Memoriu de Prezentare Cl Frumusita Baza Agrement

7/25/2019 Memoriu de Prezentare Cl Frumusita Baza Agrement

1/24

1

str. Navelor nr3, Galati 800030 Tel/Fax: 0236411779

[email protected] www.proiect-galati.ro

MEMORIU DE PREZENTARE

conf. Anexei 5 la metologie

I.DENUMIREA PROIECTULUI:

BAZ DE AGREMENT CU SPECIFIC PESCRESCN COMUNA FRUMUIA, JUDEUL GALAI

II.TITULAR

PRIMARIA COMUNEI FRUMUSITA, JUDETUL GALATI

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Rezumatul proiectului

Necesitatea si oportunitatea lucrariiIn prezent, una dintre tintele principale ale Primariei comunei Frumusita o

constituie dezvoltarea mediului de afaceri din comuna prin exploatarea resurselornaturale ale acesteia.

Comuna este cuprinsa in Zona Pescareasca Lunca Prutului Inferior Dunarea Inferioara si are un potential insuficient exploatat in ceea ce privestepescuitul si activitatile economice de comercializare si prelucrare a pestelui.

Din acest considerent, Primaria a decis sa acceseze finantare prin ProgramulOperational de Pescuit pentru construirea unei piete de peste si sa fie partener siintr-un proiect de creare a unui punct de informare turistic destinat pescariloramatori.

In acest scop s-a intocmit la solicitarea Consiliului Local Frumusita prezentuproiect, in vederea realizarii unei baze de agrement cu specific pescaresc pe unamplasament ce a fost destinat pichetului de graniceri in scopul cresterea

diversitatii activitatilor economice desfasurate in zona, in special prin valorificarearesurselor comunei - in speta a potentialului piscicol, prin crearea unei baze deagrement pe malul raului Prut in care pescarii amataori dar si cei autorizatiorganizati ca intreprinderi familiare, persoane fizice autorizate, asociatii familiale,etc., sa ai posibilitatea sa se cazeze intr-o locatie moderna, amplasata intr-un peisajpitoresc.


2/24

2



Proiectul propus spre finantare se incadreaza in Masura 1 Dezvoltareainfrastructurii pentru ecoturism si agrement cu profil pescaresc, Operatiunea 1.1 Amenajarea de baze pentru ecoturism si /sau agrement cu specific pescaresc siare ca obiectiv general crearea infrastructurii necesare pentru practicareaecoturismului si agrementului in scopul valorificarii turistice a resurselor localelegate de sectorul piscicol. Obiectivul general al proiectului se conformeaza sirespecta acest obiectiv al masurii si se concretizeaza in reamenajarea unei cladirivechi si transformarea acesteia intr-o baza de agrement moderna, destinatapescarilor.

Situatia existenta

UAT Frumusita cuprinde 3 mari localitati , respectiv Frumusita, Ijdileni siTamaoani, are o populatie de circa 4800 de locuitori

Comuna este pozitionata la 25 km distanta de Galati, este strabatuta de 2cursuri de apa- Chineja si Prut, este inclusa in Zona Pescareasca Lunca PrutuluiInferior-Dunarea Inferioara, principalele activitati desfasurate in zona fiindagricultura, cresterea animalelor, executarea de lucrari cu utilaje agricole, incepandcu 2010 fiind construite in comuna si parcuri eoliene. De asemenea, aceastacomuna este inclusa si in Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului si este recunoscutasi pentru faptul ca aici se pot realiza activitati de pescuit industrial si sportiv in celedoua rauri care o traverseaza. Prin urmare, comuna Frumusita se preteaza pentru

dezvoltarea activitatilor de ecoturism, dar si intensificarea activitatilor de pescuit siprocesare a pestelui.

Amplasamentul este situat n extravilanul comunei Frumuia, la cca. 8 kmest de drumul naional DN26 (Galai Oancea), accesul fcndu-se prinintermediul unui drum de exploataie.

Proiectul vizeaza constructia unei baze de agrement destinata pescariloramatori sau autorizati ce pescuiesc in zona Comunei Frumusita.

Investitia se va realiza prin reabilitarea unui grup de 3 cladiri aflate inpatrimoniul Primariei Frumusita, cladiri ce au fost primite prin transfer de la MAI.

Anterior pe amplasament a functionat un pichet de graniceri, cunoscut sub

denumirea de Cazarma Brates.Cladirile fostului Pichet de Graniceri (Cazarma Brates) au functionat in

teritoriul comunei Frumusita pna cnd a luat fiinta Politia de Frontiera, acestea aufost transferate prin protocol catre Consiliul Local al comunei Frumusita, suntevidentiate in inventarul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public si privat alcomunei Frumusita, in prezent aceste cladiri si terenul aferent sunt in domeniulpublic, avnd destinatia stabilita baza de agrement, activitati sportive si turism.


3/24

3



Comuna Frumusita beneficiaza de potential economic in vederea practicariipescuitului sportiv si amator precum si pescuitul industrial in Rul Prut, RulChineja si Baltile adiacente Rului Prut.

In prezent pe teren exista o serie de 3 constructii, prezentnd un gradavansat de uzura, acestea fiind:

- Pavilionul nr.1Corp principal- Pavilionul nr.2Magazie- Pavilionul nr.3fost grajdConstructiile au o vechime relativ mare, anii construirii fiind 1954 pentru

grajd, respectiv 1958 pentru corpul principal si magazie.Constructiile sunt din zidarie de caramida, cu fundatii din beton si tavane

din lemn cu acoperire tip sarpanta din lemn si invelitoare din tabla.Starea tehnica a constructiilor de pe amplasament in baza expertizarii se

prezinta astfel: constructiile prezinta degradari reprezentate de desprinderi ale tencuielilor

peretilor, scari de acces rupte si desprinse de acestea. Constructiile deasemenea prezinta degradari majore reprezentate de fisuri si crapaturi att lanivelul peretilor din caramida, ct si la nivelul fundatiilor, tavane fisurate sicrapate. Fisurile au dispuneri diferite, fiind verticale, orizontale si subdiferite unghiuri;

degradari ale elementelor de lemn (ale planseului si ale sarpantei) precum si

ale invelitorii. Sistemul de preluare a apelor este distrus degradari ale pardoselilor se observa producerea de fenomene de tasare diferentiata in diferite zone ale

constructiilor; terenul adiacent trotuarelor constructiilor prezinta cote de nivel cu valori

mai mari dect ale trotuarelor, astfel inct sistematizarea verticala si in plana terenului adiacent a devenit necorespunzatoare, favoriznd acumulareaapelor de precipitatii si infiltrarea acestora in terenul de fundare aferentconstructiilor;

in partea de est a corpului principal exista un fost camin de beton, in prezentnefunctional si degradat, in fapt un accident de teren care urmeaza sa fieeliminat si rezolvat corespunzatorMentionam dezvoltarea haotica a unor arbusti la limita fundatiilor

constructiilor intre trotuare si constructii, acestia in vederea realizarii investitieivor fi eliminati impreuna cu radacinile lor.


4/24

4



Analiza geotehnica

Conform studiului geotehnic efectuat pe amplasament, rezult c stratificaiaterenului este urmtoarea:- 0,000,80 0,90 m umplutur eterogen de pmnt nisipos glbui cu

resturi de crmizi; afnat, umezit.- 0,800,90 6,00 mteren dificil de fundare constituit din depuneri

aluvionare recente, saturate, neconsolidate, cu aspect de ml, cu intercalaii de ml,lentile de pmnturi cu resturi vegetale incomplet transformate, cu grosimicentimetrice i la diferite niveluri i resturi fine de cochilii, n general cuconsisten redus i cu compresibilitate ridicat i foarte ridicat.

Nivelul hidrostatic al pnzei de ap subteran se afl la adncimi mai mari

de 6,00 m.Amplasamentul se ncadreaz n zona de hazard seismic descris n valoareade vrf a acceleraiei orizontale a terenului ag = 0,30 g (acceleraia terenului pentruproiectare) determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR)corespunztor strii limit ultime. Valoarea perioadei de control (col) a spectruluide rspuns este Tc = 0,7 sec.

Presiunea convenional de calcul este de 60 KPa.

SITUATIA PROPUSA

Baza de agrement ce urmeaza sa fie reabilitata in comuna Frumusita este inpatrimoniul unitatii administrativ teritoriale, urmand ca viitoarea unitate decazare sa fie inchiriata turistilor care doresc sa pescuiasca in raul Prut si inbaltile din zona, dar si celor care ajung in zona si isi doresc sa ramana pestenoapte in localitatea Frumusita. Clientii bazei de agrement vor fi atat pescariautorizati cat si persoanele fizice care domiciliaza in comuna Frumusita, dar siin localitatile situate pana la 40 de km distanta fata de amplasarea acesteia,precum si cei care tranziteaza zona;

Se estimeaza ca in baza de agrement vor fi cazati aproximativ 80 pescari peluna.

Baza de agrement este dotata cu bucatarie si sala de servit masa, la cerere sepot organiza evenimente unde vor fi servite mancaruri din peste.

In ceea ce priveste concurenta, baza de agrement ce va fi deschisa inComuna Frumusita nu va avea competitori intrucat in mediul rural al judetuluiGalati nu exista o astfel de locatie.

Segmentul de piata al UAT, in ceea ce priveste serviciile de cazare, se ridicala un numar de circa 960 de persoane /an , urmand ca anual sa isi mareascaportofoliul de clienti ca urmare a cresterii notorietatii bazei de agrement sidezvoltarii ecoturismului si pescuitului in zona;


5/24

5



Lucrarile de baza, care urmeaza sa fie realizate in cadrul acestei investitii

sunt:Lucrari de structura:Consolidarea infrastructurii + suprastructurii cu benzi si centuri de beton

armat + planseu de beton armat: realizarea unui sistem de subzidiri fundatii in scopul incadrarii in adancimea

de inghet precum si pentru asigurarea unui echilibru la nivelul talpii defundare

realizarea unui sistem de benzi orizontale si verticale din beton armat curolul de a rigidiza suprastructura

realizarea unui planseu peste parter din beton armat, pentru a se crea efectul

de saiba rigida intre elementele verticale ale structurii refacerea in totalitate a sarpantei

Lucrari de arhitectura- compartimentari interioare;- refacere finisaje interioare si exterioare- realizare sarpanta + invelitoareLucrari de instalatii

- refacerea instalatiei electrice;- introducerea instalatiei sanitare;- introducerea instalatiei termice si ventilatii;

- realizarea retelelor hidroedilitare prin alimentare cu apa de la un put foratsi canalizare la fosa septica;

Lucrari de sistematizare verticala- remedierea si refacerea sistematizarii pe verticala si in plan a terenului din

jurul constructiilor cercetate, cu pante care sa asigure o indepartare rapida a apelordin precipitatii, cazute sau scurse spre amplasament, in afara constructiei, spre unemisar in functiune. Acest lucru se va realiza cu ajutorul unor trotuare de protectie,rigole sau santuri de garda dalate, verificate periodic si mentinute in functiune;

- remedierea tuturor degradarilor survenite la pardoselile constructiilor si la

scarile de acces;- eliminarea vegetatiei - arbusti, crescuti haotic intre constructii si trotuare;- rezolvarea accidentelor de teren - ex. caminul betonat din partea de est a

corpului principalLucrarile de modernizare constau in refunctionalizarea spatiilor, refacerea

finisajelor in totalitate (interioare si exterioare), introducerea instalatiilor sanitare,termice (prin realizarea unei centrale termice pe lemne), refacerea instalatiei


6/24

6



electrice in intregime), realizarea de retele hidroedilitare noi (gospodarie de apa cuput forat pentru alimentare cu apa si canalizare la fosa septica vidanjabila), lucraride sistematizare verticala.

Functional cele trei constructii vor cuprinde urmatoarele spatii:Pavilionul nr.1 va cuprinde celulele de cazare si spatiul de alimentatie

publica respectiv: receptie grupuri sanitare 4 camere cu doua paturi si grup sanitar propriu 2 camere cu doua paturi fara grup sanitar hol

coridor sala de mese bucatarie vestiar cu grup sanitar spatiu depozitare

Pavilionul nr.2 va fi destinat personalului si cuprinde: dormitor cu trei paturi grup sanitar hol camera de odihna

Pavilionul nr.3 va cuprinde centrala termica si magazia de lemne.Centrala termica va fi echipata cu un cazan din otel cu gazeificare cu

puterea termica 80 kw si va functiona cu combustibil solidlemne.Cazanul se va racorda la un cos de fum din inox montat la exterior si care va

avea dimensiunile Dn 30 cm si H= 8m.

Sistem constructiv

Cele trei construcii vor fi consolidate cu supralrgiri de tlpi de fundaii,stlpi, centuri i planee din beton armat, cu acoperi tip arpant din lemn invelitoarea tip Lindab.

Categoria construciilor dup consolidare va fi C importan normal.FinisajeFinisajele exterioare vor consta n tencuieli tip Baumit pe termosistem, cu

soclu placat cu piatr natural i nvelitoare tip Lindab de culoare maro rocat.La interior va fi folosit gresia la pardoseli n spaiile umede i de circulaie

i mocheta n camerele de cazare.Zugrvelile la perei i tavane vor fi lavabile.


7/24

7



UTILITI

Alimentarea cu apAlimentarea cu apa se va faceprin intermediul unui pu forat, ce se va

executa la adancimea H= 45 m, in sistem HCl, cu coloana 180mm, pentru undebit prelevat de cca. 7 mc/h.

Forajul se va echipa cu conducta de aspiratie si electropompa submersibila.Pentru asigurarea debitului si presiunii la consumatori in cabina putului se

va monta instalatia de pompare cu hidrofor.Dupa terminarea lucrarilor se va institui zona de protectie sanitara cu regim

sever prin imprejmuire cu plasa de sarma (pe stalpi de beton) , conform HG931/2005.

CanalizareaEvacuarea apelor uzate se va face prin reteaua de canalizare la fosa septic

vidanjabil. Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica se va face din BMP( bloc de masura siprotectie trifazat) . Bransamentul se va realiza de catre S.C. Electrica S.A. dupaobtinerea avizului de racordare .

Instalatii termice- nclzirea spatiilor se va face cu o central termic pe lemne.

Centrala termica va fi echipata cu un cazan din otel cu gazeificare cu puterea

termica 80 kw si va functiona cu combustibil solidlemne.Cazanul se va racorda la un cos de fum din inox montat la exterior si care va

avea dimensiunile Dn 30 cm si H= 8m.

Elemente de bilan teritorial

- Suprafaa terenului: St = 8.276,00 mp- Pavilion nr.1: Aria construit Ac1 = 348,61 mp

Aria desfurat Ad1 = 348,61 mpRegim de nlime: Parter

- Pavilion nr.2: Aria construit: Ac2 = 45,22 mpAria desfurat Ad2 = 45,22 mpRegim de nlime: Parter

- Pavilion nr.3: Aria construit Ac3 = 60,22 mpAria desfurat: Ad3 = 60,22 mp

Regim de nlime: Parter

- Aria construit total: Ac = 458,05 mp


8/24

8



- Aria desfurat total: Ad = 458,05 mp

- Procent de ocupare al terenului: P.O.T. = 5,5 %- Coeficient de utilizare al terenului C.U.T. = 0,055- descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat

de execuia investiiei:Nu sunt necesare lucrri speciale de reconstrucie ecologic, se vor lua doar

msuri de meninere a cadrului natural existent.Beneficiarul va lua toate msurile necesare de reamenajare a spaiului

adiacent construciilor, dup finalizarea lucrrilor.- ci noi de acces sau schimbri ale celor existente : nu este cazul- resursele naturale folosite n construcie i funcionare : nu este cazul

- metode folosite n construcie : uzuale-planul de execuie, cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune,exploatare, refacere i folosire ulterioar : nu este cazul

- relaia cu alte proiecte existente sau planificate : nu este cazul- detalii privind alternativele care au fost luate n considerare : nu este cazul- alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului (de exemplu,

extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii detransport al energiei, eliminarea apelor uzate i a deeurilor): nu este cazul in afaracelor descrise

- alte autorizaii cerute pentru proiect: nu este cazul

Localizarea proiectului:- distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei

privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat laEspoo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001: nu este cazul

Folosintele actuale ale amplasamentului care pot oferi informatii privindcaracteristicile fizice ale mediului, atat naturale cat si artificiale si alte informatiiprivind:

Politici de zonare si folosire a terenuluiLucrarile propuse prin prezentul proiect au caracter permanent /definitiv.Vor fi ocupate temporar suprafete adiacente doar pe perioada executiei

lucrarilor.

Areale sensibile

Conform deciziei etapei de evaluare initiala nr. 411/25.06.2014, emisa deAgentia pentru Protectia Mediului Galati, amplasamentul propus pentru realizareainvestitiei intra sub incidenta O.U.G. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale


9/24

9



protejate , conservarea habitatelor , a floriei si a faunei salbatice ( Natura 2000 -siturile ROSPA0070Lunca PrutuluiVladestiFrumusita si ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului.

Coordonatele stereo 701. Y = 746196.01 X = 467619.892. Y = 746300.80 X = 467618.583. Y = 746302.66 X = 467541.164. Y= 746191.54 X = 467544.53

1. 4539 52.37N, 2809 31.93E,2. 4539 52.17N, 2809 36.92E,3. 4539 49.51N, 2809 36.72E,

4. 4539 49.86N, 2809 31.81E,

Natura 2000 se bazeaza pe principiul dezvoltarii durabile.Scopul acesteia nu este de a opri activitatile economice , ci de a stabili

limitele in care acestea se pot desfasura simultan cu protejarea biodiversitatiiEuropene.

Prin proiectul propus s-a urmarit sa nu fie afectate habitatele si speciile rareprezente.

- detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat nconsiderare: nu este cazul.

Caracteristicile impactului potenial, n msura n care acesteinformaii sunt disponibile

Impactul potential asupra mediului va aparea in faza de constructie in timpulexecutiei urmatoarelor lucrari:

- lucrri de amenajare teren, inclusiv excavri i nivelri- excavarea fundaiilor i realizarea infrastructurii obiectivelor- transportul pmntului excavat- transportul balastului necesar realizrii fundaiilor- construcia cldirilor i a instalaiilor interioare

- realizarea reelei de conducte exterioare- realizarea amenajarii trotuarelor interioare

Se apreciaz faptul c traficul va fi extrem de redus revenind zilnic si nu vaavea un impact negativ asupra cilor rutiere.

Pe perioada executrii lucrrilor, antierul va fi mprejmuit cu panouridemontabile de organizare antier i se va urmri asigurarea ordinii i cureniei nantier.


10/24

10



IV.SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

1.Protecia calitii apelor:

- sursele de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul :

Sursa de apa va fi asigurata dintr-un put forat ce se va executa la adancimea de45m in sistem HCL cu coloana 180mm, pentru un debit prelevat de cca. 7 mc/h.

Apa va fi utilizata numai in scop menajer.Evacuarea apelor uzate menajere (de la oficiu si grupuri sanitare) se va face

printr-o retea de canalizare proiectata intr-o fosa ,respectanduse indicatorii de

calitate prevzui n HG 188/2002, completat cu H.G. 352/2005.Protectia apelor subterane este rezolvata prin utilizarea conductelor de

alimentare cu ap si a conductelor de evacuare bine etanate in canale de protectie.

- masuri de reducere a impactului in timpul executiei

Pentru asigurarea unor condiii normale de lucru, sub aspectul protecieimediului, precum i pentru reducerea la minimum a posibilitilor de poluare, sevor adopta urmtoarele msuri:

- ntreinerea utilajelor, schimbul de ulei i alimentarea cu motorin aacestora nu se va face niciodat n amplasament; operaiile se vor face numai de

ctre personal instruit astfel nct s previn mprtierea produselor petroliere;- alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei i reparaiilecurente se vor efectua numai n zone special amenajate n acest scop;

- respectarea strict a sistemului de gestionare a deeurilor.- evacuarea corespunztoare a resturilor de ulei si alte lichide.

2.Protecia aerului:

- sursele de poluani pentru aer, poluani :In perioada de executie poluarea se produce prin

- gazele provenite din arderea carburantilor in motoarele utilajelor detransport- pulberi antrenate prin circulatia vautovehiculelor in santier

In perioada de exploatare poluarea se produce prin- gazele provenite din arderea carburantilor in motoarele utilajelor de

transport- gazele arse de la centrala termica ce functioneaza cu combustibil solid


11/24

11



- instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer :Nu este necesar sa fie prevazute instalatii speciale pentru epurarea aerului.Noxele produse atat in faza de executie cat si exploatare ( H2S, CH4, CO2,

NO2 etc. ) sunt practic insignifiante, putand produce doar un usor disconfortolfactiv in imediata vecinatate a sursei, unde nu sunt insa aplicabile prevederileSTAS 12574/87.

Evacuara gazelor arse de la centrala termica se va face printr-un cos de fumdin inox cu Dn 30 cm si H=8 m.

Indicatorii de calitate a gazelor arse evacuate in atmosfera trebuie sa seincadreze in valorile limita de emisie prevazute in anexa 2 la ordinul 462/1993Conditii tehnice privind protecia atmosferei" cazane cu combustibil solid.

3.Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor:

- sursele de zgomot i de vibraii :Sursele de zgomot provin de la utilajele in miscare in timpul realizarii

obiectivului, nivelul maxim la limita proprietii ncadrndu-se n limitele maximeale STAS 10009/88 i STAS 6156.

- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului ivibraiilor : nu este cazul

4.Protecia mpotriva radiaiilor:

- sursele de radiaii : nu este cazul- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva radiaiilor: nu este

cazul

5.Protecia solului i a subsolului:

- sursele de poluani pentru sol, subsol i ape freatice :Sursele posibile de poluare sunt deeurile provenite din construcii, cele

menajere, ambalajele i resturile alimentare. Deeurile din construcii din lemn serecupereaz sau se utilizeaz la nclzit, cele menajere n cantitate de 1,0 mc/ lunse colecteaz n pubele metalice nchise, celelalte se depoziteaz temporar n loculspecial amenajat din incinta (pe sortimente) i apoi se preiau de o firmspecializat cu care exist contract.


12/24

12



- lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsoluluiPrin montarea corecta si etaneitatea conductelor subterane se previne

poluarea solului i subsolului.Deasemeni se impune o depozitare corecta a deseurilor.

6.Protecia ecosistemelor terestre i acvatice:- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:

6.1 Localizarea proiectului in raport cu ariile naturale protejateConform deciziei etapei de evaluare initiala nr. 411/25.06.2014, emisa de

Agentia pentru Protectia Mediului Galati, amplasamentul propus pentru realizareainvestitiei se suprapune peste siturile ROSPA0070Lunca Prutului Vladesti

Frumusita si ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului.

Coordonatele stereo 701. Y = 746196.01 X = 467619.892. Y = 746300.80 X = 467618.583. Y = 746302.66 X = 467541.164. Y= 746191.54 X = 467544.53

Coordonate geografice GPS

1. 4539 52.37N, 2809 31.93E,2. 4539 52.17N, 2809 36.92E,3. 4539 49.51N, 2809 36.72E,4. 4539 49.86N, 2809 31.81E,

6.2 Caracterizarea ariilor naturale protejate in interiorul carora se va

dezvolta investitia propusa :- ROSPA0070Lunca PrutuluiVladestiFrumusita- ROCSI0105Lunca Joasa a PrutuluiParcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior este o arie natural

protejat cu regim de rezervaie cu o suprafa de 8247 ha, constituit prin apariiaH.G. 2151/2004 n scopul proteciei i conservrii biodiversitii din luncainundabil a rului Prut

Importana ecologic acestui parc, rezult prin caracterul de poart deintrare n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii a prii terminale a rului Prut,respectiv prin specificitatea de traseu a trei coridoare majore de migraie apsrilorcare clocesc pe teritoriul Eurasiei - traseul East Elbic (pe tot traseul raului


13/24

13



Prut), traseul Carpatic (care se regsete de-a lungul rului Siret) i traseul Pontic(spre nordul continentului european)

6.2.1 Importanta

Teritoriul parcului exceptnd Lacul Brate, a fost declarat Sit de ImportanComunitar (SCI) ROSCI0105, ca parte integrant a reelei ecologice europeneNatura 2000, prin Ordinul Ministerului Mediuluii Dezvoltrii Durabile, nr. 1964din 13.12.2007, iar ntreg teritoriul parcului a fost desemnat prin Hotrrea deGuvern nr. 1284/24.10.2007 i ca Arie Special de Protecie Avifaunistic (SPA)n cadrul reelei ecologice europene Natura 2000.

6.2.2 Delimitare

Parcul se afl n suduli estul judetului Galati, avnd urmtoarele limite: spre Npornete din dreptul Cotului Rusului, de la confluena rurilor Elan

i Prut spre S pornete de la confluena Prutului cu Dunrea (inclusiv Insula

Cruului, Balta Ztun) spre V are ca limit colinele Covurluiului spre E se afl grania de stat cu Republica Moldova pe o lungime de

122,4 km, pn la limita cujudeul Vaslui.Are o lungime de 145 km i din suprafaa sa, 62% este ocupat de diferite

ecosisteme acvatice (curs de ap, lacuri, bli sau zone mltinoase), 25% esteocupat de pduri de lunc, 6 %puni, 7% terenuri agricole, construcii, drumurii altele, iar culturile agricole ocup un foarte mic procent de 4%. Se mai gsescpajiti umedei alte tipuri de ecosisteme.

6.2.3 Geologie i geomorfologie

Bazinul hidrografic Prut n zona sa inferioar de pe teritoriul judeuluiGalai, se ncadreaz n marea unitate geomorfologic a Podiului Moldovei,subunitatea Platforma Brladului cu sectorul su Platforma Covurlui, care estesubdivizat la rndul ei n colinele Covurluiului i Cmpia Covurluiului. Dinfragmentarea reliefului s-au separat trei unitti geomorfologice: platouri, vi iLunca Prutului.

Din punct de vedere geologic n fundamentul parcului se regasescformaiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alctuite dinisturi cristaline i sedimente paleozoice triasice si jurasice, cutate n orogenezahercinici kimmeric veche.


14/24

14



n partea de nord a arealului n triasic, peste fundament s-au depus gresii,argile viinii, calcarei dolomite, peste care se gsesc formaiuni jurasice cu argilecrmizii cu gresiii calcare organogene, ce au un caracter discontinuu.

Peste acestea apar depozite subiri paleogene medii i sarmaiene alctuitedin calcare, marne, argile i nisipuri. n partea sud, depozitele sarmaiene suntfoarte subirii cuprind argile marnoasei nisipuri. Peste acestea apar formaiunilepliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioarei medii,ce caracterizeaz cea mai mare parte a interfluviilor i teraselor. n lunca Prutuluisunt specifice depozitele holocene superioare alctuite din depozite loessoidenisipurii pietriuri, care corespund aluviunilor actuale depuse.

Geomorfologic relieful luncii se prezint n general plan, cu o pantcontinu de la nord spre sud. Transversal terenul este nclinat spre rul Prut (est).

Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful estereprezentat de forme de acumulare (grinduri) i forme negative (foste lacuri, grle,balti si mlatini).

Altitudinea reliefului variaz ntre 3 m n Lunca Joasa a Prutului Inferior (laconfluena cu Dunrea) i 209,4 m pe Dealul Cocoului. Lunca Prutului arealtitudini de 1020 m n partea nordic (la nord de Oancea) i sub 10 m sprevarsarea n Dunare. Valorile altitudinii cresc spre nordi spre vest.

6.2.4 Reeaua hidrografic

Este alcatuit din rul Prut i afluenii lui (Horincea, Oancea, Seaca,Stoeneasca, Brneti) si Chineja (se varsa n Lacul Brate).

6. 2.5 Clima

Este temperat continental cu puternice influene excesive.

6.2.6 Componente

Lunca inferioar a Prutului pe o lungime de 122 km, aflat ntre talvegulapei i digul de aprare mpotriva inundaiilor - pe poriunea GiurgiuletiVam i localitatea Vldeti, iar n amonte - aflat ntre talvegul rului ifaleza Podiului Covurlui (Colinele Covurlui), zon aflat n regim liber deinundaie;

Zona Dunarii (12 km) - aflat ntre talvegul fluviului i digul de apararempotriva inundaiilor.


15/24

15



Zona Brate, respectiv Lacul Brate - cu alimentare prin canalul Ghimia dinrul Prut.

6.2.7 Zone de conservare special:

Lacul Brate (2.120 ha), supranumit "Balatonul Romaniei"[7], inclusivpepiniera piscicol, zona de stufri i vegetaie palustr;

Ostrovul Prut zona ndiguit a Prutului ntre Punct Vam Giurgiuletii Vldeti, care

include parcelei subparcelele forestiere, lacuri, blii zon de stufri zona inundabil a rului Prut care include: Lacul Pochina Rogojeni, inclusiv zona aferent de stufri i vegetaie

palustr zona Vdeni situat ntre confluena prului Stlpului cu rul Prut i

hotarul de nord al judeului Galai cu judeul Vaslui, care include LaculTeleajen, Blile Caciai Mata-Rdeanu precumi zonele de stufri,suprafee agricole, punii pdure de frontier

6.2.8 Arii naturale protejate cu regim de rezervaie natural: Lunca Joas a Prutului: 81 ha din extremitatea nord-estic a Judeului

Galai, aflate n cuprinsul complexului agro-piscicol Mata-Rdeanu peteritoriul comunei Cavadineti - sat Vdeni, reprezentnd de fapt o suprafainclus n Balta Mata,

Lacul Pochina: 75 ha de balt a rului Prut, aflate n nord-estul judeului peraza administrativ a comunei Suceveni - sat Rogojeni, din estulintravilantului acestui sat

Lacul Vlcua: 42 ha situate pe raza administrativ a comunei Mstcanisat Drculeti, respectiv n zona ndiguit a rului Prut

Ostrovul Prut: 62 ha situate pe Dunre n dreptul gurii de vrsare a Prutuluin fluviu, pe raza administrativ a municipiului Galai. Propriu-zis,despletete Dunrea n dou brae,cel nordic fiind navigabil.Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importan Comunitar Lunca

Joas a Prutului, n proporie de 98%, iar n cazul Ariei de Protecie SpecialLunca Prutului VldetiFrumuia procentul este de 63%.

6.2.9 Biodiversitate

Principalele ecosisteme existente n Lunca Joasa a Prutului Inferior sunt celeacvatice (cca. 60% din suprafa) - reprezentate de rul Prut, fluviul Dunarea ,lacurii bli naturale sau amenajate piscicoli, cele forestiere.


16/24

16



Mai puin sunt reprezentate terenurile arabileipunile.

6.2.10 Habitate

Ruri, lacuri, mlatiniTipuri de habitate:

Ape statatoare oligotrofe pn la mezotrofe Lacuri eutrofe naturale Lacuri distroficei iazuri; Ruri cu maluri nmoloase

6.2.11 Flor i faun

Flora este constituit din vegetaie palustr (de balt) asociat cu ceaacvatic, precum i comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile, cu specii de:rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papur (ypha latifolia), stuf(Phragmites communis) sau vegetaie ierbacee precum coada calului (Equisetuniarvense), izma broatei (Mentua aquatica), sgeata apei (Sagitaria sagitifolia),iarba mlatinii (Juncus effusus), piciorul cocoului (Ranunculus lingua), rogozul(Carex sp.),ipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de ap (Cicuta virosa), rosatea(Buttomus umbelatus), coadaoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului(Capsella bursa-pastoris), plutnia (Nymphoides peltata), troscotul de ap

(Polygonum amphibium), ciulinul de balt (Trapa natans), broscria(Potamogeton natans), lintia (Lemna sp.), petioara (Salvinia natans) . Alturiapar troscotul de balt, nufrul galben, nufrul alb, Urticularia vulgaris (o plantacarnivora acvatica).Speciile mezofile i mezohidrofile de lunc sunt reprezentate de: firu (Poapratensis), piu (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul,(Trifolium repens), pirul trtor (Agropyrum repens)Pajitile de altitudine joasi cele stepice panonice de loess sunt populate de speciixerofitei xeromezofite, mai puine de cele mezofile i sunt folosite n principal cai puni, poriunile cu fnee fiind puine. Valoarea acestora este const n faptulc sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frn n eroziunea desuprafa a solurilor. Ca specii se regsesc Stipetum capillatae, negara (Stipacapillata), piuul (Festica valesiaca), brboasa (Botriochloa ischaemum), pelinia(Artemisa austriaca), scrntitoarea (Potentilla argentea), laptele cinelui(Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis,Dactylis glomerata, Festuca pratensis) i leguminoase (Medicaro satriva,Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus).


17/24

17



n anumite locuri improprii agriculturii i desfurrii punatului se ntlnesctufriuri n special depducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa),corn (Cornus mas)i mce (Rosa canina). Mai rar pot fi vzute scumpia (Cotinuscoggygria), sngerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important n proteciaversanilori refacerea profilului.Habitatul reprezentat de pduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozitealuvionare recente, situate n cursul major al rurilor, expuse inundaiilor i esteconstituit din arbori de esen tare, cu specii de stejar (Quercus robur), ulmul(Ulmus laevis), frasinul (cu specii de Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia).Zvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic i cu exces deumiditate freatic. Vegetaia lemnoas este alctuit mai ales din esen e moi ca:salcie (Salix alba), plop alb (Populus alba), ctin roie (Tamarix ramosisimd)

Fauna este reprezentat de fiine care coabiteaz n biotopul de zon umed,astfel au fost identificate 239 de specii de psri, dintre care 50 sunt incluse nCartea Roie a vertebratelor din Romnia ca specii vulnerabile, periclitate saucritic periclitate, dintre care: grlia mic, raa roie, codalbul, cristelul de cmp,becaina mare, culicul cu cioc subire (specii ameninate pe plan global); grliamare, raa cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru,corcodelul de iarn (specii de biom), ferestraul mic, fluierarul cu picioare verzi,cinteza de iarn.

Dintre speciile vulnerabile n Europa, pe teritoriul parcului natural suntntlnite: strcul pitic, barza neagr,oimul de sear, turturica, pescruul albastru,ghionoaia sur, lstunul de mal. Aria protejat asigur condiii de cuibrirei pasajpentru mai multe specii, printre care i strcul galben (Ardeola ralloides), egretamare (Egreta alba), strcul cenuiu (Ardea purpurea), ignuul (Plegadisfalcinellus), loptarul (Platalea leucorodia), egreta mic (Egretta garzetta), barzaneagr (Ciconia nigra), cristelul de cmp (Crex crex), culicul mare (Numeniusarquata), sfrnciocul roiatic negru (Lanius collurio), raa suliar sau fluierarul demlatin. Specii care au fost observate rar: acvila mic, oimul dunrean sauvnturelul mic.

Molutele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodeleterestre, acvaticei bivalve (scoici)

Peti: sunt reprezentate speciile de ap dulce cum ar fi iparul, linul,tiuca,crapul, alul, somonul. Sunt i pecii far valoare economica precum obletele(Alburnus alburnus), svrluga (Cobitis taenia), iparul (Misgurnus fossilis), boara(Rhodeus amarus).

Reptile: arpele ru (Coluber caspius), oparla de cmp (Lacerta agilis),guterul (Lacerta viridis)


18/24

18



Batracieni: broasca rioas verde (Bufo viridis), broasca de pmnt(Pelobates fuscus),estoasa de balt (Emys orbicularis), brotcelul (Hyla arborea)Insecte (exista aici specii rare de libelule)

Mamifere: pisic slbatic (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul destep (Putorius eversmanni), cpriorul (Capreolus capreolus), mistreul(Susscrofa), bizamul (Ondatra zibethica), acalul (Canis aureus), vulpea (Vulpesvulpes), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), popndul (Spermophiluscitellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de ap(Myotis daubentonii) i liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoarepentru calitatea apelor.

6.3 Prezenta si efectivele /suprafetele acoperite de specii si habitate

in zona proiectului

Avand in vedere ca pe amplasament a functionat un pichet de granicericunoscut sub denumirea de ,, Cazarma Brates , nu se poate vorbi despre oprezenta numeroasa a habitatelor naturale, cu atat mai putin de flora si fauna deinteres conservativ.

6.4. Legatura proiectului cu managementul conservarii ariilor de

protectie avifaunistica si de interes comunitar .

Proiectul propus nu are legatura directa si nu este necesar pentrumanagementul conservarii ariei naturale protejate.

6.5. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din

ariile de protectie avifaunistica si de interes comunitar

Impactul asupra speciilor si habitatelor din Sit-urile ROSPA0070- LuncaPrutului - VladestiFrumusita si ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului estenesemnificativ avand in vedere urmatoarele aspecte:

- pe amplasamentul propus au existat constructii , prin prezentul proiect serealizeaza doar reabilitarea si modernizarea acestora

- suprafata afectata de prezentul proiect este relativ mica raportata lasuprafata ariei protejate

- ca urmare a tulburarii linistii in zona , fauna existenta pe amplasament(pasari, reptile, batracieni, insecte) se va deplasa in zona adiacenta obiectivului.


19/24

19



4.6 Concluzii privind impactul potential asupra mediului :

Pe amplasamentul analizat si in imediata vecinatate nu se regasesc habitatenaturale si/sau specii de interes ce ar putea fi afectate de implementareaproiectului.

Suprafata construita raportata la suprafata terenului ce face obiectulprezentului proiect este relativ mica .

Proiectul nu afecteaza direct sau indirect zone de hranire, migratie sauodihna;

Avand in vedere destinatia anterioara a imobilelor existente pe amplasamentrealizarea investitiei nu este de natura sa aduca modificari fizice in cadrul ariilornaturale protejate.

- realizarea si functionarea obiectivului nu determina aparitia unui impactdirect asupra ariilor naturale protejate, nu provoaca pierderea unuor habitate deinterese din Sit-urile ROSPA0070 Lunca Prutului Vladesti Frumusita si -ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului

- in ceea ce priveste managementul deseurilor solide, avand in vederecaracteristicile lucrarilor si amploarea acestora se apreciaza ca deseurile generatesunt in cantitati reduse, pot fi usor gestionate si deasemenea poata fi usor prevenita

aparitia unor situatii de poaluare accidentala. Nici natura si nici amploareaobiectivului nu determina aparitia unor cantitati ce ar pune in pericol integritateaariilor protejate.

- realizarea si functionarea obiectivului nu determina izolarea reproductivaa speciilor caracteristice Sit-urilor ROSPA0070Lunca PrutuluiVladesti

Frumusita si - ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului.- proiectul nu implica in nici un fel utilizarea resurselor de care depinde

diversitatea biologicaAvand in vedere caracteristicile terenului vizat de proiect, natura si

amploarea lucrarilor prevazute sa se execute se apreciaza ca realizarea proiectului

nu afecteaza intergritatea ariilor protejate ROSPA0070Lunca PrutuluiVladestiFrumusita si - ROCSI0105Lunca Joasa a Prutului,

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii,monumentelor naturii i ariilor protejate.

Nu este cazul.


20/24

20



7.Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public:- identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile

umane, respectiv fa de monumente istorice i de arhitectur, alte zoneasupra crora exist instituit un regim de restricie, zone de interestradiional etc:

Nu este cazul.

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i aobiectivelor protejate i/sau de interes public.

Nu este cazul.

8.Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament:- tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate;Deeurile rezultate sunt de tip- menajer, buci de plastic, sticl, hrtie,

fragmente de lemn de la ambalaje, diferite materiale folosite la igienizat, pungi,cutii. O parte din ele sunt recuperabile i se trateaz ca atare. Deeurile rmase dinconstrucii ce nu se pot recupera sunt preluate pe baz de contract de firmspecializat. Deeurile menajere colectate n pubele se transport la rampa de

gunoi a localitii. Se estimeaz producerea unei cantiti totale de aproximativ 1,0mc deeuri/ lun.

- modul de gospodrire a deeurilor.Colectarea deeurilor se face selectiv, in tomberoane dispunnd de cte un

tomberon pentru fiecare tip de deeu, respectiv:-o pubel pentru hrtie + carton

-o pubel pentru pet-uri-o pubel pentru sticl-o pubel pentru deeuri menajere

Resturile de mncare se adun i se folosesc n hrana animalelor.Deeurile recuperabile se trateaz ca atare.

9.Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase:- substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse

Unitatea nu depoziteaz i nu comercializeaz substane toxice ipericuloase. Substanele i produsele de curenie i igienizat n mare parte sunt


21/24

21



ecologice sau cu risc minim n utilizare, personalul fiind instruit n modcorespunztor.

- modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimicepericuloase i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i asntii populaiei.

Nu se intocmesc fie de securitate ale acestora.

V.Prevederi pentru monitorizarea mediului:

- dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu

Datorit faptului c nu exist factori de poluare nu se impun dotri i msuripentru controlul emisiilor de poluani n mediu i pentru monitorizarea activitilordestinate proteciei mediului.

Personalul va fi instruit corespunztor.Activitatea propusa se va desfura cu respectarea condiiilor impuse de

instituiile de avizare.Se va asigura n permanen colectarea selectiv a deeurilor i valorificarea

acestora prin uniti de specialitate.

VI.Justificarea ncadrrii proiectului, dup caz, n prevederile altor acte

normative naionale care transpun legislaia comunitar (IPPC, SEVESO,COV, LCP, Directiva-cadru ap, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru adeeurilor etc.)nu este cazul

VII.Lucrri necesare organizrii de antier:

- descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier:- defrisarea terenului din perimetrul construciei, daca este cazul si curatirea

acestuia- executarea retelelor de utiliti disponibile pe amplasament (apa, energie

electrica) necesare santierului- amenajarea platformei santierului la cota din proiect, in vederea executarii

cu usurinta a operatiunilor de trasare a lucrarilor de baza- amenajari cu caracter social-administrativ (birouri, vestiare, depozite

inchise, baracamente)- amenajarea platformelor pentru depozitarea materialelor principale- localizarea organizrii de antier: n incint, n apropierea cldirii propuse,


22/24

22



- descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier:nesemnificativ

- surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersiapoluanilor n mediu n timpul organizrii de antier: nu este cazul

- dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu-in perioada clduroas, incinta va fi stropita cu ap pentru evitarea ridicrii

prafului.-controlul nivelului de zgomot la limita amplasamentului

VIII.Lucrri de refacere a amplasamentului la finalizarea investiiei, n caz deaccidente i/sau la ncetarea activitii, n msura n care aceste informaiisunt disponibile:

- lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizareainvestiiei, n caz de accidente i/sau la ncetarea activitii : nu este cazul

- aspecte referitoare la prevenirea i modul de rspuns pentru cazuri depoluri accidentale: nu este cazul

- aspecte referitoare la nchiderea/dezafectarea/demolarea instalaiei: nu estecazul;

- modaliti de refacere a strii iniiale/reabilitare n vederea utilizriiulterioare a terenului: nu este cazul.

IX. Anexe - piese desenatePlan de ncadrare n localitate;Plan topografic;Plan de situaie;


23/24

23




24/24



Memoriu de Prezentare Cl Frumusita Baza Agrement

Documents

Transcript of Memoriu de Prezentare Cl Frumusita Baza Agrement