ă în cadrul lui (trafic demaşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şizgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporar ă de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri, etc.,

toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şiuneori a pierderii calităţii iniţiale.

Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 hade teren.

În aceste condiţii, în unele zone lucr ările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de




Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje dinşantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.

M ă suri de protec ţ ie a florei şi faunei• Se recomandă amplasarea unor bariere fizice, pentru a nu se afecta şi alte suprafeţe

decât cele necesare construcţiei, având caracter temporar.

• După închiderea lucr ărilor de construcţie a autostr ăzii, antreprenorul are obligaţia să iamăsuri de ecologizare în scopul aducerii mediului, respectiv vegetaţia, la starea iniţială.

Zgomotul şi vibraţiile

Lucr ările de construcţie a autostr ăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese

tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata perioadelor de construcţie.

În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp, nivelul de zgomot atinge valoriimportante, f ăr ă a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de

protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.

Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nunumai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatulnatural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostr ăzii va traversa zoneîmpădurite.

M ă suri de protec ţ ie

• Traseele mijloacelor de transport (traficul greu) vor trebui să evite intravilanullocalităţilor.

• Atât în organizarea de şantier cât şi în zona fronturilor de lucru este necesar a se luatoate măsurile de protecţie antifonică pentru personalul aferent.

Monitoringul factorilor de mediu

Pe perioada execuţiei lucr ărilor pentru autostradă este necesar a se desf ăşura o activitatede monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi

pentru a stabili măsuri corective în cazul depăşirii valorilor admisibile. În acest sens se propunurmătoarele măsuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Inspectoratului de Protecţia

Mediului Ilfov:• identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii specifice de

poluanţi;

• stabilirea unui program de măsur ători pentru determinarea nivelului de zgomot pedurata execuţiei lucr ărilor;

i d l i d f i i l iil d d l i i i i d




Poluarea manifestat ă în perioada de exploatare

Poluarea aerului

Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostr ăzii este dată dearderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosfer ă suntevacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii decarbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor carecirculă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.

Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie(COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările f ăcându-se pentruun volum de trafic corespunzător anului 2025.

Din analiza rezultatelor şi a hăr ţii de dispersie corespunzătoare, se constată că nivelurilede poluare la diferite distanţe de axul principal al autostr ăzii pentru toţi poluanţii analizaţi seîncadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOxexistă mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostr ăzii.

M ă suri de protec ţ ie a aerului

Autostrada va atrage o parte din traficul desf ăşurat în prezent pe drumurile naţionaleDN 1 şi DN 1A.

Acest fapt se va materializa în fluentizarea traficului pe cele două drumuri şi implicit vaconduce la o reducere a emisiilor de substanţe poluante degajate în atmosfer ă cu aproximativ 25 %.

Atragerea pe autostradă a unei păr ţi a traficului local va reduce nivelul poluăriimanifestat în prezent datorită circulaţiei în localităţi.

Se preconizează că în viitorul apropiat se va introduce obligativitatea utilizării benzineif ăr ă plumb, aşa cum s-a întâmplat în ţările Uniunii Europene.

Poluarea apeiSursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostr ăzii şi apele

uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostr ăzii.

Ca urmare a traficului intens care se desf ăşoar ă de autostradă, apele meteorice carespală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte dedeversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjur ătoare.

Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la

construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostr ăzii: parcări şi centre de întreţinere.M ă suri de protec ţ ie a apelor

Pentru apele meteorice care spală platforma autostr ăzii se recomandă amplasareaurmătoarelor tipuri de construcţii pentru epurarea apelor meteorice: bazine decantoare,separatoare de gr ăsimi şi bazine de dispersie, acestea din urmă fiind prevăzute când apa seevacuează pe terenul înconjurător




M ă suri de protec ţ ie a solului

Tendinţa este ca în viitor să fie introduse reglementări privind reducerea adaosului de

plumb din benzină şi ca autovehiculele să fie utilate cu dispozitive antipoluante. Acestea vor contribui la diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosfer ă şi în consecinţă la diminuareadepunerii a lor pe sol.

În ceea ce priveşte deşeurile provenite de la spaţiile de servicii, acestea vor fi colectateşi transportate la gropile de gunoi amenajate, ale localităţilor apropiate.

Prejudicii aduse florei şi faunei

Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau

pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostr ăzii îl reprezintă

reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.

Pentru faună, autostrada poate constitui o barier ă fizică, modificându-i habitatul şiîntrerupându-i traseele de migrare.


Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei autostr ăzii se vor

amplasa împrejmuiri.Prin amplasarea gardurilor, mortalitatea animalelor este redusă considerabil, însă

prevederea împrejmuirii agravează efectul de fragmentare manifestat asupra habitatului faunei.

Acolo unde trebuie să se menţină continuitatea spaţiului natural pentru a se conservaviaţa sălbatică este imperios necesar să se completeze amenajările rutiere cu pasaje care să

permită traversarea denivelată a drumului.

Zgomotul şi vibraţiile

Un aspect important al impactului lucr ării asupra mediului uman îl constituie evoluţianivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.

Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculeleefectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.

Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB,încadrându-se în general în limitele admisibile.

O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni)unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.

În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformeiautostr ăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.

Monitorizarea factorilor de mediu




Poluarea accidental ă

Poluarea accidentală este rezultatul deversării de poluanţi ca urmare a producerii unui

accident în care sunt implicate autovehicule ce transportă substanţe toxice sau periculoase(hidrocarburi, produse chimice, explozibili etc.).

Riscul poluării accidentale creşte odată cu creşterea traficului. Impactul asupra mediului(apă de suprafaţă, apă subterană, sol) depinde de vulnerabilitatea zonei, precum şi de cantitatea şinatura produsului deversat.

Poluarea apelor

În cazul producerii unor accidente grave, cu r ăsturnări de autovehicule, care transportă

hidrocarburi lichide, sau alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe platformaautostr ăzii sau pe terenurile învecinate.

Dacă are loc o deversare bruscă într-un curs de apă şi este incompatibilă cu capacitateade diluaţie a acesteia, se poate produse o distrugere totală sau par ţială a florei şi faunei pe untronson de o lungime de zeci de km, funcţie de confluenţele din aval.

Dacă deversarea are loc într-o apă stătătoare, atunci toate formele de poluare suntnocive şi refacerea calităţii apei este lentă.

Dacă accidentul s-a produs într-o zonă unde apa subterană este cantonată în terenurialuvionare, timpul de înaintare a apei este suficient de mare pentru a se evita riscul de distribuţiea apei poluate. Depoluarea este dificilă, dar zonele poluate pot fi fixate.


Pentru limitarea impactului negativ se pot lua următoarele măsuri:

• blocarea scurgerii şanţurilor;

• devierea circulaţiei;

• cur ăţarea şanţurilor şi a terenului.Se propune realizarea unor construcţii pentru epurarea apei meteorice care spală

platforma autostr ăzii, înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjur ătoare.

Poluarea solului

Sursele de poluare pentru sol sunt aceleaşi ca şi pentru apa de suprafaţă şi apa subterană şi anume deversarea de substanţe toxice sau periculoase ca urmare a producerii unui accident decirculaţie.

Impactul asupra solului, depinde de sensibilitatea solului şi de tipul şi cantitatea produsului deversat.


Măsurile propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane privind blocareascurgerilor şanţurilor devierea circulaţiei curăţarea şanţurilor şi a terenului sunt măsuri




Poluarea apelor

După topirea gheţii, soluţia de săruri rezultată se scurge sau este proiectată lateral de

circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat şi/sau în apele naturale.Impactul asupra apelor constă în transferul NaCl în apele de suprafaţă şi/sau în pânzafreatică, prezenţa sărurilor sub forma ionilor fiind constatată până la distanţe de 100 m de drum.


• Clorura de sodiu, precum şi celelalte materiale care se folosesc în timpul iernii trebuiesă fie stocate în depozite acoperite şi pe suprafeţe impermeabile, pentru a nu se produce poluări

prin antrenarea lor de către apele meteorice.

• Optimizarea cantităţii de sare utilizată: utilizarea soluţiei de saramur ă în tratamentul preventiv pare a fi o soluţie bună în acest sens.

• Se vor proteja zonele sensibile pentru evitarea utilizării de substanţe cu concentr ăriridicate.

Poluarea solului

Poluarea solului poate să apar ă ca rezultat al infiltr ării apelor pluviale care spală platforma autostr ăzii antrenând substanţele folosite pentru dezgheţ.

După topirea gheţii soluţia de săruri rezultată se strânge sau este proiectată lateral princirculaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat.

O parte din cantitatea de sare utilizată se va acumula în sol, în orizontul de 10 – 40 cm.


Se recomandă ca substanţele folosite pentru dezgheţ să fie ţinute în depozite acoperite şi pe platforme impermeabile. Dacă locul de depozitare nu este acoperit, în jurul depozitului se vor

construi şanţuri de gardă, unde să fie colectate apele pluviale care şiroiesc pe depozit.Se recomandă de asemenea a se acorda o atenţie deosebită terenurilor sensibile, cu

capacitate mare de acumulare, prin utilizarea unor doze optime de săruri pentru dezgheţ.

Poluarea vizuală

Este posibil că va exista o presiune puternică în sensul amplasării în imediata apropierea autostr ăzii şi a căilor de acces la aceasta a unor elemente de mobilier urban purtătoare, în

principal, de mesaje publicitare, care se adaugă la elementele de construcţie apar ţinând

autostr ăzii pot avea un impact specific asupra peisajelor naturale.M ă suri de protec ţ ie

Impactul vizual exercitat de autostradă şi elementele aferente va fi ţinut sub control prinmăsuri de proiectare şi prin reglementări urbanistice şi de disciplină în construcţii.




Acţiunile generale constau în aplicarea unor măsuri structurale care vizează întreţinereasau realizarea de noi lucr ări hidrotehnice specifice, respectiv acumulări permanente şinepermanente, regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apăr ări de maluri.

O importanţă deosebită o are şi aplicarea continuă a măsurilor nestructurale, carereprezintă de fapt gestionarea riscului la inundaţii.

Această gestionare comportă trei categorii de măsuri:• măsuri de prevenire, de pregătire pentru a face faţă acestui fenomen;

• măsuri operative în perioada de producere a fenomenului;• măsuri de refacere şi restabilire după producerea fenomenului.

Un alt pachet de măsuri nestructurale, de care trebuie să se ţină seama este acela allegislaţiei şi reglementărilor în acest domeniu, în concordanţă cu activitatea de amenajare ateritoriului judeţului.

d) Zonarea seismică

Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”, unităţile administrativ-teritoriale urbane din judeţului Ilfov amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este

minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismice sunt:

U.A.T. Nr. de locuitori Intensitatea seismică (MSK)

Municipiul Bucureşti 2.013.911 VIII

Oraşul Buftea 20.328 VIII

Oraşul Otopeni 10.220 VIII

Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 1999

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VIII este de 50 de anise impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia central ă pentru prevenirea şi apă rarea împotriva efectelor seismice şialunecă rilor de teren organizată în cadrul M.L.P.T.L. are în subordine la nivelul judeţului Ilfov,Comisia jude ţ eană de apă rare împotriva dezastrelor şi comisiile or ăşeneşti în funcţie de gradulde expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele).

Comisia jude ţ eană întocmeşte Planul jude ţ ean de apă rare împotriva dezastrelor carereflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului.Aceasta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărarespecifice, studii, analize, documentaţii.



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizarede patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activităţilor umane pentru asigurareaunui echilibru între elementele existente şi cele adăugate. În acest sens, la nivel naţional s-auavut în vedere următoarele acţiuni:

- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, f ăr ă a afecta integritatea

bunurilor de patrimoniu cultural imobil, să le integreze în viaţa comunităţii umane;- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente măsuri tehnico-administrative pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a

patrimoniului cultural imobil;- elaborarea de studii care să contribuie prin măsuri operaţionale la creşterea

capacităţii statului de a se opune pericolelor care ameninţă integritatea patrimoniuluicultural (Studii de delimitare a zonelor de protecţie aferente monumentelor, P.U.Z.zonă protejată etc.);

- înfiinţarea la nivel naţional şi judeţean a unor organisme pentru protecţia,conservarea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, precum şi aunor centre de formare a cadrelor specializate în acest domeniu.

Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şimecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a

patrimoniului cultural naţional. În acest sens există cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, precum şi a zonelor protejate ale acestora în cadruldocumentaţiilor de urbanism.

Astfel delimitarea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, conform „Legiinr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”, se va face pe baza unor studii despecialitate iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale împreună cu organismeleteritoriale de specialitate ale Direcţiei Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Până la definitivarea acestor studii, care vor fi integrate în documentaţiile de urbanism(în conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001 – art. 7), autorizarea lucr ărilor de construcţieîn vecinătatea monumentelor istorice, va respecta prevederile Legii nr. 422/2001 – art. 59 privind

măsurile ce se impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii, precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate, reglementează modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de

bunuri de patrimoniu cultural construit şi anume, prin instituirea de zone protejate, ceea ce presupune un mod controlat de intervenţie.

În judeţul Ilfov, ca de altfel în toată ţara, bunurile patrimoniului naţional sunt din ce înce mai ameninţate de distrugere, nu numai datorită cauzelor naturale de degradare, dar şi ca

urmare a impactului necontrolat al vieţii sociale şi economice. De aceea se propun măsuriurgente de protejare a monumentelor istorice aflate în pericol.

Pornind de la problemele semnalate şi de la obiectivul major respectiv, protejarea,conservarea şi valorificarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit (monumenteistorice şi fond etnografic) se propun următoarele:



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizarelocalităţile care deţin mai multe monumente istorice, studiile de fundamentare pentrudelimitarea zonelor de protecţie a acestora să fie elaborate într-o singur ă etapă, astfel încât să se poată defini exigenţele pentru întreg teritoriul studiat şi delimitarea zonelor protejate dinlocalitate.

• Depistarea în continuare a valorilor din teritoriu care ar putea fi incluse în „Listamonumentelor istorice”;

• Propunerea de înscriere a unor noi monumente valoroase pe lista monumentelor istorice devaloare excepţională în conformitate cu Legea nr. 5/2000;

• Definirea prevederilor adecvate pentru asigurarea protecţiei şi integrităţii monumentelor, caresă fie incluse în documentaţiile de urbanism specifice;

• Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice, integrarea acestora încircuite turistice existente sau noi;

• Adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şiconservare a monumentelor istorice;

• Protejarea valorilor de patrimoniu cultural situate în zona de influen ţă a viitoarei autostr ă zi Bucure şti – Bra şov, pentru fiecare categorie de monumente istorice, după cum urmează.

Monumente şi situri arheologice - măsurile tehnice arheologice recomandate despecialiştii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova) care trebuie avute învedere pentru protejarea, salvarea, conservarea şi restaurarea siturilor arheologice afectate delucr ările la autostradă, sunt:

- cercetarea arheologică de suprafaţă: studii de identificare / verificare, evidenţă, perimetrare, cartare, determinare cronologică şi etno-culturală a siturilor arheologice;

- descărcarea de sarcină arheologică a acestor situri pentru eliberarea terenurilor necesare autostr ăzii şi a lucr ărilor conexe;

- supravegherea arheologică a lucr ărilor în adâncime la autostradă în vedereaidentificării unor situri nereperate. Prin monitorizarea lucr ărilor la autostradă seurmăreşte preîntâmpinarea distrugerii unor situri arheologice nereperate, neclasate;

- se va interzice formarea de gropi de împrumut pentru executarea lucr ărilor aferenteautostr ăzii.

Monumente şi ansambluri de arhitectur ă

În cazul în care, traseul autostr ăzii care se va realiza trece în vecinătatea unor zone

protejate, pentru reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural construit din acestezone afectate de traseul autostr ăzii, se recomandă măsuri suplimentare de protecţie mai ales însituaţiile în care distanţele sunt mai mici decât cele de protecţie admise sau în cazul în care sedeschid perspective asupra unor zone care ofer ă imagini incompatibile cu normele din diferiteţări europene. Dintre aceste măsuri menţionăm: reducerea poluării fonice prin ziduri antifonice,integrarea vizuală a autostr ăzii în peisaj, sau refacerea perspectivei prin dizlocarea unor f i i l i l ă i d j i i i ă




Zone naturale protejate

Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor floristică şi faunistică şi structurilor fizico-geografice este specific zonei de câmpie.

Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în cazul judeţului Ilfov, stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecţie,respectiv Pădurea Snagov (10 ha) şi Lacul Snagov (100 ha).

În afar ă de acestea menţionăm şi cele trei zone naturale protejate, declarate prin actelegislative anterioare Legii nr. 5/2000: Pădurea Căldăruşani, Pădurea Râioasa, Zona naturală Scroviştea

Regimul ariilor naturale protejate prevăzute prin Legea nr. 5/2000, dar şi a celor propuse prin acte anterioare este stabilit prin Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr. 236/2000.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utiliz ării durabile a patrimoniului natural prin:

• menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi aspeciilor din flora şi fauna sălbatică;

• asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural.

Bunurile de patrimoniu natural identificate, urmează să fie însoţite de documentaţiiştiinţifice, avizate de Academia Română, apoi înaintate Consiliului Judeţean Ilfov sau Consiliilor Locale în scopul instituirii regimului de arie naturală protejată.

Alături de aceste arii naturale protejate, vor fi ocrotite şi conservate totodată în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufişurile naturale, vegetaţia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale,vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia din lungul căilor decomunicaţie rutier ă şi feroviar ă, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea.

Până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şiconservare, autorităţile administraţiei publice locale au datoria şi obligaţia să pună sub regim

provizoriu de ocrotire, bunurile patrimoniului natural.

Un obiectiv important îl constituie crearea unei zone verzi, cu inser ţii de teren agricol,denumită „centura verde - galbenă”, fiind expresia unei politici specifice de amenajare ateritoriului în jurul Capitalei. Aşa cum a fost propusă a fi delimitată prin proiectele anterioare,respectiv Pr. Nr. 155/1988 „Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov” şi Pr. Nr. A.3„Elemente de sinteză privind dezvoltarea durabilă a Zonei Periurbane Bucureşti”, „centura verde- galbenă”, este prezentă în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Dâmboviţa. Ea se

prezintă sub forma unei benzi continue în jurul municipiului Bucureşti, cu lăţime de cca. 20-30Km. şi cuprinde elemente necesar a fi ocrotite cum sunt:

– Pădurile situate la distanţe de până la cca. 30 Km. de Capitală; – Lacurile Căldăruşani, salba de lacuri de pe valea Colentina, acumularea Mihăileşti etc.; – Tronsoane ale cursurilor de apă Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Mostiştea, Sabar etc.; – Terenuri agricole de mare valoare, ce fac parte din categoria I-a şi a I-a de fertilitate; – Zone tradiţionale de agrement –sport precum Snagov, Căldăruşani, Cernica, Br ăneşti,

Mogoşoaia, Buftea etc.



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizarenaturală, corespunzătoare unor elemente geografice care şi-au pierdut însă capacitatea de determinare a relaţiilor spaţiale, sociale şi funcţionale între aşezări, şiun sistem de căi de acces şi comunicaţie dezvoltat relativ recent, dispus radial, puternic centrat pe oraşul Bucureşti, care găzduieşte – de altfel, în afara teritoriului

judeţului – majoritatea covâr şitoare a instituţiilor şi serviciilor de nivel judeţean;figura acestui sistem este aceea de arbore, în care lipsesc ramificaţiile intermediare;

- oraşul Bucureşti, deşi este un pol major de manifestare a fenomenelor de dezvoltareşi creştere economico-socială, exercită o influenţă relativ redusă asupra teritoriuluiimediat înconjur ător, în care procesele de difuzie au început să se facă simţite numaifoarte recent şi pe arii limitate; urbanizarea, dezvoltarea şi modernitatea sedesf ăşoar ă, intens dar limitat în spaţiu, în legătur ă cu:

- extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier,

ale unor funcţiuni urbane proprii Capitalei pentru care aceasta nu areîn prezent resurse de spaţiu sau de mediu – comer ţ, depozitare, miciindustrii, locuire - mai ales secundar ă, eventual cu grad înalt deconfort

- locaţiile dotărilor periurbane tipice: aeroport, mari suprafeţecomerciale, servicii, IMM

Impactul produs de existenţa autostr ăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi

localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale a şez ă rilor aflate în vecină tatea traseului rutier , mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătur ă cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de:locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri

pentru comer ţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comer ţul en-detail; clădiriindustriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi deagrement, etc.

Pentru ca impactul apariţiei autostr ăzii asupra aşezărilor ilfovene să fie favorabil în

sensul unei contribuţii pozitive la dezvoltarea spaţială a judeţului, se impune ca procesul dedotare şi echipare să se extindă în profunzimea teritoriului judeţean, în cadrul unor politiciorientate către atingerea obiectivului de dezvoltare echilibrată a teritoriului.

Faţă de aceste premise, obiectivele strategice pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei delocalităţi a judeţului Ilfov, sunt următoarele:

- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial;

- reducerea disparităţilor structurale între spaţiul puternic urbanizat al Capitalei şi

spaţiile construite din teritoriul judeţean;- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonelor rurale şi dintre zonele

localizate diferit în teritoriu;

- structurarea şi ierarhizarea în spaţiu a reţelei de localităţi;

- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu al judeţului;




Pentru a gestiona aceste fenomene în mod durabil se propune o politică de dezvoltare aunităţilor teritorial – administrative parcurse de traseul autostr ăzii Bucureşti – Braşov, bazată pedouă principii:

- descurajarea activităţilor, dezvoltărilor şi extensiilor spaţiale care sunt de natur ă să altereze mediul şi /sau să diminueze patrimoniul natural şi cultural, în cadrul căruiaterenul însuşi este o resursă deosebit de preţioasă, inclusiv în termeni băneşti;

- încurajarea activităţilor şi dezvoltărilor corespunzătoare unui profil socio-economic bazat pe servicii, comer ţ, recreere, turism, agricultur ă /silvicultur ă /piscicultur ă şiactivităţi industriale încadrate strict în modele durabile de dezvoltare.

Aplicarea acestor politici impune determinarea unor profile economico-funcţionale ale

localităţilor, corespunzătoare tradiţiilor, potenţialelor şi tendinţelor care se manifestă firesc încadrul liberei iniţiative, care să fie susţinute şi consolidate prin politicile locale de dezvoltare – deciziile privind investiţiile, reglementările urbanistice, regimurile de autorizare ş.a.

Comunele al căror teritoriu administrativ este parcurs de autostrada Bucureşti-Braşovsunt: Voluntari, Ştef ăneştii de Jos, Dascălu, Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu.

Pentru comunele Gruiu şi Snagov, împreună cu Periş, Ciolpani şi Nuci se preconizează predominanţa unui profil de turism, agrement şi servicii.

Comunele Dască lu şi Moara Vl ă siei se înscriu într-o arie în care dezvoltarea va avealoc prin punerea în valoare cu prioritate a unei funcţionalităţi socio-economice bazate pe

potenţialul de creştere a activităţilor în agricultur ă , comer ţ şi recreere, alături de Gr ădiştea,Găneasa, Cernica, Br ăneşti, Berceni, Petr ăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dăr ăşti Ilfov, Cornetu,Clinceni, Ciorogârla, Dragomireşti Vale, Mogoşoaia, Corbeanca şi Baloteşti, aflate în poziţii de

proximitate secundar ă faţă de teritoriul administrativ al oraşului Bucureşti.

Situată la limita teritoriului administrativ al Capitalei, comuna Voluntari şi celelalteunităţi teritorial-administrative care formează prima coroană de aşezări din jurul acesteia:

Afumaţi, Pantelimon, Tunari, Dobroieşti, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru,Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale şi Chitila, aflate practic în mare parte într-un continuumspaţial cu Bucureştiul, fac parte, din punct de vedere al profilului socio-economic, dintr-ogrupare care mai include oraşele judeţului: Buftea şi Otopeni, cu potenţial predominant delocalizare a funcţiunilor industriale, de servicii, comerciale şi de recreere. Făr ă a se situa limitrof faţă de Capitală, comuna Ştef ăneştii de Jos va întregi această grupare spaţială, ţinând seama atâtde relaţia cu teritoriile comunelor Afumaţi şi Voluntari şi intravilanele acestora, cât şi de profiluleconomic pe care şi-l conturează şi care va fi probabil întărit de situarea acestei comune pe

traseul autostr ăzii.Aceste localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediat ă faţă de Capitală, al

căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prinmodificarea arbitrar ă a organizării teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi edilitar ă, au vocaţia de a fi incluse în sistemuladministrativ al oraşului Bucureşti pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spaţiu



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – ReactualizarePentru a diminua efectul acestei for ţe, care inhibă dezvoltarea prin sterilizarea potenţialelor dedezvoltare endogenă, se impune consolidarea funcţională şi infrastructurală a aşezărilor din

prima şi a doua coroană de localităţi şi dezvoltarea lor prin încurajarea investiţiilor şi a acţiunilor de amenajare a teritoriului şi prin localizarea cu prioritate a dotărilor şi echipărilor în acestelocalităţi.

O caracteristică funcţională comună a grupărilor de localităţi definite prin potenţialeledominante de profilare economică este rolul de cazare şi generare a unei for ţ e de muncă

semnificative, al cărei debuşeu este în mod tradiţional economia Capitalei, un contingent încontinuă creştere fiind constituit din persoane cu venituri medii şi mari, care aleg să locuiască înafara oraşului Bucureşti, în forme de habitat specifice, care imprimă anumite tr ăsături spaţiale şiimpun o nouă modalitate de abordare a dezvoltării – respectiv a dotării şi echipării – anumeroase localităţi clasificate ca f ăcând parte din mediul rural, situate în toate zonele

funcţionale, între cele mai caracteristice fiind Corbeanca, Baloteşti, Moara Vlăsiei şi Snagov.Pentru comuna Snagov, care este situată atât pe traseul autostr ăzii Bucureşti-Braşov cât

şi în zona cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii, poate fi oportună luarea înconsiderare atribuirea unui rol de servire în teritoriu pentru arealul de nord a judeţului(comunele Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Gr ădiştea), în timp ce satele Corbeanca, Baloteşti şiMoara Vlăsiei pot prelua în comun roluri de servire şi influenţă pentru sub-zona de nord alzonei circulare de proximitate secundar ă cu potenţial mixt de dezvoltare a funcţiunilor şiactivităţilor agrare, comerciale şi de recreere.

Patrimoniul natural şi cultural aflat în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor va putea fi protejat prin instituirea unui regim de centur ă /zonă “verde-galbenă”, prevăzut de Legea privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi art.10: “în vederea protejării elementelor cadrului natural a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şia asigur ării de spaţii de agrement şi recreere în planurile urbanistice se va prevedea înfiinţarea decentre sau zone verzi în jurul Capitalei României…”.

Regimul de centur ă verde este diferenţiat şi flexibil şi permite dezvoltări “moderate”,aspectul expansiunii intravilanelor urmând a fi abordat de la caz la caz.

Pentru etapa actuală, extinderile de intravilane prevăzute prin planurile de urbanismgeneral aflate în vigoare constituie o rezervă de teren considerabilă, de natur ă a satisfacenecesităţile pe termen scurt şi mediu, în condiţii de protejare a cadrului natural şi a calităţiimediului prin procesele de planificare urbanistică de detaliu şi de autorizare a construcţiilor.

Pentru modernizarea şi ameliorarea structurală a teritoriului judeţului Ilfov în contextuldezvoltării spaţiale echilibrate şi realizării coeziunii economice şi sociale la nivel regional

propunem orientarea politicilor publice de amenajare a teritoriului judeţului către următoarele

obiective:- asigurarea alimentării cu apă şi energie a tuturor locaţiilor populate din teritoriul

intercomunal

- echiparea localit ăţ ilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apă ,canalizare, alimentare cu energie




- asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi şi racordarea la infrastructurade transport interregional şi internaţional f ăr ă a periclita mediul şi

- asigurarea accesului egal pentru toţi locuitorii la servicii:

- de învăţământ primar, secundar inferior şi secundar superior (liceal);

- de sănătate (asistenţă medicală curentă, generală, specializată şi de urgenţă);

- administrative şi juridice;

- financiar-bancare;

- crearea şi menţinerea de locuri de muncă în afara sectorului agricol, la nivelullocalităţilor;

- creşterea competitivităţii şi a capacităţii de adaptare a economiilor locale la acţiuneafor ţelor pieţei;

- creşterea valorii adăugate create în economiile locale;

- diversificarea profilelor economiilor locale, respectiv specializarea şi crearea declustere legate de economia Capitalei ca sursă de difuzie a proceselor de creştere/dezvoltare economică.

1.1.4. Infrastructurile tehnice

1.1.4.1. Gospod ă rirea apelor

Având în vedere că în ultima perioadă economia românească a cunoscut mutaţiiimportante, apropiindu-se tot mai mult de o economie de piaţă funcţională, precum şi faptul că România negociază aderarea la Uniunea Europeană, se impune o activitate susţinută pentru

organizarea şi orientarea strategiei şi a politicilor din domeniul gospodăririi apei spre cele denivel european.

În contextul prezent, conceptul gospodăririi durabile a resurselor de apă înseamnă utilizarea următoarelor principii de bază:

• principiul bazinal – realizarea gospodăririi apei pe bazine hidrografice, îmbinând problemele economice, sociale şi de protecţia mediului şi integrând toţi utilizatorii deapă din bazinul hidrografic;

• principiul gospodăririi unitare cantitate – calitate – realizarea gospodăririi apeiţinând seama de interdependenţa dintre cele două dimensiuni ale apei: calitate – cantitate;

• principiul solidarităţii – utilizarea durabilă a resurselor de apă se realizează lacapacitatea maximă numai dacă la procesul de planificare, dezvoltare şi utilizare aacestora participă toţi factorii interesaţi sau afectaţi (stat administratorii resurselor




Pentru gospodărirea judicioasă a apelor, la nivelul judeţului se au în vedere următoareleobiective specifice:

- satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor;

- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cuapă şi canalizare existente în localităţile judeţului;

- extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în toatelocalităţile judeţului;

- îmbunătăţirea calităţii apei precum şi protecţia şi conservarea acesteia prinreabilitarea, retehnologizarea şi extinderea staţiilor existente de epurare a apelor uzate, dar şi realizarea de noi astfel de staţii;

- reducerea riscului la inundaţii şi secetă;- reabilitarea ecologică a apelor şi reabilitarea cursurilor de apă;

- sensibilizarea şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte gospodărirea şi protecţia apei;- implicarea comunităţilor locale în modul de gestionare al resurselor de apă şi în cel al

serviciilor de apă şi canalizare.

Principalele acţiuni care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prezentate sunt:

Satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor necesită:

- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, locul de priză este resursa subterană din zonaPotlogi, locul de debuşare este mun. Bucureşti, L = 40 km şi qtr = 2,0 m3/s:

- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, locul de priză acviferul de adâncime dinzona Călugăreni, locul de debuşare mun. Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s;

- aducţiunea Crivina- Bucureşti, L = 25 km, qtr = 6 m3/s (în etapa finală);

- derivaţia Glina – Argeş, din râul Dâmboviţa în râul Argeş, L = 22 km, qtr = 10m3/s;

- derivaţia Mihăileşti - Sabar, din acumularea Mihăileşti în râul Dâmboviţa,L = 28 km, qtr = 2 m3/s, alimentează cu apă industrială partea de S-E a mun.Bucureşti.

Continuarea lucr ărilor existente pentru asigurarea sursei de apă a sistemelor centralizate de alimentare cu apă din localităţile judeţului;

Realizarea surselor de apă pentru noile sisteme de alimentare cu apă. În principalsursa acestor sisteme este apa subterană, captările disponibile în teritoriu fiind:

Nr.crt.

Captarea propusă Debit preconizat(l/s)

0 1 21 Ciolpani (N), (A) 36,02 Gruiu – Lipia (N) (A) 36 0

Pl d A j T i i l i J d Ilf R li



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare0 1 211 Popeşti – Leordeni (N), (A) 60,012 Afumaţi – Ştef ăneşti (N), (A) 80,013 1 Decembrie (N), (A) 45,0

14 Otopeni (N), (A) 33,015 Otopeni – Tunari (N), (A) 50,016 Vidra – Berceni (N), (A) 50,017 Chitila (N), (A) 40,018 Bragadiru (E), (A) 100,0

TOTAL 707,0

(N) = captări noi (A) = acvifer de adâncime(E) = extinderi

Localităţile prezentate vor fi definitivate în urma unor studii hidrogeologice, care vor reactualiza debitele preconizate.

Reducerea riscului la inundaţii şi secete:

- lucr ări de apărare împotriva eventualelor inundaţii pe cursul apelor Argeş,Sabar, Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Valea Saulei, Valea Pasărea, Valea

Sindrişiţa, Ialomiţa, Cociovaliştea, Mostiştea. Aceste lucr ări sunt preconizate ase realiza în perioada 2005 – 2022 şi vor apărea aproximativ 1.000 gospodării,5.000 ha teren agricol, 80 obiective economice, 30 km reţea stradală şi 9 km caleferată;

- reducerea riscului la inundaţii în partea de nord-est şi de sud a judeţului.Fenomenul este posibil ca urmare a capacităţii insuficiente de descărcare aevacuatorilor barajelor de pe râul Colentina în Buftea şi Cernica;

- creşterea gradului de siguranţă al barajelor existente pe râul Colentina;

- amenajării Văii Saulea pentru asigurarea tranzitării debitelor naturale şi aevacuărilor din sistemele de canalizare ale construcţiilor din zona de nord aBucureştiului;

- reabilitarea sistemelor de inundaţii existente;- realizarea, în perspectiva de lungă durată (după 2022), a unor acumulări care să

servească ca sursă de apă pentru sistemele de irigaţii. Aceste lucr ări sunt:- acumularea Tâncăbeşti, pe valea Snagovului. Volumul total va fi de

13,5 mil.m3, suprafaţa lacului (la NNR) de 215 ha.- acumularea Săftica, pe râul Cociovaliştea. Sursa principală de apă a

acestei acumulări va fi râul Ialomiţa, prin intermediul canaluluiBilciureşti – Ghimpaţi. Volumul total va fi de 6,0 mil. m3, iar suprafaţa(la NNR) de 109 ha.

- acumularea Baloteşti, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de

Pl d A j T it i l i J d ţ Ilf R t li




Se va realiza prin reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de acumulare de pe r ăulColentina, respectiv:

- salubrizarea lacurilor;

- refacerea apăr ărilor de mal;- eliminarea descărcărilor necontrolate în lacuri;

- stabilirea perimetrelor de protecţie sanitar ă.

De asemenea se propune restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov pe o suprafaţă de 155 ha.

** *

Traseul viitoarei autostr ăzi Bucureşti – Braşov, care str ă bate judeţul în partea de nord,are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi a lucr ărilor de gospodărire a apei aflate în zonă.

Impactul asupra apelor de suprafaţă se poate manifesta prin:

- modificarea regimului natural de scurgere, în special în zonele de formare a procesului de şiroire;

- creşterea vulnerabilităţii la poluare în anumite zone.

Contact direct cu autostrada au râurile Pasărea, Mostiştea, Coviovaliştea, o parte dinValea Snagov, râul Ialomiţa.

Regimul natural de scurgere al acestor ape nu va fi afectat pentru că traversările se vor face cu poduri peste cursul de apă întâlnit.

Pentru evitarea acestei probleme s-au luat câteva măsuri de protecţie (conform“Studiului de fezabilitate Autostrada Bucureşti – Braşov – Studiu de impact asupra mediului”elaborat de ECOTERRA – SRL, proiectant de specialitate şi SEARCH CORPORATION,

proiectant general, în septembrie 2002) cu caracter general şi anume:

• alegerea traseului astfel încât să fie evitate zonele sensibile la eroziune puternică;• măsuri de reducere a vitezei apei râurilor;

• perdele forestiere de protecţie a albiilor. Rolul acestora este de a înălţa fundulalbiilor, în zona plantată, prin colmatare naturală şi a oferi protecţie permanentă malurilor împotriva curenţilor de apă.

Pentru traversarea râul Prahova s-a proiectat un pod în lungul râului, pentru a nu afectaexploatările existente. În zonă au fost proiectate lucr ări de regularizare a albiei şi de apăr ări de

maluri.O altă manifestare a impactului autostr ăzii asupra mediului natural este poluarea

specifică drumurilor şi traficului rutier.

Tipurile acestei poluări sunt următoarele:poluare pe durata execuţiei autostrăzii - are caracter temporar, maximul valorii

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare




În toate tipurile de poluare prezentate, apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi deacumulare) vor fi afectate.

Pentru evitarea acestui fenomen se recomandă:• evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă (Snagov,

Ialomiţa, Cociovaliştea);• proiectarea unui sistem de canalizare (colectarea, epurarea şi evacuarea) apelor

uzate menajere şi meteorice;• realizarea construcţiilor prin care se diminuează concentraţia poluanţilor (bazine de

sedimentare, separatoare de gr ăsimi).

Lucr ările propuse în chema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Ialomiţa se află

în zona de influenţă a autostr ăzii.Acestea sunt viitoarele acumulări Vlăsia, Moara Vlăsiei, Căciulaţi, destinate asigur ării

apei pentru irigaţii, în principal, şi pentru agrement.

De asemenea, forajele pentru captarea apei subterane propuse în zonele: Gruiu – Lipia,Moara Vlăsiei, Dascălu, Afumaţi – Ştef ăneştii de Jos şi Otopeni – Tunari se vor afla în zona deinfluenţă a acestei autostr ăzi.

Având în vedere această situaţie, este necesar un studiu de impact, în urma căruia să se

poată lua măsurile corecte de protejare a acestor lucr ări.

1.1.4.2. Re ţ ele hidroedilitare

Alimentare cu apă

Rezolvarea problemelor identificate se face prin acţiuni specifice. La nivelul judeţuluiexistă un „Plan de acţiune pentru asigurarea alimentării cu apă a aglomer ărilor umane în judeţul

Ilfov”. Pentru fiecare localitate în parte sunt specificate acţiunile de implementare a acestui plan.Astfel pentru oraşul Buftea, este necesar ă:

- reabilitarea resursei de apă prin rezolvarea problemelor tehnice apărute la forajeleexistente;

- extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 2.500 m3;- reabilitarea a circa 20 km de reţea de distribuţie a apei şi extinderea acesteia cu

48 km.

În oraşul Otopeni este necesar ă:- extinderea sursei de apă cu încă 7 puţuri forate;

- extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 1.000 m3;- reabilitarea reţelei de distribuţie a apei pe o lungime de 8,3 km şi extinderea acesteia

cu 7,2 km.

P l li ă î i li





PLAN DE ACŢIUNE PRIVIND ASIGURAREA ALIMENTĂRII CU APĂ

Reţeaua de distribuţie (km)

Nr.crt. Oraş /Comună

Foraje

necesare(buc)

Rezervoarenecesare Reabilitare(R)

Extindere(E)

Nouă (N)

Acţiuni necesareextinderii

0 1 2 3 4 5 6 7BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. Or. Buftea - 2.500 20,0 48,0 - Reţele E + R Rezervoare EForaje R

2. Or. Otopeni 7 1.000 8,3 7,2 - Reţele E + R

Rezervoare EForaje E3. Afumaţi 1 1.000 - 37,5 - Reţele E

Rezervoare EForaje E

4. Berceni 5 2.000 - - 27,0 Reţele NRezervoare NForaje N

5. Bragadiru 7 1.000 3,2 23,5 - Reţele E + R

Rezervoare EForaje E6. Br ăneşti 7 1.000 - 42,5 - Reţele E

Rezervoare EForaje E + R

7. Cernica 15 2.000 - - 23,4 Reţele NRezervoare NForaje N

8. Chiajna 15 2.000 - - 26,2 Reţele N

Rezervoare NForaje N

9. Chitila 4 1.000 1,5 32,5 - Reţele E + R Rezervoare EForaje E

10. Ciorogârla 4 1.500 - - 22,0 Reţele NRezervoare NForaje N

11. Clinceni 4 1.500 - - 42,0 Reţele N


12. Cornetu 5 1.000 2,0 22,2 - Reţele E + R Rezervoare EForaje E

13. Dăr ăşti Ilfov 2 500 - - 11,6 Reţele N




Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare0 1 2 3 4 5 6 7

17. DragomireştiVale

8 1.500 - - 12,1 Reţele NRezervoare NForaje N

18. Găneasa 8 1.500 - - 31,5 Reţele N

Rezervoare R Foraje R

19. Glina 5 1.000 2,0 19,2 - Reţele E + R Rezervoare EForaje R + E

20. Jilava 8 1.500 - 14,4 - Reţele ERezervoare EForaje E

21. Măgurele 5 5.000 5,1 26,3 - Reţele E + R


22. Mogoşoaia 10 1.000 - - 31,9 Reţele NRezervoare EForaje E

23. Pantelimon 5 2.500 2,5 31,9 - Reţele E + R Rezervoare EForaje E

24. Popeşti

Leordeni

5 2.000 1,8 31,3 - Reţele E + R


25. Ştef ăneştii deJos

10 2.000 - - 34,4 Reţele NRezervoare NForaje N

26. Tunari 6 1.000 - - 29,8 Reţele NRezervoare NForaje N

27. Vidra 12 2.000 - - 33,1 Reţele NRezervoare NForaje N

28. Voluntari 15 2.500 13,5 94,9 - Reţele E + R Rezervoare EForaje E

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA29. Baloteşti 1 1.000 2,5 11,4 - Reţele E + R

Rezervoare EForaje E + R

30. Ciolpani 10 2.000 - - 18,1 Reţele NRezervoare NForaje N

31. Corbeanca 14 2.000 - - 13,0 Reţele NRezervoare NForaje N




j ţ0 1 2 3 4 5 6 7

35. Nuci 7 1.500 - - 57,7 Reţele NRezervoare NForaje N

36. Periş 10 2.000 - - 29,5 Reţele N


37. Snagov 5 1.000 12,0 13,2 - Reţele E + R Rezervoare EForaje E

38. Dascălu 5 1.000 - - 40,0 Reţele NRezervoare NForaje N

39. Petr ăchioaia 5 1.000 - - 22,4 Reţele N


TOTAL 286 63.000 76,4 469,5 665,6

Canalizarea apelor uzate

Asigurarea unui standard de viaţă ridicat şi a protejării mediului natural, impunecolectarea apelor uzate de la consumatori precum şi epurarea acestora înainte de evacuarea în

emisar.Legislaţia în vigoare asigur ă această condiţie prin Legea nr. 107/1996 – Legea apelor,

care interzice realizarea de lucr ări noi sau extinderi ale sistemului de alimentare cu apă f ăr ă realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi ainstalaţiilor de epurare necesare (art. 16. b).

Ca urmare, acţiunile pentru asigurarea alimentării cu apă prezentate vor fi dublate decele pentru asigurarea canalizării şi epur ării apelor uzate rezultate.

Acţiunile propuse vor avea ca suport documentaţii tehnice elaborate de persoane despecialitate.

Lucr ările concrete, necesare îmbunătăţirii sistemului de canalizare în localităţile judeţului sunt:

E – extinderiR – reabilitare

N – Nouă Nr.

crt. Oraş / Comună

Lungime reţea canalizare

(km)

Staţie de epurare

(l/s) Acţiuni necesare0 1 2 3 4

1. Or. Buftea 33,2 88,0 Reţele EStaţie epurare R

2. Or. Otopeni 12,2 17,4 Reţele EStaţie epurare E + R




j ţ0 1 2 3 4

8. Chiajna 26,2 13,7 Reţele NStaţie epurare N

9. Chitila 28,6 21,6 Reţele EStaţie epurare N

10. Ciorogârla 22,0 14,0 Reţele NStaţie epurare N

11. Clinceni 42,0 8,4 Reţele NStaţie epurare N

12. Cornetu 24,2 8,5 Reţele EStaţie epurare E + R

13. Dăr ăşti Ilfov 11,6 13,0 Reţele NStaţie epurare N

14. 1 Decembrie 11,5 16,0 Reţele E

Staţie epurare E + R 15. Dobroieşti 28,6 11,2 Reţele N

Staţie epurare N16. Domneşti 27,7 10,8 Reţele N

Staţie epurare N17. Dragomireşti Vale 12,1 7,5 Reţele N

Staţie epurare N18. Găneasa 31,5 7,2 Reţele N

Staţie epurare N

19. Glina 21,2 12,2 Reţele EStaţie epurare N

20. Jilava 13,4 22,3 Reţele EStaţie epurare E + R

21. Măgurele 27,0 40,0 Reţele EStaţie epurare E + R

22. Mogoşoaia 31,9 9,0 Reţele NStaţie epurare N

23. Pantelimon 27,4 27,3 Reţele EStaţie epurare N

24. Popeşti Leordeni 25,8 25,9 Reţele EStaţie epurare N

25. Ştef ăneştii de Jos 34,4 7,0 Reţele NStaţie epurare N

26. Tunari 29,8 6,5 Reţele NStaţie epurare N

27. Vidra 33,1 14,0 Reţele N

Staţie epurare N28. Voluntari 92,1 51,2 Reţele EStaţie epurare N

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA29. Baloteşti 7,9 11,5 Reţele E + R

Staţie epurare E + R 30 Ci l i 18 1 7 6 R ţ l N




0 1 2 3 435. Nuci 57,7 5,3 Reţele N

Staţie epurare N36. Periş 29,5 12,5 Reţele N

Staţie epurare N

37. Snagov 15,2 32,3 Reţele E + R Staţie epurare E + R

38. Dascălu 40,0 4,4 Reţele NStaţie epurare N

39. Petr ăchioaia 22,4 4,8 Reţele NStaţie epurare N

TOTAL 1.109,3 661

Viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov – Bor ş, va traversa zona nordică a judeţului şinu va avea impact asupra sursei de apă subterană, care se situează la medie şi mare adâncime.

Comunele situate pe traseul viitoarei autostr ăzi, care-şi propun introducerea sistemuluicentralizat de alimentare cu apă, vor acorda o atenţie sporită amplasării forajelor pentru captareaapei subterane, traseului aducţiunilor de apă potabilă, sau amplasamentului gospodăriilor de apă.

1.1.4.3. Amenajă ri pentru agricultura

Lucr ări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii şi desecări - drenaje

Aproximativ 88,5 % din suprafaţa agricolă a judeţului necesită lucr ări ameliorative,lucr ări de completare, reabilitare şi modernizare a lucr ărilor de îmbunătăţiri funciare, executateîn majoritate înainte de 1990, în scopul refacerii şi sporirii potenţialului agricol.

Propunerile privind dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:

• Elaborarea unor studii de oportunitate privind reabilitarea tehnică a lucr ărilor de

irigaţii în: sistemele Buftea – Căciulaţi, Berceni – Vidra – Frumuşani, Bragadiru – Jilava, Otopeni – Căldăruşani (dintre acestea s-a întocmit studiu de fezabilitate numai pentru sistemul Berceni – Vidra – Frumuşani);

• Pe teritoriile localităţilor apar ţinând judeţului Ilfov, în raport cu profilele economice şifuncţionale ale acestora;

• Aplicarea în regim complex a lucr ărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopulamelior ării procesului de săr ăturare a solului;

•

Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii,respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte dedistribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr.147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare amanagementului irigaţiilor;



1.1.4.4. Re ţ ele de transport

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază

în relansarea economică a judeţului Ilfov, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport.

Reţeaua rutieră

Programul în sectorul rutier elaborat în august 2003 de Ministerul Transporturilor,Construcţiilor şi Turismului şi al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, are ca obiectivmenţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutiereexistente, în deosebi pentru drumurile europene, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţeitraficului.

Obiectivele prioritate, privind reţelele de transport sunt menţionate în programulministerului privind cei 3 ani de guvernare.

Principalele lucr ări de reabilitare se refer ă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şia condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi lacreşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe oosie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului

greu, asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale.Pentru judeţul Ilfov programul prevede lucr ări de reabilitare pentru următoarele drumuri

naţionale:

- Reabilitare primar ă etapa a V-a• DN 1A Bucureşti – Centur ă Ploieşti Vest km 13 + 000 – 64 + 400etapa a VI-a•

CB Centur ă Bucureşti (începere execuţie în 2004)• DN 1 str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni (începere execuţie în 2004)

- Reabilitareetapa a X-a• DN 7 Bucureşti – Târgovişteetapa a XIV-a • DN 4 Bucureşti – Olteniţa

- Autostr ăzi• Proiect în execuţie

Autostrada Bucureşti – ConstanţaTronsonul Bucureşti – FunduleaTronsonul Fundulea – Lehliu

• Proiecte în pregătire




• DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni• DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4

benzi de circulaţie•

DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila• Autostradă Centura Bucureşti – Inel II• Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi de circulaţie.

După cum urmează din anexele la Legea 71/1996 privind aprobarea Planului deAmenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie se prevăd următoarelelucr ări:

• Autostrăzi

- Bucureşti – Braşov prin Râşnov- Bucureşti – Albiţa cu racordare de la Dumbrava (studiu de fezabilitate)- Bucureşti – Constanţa (în construcţie)- Bucureşti – Giurgiu(de largă perspectivă)- Autostrada de centur ă - Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timişoara

Moraviţa

• Drumuri expres sau 4 benzi:- Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele- Bucureşti – Giurgiu (în construcţie)

Sectorul de autostradă care se va construi pe teritoriul judeţului Ilfov face parte dinautostrada Bucureşti – Braşov, care se încadrează în Programul Naţional de modernizare adrumurilor şi de construcţie a unor reţele de autostr ăzi şi drumuri expres aprobate de Guvern.

Autostrada Bucureşti – Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostr ăzi prevăzută a se realiza în ţara noastr ă şi reprezintă zona de mijloc a ramurei coridorului IV Paneuropean de

Transport Rutier care va str ă bate teritoriul României de la Vest la Est, având ca scopurmătoarele:- integrarea în reţelele de transport trans-europene;

- descongestionarea şi siguranţa traficului;- reabilitarea şi dezvoltarea zonală.

Autostrada Bucureşti – Braşov, va face legătura între Municipiul Bucureşti, capitalaţării şi Municipiul Braşov, aflat în centul ţării.

Lungimea totală a autostr ăzii este de 174 km, pe teritoriul judeţului Ilfov având olungime de 31 km.

În lungul autostr ăzii au fost localizate un număr de 33 localităţi din care 6 localităţi în judeţul Ilfov.

În studiul de fezabilitate elaborat de S C Search Corporation pentru viitoarea




Pentru autorizarea viitoarelor investiţii în zonă se impune să se ţină cont de traseulautostr ăzii prevăzut în studiul de fezabilitate.

De asemenea se impune corelarea studiilor de fezabilitate între jude ţele de pe traseul

viitoarei autostr ăzi spre Albiţa, coridorul IX Paneuropean cu racordare spre Iaşi/Sculeni şiSuceava.

Atât autostrada Bucureşti – Braşov, cu racordare de la Dumbravă spre Albiţa, cât şicelelalte autostr ăzi şi drumul expres Bucureşti – Turnu Măgurele vor asigura o legătur ă rapidă şidirectă a judeţului cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătoriilor, cât şia transportului de marf ă, reducerea accidentelor de circulaţie, reducerea consumului decombustibil, scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor, etc.

Pentru o cât mai bună funcţionare a traficului rutier reţeaua locală – drumuri judeţene şidrumuri comunale – necesită lucr ări de modernizare şi reabilitare a tuturor traseelor de peteritoriul judeţului,

Se impune cu prioritate modernizarea Drumului Judeţean Snagov – Moara Vlăsiei.

În ceea ce priveşte pietruirea drumurilor comunale au fost pietruiţi 6 km de drumuricomunale, sunt în execuţie 4 km şi în stadiul de proiect 2 km.

Transporturi periurbane de că l ă tori

Pentru realizarea unui transport eficient, economic şi în condiţii de siguranţă şi confortse propun studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători întrecapitală, zona metropolitană şi comunele şi satele din judeţul Ilfov.

Reţeaua feroviară

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, până în anul 2010,elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. este prezentată situaţia dificilă în care seaflă infrastructura feroviar ă din ţar ă, situaţie, datorită în principal unei finanţări neadecvate şi

imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acesteisituaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare care cuprinde:

• programul de întreţinere al liniilor şi lucr ărilor de artă • programul de întreţinerea al instalaţiilor SCB şi electrificare

• programul de reparaţii capitale şi modernizare

• principalele programe de modernizare de căi ferate.

Judeţul Ilfov este traversat pe direcţia nord-est de coridorul IV şi pe direcţia nord-sud de

coridorul IX, coridoarele de transport paneuropene stabilite la Conferinţa Paneuropeană aTransporturilor de la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa de la Helsinki din iunie 1997.Cele două coridoare sunt multimodale, având o mare importanţă în structura traficului derulat pereţeaua C.F.R.

Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltarea elaborată deC i N ţi lă d Căi F t i î S ţi I Căi d i ţi t i l î l

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare♦ Se mai propune:



♦ Se mai propune:

- Linie cu viteză mare• Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi

- Linie cu viteză sporită •

Tronson Bucureşti – Titu – Piteşti♦ Lucr ări proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor

Ferate Române- Linii noi de cale ferată

• Linia Bucureşti - Băneasa - Aeroportul Otopeni cale ferată simplă electrificată în lungime de 11 km, din care 6,5 km în subteran şi 3,5 km peestacadă

• Linia Bucureşti – Panduri – Domneşti cale ferată dublă electrificată în

lungime de 10 km• Linia Bucureşti Pipera – Căciulaţi cale ferată dublă electrificată în lungime

de 15 km- Dublări linii existente

• Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava• Bucureşti Nord – Mogoşoaia• Bucureşti Obor – Pantelimon• Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa

- Electrificări linii existente• Bucureşti Progresu – Jilava• Chiajna – Jilava• Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava

♦ Lucr ări de căi ferate pentru realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată ca alternativă a transportului în comun în municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, peurmătoarele trasee:• Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor în lungime de 20,1 km

• Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor, înlungime de 42 km

• Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju – Bucureşti Progresu, în lungime de 31,5 km

• Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan – Titan Sud, în lungime de 26,3 km

• Bucureşti Nord – Bucureşti Bămeasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni

– Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (întreaga linie deCentur ă Bucureşti) – în lungime de 75 km.

Trenurile care vor circula pe linia de Centur ă Bucureşti vor servi deplasării salariaţilor din zonele industriale str ă bătute şi deplasării persoanelor din comunele adiacente: PopeştiLeordeni, Căţelu, Cernica, Glina, Aluniş, Măgurele, Vârteju, Bragadiru, Chiajna.




• Instalaţii electrice de semnalizare în staţia Bucureşti Nord – lucr ări în execuţie;

• Achiziţia de echipamente şi sisteme de testare în complexul feroviar Bucureşti;

• Sisteme informative;

• Sisteme de telecomunicaţii:- reţeaua magistrală de cabluri cu fibr ă optică;- reţeaua digitală de transmisii digitale;- reţeaua telefonică digitală cu servicii integrate.

Transport intermodal de că l ă tori – feroviar

Pentru rezolvarea cât mai eficientă a transportului de călători în capitală şi realizareaunor legături cât mai facile cu localităţile din judeţul Ilfov şi a rezolvării problemei celor care facnaveta se propune folosirea unui transport intermodal feroviar + auto.

Acest transport este format, pe de o parte din terenuri, alcătuite din rame electrice şi pede altă parte din microbuze.

În principal acest transport intermodal constă în transportul călătorilor cu rame electrice pe linii de cale ferată existente, care de la staţiile sau punctele de oprire se vor îmbarca înmicrobuze care îi vor transporta pe arterele rutiere existente spre zona centrală a capitalei sauspre localităţile din judeţul Ilfov.

Transportul pe calea ferată prin folosirea ramelor electrice are avantaje deoarece suntuşoare, permite un acces lejer în/din vehicul, dezvoltă acceleraţii mari pe distanţe scurte, au unconfort sporit, siguranţă mare, grad de poluare mic şi consum de energie mic.

Pentru implementarea acestui mod de transport sunt necesare o serie de lucr ări desistematizare în staţii în punctele de oprire la intersecţia căii ferate cu arterele rutiere, precum şilucr ări de dublări şi electrificări de linii de cale ferată existente etc.

De asemenea în punctele de oprire vor fi amenajate şi staţii auto pentru microbuze, care

vor fi dotate cu instalaţii de filtrare a noxelor, sistem EURO 3.Prin folosirea acestui transport se va încerca o reducere a traficului auto care traversează

capitala, se vor crea noi locuri de muncă şi se va îmbunătăţii legătura cu localităţile din cadrul judeţului.

Pe planul de situaţie sunt prezentate punctele de oprire şi direcţiile traseelor rutierenecesare desf ăşur ării transportului intermodal de călători care va facilita legătura capitalei culocalităţile din judeţul Ilfov şi cu celelalte judeţe.

Reţeaua aeriană Aeroportul Interna ţ ional Bucure şti Otopeni

Pentru Aeroportul Internaţionala Bucureşti - Otopeni atât în Planul de Amenajare aTeritoriului Naţional cât şi în Programul de “Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului” elaboratde M C T C sunt cuprinse lucrări de modernizare a infrastructurii a mijloacelor de protecţie a




Dintre lucr ările în execuţie amintim:

- clădire administrativă corp B, C;- clădire multifuncţională corp A, B;

- hangar autospeciale;- prelungire cale de rulare;

- instalaţii tehnice.

Aeroportul Interna ţ ional Bucure şti – Băneasa

Deşi Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa nu se află pe teritoriul judeţul Ilfovel deserveşte acest teritoriu.

Conform Programului strategiei de dezvoltare a aeroportului s-au finalizat următoarelelucr ări:- împrejmuire perimetru aeroport;

- realizare Drum Tehnologic perimetral;

- reparare suprafeţe de mişcare;

- achiziţionare de noi echipamente aeroportuare;- reamenajarea salonului oficial, a cupolei aerogării, a sistemului de iluminare a

platformei aeroportului;

- refacerea sistemului de marcaj aeroportuar.

Compania naţională de transport aerian – TAROM a intrat într-un Program derestructurare, care împreună cu Planul de Afaceri pentru perioada 2002 – 2005, propuse deconsultantul Lufthansa Consulting şi TAROM au fost aprobate de către Comitetul de coordonarea Proiectului. Conform Planului de Afaceri aprobat, TAROM urmează să atingă pragul derentabilitate în anul 2005.

Reţeaua navigabilă

Se propune reluarea problemei navigaţiei pe râul Argeş – port 1 Decembrie – care înultimii ani, din considerente economice, a suferit o amânare.

Avantajele realizării programului de amenajare complexă hidroenergetică, de navigaţieşi de protecţia mediului, a râului Argeş între Acumularea Mihăileşti şi Olteniţa, sunt destul deimportante pentru ca propunerea să nu fie reţinută în Planurile de Amenajare a TeritoriuluiJudeţean.

Finalizarea canalului Argeş – Dunăre, realizat în propor ţie de 60 % va oferi judeţului posibilitatea unei legături navigabile pe Dunăre cu toate ţările riverane acesteia. Dunărea fiind parte din coridorul VII de transport pan-european.

De asemenea se studiază şi posibilitatea realizării unui canal navigabil Glina – Budeşticu port la Glina.

N i i ii l l fi id ă f d d l i




Abonaţii au acces complet într-o reţea flexibilă şi uşor expandabilă, eliminându-sedificultăţile şi costurile legate de instalarea conductelor (aeriene sau subterane) necesare unuisistem clasic.

Cu toate acestea, în multe alte localităţi nu s-a rezolvat încă problema telefonizării rurale.Se impune instalarea de centrale telefonice într-o serie de comune unde gradul de

telefonizare este foarte scăzut (sub 5 %). În această categorie sunt comunele Nuci (unde nuexistă centrală telefonică), Dascălu, Gr ădiştea, Petrechioaia (centrale telefonice manuale), Vidra,Cernica, Ciorogârla, Clinceni.

O prioritate a Direcţiei de Telecomunicaţii Bucureşti constă în telefonizarea acelor localităţi unde nu este nici măcar un post telefonic, iar în localităţile slab telefonizate este necesar ă

o extindere a reţelelor existente, în paralel cu o înlocuire a celor cu durata de utilizare depăşită.

1.1.4.6. Re ţ ele energetice

Alimentarea cu energie electrică

1. Surse de producere a energiei electrice

În perioada de după 1990, datorită unei reduceri a necesarului de energie electrică pentru sectorul industrial, centralele din componenţa S.E. Bucureşti au asigurat acest necesar şiau avut un rol important în livrarea de energie în SEN. Având în vedere eforturile deretehnologizare şi restaurare a unităţilor energofage, se poate spune că actualele capacităţi de

producţie energetică asigur ă în continuare necesarul energetic scontat.

Se asigur ă de asemeni puterea necesar ă în rezervă pentru executarea programelor dereparaţii şi întreţinerea precum şi pentru compensarea capacităţilor ieşite accidental dinfuncţionare.

Menţinerea siguranţei şi eficientizarea funcţionării echipamentelor din componenţa

centralelor a impus realizarea unor programe de reparaţii şi investiţii prin care s-a urmăritîmbunătăţirea continuă a performanţelor de funcţionare.

Astfel, programul de reabilitări şi modernizări prevede:a) proiecte de investiţii privind realizarea unor soluţii moderne de cogenerare

corespunzător sarcinii de bază din CET Grozăveşti (50 MW), CET Bucureşti Vest(120 – 180 MW), CET Bucureşti Sud (70 – 160 MW) şi CET Titan (7 – 13 MW);

b) finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a

cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET;c) reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadr ării în cerinţelenormativelor în vigoare;

d) lucr ări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediueuropene.




2.1. Reabilitarea reţelelor electrice de înaltă tensiune (110 KV)

Reabilitarea reţelelor de înaltă tensiune constă în înlocuirea stâlpilor şi conductoarelor cu grad de uzur ă peste 68 %, stâlpi de beton, conductoare nestabile termic, precum şi a cablurilor

(110 KV) cu nivel de uzur ă peste 80 %.Staţii de transformare

Lucr ările de modernizare şi retehnologizare ale staţiilor de transformare constau înînlocuirea celulelor de medie tensiune actuale în mediu SF6 sau vid.

Pentru o mai bună alimentare a zonelor limitrofe municipiului Bucureşti se propunerealizarea de noi staţii în localităţile Odăi (oraş Otopeni şi Voluntari).

Linii electrice de distribuţie 110 KV

Unele linii electrice de 110 KV necesită remedieri ale traseelor LEA în vederea creăriişi respectării culoarelor de protecţie specifice, conform normelor în vigoare PE 104/93 şi RGU(Regulamentul General de Urbanism).

Pentru încadrarea unor noi staţii de transformare (Otopeni şi Voluntari) sunt necesarenoi lucr ări LEA 110 KV (Otopeni – Chitila) şi LES 110 KV.

2.2. Reabilitarea reţelelor electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune

Dezvoltarea reţelelor de medie şi joasă tensiune în următorii 10 ani va urmări cu precădere alimentarea noilor consumatori ce vor apărea în această perioadă (casnici şi ter ţiari).

Cunoscând că în multe localităţi aceste reţele au un grad de uzur ă ridicat (peste 17 %din reţele sunt de prin anii ’60) se impune restructurarea acestora urmărindu-se:

a) Înlocuirea reţelelor de distribuţie publică şi a posturilor de transformare carefuncţionează la tensiunea de 10 KV (Voluntari, Dobroieşti) cu reţele de 20 KV.Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesar ă cu cât reţeaua actuală este aproape desaturaţie din punct de vedere al capacităţii de distribuţie. Această acţiune presupune

pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuireaechipamentelor din posturile de transformare cu echipamente de 20 KV (introducere

posturi 20/0,4 KV tip RMU cu izolaţie în SF6 sau vid).

b) Reducerea volumului de reţele de joasă tensiune în mediul urban şi rural prinmărirea numărului de posturi de transformare uscate, de putere mici şi mijlocii(gama de puteri 250 – 400 KVA) de 20/0,4 KV.

c) Înlocuirea în reţelele electrice aeriene de joasă tensiune a conductelor revigorate cuconductoare izolate torsadate (tip funie).

d) Îmbunătăţirea mijloacelor de măsurare şi de urmărire a calităţii şi consumului deenergie electrică.

e) Modernizarea iluminatului public în localităţile rurale, în special pe arterele periferice.




Reţele de fluide energetice

Menţinerea reţelelor în bună stare de funcţionare prin supravegherea conductelor învederea depistării defecţiunilor şi a pazei armate pentru evitarea agresiunilor infracţionale

asupra conductelor.Se vor crea drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul

intervenţiilor la conducte) şi se vor stabili drepturile de servitute legală în conformitate cu Legeafondului funciar 18/1991 (art. 81 şi 82), Legea petrolului 134/1995 (art. 7 şi 8), Ordinul 52/2002anexa nr. 4, Ordinul 371/2002 anexa nr. 4.

Se vor respecta noile distanţe de siguranţă în concordanţă cu prevederile Ordinului nr.52/2002 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea

normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului şi Ordinului 371/2002al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnicespecifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport

prin conducte al produselor petroliere.

In aceste condiţii, trebuie ca pentru noile amplasamente să se respecte distanţelenormate, iar pentru cele existente trebuie mărit gradul de siguranţă al conductelor, cu micşorareadistanţei de siguranţă, în conformitate cu prevederile reglementărilor aprobate prin Ordinele mai

sus menţionate.Se vor devia conductele de ţiţei Constanţa –Călăreţi - Mavrodin – Piteşti din zona de

nord a viitoarei autostr ăzi de centur ă prin localităţile Dascălu – Moara Vlăsiei – Baloteşti,lungimea traseului fiind de circa 30 km faţă de 24 km în prezent.

Conductele de ţiţei ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cu cele degaze asociate) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centur ă.

In conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 35/2004 privind unele măsuri de

unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere SC CONPET SA Ploieştiîndeplineşte funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. Inaceste condiţii, există premisele pentru realizarea, în anumite zone, a unor trasee comune în caresă fie grupate conductele de ţiţei şi produse petroliere.

La alegerea traseelor conductelor de ţiţei şi produse petroliere faţă de diversele obiectivedin teritoriu se vor respecta prevederile Ordinelor 52/2002 şi 371/2002.

Se va demonta conducta de gaz petrolier lichefiat (GPL) care în prezent nu mai este înfuncţiune, dar care, prin faptul că este încă plină cu combustibil şi este amplasată foarte aproape delocuinţe, anexe gospodăreşti şi clădiri publice, constituie un permanent pericol de explozii şi incendii.

Transportul si distribuţia gazelor naturale

Activitatea de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului Ilfov va trebui




In vederea rezolvării deficitului de gaze datorat consumului ridicat pe timpul iernii înMunicipiul Bucureşti şi în localităţile racordate, dar şi pentru reducerea distanţelor de siguranţă

prin transformarea actualului inel de presiune înaltă DN 700 mm în inel de presiune medie, se propune realizarea unui nou inel de presiune înaltă, în afara municipiului, cu diametrul DN 800 – 1000 mm pe următorul traseu informativ, care va completa actualul traseu executat între Afumaţişi Buciumeni:

• In zona de est - sud est – între Găneasa şi Adunaţii – Copăceni (traseu informativ)cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Găneasa, Br ăneşti(jud. Ilfov), Fundeni, Plătăreşti, Frumuşani (jud. Călăraşi), Berceni, Vidra (jud.Ilfov) şi Adunaţii-Copăceni (jud. Giurgiu) – în lungime de circa 56 km

• In zona de sud vest – vest – nord vest – între Adunaţii-Copăceni şi Buciumeni

(traseu informativ) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Adunaţii-Copăceni, oraş Mihăileşti; Buturugeni, Gr ădinari, oraş Bolintin-Vale, Ulmi(jud. Giurgiu), Tărtăşeşti, Ciocăneşti, Crevedia (jud. Dâmboviţa), oraş Buftea,Buciumeni (jud. Ilfov).- în lungime de circa 58 km.

Conductele de gaze asociate ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cucele de ţiţei) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centur ă.

In zona Bălăceanca traseul propus al autostr ăzii coincide cu zona înmagazinării

subterane de gaze naturale, astfel încât traseul autostr ăzii va trebui coordonat cu amplasareasondelor şi a celorlalte echipamente se suprafaţă şi, eventual, subterane.

La alegerea traseelor conductelor de înaltă, medie şi redusă presiune, precum şi aamplasamentelor staţiilor de reglare măsurare (de la presiune înaltă la presiune medie) şi staţiilor de reglare de sector (de la medie la redusă presiune) faţă de diversele obiective din teritoriu se vaţine seama de prevederile Normativului Departamental 3915-1994, Normativului I 6 – 1998 şiSR 8591 – 1997.

La termene de 1 – 2 ani se va reactualiza harta traseelor reţelelor de gaze de înaltă presiune, de ţiţei şi produse petroliere pentru a se putea actualiza periodic zone cu restricţii deconstruire. Zonele de protecţie a conductelor (5 m de o parte şi de alta) vor fi îngr ădite.

Alimentare cu căldură

Se va reorganiza şi dezvolta activitatea în domeniul asigur ării energiei termice, înregim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şireducerea poluării.

Se va urmări ca, acolo unde au fost prevăzute sisteme centralizate de producere şidistribuţie a energiei termice, dar care nu au funcţionat corect, să fie reabilitate şi modernizate,eliminându-se improvizaţiile f ăcute de locatari, cu pericol de incendii şi intoxicaţii.

Odată cu sursele de căldur ă, se vor reabilita şi reţelele aferente prin montarea, direct în



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare

Cartograma 2


M ă suri specifice



Pentru atingerea obiectivelor specifice se impune adoptarea de măsuri speciale:

• Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extindereaserviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

• Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şivalorificarea deşeurilor reciclabile;

• Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şiasigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

• Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea426/2001 privind aprobarea OU 78/2000 - regimul deşeurilor;

• Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categoriispeciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectareseparatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase dingospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii

pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau aldepozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase;

• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile prin următoarele măsuri:- compostarea tuturor deşeurilor vegetale în gospodăriile proprii din mediul rural;

- creşterea gradului de prelucrare industrială a alimentelor şi folosirea semipreparatelor;- colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie.

O importanţă deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:

• supravegherea şi întreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi ai căror proprietari nuau luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creează posibilitatea apariţiilor dedepozitări necontrolate de deşeuri;

• eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi

promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;• optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor

pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);

Acţiuni ale administraţiilor publice locale pentru reducerea cantitativă, colectareaselectivă, valorificarea şi tratarea ecologică a deşeurilor

• implicarea Consiliului Judeţean în realizarea unei strategii unitare la nivel de judeţ în ceea ce

priveşte gestiunea deşeurilor;• asigurarea serviciilor eficiente de salubrizare, colectare, transport şi depozitare deşeuri

menajere cât şi a celor din construcţii şi demolări;

• organizarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;



Snagov, Gruiu, Nuci, Gr ădiştea, Moara Vlăsiei;- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia;- Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu;- Br ăneşti, Găneasa, Pantelimon;

• identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N- NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stef ăneşti) ce ar deservi localităţile:Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stef ăneşti, Afumaţi, Petr ăchioaia, Dascălu;

• extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni,Berceni;

• extinderea Platformei Vidra pentru localitatile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dăr ăşti şiMăgurele;

•

extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogârla, Dragomireşti, Chiajna şi Chitila ;• amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea;• amenajare groapa de gunoi în com. Balotesti;

• amenajare depozit ecologic în com. Jilava;• amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia;• amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş – Consiliul local

Mogoşoaia.

Depozite de de şeuri menajere cu capacitate epuizat ă care trebuie închise

Nr.Crt

Localitatea unde esteamplasat depozitul

Suprafaţa ocupată de depozit (ha)

Volumul (estimat)deşeurilor depuse în

depozit (mc)1 Bragadiru 1 5400

2 Ciolpani 1,5 7200

3 Mogoşoaia 1,5 8400

4 Periş 2,5 15200

5 Stef ăneştii de Jos 1,1 5900

6 Volunatri 4,41 27500

7 Dobroieşti 1,5 8700

8 Afumati 6 22176

9 Moara Vlăsiei 1 4100

Impactul autostr ă zii Bucure şti – Bra şov asupra gestiunii de şeurilor în jude ţ ul Ilfov şi

mă suri de reducere a acestuia Impactul în perioada lucr ă rilor de execu ţ ie

Conform HG nr.155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi aCatalogului European al Deşeurilor”, antreprenorul, ca generator de deşeuri are obligaţia să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a



Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – ReactualizareComunele Gruiu, Snagov – situate pe traseul autostr ăzii Bucureşti-Braşov, Periş,

Ciolpani şi Nuci, ale căror teritorii se grupează în nordul judeţului şi care deţin un patrimoniu



natural specific, caracterizat între altele de un bogat fond forestier, dar şi de tradiţia activităţilor de agrement şi recreere, formează o zonă cu poten ţ ial de dezvoltare a profilului turism şi servicii.

În concluzie, sectoarele economice ale căror tradiţii şi potenţiale de creştere diferenţiază structural zonele func ţ ionale ale teritoriului judeţului Ilfov sunt: turismul şi func ţ iunile derecreere şi agrement, comer ţ ul, serviciile, industria şi agricultura, în timp ce din punct devedere spa ţ ial zonificarea urmeaz ă caracterul mixt al tramelor majore care se suprapun întextura geografică a teritoriului judeţului: schema radiar-concentrică a dispunerii aşezărilor şiarterelor de transport – în care oraşul Bucureşti ocupă un loc central şi dominator – şi schemarelativ diagonală nord-vest /sud-est a elementelor dominante de cadru natural - în principalcursurile de apă - rezultând o puternică diferenţiere a premiselor spaţiale ale dezvoltării.

Faţă de această stare de fapt, se impune ca obiectiv strategic al activităţilor deamenajare a teritoriului judeţului Ilfov crearea premiselor spa ţ iale pentru realizarea uneieficien ţ e echivalente în func ţ ionarea structurilor economico-sociale diferite, independent delocalizarea în teritoriu.

Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează :

• Dezvoltarea şi consolidarea re ţ elei de localit ăţ i în cadrul unei rela ţ ii de

complementaritate cu Capitala

• Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul jude ţ ean ca re ţ ea de facilitare a accesului

locuitorilor la servicii /dot ă ri, la oportunit ăţ ile de muncă şi la re ţ elele de transport

interregionale şi interna ţ ionale

• Protec ţ ia mediului şi a patrimoniului în teritoriul jude ţ ean

În raport cu profilele sectoriale care determină zonificarea teritoriului, direcţiile de punere în valoare a potenţialului structural de dezvoltare a turismului şi activităţilor de recreere

şi agrement, comer ţului, serviciilor, industriei şi agriculturii în teritoriul judeţean vizează consolidarea profilelor economice, func ţ ionale şi patrimoniale definite de poten ţ ialeleidentificate, expansiunea, intensificarea şi multiplicarea activit ăţ ilor lucrative, corespunz ă tor direc ţ iilor strategice de dezvoltare sectorial ă la nivel na ţ ional şi regional, ca premisă esen ţ ial ă

pentru dezvoltare, în sensul cre şterii bună st ă rii generale, cre şterii calit ăţ ii vie ţ ii şi participă riidepline a tuturor locuitorilor jude ţ ului, de pe pozi ţ ii de egalitate, la via ţ a social-economică .

Principala mă sur ă de amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiei publice în vederea atingerii acestor obiective va fi facilitarea creă rii premiselor spa ţ iale pentru

desf ăşurarea activit ăţ ilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prinasigurarea spa ţ iului fizic necesar, prin crearea de rezerve de terenuri şi cl ă diri, opera ţ iuni deviabilizare şi echipare şi facilit ăţ i institu ţ ionale.

1 2 STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ


Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:



Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinatevoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

Există două tipuri de abordări tendenţiale:a) abordarea tendenţială pur ă – porneşte de la extrapolarea tendinţelor trecute şi actuale;

b) abordarea tendenţială motivată - extrapolează tendinţele trecute şi actuale, dar ţinândcont de schimbări certe care vor interveni în viitor în anumite evoluţii.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţarimai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj întimp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare

populaţiile din ţările avansate.Există două tipuri de abordări normative:

a) abordarea normativă pur ă – stabileşte anumite obiceiuri în materie de creşteredemografică sau de nivel al evoluţiei componentelor;

b) abordarea normativă referenţială – face referire la evoluţia unor popoare maidezvoltate şi admite ipoteza că populaţia studiată va avea în viitor o evoluţie similar ă cu cea a popoarelor de referinţă.

In elaborarea prognozei demografice a populaţiei judeţului Ilfov s-a luat drept modelstudiul "România 2020", elaborat de Academia Română în anul 1998. Astfel, în estimareaevoluţiei populaţiei judeţului Ilfov s-au avut în vedere trei scenarii, unul tendenţial şi două scenarii normative.

Formularea ipotezelor privind evoluţia principalelor fenomene demografice a avut învedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Ilfov: o fertilitate scăzută şi accentuareaîmbătrânirii demografice.

Prognoza a fost realizată la nivel de judeţ luând în considerare trei scenarii:

- Varianta "reper" – o abordare tendenţială care presupune constanţa mortalităţii,fertilităţii şi migraţiei;

- Varianta "echilibru" – o abordare normativă care presupune o creştere a ratei fertilităţii până la un nivel apropiat valorii de simplă înlocuire a generaţiilor;

- Varianta "creştere" – o abordare normativă ce presupune o creştere mai rapidă a rateifertilităţii până la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.

I.1. S CENARII ALE EVOLU Ţ IEI FERTILIT ĂŢ II , MORTALIT ĂŢ II Ş I MIGRAŢ IEI LA NIVEL DE JUDE Ţ

Ipotezele privind evolu ţ ia popula ţ iei din Jude ţ ul Ilfov

Varianta „reper”, varianta pesimistă a prognozei demografice, porneşte de la ipoteza că cele două componente ale mişcării naturale a populaţiei vor avea valori constante în perioada


Ipoteze privind mişcarea naturală



po e e p v d şc e uVarianta „reper” Varianta „echilibru” Varianta „creştere”

Anul 2001 2021 2001 2021 2001 2021

Rata totala a fertilităţii 1,53 1,53 1,53 1,9 1,53 2,2Speranţa de viaţă

- Bărbaţi 66,8 66,8 66,8 69 66,8 73

- Femei 75,4 75,4 75,4 78 75,4 80

Ipoteze privind mişcarea migratorie

Soldul migratoriu va r ămâne constant, pozitiv, egal cu cel înregistrat în perioada 1996-2001 şianume 5388 per cincinal.

Estimări ale volumului si caracteristicilor popula ţ iei jude ţ ului Ilfov pe termen lung

Varianta “reper”Grupa de vârstă (%) E(0)

AnulPopulaţia

<15 ani 15-64 65+RBN* RBM*

Femei BărbaţiRTF

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.532006 282.8 15.1 69.7 15.1 12.24 11.61 75.4 66.8 1.53

2011 286.9 16.2 69.3 14.5 11.61 12.51 75.4 66.8 1.532016 288.6 16.9 68.2 14.9 10.51 13.05 75.4 66.8 1.532021 288.4 15.8 68.6 15.7 9.48 13.36 75.4 66.8 1.53

* Rata bruta a natalit ăţ ii (RBN) si rata bruta a mortalit ăţ ii (RBM) sunt calculate pentru

intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF şi ale speranţei de viaţă ar r ămâne constante la valoarea din 2001, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o uşoar ă creştere

însoţită însă de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Astfel, populaţia totală ar creşte în cei 20 de ani cu cca. 4%. Ponderea popula ţiei tinere ar scădea de la 16,6% la 15,8% întimp ce segmentul de populaţie vârstnică ar creşte de la 14,4% la 15,7%., pe fondul unei scădericontinue a ratei natalităţii şi o creştere accentuată a mortalităţii.

Varianta “echilibru”Grupa de vârsta (%) E(0) RTF

AnulPopulaţia(mii pers.) <15 ani 15-64 65+

RBN* RBM*Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53

2006 282.9 15.1 69.7 15.1 12.28 11.60 75.5 66.9 1.532011 287.5 16.4 69.0 14.5 11.99 12.50 75.8 67.1 1.582016 290.6 17.5 67.9 14.7 11.44 13.03 76.4 67.7 1.672021 293.0 17.1 67.7 15.2 11.09 13.17 77.4 68.5 1.81

* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru


Varianta “cre ştere”G d â t (%) E(0) RTFP l ţi



Grupa de vârsta (%) E(0) RTFAnul

Populaţia(mii pers.) <15 ani 15-64 65+

RBN* RBM*Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53

2006 283.2 15.1 69.7 15.0 12.36 11.46 76.0 67.6 1.552011 288.8 16.5 69.1 14.5 12.31 12.16 77.1 69.1 1.632016 293.9 18.0 67.6 14.6 12.17 12.35 78.3 70.7 1.792021 299.7 18.1 66.7 15.2 12.30 12.00 79.4 72.2 2.04

* Rata bruta a natalit ăţ ii (RBN) si rata bruta a mortalit ăţ ii (RBM) sunt calculate pentru

intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar cunoaşte o creştere

substanţială de la 1,53% la 2,04% speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu patru ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar soldul migraţiei ar r ămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfovar cunoaşte o creştere de 8%. În aceste condiţii ponderea populaţiei tinere ar creşte de la 16,6%la 18,1% iar cea a populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%.

În cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei judeţului Ilfov volumul acesteia ar urma să crească în următorii 20 de ani. În acelaşi timp, ponderea populaţiei cu vârste de peste 65 ani ar cunoaşte o uşoar ă creştere ceea ce ar menţine fenomenul de îmbătrânire demografică. Pentru aameliora acest proces sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la creşterea natalităţii, în

special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică (Nuci, Petr ăchioaia,Gruiu, Dăr ăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Gr ădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu,Br ăneşti, Otopeni):

- flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesionalconcomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

- crearea de facilităţi de planificare familială;- suport economic pentru familiile cu copii;

- atragere / reducerea emigraţiei tinerilor.

1.2.2. Resurse umane

Incidenţa mai mare a bolilor infecţioase, speranţa de viaţă mai redusă decât mediilenaţionale, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei fac necesare măsuri precum:

- creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii;- derularea unor programe de educaţie sanitar ă;

- campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase.Această măsur ă vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie

îmbătrânită demografic (Nuci, Petr ăchioaia, Gruiu, Dăr ăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şiGr ădiştea), precum şi pe cele în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şiinfantile (Nuci Dărăşti Ilfov Snagov Vidra)


Aceste măsuri vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţului.



Principalul obiectiv în domeniul for ţei de muncă îl constituie îmbunătăţirea accesului la piaţa for ţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii for ţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa

muncii.Principalele direcţii:

• Creşterea ratei de ocupare şi reducerea şomajului prin:

1. programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

2. programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor,

subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suportfinanciar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu.

3. programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor.

Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, înspecial în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni,

Nuci, Jilava.

1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

1.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura

Încadrarea agriculturii judeţului Ilfov în strategiile naţionale – obiective şi propuneri dedezvoltare

Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii judeţului Ilfov se regăsescîn următoarele documente recente:• “Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti - Ilfov” elaborat de Agenţia de

Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov• “Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005”

• “Programul de Guvernare pe perioada 2001- 2004”• “Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană – iunie 2001”

• “Planul Naţional pentru Agricultur ă şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR

Programul pentru Agricultur ă şi Dezvoltare Rurală conţine principii strategice generale


- Organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvareati ă t t bl l i l



operativă a tuturor problemelor agricole:· sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa

terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;

· mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;· servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngr ăşăminte

chimice, pesticide, acordarea asistenţei;· îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-

veterinare, baze furajere etc.);· servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi

animale;

- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şidezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor dedepozitare locală.

Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltării agriculturii au în vedere următoarele:

• Integrarea producţiei agricole cu industria alimentar ă, reţeaua de depozitare, transport;• Realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare consumului populaţiei;

• Obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile;•

Distribuţiea şi comercializarea, corespunzător cerinţelor de consum;• Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se

ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil;• Creşterea cantităţilor de îngr ăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului;

• Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici;• Creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei;

• Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu;•

Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultur ă. Zonarea pedologică - Cerin ţ ele ameliorative ale solurilor

Aşa cum reiese din cartograma grupării terenurilor după pretabilitatea la folosinţaarabilă, cea mai mare parte a terenurilor necesită o serie de lucr ări sau măsuri ameliorative caresă prevină noi degradări sau să amelioreze situaţia existentă.

Cerinţe ameliorativeClasa de

pretabilitate Hidro- ameliorative Agro-pedo-ameliorativeII - Nivelare – modelare- Controlul apelor freatice

(menţinerea la nivelulactual)

- Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active)

- Lucr ări de agrotehnică antierozională (ar ături pe curba de nivel, asolamented t ţi )


Zonarea producţiei agricole



În susţinerea obiectivelor incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii zonei studiatesunt necesare:

• reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice pentru toate comunele din zonă şistabilirea notelor de bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi;

• reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole;• studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului

productiv al pământului;• proiecte de refacere şi îmbunătăţire a capacităţii productive a pajiştilor;

• studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole specifice.

Proiectarea noilor structuri a culturilor de câmp trebuie să ţină cont de zonarea producţiei agricole, de recomandările agrotehnice privind proiectarea asolamentelor, de corelaţiacu efectivele de animale şi de industrializarea producţiei agricole.

Zonarea producţiei agricole constituie un demers esenţial în orientarea de ordin calitativa agenţilor economici din agricultur ă, pentru promovarea în cultur ă a plantelor cu favorabilitateoptimă şi producţii ridicate.

În scopul punerii în valoare a suprafeţelor agricole cu favorabilitate ridicată studiile de

specialitate (Societatea de Istorie şi Retrologie Agrar ă din România – Studiu privind stadiulactual şi propuneri de dezvoltare a agriculturii în teritoriul riveran Dunării - 1998) au stabilitzonele cele mai favorabile pentru culturile agricole şi speciile de animale.

Stabilirea nivelului de fertilitate şi al potenţialului economic are la bază studii complexe privind condiţiile naturale şi tehnico- economice existente.

Cercetările de profil au stabilit 6 zone de producţie agricolă. Delimitarea zonelor s-af ăcut funcţie de tipurile de sol şi a mărimii teritoriului comunal.

ZONA (comune componente) Produse agricole care caracterizează zona

1. BUFTEA (Mogoşoaia, Otopeni, Buftea, Corbeanca,Periş)

Carne, lapte, porumb, legume, ouă

2. TUNARI (Pantelimon, Dobroieşti, Voluntari, Tunari,Baloteşti, Snagov, Ciolpani)

Carne, lapte, cereale (grâu, orz, porumb),legume, plante tehnice, pomi

3. AFUMAŢI (Br ăneşti, Găneasa, Afumaţi, Ştef ăneştii deJos, Dascălu, Petr ăchioaia, Gr ădiştea, Moara Vlăsiei,

Gruiu, Nuci)

Lapte, carne, porumb, legume, ouă, sfeclă dezahăr

4. GLINA (Glina, Cernica) Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb),legume, plante tehnice

5. BRAGADIRU (Ciorogârla, Domneşti, Clinceni,Bragadiru, Cornetu, Măgurele, Dăr ăşti–Ilfov, Jilava, 1D b i Vid B i P i L d i)

Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb),legume, pomi, vii




Cartograma 3


Tabelul 1. Notele de bonitare pe categorii de folosinţă N - naturale P - potenţate

Vii LiveziNote de



Vii Livezi ZONA

Note de

bonitareArabil de vin meri-peri Păşuni Fâneţe

Buftea - N

P

65

108

54

56

66

84

44

64

36

48Tunari - NP

7082

5555

5684

5179

064

Afumaţi NP

67103

5357

5968

4460

3682

Glina - NP

63102

5281

5191

3675

00

Bragadiru N

P5896

5254

6682

4452

120

Chiajna N

P

59

82

41

55

33

84

46

72

0

0Total jude ţ N P

61106

4761

5789

3973

2836

Sursa: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrar ă - 1998

Condiţiile naturale ale judeţului Ilfov fiind dintre cele mai favorabile, nota medie de bonitare a terenului arabil este de 61 puncte faţă de 54 puncte cât este media pe ţar ă.

Prin lucr ări de îmbunătăţire a potenţialului productiv (lucr ări de îmbunătăţiri funciare,mecanizare, chimizare, tratamente fitosanitare) notele de bonitare potenţate cresc în toate zonele

şi la toate categoriile de folosinţă agricolă.Varietatea de culturi cărora li s-au atribuit note de bonitare scoate în evidenţă

favorabilitatea naturală a terenului fiecărei zone pentru diferite culturi. Cu ajutorul acestor notese pot face programe pentru dezvoltarea producţiei agricole, prognoze, strategii.

Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului funciar agricol pentru anumitefolosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:

• producţia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramur ă cu potenţial ridicat dedezvoltare;

• zootehnia – subramur ă de bază a producţiei agricole se apreciază că se va refacecantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei agricole asigurând condiţii dedezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru principalele culturi agricole, notele de bonitare, atribuite pe zone, se pot urmăriîn tabelul nr.2, unde zonele cu cele mai favorabile condiţii pentru diferitele varietăţi de culturisunt de asemenea evidenţiate prin contrast de culoare.

Tabelul 2. Notele de bonitare pentru principalele culturi

N - naturale P - potenţate

ZONA Note de

bonitareGrâu Porumb

Floareasoarelui

Sfeclă dezahăr Cartofi Legume

Buftea N

P6685

64106

6695

62105

5590

63112

Tunari N 70 69 69 69 61 65


Evoluţia organizării producţiei agricole

i d d l l i i i i i i i d l f ii ifi i i



Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici aizonei geografice în care este situat judeţul Ilfov, strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului

trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole:• Crearea pieţei funciare, sprijinirea cu credite şi facilităţi a organizării exploataţiilor agricole,

a înfiinţării asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex;• Asigurarea asistenţei tehnologice, pedologice şi agrochimice, de protecţie a plantelor şi

veterinare, la nivelul fermierului;• Promovarea unor metode de creditare – credite de susţinere a unor comune sau zone

defavorizate, a unui anumit sector sau a unei anumite culturi considerate la un moment dat prioritare.

Obiectivele pe termen scurt şi mediu vizează următoarele:

• Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau decooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea uneivalorificări superioare a potenţialului agricol al zonei;

• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole.

Programul privind evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2010 prevede caobiective specifice:

- reducerea numărului gospodăriilor individuale;

- eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare, prestare de servicii, cumpărare;

- creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu personalitate juridică.

Evolu ţ ia produc ţ iei agricole vegetale

Aplicarea principiilor reformei în agricultur ă cuprinde întreaga suprafaţă agricolă a judeţului atât în sectorul de stat cât şi în sectorul privat. Modificări de suprafeţe între cele două sectoare (posibile odată cu definitivarea aplicării Legii 18/1991 a fondului funciar şi Legii 16/1994cu privire la arendarea suprafeţelor) vor avea ca efect mărirea suprafeţelor din sectorul privat.

Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme decooperare şi diverse forme asociative în scopul aplicării unor tehnologii moderne constituie unadin metodele de eliminare a situaţiilor în care teren agricol de bună calitate este r ămas necultivat.

Tendinţe în evoluţia producţiei vegetale

• orientarea producţiei agricole în concordanţă cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şiexterne;

• dezvoltarea exploataţiilor agricole performante prin relansarea semnificativă a procesuluiinvestiţional bazat pe programe cu finanţare internă şi externă;


O prioritate în dezvoltarea producţiei agricole este şi organizarea de exploataţii agricoledeci o comasare a terenurilor agricole, având ca efect aplicarea de tehnologii performante cu



deci o comasare a terenurilor agricole, având ca efect aplicarea de tehnologii performante curespectarea asolamentelor specifice culturilor.

Avându-se în vedere aspectele rezultate din evaluarea critică a situaţiei existente se propune:

- stimularea producătorilor de materii prime (cereale, plante tehnice, fructe, animaleetc.) indiferent de forma de proprietate asupra pământului;

- folosirea seminţelor de calitate superioar ă şi producerea acestora de la agenţieconomici agricoli autorizaţi la nivel de judeţ;

- organizarea reţelelor de colectare a produselor agricole;

- încurajarea prin politici de stimulare a dezvoltării şi reevaluării reţelelor de prestări

servicii în procesul producţiei agricole: mecanizare, transport, chimizare,îmbunătăţiri funciare;

Perspectiva dezvoltării sectorului culturilor de câmp impune adoptarea unor mă suri precum:

- reechilibrarea structurii culturilor de câmp în vederea practicării unor asolamentespecifice fiecărei zone de producţie agricolă;

- efectuarea lucr ărilor mecanice în termen optim;

- valorificarea producţiei prin contracte premergătoare recoltării şi fixarea preţurilor produselor la nivelul eforturilor financiare f ăcute de producător şi a cerinţelor pieţei;

- perfecţionarea sistemului de recoltare, transport şi păstrare a producţie agricole.

Perspectiva sectorului zootehnic

Din analiza situaţiei existente se constată o scădere a efectivelor de animale şi păsări încomparaţie cu 1990.

Teritoriul judeţului dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole,

problemele care se pun fiind legate de cre şterea gradului de utilizare a acestora, reabilitarea şimodernizarea lor, îmbună t ăţ irea ra ţ iilor furajere, folosirea de animale de mare productivitate,în vederea realiz ă rii unor produse de calitate şi competitive.

Tendinţele în evoluţia acestui sector al agriculturii permite conturarea următoarelor propuneri:

♦ încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni♦ creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al

complexelor de creştere şi îngr ăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor ♦ sprijinirea gospodăriilor populaţiei unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor

şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite

M ă surile de natur ă tehnică vizează creşterea producţiei şi productivităţii prin:

î b ătăţi tă ii t h i ităţil d d ţi î t h i


- încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şifâneţe;



- mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologiciimoderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile

tehnologice adecvate dimensiunii acestora;- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primar ă a

produselor animale;- aplicarea legislaţiei privind sprijinul acordat de către stat crescătorilor de animale

În acest sens sunt necesare:- soluţii organizatorice şi tehnologice pentru valorificarea suprafeţelor de păşuni şi

fâneţe;

- stimularea organizării crescătorilor de animale în asociaţii profesionale şi înfiinţareade cooperative, care să le asigure factorii de producţie necesari, desfacereaavantajoasă a producţiei animale ca şi creşterea gradului de ocupare a populaţieirurale.

Tendinţe în evoluţia producţiei animale

În producţia animală se conturează o creştere a interesului agricultorilor pentruvalorificarea superioar ă a producţiei vegetale prin creşterea numărului de animale, atât la nivelul

exploataţiilor familiale cât şi a celor comerciale.În anul 2003 s-au înfiinţat 6 societăţi cu profil zootehnic. În anul 2004 vor fi populate

încă 3 societăţi de profil – ferme de taurine.

Perspectiva sectorului îngrăşămintelor- folosirea intensivă a îngr ăşămintelor de toate tipurile;- diversificarea şi specializarea pe produse pesticide pentru specificul judeţului;- colaborarea cu firmele producătoare şi de comercializare a acestora;

- ierbicidarea culturilor păioase;- fertilizarea culturilor;

Perspectiva dotării cu maşini agricole- dotarea cu tractoare şi utilaje agricole moderne care să corespundă nevoilor din

zonă;

- asigurarea utilajelor agricole necesare pentru efectuarea recoltatului în timpoptim, precum şi mijloace de transport pentru transportul producţiei din câmp la

beneficiari.

Silvicultura

Dezvoltarea silviculturii la nivel naţional cuprinde concepte şi obiective pentru

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare excluderea păşunatului din păduri ; conversia arboretelor din lăstari la codru; reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate din luncile Argeşului



reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate din luncile Argeşului,Ialomiţei şi altele;

- Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestier ă în zoneledestinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;

- Gospodărirea în spiritul dezvoltării durabile a pădurilor prin ameliorareacompoziţiilor şi schemelor de împădurire şi prin intensificarea activităţii de protecţieşi pază a pădurilor;

- Trecerea în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor a cca. 2.000 ha păduriadministrate de către Regia Autonomă a Protocolului de Stat, în vederea aplicării

măsurilor silvice necesare redresării acestor păduri aflate în declin ecologic;- Organizarea gestiunii pădurilor private prin gospodărirea unitar ă a fondului forestier

atât din domeniul public cât şi din cel privat.

1.3.2. Industria, produc ţ ia şi distribu ţ ia energiei, construc ţ ii

Strategia de dezvoltare a industriei, producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor

judeţului Ilfov are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale stabilite în Programul deGuvernare pe perioada 2001-2004, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Programul

Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (iunie 2001), Programul de Preaderare (septembrie2001) şi pe strategiile de dezvoltare sectorială şi regională cuprinse în Planul Naţional deDezvoltare 2002-2005. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială aRomâniei şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996

privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), în Strategia Economică a României

pe Termen Mediu (2001-2004), precum şi în Programul Naţional de Dezvoltare Regională a ţării.Misiunea strategică a activităţilor din industrie, producţia, distribuţia de energie şi

construcţiile la nivelul judeţului Ilfov se defineşte prin urmărirea creşterii competitivităţii şi a performanţei domenilor amintite în vederea întăririi capacităţii lor de adaptare la cerinţele pieţeiinterne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei peansamblu.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmarirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şilungi.

Obiectivele generale urmărite pentru activităţile din industrie, producţia şi distribuţiaenergiei, precum şi pentru construcţii consider ăm a fi:

Realizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii



Cartograma 4


Investiţiile din bani publici vor trebui să focalizeze expansiunea iniţiativelor private în preluarea de către autorităţile centrale sau a celor locale a unui efort material substanţial necesare



p ţ ţunor activităţi productive pentru:

- pregătirea terenurilor r ămase după dezafactarea întreprinderilor în cazrul platformelor industriale pentru primirea de noi activităţi destinate industriei şi meşteşugurilor;

- operaţionalizarea căilor de acces spre zonele în care se realizează structuri industriale

La nivelul judeţului Ilfov exista în perioada curenta 9 active imobiliare ce pot fivalorificate în scopul înfiinţării de parcuri industriale de diferite profile. Aceste imobile suntidentificate astfel:

Unitatea Localitatea Descriere şi suprafaţa (mp)SOCIETATEA CONSTRUCŢII,MONTAJ, INSTALAŢII S.A.

BRAGADIRU Hala pentru: confectiimetalice, tamplarie,depozitare si doua corpuricladire pentru birouri

Total=8.228, Util=300SOCIETATEA DECONSTRUCTII, MONTAJ,INSTALATII - SCMI S.A

BRAGADIRU Teren+sedii ateliereTotal=8.600, Util=6.500 Hala productie-produse

alimentare sau nealimentareTotal=756, Util=700 Casă+terenTotal=1.000, Util=50

PROGRESUL S.A JILAVA Atelier electricTeren=1127, Util=600 Apartament expermentaTotal=41 Util=41

ACUMULATORUL S.A PANTELIMON Hală producţie

Total=503, Util=441 Birouri pavilion administrativTotal=760, Util=478

S.C.M. POPEŞTI-LEORDENI -IVCO SRL

POPEŞTI-LEORDENI Sedii administrative si ateliere pentru prefabricate beton

Total=60.000.

Există oportunităţi pentru creare de incubatoare de afaceri la Buftea, iar pentru transfer de

tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele.În contextul cerinţelor economiei de piaţă şi a promovării dezvoltării durabile, activităţile

industriale, cele de producere şi distribuţie a energiei electrice şi de construcţii, trebuie să îşiextindă preocupările dincolo de rezultatele directe ale producţiei şi consumului şi să aibă în

d li ă il i i di l i A f l b i ă ibă î d


Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea producţiei reprezintă premise importante pentrucucerirea de noi pieţe pentru producţia de subansamble auto, materiale izolante şi benzitransportoare din cauciuc Aceste activităţi se pot dezvolta în comuna Jilava



transportoare din cauciuc. Aceste activităţi se pot dezvolta în comuna Jilava.

Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extindecapacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor activităţi aleindustriei prelucr ătoare. Sunt foarte solicitate ambalajele de tip tetra pack pentru ambalareasucurilor, a băuturilor alcoolice produselor lactate. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şicartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru.

Industria de prelucrare a lemnului, care este deja prezentă pe piaţa externă cu produse degenul cherestelei, poate, în cazul în care este sprijinită de autorităţile locale, să valorifice laexport produse cu valoare adăugată mare (mobilă, tâmplărie, parchet). În industria mobilei, a

artizanatului şi decoraţiunilor interioare poate fi utilizată ca materie primă r ăchita şi stuful ce potfi exploatate în zonele de mlaştină ale judeţului. Industria lemnului se poate dezvolta înlocalităţile Bragadiru, Otopeni, Voluntari.

Firmele care se ocupă de confortul termic al construcţiilor se pot dezvolta pe baza creşteriicererii pe piaţa acestor produse

Recuperarea materialelor refolosibile se poate utiliza pentru economisirea de materie primă şi pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizateîn comunele Glina şi Vidra.

Resursele minerale localizate în judeţul Ilfov pot constitui suportul pentru industriaextractivă şi materie primă pentru industria materialelor de construcţii. Valorificarea lor poatereprezenta importante oportunităţi pentru dezvoltarea economică a anumitor unităţiadministrativ-teritoriale din judeţ. În tabelul de mai jos propunem localizarea acestor exploataţii.

Resurse exploatabile în industria extractivă

Localitatea ResursePetrol şi gaze Petrol Gaze

1 Decembrie xBerceni xBragadiru xBr ăneşti xDomneşti xGăneasa x

GlinaJilava xMăgurele xMoara Vlăsiei xPeriş x


Resursele de gaze naturale ale judeţului pot fi exploatate pentru producerea de energietermică şi în procesul de producţie al unor produse din industria prelucr ătoare.

Î



În exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale trebuiesc luate măsuri pentru prevenirea degradării mediului, iar modificările survenite asupra ecosistemului să fie minime.

Resurse exploatabile în industria materialelor de construc ţ ii

Localitatea ResurseArgile comune Nisipuri şi pietrişuri

Baloteşti xBr ăneşti xBuftea xGr ădiştea xPantelimon x

Activitatea de exploatare şi de prelucrare a materialelor de construcţii beneficiază de oimportantă piaţă de desfacere la nivel de judeţ datorită extinderii infrastructurii rutiere, alucr ăilor de construire, reabilitare şi modernizare a clădirilor civile şi industriale, a aeroportului

Otopeni. Pot fi dezvoltate unităţi de producţie, exploatare şi prelucrarea a materialelor deconstrucţii la: Gr ădiştea, Br ăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.

Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centur ă, pentru construirea autostr ăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizareaAeroportului Internaţional Otopeni.

Condiţiile pedoclimatice din judeţ permit obtinerea unei producţii de cereale, legume şifructe ce pot fi valorificate în unităţi ale industriei alimentare. Astfel, se pretează a fi înfiinţateîn fiecare unitate administrativ-teritorială unităţi de mor ărit şi panificaţie, inclusiv paste f ăinoase.Producţia de porumb şi floarea soarelui poate fi valorificată prin înfiinţarea unor mici fabrici deulei (obţinut prin presare la rece) de floarea-soarelui şi de porumb. Propunem înfiinţarea deastfel de unităţi în localităţile: Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia,

Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov. Am propus aceste localităţi în baza claselor de pretabilitate a solurilor şi a cererii la export de produse ecologice.

Tendinţe în evoluţia industriei alimentare:

• Obţinerea de produse ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate,sucuri naturale de fructe şi legume, alimente pentru sugari)

• Alimente semipreparate ce pot constitui materie primă pentru serviciile de catering

Prelucrarea cerealelor pentru obţinerea de alimente naturiste şi pentru vegetarieni


Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente înlocalităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci,Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.



Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.

• Poteţialul piscicol al judeţului poate fi valorificat prin ofertarea de produse specifice(peşte sărat, peşte afumat, file de peşte, icre etc.). Localităţile unde se pot dezvoltacetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Br ăneşti, Cernica, Cornetu,Clinceni, Gr ădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştef ăneşti de Sus, Tunari.

Tendinţe în evoluţia confecţiilor de îmbrăcăminte şi cea a pielăriei şi încălţămintei

• Firmele producătoare de confeţii de îmbr ăcăminte se pot orienta către modele din fibrenaturale de in, cânepă. În acest mod se poate încuraja producţia locală de plantetehnice.

• Resure locale se pot utiliza şi în industria pielăriei şi a încălţămintei încurajându-seastfel, indirect, crescătorii locali de animale.

Localităţile unde consider ăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţiiîmbr ăcăminte, precum şi înfiinţarea altora noi sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.

Apele geotermale din judeţ pot constitui o alternativă mai ieftină pentru sistemul determoficare a localităţilor din apropiere, precum şi pentru îmcălzirea serelor existente, dar şi

pentru altele noi. Localităţile unde se pot exploata ape geotermale sunt: Snagov, Otopeni,Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

1.3.3. Turismul

Condiţiile naturale specifice judeţului Ilfov, la care se adaugă resursele antropice,constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

Astfel potenţialul turistic permite practicarea unei game variate de forme de turism,satisf ăcând nenumărate motivaţii sociale şi individuale.

Prezentăm mai jos principalele forme de turism practicabile în funcţie de principalamotivaţie:

• turismul de odihnă şi recrere practicat în cea mai mare măsur ă, mai ales în week-end în majoritatea zonelor de agrement;

• turismul religios cuprinde vizitarea mănăstirilor Cernica, Pasărea, Căldăruşani,

ansamblul monahal Snagov etc.;• turismul cultural practicat de grupuri care vizitează muzeele, centrele de ceramică

de la Snagov, de ţesături de la Ţigăneşti, de împletituri de r ăchită de la Ciolpani şiBâlteni etc.;

turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit vânătoare înot canotaj tenis




Cartograma 5


4. Argeş

5. Cernica – Br ăneşti

C l l i t l t i ti fi j t î d l l l i



Complexele şi punctele turistice propuse a fi amenajate în cadrul arealelor mai sus

menţionate sunt următoarele:- Snagov, Ţigăneşti, Ciopani (arealul 1);

- Căldăruşani (arealul 2);- Mogoşoaia, Buftea şi pădurea Râioasa (arealul 3);

- Cornetu şi Ordoreanu (arealul 4);- Cernica, Pantelimon II, Pustnicu şi Vadu Anei (arealul 5).

Funcţiunile turistice propuse pentru aceste complexe şi puncte de turism – agrement se

prezintă astfel:

AREAL

Complex, punct turistic

Odihnă şirecreere Balnear

Sporturinautice

Pescuitsportiv

Vână-toare Tranzit

1 2 3 4 5 6 7Bălteni – Ciolpani – Snagov Snagov

* * * *

Ţigăneşti*

*

Ciolpani * *Căldăruşani – Gr ădiştea Căldăruşani

*

* * *

Mogoşoaia – Buftea Mogoşoaia

*

* *

Buftea*

* *

*

Pădurea Râioasa*

*

Argeş

Cornetu * * * * Ordoreanu

*

* *

Cernica - Br ăneşti Lac Pantelimon II

*

* *

* Cernica

*

* *

Pustnicu*

* *

*

Vadu Anei*

* *

*

În raport cu funcţiunile turistice determinate pe baza resurselor existente şi a condiţiilor de punere în valoare ale acestora (accesibilitate, poziţie în zonă, situarea faţă de Capitală, gradulde solicitare previzibil) au fost avute în vedere:

- structuri diversificate pentru primire-cazare, alimentaţie, agrement, tratament, preponderent cu regim de funcţionare permanentă:




STRUCTURI TURISTICE SI CAPACITATI PROPUSE IN JUDETUL ILFOV

COMPLEX HOTELIER BRASERIE STAND COMPLEX CLUB CLUB PADURE TEREN

HOTEL BALNEAR MOTEL CABANA CASUTE BUFET PESCUIT STRAND AGREMENT AGREMENT NAUTIC AGREMENT SPORT

C AP C AP CT C AP C AP C AP C AP NR NP

1 Snagov 150 200 250 300 500 300 250 200 200 5000 ** * * * *2 Tiganesti 60 100 50

* *3 Ciolpani 100 120 * * *

4 Caldarusani 300 250 80 100 50 2000 * *

5 Mogosoaia 200 250 100 5 0 1000 * * *6 Buftea 200 270 300 250 100 * * *7 Pad. Raioasa 200 250 * *

8 Cornetu 60 80

* * *9 Ordoreanu 200 1000 * *

10 Lac Pantelimon ll 400 350 200 100 3000 * * * *11 Cernica 200 300 50 500 * * *12 Pustnicu 200 300 50 * * * *13 Vadu Anei 200 250 50 * * * *

350 470 250 300 500 160 200 1900 1800 80 ## 460 1350 700 12500 5 8 9 8 11

C .......... NR. LOCURI DE CAZARE NR ........... NR. LOCURI DE PESCUIT

AP ........ NR. LOCURI ALIMENTATIE PUBLICA NP ........... NR. PERSOANE IN STRAND

CT ........ NR. PROCEDURI MAJORE / ZI (TRATAMENT )

CERNICA - BRANESTI

TOTAL JUDET

SAT DE VACANTA Areal / Complex

punct turistic

BALTENI - SNAGOV

CALDARUSANI-GRADISTEA

MOGOSOAIA - BUFTEA

ARGES


Pentru toate complexele şi punctele turistice riverane unor cursuri de apă sau unor lacurişi bălţi se propun lucr ări de consolidări şi amenajări ale por ţiunilor de maluri incluse în ariaprevăzută a fi pusă în valoare.



prevăzută a fi pusă în valoare.

In ceea ce priveşte reţeaua de localităţi – prin realizarea amenajărilor propuse – uneledintre ele îşi pot amplifica mult funcţiunea turistică, iar altele, pot că păta o astfel de funcţiune.

Localităţi cu importante funcţiuni turistice pot fi:

- Snagov – staţiune turistică având funcţiuni complexe (odihnă, recreere, tratament,sporturi nautice etc.);

- Buftea – centru turistic cu funcţiuni complexe (odihnă, recreere, sporturi nautice,tranzit);

- Mogoşoia, Cernica, Brăneşti, Ciolpani, Izvorani - centre turistice cu funcţiuni derecreere şi agrement;

- Grădiştea - centru agroturistic cu funcţiuni de odihnă şi recreere.

De asemenea un obiectiv principal în relansarea turismului îl constituie şi înfiinţarea parcului de distracţii DRABULA PARC, obiectiv cuprins în programul M.T.C.T. privind cei 3ani de guvernare.

1.3.4. Servicii economice şi sociale

Dacă în trecut la nivelul judeţului Ilfov predominau serviciile adiacente activităţii agricoleşi celei industriale, în prezent au înregistrat o dinamică deosebită serviciile comerciale, cele detransport şi telecomunicaţii.

Misiunea strategică determinată pe baza situaţiei serviciilor economice şi sociale din judeţ se defineşte prin necesitatea diversificării acestora în condiţii de competitivitate şi adaptabilitatela cererea exprimată.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmărirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şilungi.

Obiectivele majore ce trebuie urmărite la nivel în domeniul serviciilor economice şi socialesunt următoarele:

• Dezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice prin:

- Dezvoltarea comer ţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă • Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare prin:

- Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovativeşi a societăţii informaţionale


• Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin:

- Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivelele şi dotareaacestora cu diferite elemente de logistică moderne



g

- Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către

localităţile rurale

- Crearea şi reabilitarea infrastructurii pentru cultur ă

Proximitatea Bucureştiului ca mare metropolă naţională şi europeană reprezintă pentru judeţul Ilfov o oportunitate de dezvoltare aparte a serviciilor economice şi sociale în special acelor comerciale, de transport, a serviciilor conexe activităţilor turistice care au un potenţial

valoros prin resursele balneare mezotermale, resursele silvice, cinegetice şi ca locaţie.




1 2 3Reutilizarea apelor uzate epurate în condiţiile reducerii la minim a efectelor negative I



64

• Reutilizarea apelor uzate epurate în condiţiile reducerii la minim a efectelor negative

asupra mediului.

I

• Încadrarea în structurile de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate dediferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reţele de canalizare alelocalităţilor

I

• Completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionaresuperioare la staţiile de epurare a agenţilor economic: “Protan” Glina, “Viscofil” şi“Danubiana” Popeşti Leordeni, “Agromec” Ciorogârla, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC” şi “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC” şi

“ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagovşi la staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov

I – II

• Realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile Glina (pentru epurareaapelor uzate colectate din canalizarea municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu,Br ăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie)

I

• Exploatarea corespunzătoare şi modernizarea staţiilor de epurare din localităţile: 1Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov, în vederea conformării cu normele tehniceîn vigoare

I

• Eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului înzonele de extracţie Jilava, Dumitrana, Periş etc. şi colectarea integrală a reziduurilor petroliere în recipiente speciale

I

• Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natur ă, care nu au protecţie impermeabilizată

I – II

SOL• Desfiinţarea sistemelor individuale de colectare a apelor uzate – fose septice, pu ţuri

absorbante – de către toţi deţinătorii de locuinţe individuale sau colectiveI

• Prevenirea deterior ării calităţii solului prin: I- ameliorarea sau schimbarea folosinţei locuinţelor devenite improprii pentru

protecţia agricole- adoptarea celor mai adecvate tehnici şi tehnologii de gospodărire şi ameliorare a

solurilor de către toţi deţinătorii de teren• Adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării calităţilor de hidrocarburi eliminate pe

sol în zona limitrof ă sondelor de exploatare a petroluluiI




1 2 3• Echiparea şi dotarea cădirilor şcolare, inclusiv a bibliotecilor şcolare pentru accesul la I – II



68

p ş ş , ş p

informaţie şi cunoaştere - în toate localităţile judeţului• Revizuirea periodică a specializărilor şi a spaţiilor necesare pentru acestea în unităţile

de învăţământ liceal, şi a localizării lor în teritoriu la nivelul întregului complexteritorial regional Ilfov-Bucureşti, ţinând seama de rezultatele monitorizării evoluţiei

pieţei for ţei de muncă inclusiv în cooperare cu sectorul economic, şi individualizareacurriculelor pentru pregătirea resurselor umane în domenii cu potenţial specific dedezvoltare locală şi regională în condiţiile descentralizării deciziei şi responsabilităţilor cu privire la resursele financiare şi materiale

I – II

• Crearea condiţiilor de cazare, dotare şi infrastructur ă pentru atragerea şi reţinereacadrelor didactice calificate în mediul rural I - II

• Amenajarea de terenuri şi construirea de săli de sport pe lângă unităţile şcolare de toategradele cu peste 300 elevi – în toate localităţile judeţului

I - II

• Modernizarea şi echiparea completă cu utilităţi a taberelor şcolare de pe teritoriul judeţului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale, serviciilor descentralizate şisectorului particular, în vederea reducerii sezonalităţii şi integr ării complete în circuiteleturismului pentru tineret

I

• Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei primare şi de specialitate (înambulator) în toate localităţile judeţului şi de urgenţă II

• Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructur ă (sedii pentru cabinete/ dispensare)echipate, mijloace de transport adecvate, locuinţe, terenuri) pentru creşterea numărului

personalului medical în mediul rural• Înfiinţarea de noi sedii pentru serviciile medicale de urgenţă şi asigurarea accesului la

acestea din orice punct al teritoriului judeţean în 20 min., prin localizarea şi dotarea cumijloace de transport corespunzătoare a unităţilor

I - II

Servicii: sănătatea

• Înfiinţarea pe termen scurt a 3 staţii de salvare (Snagov, Nuci şi Gr ădiştea , cf.Prefectura Ilfov) I


1 2 3• Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi şi redistribuirea spaţiilor pentru activităţi I - II



69

comunitare, bolnavi cronici, persoane cu probleme medico-sociale speciale:- Înfiinţarea de centre medico-sociale pentru persoanele sărace care nu plătescasigur ări de sănătate

- Înfiinţarea unui cămin-spital pentru persoane în vârstă bolnave, f ăr ă apar ţinători- Înfiinţarea unui oficiu pentru asistenţa familială cu furnizarea de consultanţă şi

consiliere familială şi acordarea de asistenţă familiilor în situaţii de risc- Dezvoltarea şi modernizarea aşezămintelor pentru asistarea vârstei a 3-a şi a

persoanelor cu handicap•

Facilitarea extinderii infrastructurii renovării, modernizării, utilării, echipării cu utilităţia dotărilor pentru acordarea asistenţei medicale din toate localităţile judeţului,asigurarea aceesibilităţii lor în condiţii şi durate rezonabile pentru toţi locuitorii

judeţului, prin îmbunătăţirea infrastructurii, organizării şi exploatării transportului şitraficului

I - II

• Revizuirea, extinderea şi modernizarea sistemului de aşezăminte pentru protecţiacopilului

I - II

Servicii: cultura • Creşterea rolului aşezărilor rurale în viaţa culturală

- Crearea premiselor infrastructurale pentru consolidarea rolului şcolilor, bibliotecilor, căminelor culturale şi organizaţiilor neguvernamentale şi informaledin mediul rural în viaţa spirituală a comunităţilor

- Modernizarea, dotarea şi echiparea clădirilor din mediul rural care adă postescinstituţii culturale

- Crearea condiţiilor de infrastructur ă fizică pentru dezvoltarea lecturii publice şi pentru asigurarea bazei de informare şi studiu de utilitate publică

I - II

Servicii: sportul • Asigurarea infrastructurii pentru practicarea sportului pentru toţi•

Amenajarea de dotări pentru practicarea sportului pe lângă instituţiile de învăţământ şide ocrotire a copilului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciilor descentralizate ale statului şi sectorului privat

I

Servicii: tineretul • Atragerea tineretului în forme de educaţie alternativă, activităţi tehnico-aplicative dindomeniul informaţiei şi la activităţi culturale şi sportive specifice prin acţiuni comuneale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şisectorului privat


1 2 3• Asigurarea de spaţii pentru centre de tineret şi pentru desf ăşurarea de programe de II



70

dezvoltare a spiritului antreprenorial, reconversie profesională, informare agricolă,consiliere şi informare pentru tinerii întreprinzători ş.a. prin acţiuni comune aleautorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şisectorului privat

Servicii: administraţie, justiţie, finanţe, bănci

• Repararea şi modernizarea clădirilor publice existente, extinderea lor în localităţile cu potenţial de urbanizare şi de poli de servire /dezvoltare

• Gruparea sediilor pentru servicii publice descentralizate prin acţiuni comune aleautorităţilor locale /judeţene şi serviciilor descentralizate, inclusiv construirea de clădiri

pentru activităţi multisectoriale• Crearea de facilităţi în vederea măririi numărului de cabinete avocaţiale, notariale şiexecutoriale în mediul rural

II

2.1.4. Infrastructurile tehnice

2.1.4.1. Gospod ă rirea apelor • Satisfacerea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe:- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, L = 40 km, qtr = 2,0 m3/s I- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s II- aducţiunea Crivina – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 6 m3/s II- derivaţia Glina – Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s II- derivaţia Mihăileşti – Sabar, L = 28 km, qtr = 2 m3/s II

• asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi a secerei prin realizarea acumulărilor:Tâncă beşti (V = 13,5 mil. m3), Săftica (V = 6,0 mil. m3), Baloteşti (V = 1,0 mil. m3),Căciulaţi (V = 7,0 mil. m3)

II

- mărirea capacităţii de evacuare a acumulărilor situate pe r. Colentina întreBuftea şi Cernica

II

- amenajarea văii Saulea în vederea asigur ării tranzitării debitelor naturale şi aevacuărilor sistemelor de canalizare ale noilor locuinţe din zona de nord amunicipiului Bucureşti

I

• protecţia şi conservarea calităţii apei prin:- reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de pe râul Colentina I- restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov I




1 2 32.1.4.4. Re ţ ele de transport



72

Re ţ ele rutiere Realizarea unei reţele de viteză şi transport de mare capacitate• Autostr ăziRealizarea legăturilor rutiere majore, denivel naţional şi interregional - Autostrada Bucureşti – Constanţa – proiect în execuţie I

- Autostrada Bucureşti – Ploieşti – proiect în pregătire I – II- Centura Nord – proiect în pregătire I – II- Centura Sud – proiect în pregătire I – II- Crearea de rezerve de terenuri pentru asigurarea culoarelor de acces la autostr ăzi

prin măsuri administrative şi documentaţii de urbanism la nivel zonal şi local

• Reabilitare primar ă - DN 1A Bucureşti – Centur ă Ploieşti Vest IÎmbunătăţirea condiţiilor de transport pereţeaua de drumuri naţionale- Centur ă Bucureşti I- DN 1 – str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni I

• Reabilitare- DN 7 Bucureşti – Târgovişte I- DN 4 Bucureşti – Olteniţa I

• Proiecte prioritare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe drumurile naţionale

- DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire la6 benzi de circulaţie

I

- DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi decirculaţie

I

- DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni I- DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4 benzi

de circulaţieI

- DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila I

- Autostradă Centura Bucureşti – Inel II I- Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi IReabilitarea transportului periurban decălători

• Studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între capitală şi comunele şi satele din judeţul Ilfov

I

Re ţ ele feroviare

Reabilitarea tronsoanelor feroviare pentru un • Linii cu viteză mare:


1 2 3- Tronson Bucureşti – Braşov (167 km) (Câmpina – Comarnic în lucru) Itransport de mare capacitate şi viteză



73

- Tronson Bucureşti Nord – Br ăneşti (30 km) I – II- Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km) I – II- Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km) I – II- Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi I – II

• Linii cu viteză sporită - Tronson Bucureşti – Titu – Ploieşti I – II

• Linii noi de cale ferată - Tronson Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni I – II

- Tronson Bucureşti – Panduri – Domneşti I – II

Implementarea lucr ărilor proiectate deISPCF S.A. şi avizate de către Compania

Naţională a Căilor Ferate Române - Tronson Pipera – Căciulaţi I – II• Dublări linii existente

- Voluntari – Bucureşti Sud – Jilava I – II- Bucureşti Nord – Mogoşoaia I – II- Bucureşti Obor – Pantelimon I – II

• Echipări linii existente- Bucureşti Progresu – Jilava I – II

- Chiajna – Jilava I – II- Bucureşti Sud – Berceni – Jilava I – II

• Realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată:- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor (20,1 km) I – II

Realizarea unui transport intermodal decălători – feroviar + auto

- Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor (42 km) I – II- Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju –

Bucureşti Progresu (31,5 km)I – II

- Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan –

Titan Sud (26,3 km)

I – II

- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni – Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (75 km)

I – II

• Realizare de staţii sau puncte de oprire la intersecţia căii ferate cu reţeaua rutier ă I – II Re ţ ele aeriene

Modernizarea infrastructurii a mijloacelor de • Lucr ări de modernizare a Aeroportului Internaţional Otopeni I – II


1 2 3 protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire



74

a aeroporturilor existente Re ţ ele navigabile

Dezvoltarea transportului navigabil• Amenajare complexă hidroenergetică şi de navigaţie pe râul Argeş între Acumularea

Mihăileşti şi OlteniţaII

• Canal Navigabil Glina – Budeşti II• Porturi 1 Decembrie şi Glina II

2.1.4.5. Re ţ ele de telecomunica ţ iiCreşterea gradului de telefonizare alocalităţilor din judeţ

• Extensia centralelor telefonice digitale cu preluarea liniilor din centralele manuale sauanalogice (Afumaţi, Buftea, Snagov)

I

• Instalarea de centrale telefonice digitale în localităţile deservite în prezent de centralelemanuale (Petr ăchioaia) sau nu sunt telefonizare (Nuci) I

• Extensia reţelelor telefonice în localităţile slab telefonizate I – IITelefonizarea localităţilor neracordate lareţele telefonice

• Racordarea localităţilor: Lupania, Balta Neagr ă, Micşuneştii Mari, Micşuneşti Moar ă,Merii Petchii, Bălteni, Burias, Creaţa, Gagu, Runcu, Piteasca, Vânători, Creţuleasca,Surlari, Ordoreanca, Teghes, Dimieni

I – II

2.1.4.6. Re ţ ele energetice

• Finalizarea perioadei de testare şi intrarea în exploatare comercială a grupurilor nr. 3 şi

4 de către 100 MW din CET Bucureşti Sud, după reabilitare profundă

IContinuarea programului de reparaţii şi

investiţii pentru eficientizarea funcţionăriiechipamentelor din componenţa centralelor • Finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare acantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET

I

• Program de retehnologizare şi instalări de grupuri noi constând în proiecte de investiţii privind:

a) soluţii moderne de cogenerare dimensionate corespunzător sarcinii de bază din:

CET Grozăveşti – 50 MW I – II

CET Bucureşti Vest – 120 – 180 MW I – IICET Bucureşti Sud – 70 – 160 MW I – IICET Titan – 7 – 13 MW I

b) Retehnologizare cazane, inclusiv arzătoare cu NOx redus la CET Progresu II• Reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadr ării în cerinţele normativelor

specifice în vigoareI – II


1 2 3• Lucr ări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu I – II



75

europeneRetehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente în judeţ

• Utilizarea unor tehnologii avansate în domeniu (întrerupătoare cu hexaflorur ă de sulf,întrerupătoare cu vid, oxizi metalici, etc.)

I – II

• Înlocuirea stâlpilor de susţinere LEA ce prezintă un grad avansat de uzur ă I – IIRetehnologizări şi modernizări ale liniilor deînaltă tensiune • Remedierea traseelor LEA în vederea respectării culoarelor de protecţie specifice

conform normelor în vigoare PE104/93 şi RGU – art. 11I – II

• Generalizarea tensiunii de 20 KV (Comunele Voluntari, Dobroieşti) I – II• Înlocuirea echipamentelor degradate fizic şi moral cu echipamente performante I – II

Retehnologizări şi modernizări ale liniilor dedistribuţie de medie tensiune

• Retehnologizarea staţiilor IT/MT• Realizarea staţiilor noi Odăile şi Voluntari• Modernizarea posturilor de transformare aeriene:

a) mărirea parametrilor de siguranţă şi fiabilitate I b) extinderea utilizării transformatoarelor uscate I – IIc) echiparea gradului de încărcare în reţea a posturilor de transformare I – II

• Remedierea reţelelor existente în concordanţă cu normativele specifice (PE 106; PE 107) IÎmbunătăţirea distribuţiei energiei electricede joasă tensiune în localităţile judeţului • Extinderea reţelelor pentru racordarea celor 1.298 gospodării în prezent neelectrificate

(423 km reţea; 33 PTA)

I – II

• Remedierea iluminatului public (conf. HG 577/1997) I – IITransportul fluidelor energetice ( ţ i ţ ei,

gazolină , benzină , motorină , CLU, GPL)

• Reabilitarea reţelelor de transport şi a instalaţiilor anexe, acolo unde apare uzura fizică şi morală

I – IIMenţinerea reţelelor în bună stare defuncţionare

• Crearea drepturilor de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazulintervenţiilor la conducte) şi de determinare a dreptului de servitute legală înconformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82, Legea petrolului 134/1995art. 7 şi 8, Ordinul 52/2002 anexa 4 şi Ordinul 371/2002 anexa 4

I – II

• Controlul permanent şi paza traseului reţelelor I – IIModificarea traseului reţelelor pentrurespectarea distanţelor de siguranţă faţă

• Asigurarea distanţelor de siguranţă şi protecţie în conformitate cu prevederile legale învigoare

I – II




1 2 3acestora pentru efectuarea schimbării categoriilor de folosinţă a terenurilor slab

productiveAsigurarea creşterii eficienţei serviciilor în Dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură (îmbunătăţiri funciare I II



81

productiveAsigurarea creşterii eficienţei serviciilor înagricultur ă.

• Dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură. (îmbunătăţiri funciare,protecţia plantelor, distribuirea de îngrăşăminte chimice)

I – II

Trecerea de la o politică exclusiv agricolă lacea de dezvoltare rurală.

• Acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şiindustrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Specialde Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) măsura ”Îmbun

ătăţ

irea prelucră

riişi marketingului produselor agricole

şi piscicole.”

I

• Soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectoruluiagricol şi zonelor rurale.

• Îmbunătăţirea infrastructurii în agricultura judeţului• Iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de

bonitare pe categorii de folosinţe şi culturi în cadrul celor 6 zone: 1 – Buftea, 2 – Tunari, 3 – Afumaţi, 4 – Glina, 5 – Bragadiru, 6 – Chiajna.

Realizarea unor structuri care să contribuie

la relansarea producţiei agricole

• Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de

cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vedereaunei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei,

II

• Eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare, prestar de servicii, cumpărare;

• Creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu personalitate juridică;

• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole, înlocalităţile care obţin producţii performante vegetale şi animale: Periş, Ciolpani,

Snagov, Gruiu, Mogoşoaia, Otopeni, Br ăneşti, Petrechioaia, Jilava, Vidra, Glina,Baloteşti, Pantelimon• Încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni• Creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al

complexelor de creştere şi îngr ăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor Hidro- ameliorative I – IILucr ări sau măsuri ameliorative ale calităţii

solurilor care să prevină noi degradări sau să • Controlul apelor fratice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m)


1 2 3• Nivelare – modelare•

Lucr ări de desecare - drenaj

amelioreze situaţia existentă.



82

ă jAgro-pedo-ameliorative• Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active)• Afânare adâncă după efectuarea lucr ărilor de desecare• Lucr ări de agrotehnică antierozională (ar ături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)

Protecţie solurilor pe traseul autostr ăzii • Limitarea la strictul necesar a zonei de defrişare a terenului• Efectuarea de replantări şi lucr ări de întreţinere a plantaţiilor • Acoperirile vegetale cu tipuri şi esenţe (arbuşti şi pomi) care slă besc agresivitatea

proceselor de degradare• Măsuri de reconstrucţie ecologică pe terenurile agricole ocupate temporar şi degradate• Amplasarea organizării de şantier pe terenuri mai puţin valoroase

Silvicultura

Conservarea fondului forestier • Păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat I – II• Gospodărirea unitar ă a pădurilor din domeniul public şi privat I – II• Conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de ecosisteme, biotopuri, specii şi peisaje

în toate pădurile din judeţ I – II

• Ocrotirea speciilor forestiere valoroase (stejarul) I – II• Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor forme de vegetaţie forestier ă, în afara

fondurilor forestiere (împădurirea zonelor de luncă, a terenurilor pe care se manifestă degradări etc.)

I – II

• Crearea unei reţele unitare de arii forestiere protejate la nivelul judeţului Ilfov I• Extinderea regener ării naturale a pădurilor în zona de luncă a râurilor I – IIGestionarea durabilă a pădurii prin

desemnarea unor obiective silvoturistice şi peisagistice

• Ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi extinderea lucr ărilor de

îngrijire şi conducere a arboretelor în scopul asigur ării stabilităţii şi calităţii arboretelor în toate pădurile judeţului

I – II

• Reconstrucţia pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere ecologic (pădureaRâioasa)

I

Ajustarea structurală a silviculturii • Optimizarea structurilor administrative, respectiv a celor trei ocoale silvice Bucureşti,Br ăneşti şi Snagov

I

• Intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor I




1 2 3Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

•Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centur ă, pentru construirea autostr ăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea

I – II



85

p ş ş ş p şAeroportului Internaţional Otopeni

• Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent (ex: Bragadiru) I – IIPromovarea activităţilor de construcţie încondiţii de competitivitate şi cu respectareastandardelor de calitate

• Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele,Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari

I – II

•Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane estemai mare.

I

2.3.3. Turismul

Valorificarea resurselor turistice prindezvoltarea staţiunii turistice Snagov

• Construirea unui hotel (150 locuri), complex balnear (250 locuri) şi a unui sat devacanţă (300 locuri)

I – II

• Ciolpani – construirea unui motel (100 locuri) I – IIValorificarea resurselor prin amplificareafuncţiei turistice de recreere şi agrement • Căldăruşani – construirea unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II

•Buftea – construirea unui hotel (200 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II• Cornetu – construirea unui motel (60 locuri) I – II

• Lac Pantelimon II – construirea unui sat de vacanţă (400 locuri) I – II• Cernica – construirea a 200 de căsuţe I – II• Pusnicu – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II• Vadu Anei – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II

Promovarea turismului cultural şi aturismului de tranzit

• Mogoşoaia – construirea unui minihotel de până la 50 locuri şi a unui sat de vacanţă (200 locuri)

I – II

• Otopeni – construirea unor pensiuni care să totalizeze un număr de 100 locuri I – II• Dezvoltarea localităţii Gr ădiştea în centru agroturistic şi atestarea gospodăriilor

ţăr ăneşti care ofer ă posibilitatea de cazare şi masă conform legilor în vigoareI – II

• Construirea unor structuri turistice de alimentaţie, complementare spaţiilor de cazare I – II• Amenajarea unor structuri de agrement în localităţile Ţigăneşti, Ciolpani, Căldăruşani,

Mogoşoaia, Buftea, Cornetu, Pantelimon II, Cernica, Pusnicu, Vadu AneiI – II


1 2 3• Amenajarea ca zonă de agrement a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului

2.3.4.Servicii economice şi socialeDezvoltarea în condiţii competitive a • Dezvoltarea comer ţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă I-II



86

ţ pserviciilor economice

ţ p ţ p ş ţ

Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare

• Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi asocietăţii informaţionale

I-II

• Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în

legumicultur ă şi floricultur ă

I-II

Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a celor juridice

• Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.

I-II

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile localea unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line în toate unităţile administrativteritoriale ale judeţului

I-II

Îmbunătăţirea serviciilor sociale • Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivele, precum şi a unităţilor sanitare şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne

I - II

•Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni I• Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţilerurale

I-II

• Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru cultur ă I-II

Memoriu Etapa II

Documents

Transcript of Memoriu Etapa II