Memoriu de prezentare Anexa nr. 5E la procedură, conform Legii nr. 292 din 2018

I. Denumirea proiectului: Amenajarea lacului din Comuna Pardina și reabilitarea infrastructurilor conexe II. Titular: - numele; Comuna Pardina - adresa poştală; Aleea Școlii nr. 3, Localitatea Pardina, Județul Tulcea - numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet; tel: 0371372607; e-mail: primaria_pardina@yahoo.ro - numele persoanelor de contact: Primar POCORA Dumintru 0722397538 • director/manager/administrator;nu este cazul • responsabil pentru protecţia mediului. Timofan Cornel- viceprimar III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: a) un rezumat al proiectului; Se urmărește amenajarea laculului din comuna Pardina prin crearea mai multor spații de recreere pentru locuitorii comunei Pardina, distribuite uniform pe toată suprafața terenului, cât și a unor zone de odihnă poziționate de-a lungul aleilor pietonale, reabilitarea drumurilor din nordul și sudul parcelei, precum și lucrări hidrotehnice în vederea transformării într-un lac de agrement Se propune realizarea accesului prin mai multe puncte, pentru facilitate. Vor predomina zonele verzi, acoperite cu vegetaţie. Vegetaţia, alcătuită din arbuşti şi arbori, va fi dispusă de-a lungul aleilor pietonale şi perimetrului sitului.

Lucrările propuse se împart în 3 obiecte, și anume:

Obiectul 1 – Amenajare spații de agrement;

Obiectul 2 – Reabilitare drumuri;

Obiectul 3 – Lucrări hidrotehnice.

Se propune crearea mai multor spații de loisir pentru locuitorii comunei Pardina, distribuite pe toată suprafața terenului (număr cadastral 30481), cum ar fi:

Obiectul nr. 1 – Amenajare spații de agrement:

- spații verzi – gazon și arbori – inclusiv sistem de irigații;

- alei de promenadă;

- Spații amenajate pentru picnic/ foișoare;

- Amplasare trei pontoane pentru bărci și hidrobiciclete;

- mobilier urban pentru agrement;

- spații de joacă pentru copii;

- amplasare două containere prefabricate pentru spații administrative;

- amplasare toaletă automată racordabilă.

Bilanț suprafețe aferent număr cadastral 30481 – suprafață teren = 68.394mp

Suprafață lac – 36.119mp

Suprafață spații verzi – 30.215mp

Suprafață alei pietonale – 790mp

Suprafață circulații acces - 420mp

Suprafață zone picnic – 620mp

Suprafață locuri de parcare - 230mp

Vor predomina zonele verzi, acoperite cu vegetaţie. Vegetaţia, alcătuită din arbuşti şi arbori, va fi dispusă de-a lungul aleilor pietonale şi perimetrului sitului, precum și pe întreg spațiul verde

Lucrările propuse constau din:

- Terasamente – sistematizarea/ terasare terenului, eliminarea buruienilor şi a vegetaţiei nedorite, întărirea terenului cu rețea antieruzională;

- Amenajarea spațiilor de loisir;

- Amplasare mobilier urban (bănci - 55buc, coșuri de gunoi - 30buc, mese de picnic – 26buc, suport buciclete 6 locuri – 4buc, cișmele de băut apă – 3buc) și stâlpi de iluminat fotovoltaici (40buc), corpuri de iluminat ambiental solari (53buc);

- Amplasare container prefabricat pentru spații administra tive, precum și toaletă automată;

- Amenajare spaţii verzi (gazon) – inclusiv sistem de irigații;

- Vegetaţia va fi formată din arbori;

Se va amplasa o toaletă automată, confecționată din panouri de ciment armat cu fibră de sticlă, protejat cu vopsea antigraffiti, cu sistem de spălare automată ce garantează curățarea și igienizarea interiorului și exteriorului bazinului, a podelei toaletei, precum și aerisirea și odorizarea după fiecare utilizare.

Toaleta are dimensiuni reduse (3.10 x 2.28m), cu avantajul unui consum redus de apă și energie electrică – spațiul este adaptat și pentru persoanele cu dizabilități.

• Vasul toaletei (ceramic și suspendat) cu senzor de îndundare;

• grup lavoar (chiuvetă plus accesorii pentru spălarea și uscarea mâinilor) încorporat în perete cu o poziție și o formă care să permită o utilizare facilă;

• iluminare internă automată;

• oglindă din oțel inox suspendată și rezistentă la șocuri;

• coș de gunoi ignifug din oțel inox;

• cârlig haine;

• cupolă superioară din material plastic semitransparent care asigură iluminarea naturală;

• pardoseală antiderapantă cu rezistență mare la uzură;

• panoul exterior cu informații și semnalare luminoasă ”LIBER/OCUPAT”, ”IEȘIT DIN UZ”;

• buton ”SOS” care se acționează pentru deschiderea ușii în absența energiei electrice;

• manetă care acționează manual deschiderea ușii;

• sistem electronic automat pentru deschiderea și închiderea ușii în caz de urgență (lipsă alimentare cu electricitate);

• Sistem automat pentru spălarea și dezinfectarea după fiecare utilizare a podelei de aluminiu podea cu profil special de drenare.

• Sistem de aerisire și odorizare după fiecare utilizare;

• Sistem de spălare, dezinfectare și uscare automată a vasului de toaletă;

• Sistem de detecție a înfundării vasului de toaletă;

• Sisteme electronice de siguranță, care previn începerea ciclului de spălare înainte de ieșirea utilizatorului din cabină;

• Sistem de indicare a timpului de utilizare și presemnalizare optică și sonoră a ultimelor minute de utilizare (accesul utilizatorilor și de control al prezenței în cabina de toaletă cu detector electronic și senzor infraroșu);

• Sistem de uscare mâini și lavoar încastrat în perete cu distribuire automată de apă și săpin, sistem pe bază de senzori ”no touch! Pentru comenzile de pornire și oprire ale dozatorului cu săpun lichid și apă și ale uscătorului de mâini

• sistem de distribuție automată a hârtiei igienice încastrat în perete;

• sistem de telecontrol GSM și monitorizare la distanță GPS pentru transmiterea 24/24 ore a parametrilor de funcționare și pentru eficientizarea ope rațiunilor de remediere a deficiențelor apărute;

• Sistem automat de iluminat cu LED pentru un consum redus de energie;

• Sistem de afișaj alectronic care indică pe toată perioada utilizării timpul alocat pentru utilizare;

• Sistem acustic cu instrucțiuni vocal e pentru fiecare comandă și operațiune pe care o desfășoară toaleta.

Pontoane hidrobiciclete și ambarcațiuni mici:

Se vor amplasa 3 construcții plutitoare cu dimensiunile 9.00 x 4.00m, având la bază ponton de acostare de tip catamaran, pe două flotoare cilindrice.

Caracteristicile pontonului sunt:

− două flotoare cilindrice din tablă de grosime 6mm. Fiecare flotor are diametrul de 1.30m și 3 pereți etanși formând patru compartimente etanșe. Puntea va fi realizată din tablă striată de 4mm grosime. Pontonul va fi în sistem transversal de osatură cu distanța de

eșantionaj de 0.50m.

− Trei platforme cu lățimea de 0.80m destinate acostării ambarcațiunilor mici. Montat în pupa, prova ți pe latura din larg a pontonului.

− Opt guri de vizită în punte;

− Instalație de aerisiri – opt răsuflători din țeavă pentru aerisirea compartimentelor etanșe;

− Instalație de manevră, legare – din borduri simetrice;

− Balustrade metalice și porți de acces pe toate laturile pontonului plutitor;

− Sistem de protecție la descărcări electrice – paratrăznet;

− lumină se semnalizare;

− colac de salvare;

− pasarelă metalică de acce prevăzută cu balustradă de protecție;

− scondru metalic pentru fixare la cheu;

ALEI PIETONALE

Pentru circulație se propune realizarea unor alei pietonale. Pentru obținerea unui cadru cât mai natural, s-a optat pentru realizarea aleilor din pietris și scoartă de copac, după compactarea și stabilizarea terenului. Suprafața acestora este de 790mp.

Spațiile de acces, acolo unde ocazional, în cazuri de urgența, se va accede cu autovehicule, va avea ca strat de finisaj dale rutiere înierbate, pe o suprafață de 420mp. Acestea se vor monta peste un substrat din piatră spartă compactată. Golurile vor fi umplute cu pământ și se vor însămânța cu gazon.

Pentru spațiile de picnic, amplasare foișoare, locuri de joacă pentru copii – în suprafață de 620mp – se vor amenaja spații similar cu aleile pietonale, cu pietriș și scoarță de copac. Acolo unde echipamentele de joacă impun suprafață antitraumă, se vor realiza pardoseli din granule cauciucate, în grosime de minim 4cm, pentru evitarea rănirii.

AMENAJARE SPAŢIU VERDE Amenajarea spațiilor verzi aferente parcului se propune astfel:

- Pregătirea terenului;

- Plantarea de material dendrologic de calitate – arbori și arbuști din specii de foioase care să îndeplinească cerințele funcționale și estetice ale zonei. Alegerea acestora s-a făcut pe criterii de adecvare la condițiile de mediu și crearea unei ambianțe plăcute, atractive;

- Gazonarea cu însămânțare directă.

Plantele avute în vedere pentru noua amenajare îndeplinesc următoarele condiții:

- Puieții se vor achiziționa cu baloţi de pământ la rădăcină;

- Rezistență probată în condițiile geostaționare ale sitului.

- Necesită eforturi minime de întreținere (rezistență naturală la factorii fizico -chimici ai

amplasamentului vizat).

- Au rezistență bună la agresiunea antropică la 3 ani de la instalare (sistemul radicular se extinde suficient de rapid în sol pentru a le asigura toleranța la tasarea solului și vandalizare).

- Nu comportă riscuri în ceea ce privește salubri tatea publică (nu pătează suprafețele învecinate locului de plantare). Nu constituie riscuri suplimentare în zonă pentru alergii prin producția de polen și fructificații sau prin atragerea insectelor.

- Nu sunt toxice pentru oameni sau pentru fauna locală.

- Nu prezintă antagonisme fiziologice directe sau indirecte față de celelalte specii prevăzute sau față de vegetația din vecinătate (nu au mecanisme de inhibare chimică sau hormonală a vegetației concurente locale, nu sunt gazde predilecte ale fitodăunătorilor).

- În general, speciile selectate pot asigura umbrirea la scurt timp de la plantare.

- Impactul estetic și social în peisajul de destinație este optim pe termen mediu și lung.

Gazon semințe: Spațiul verde va rămâne la aceiași cotă cu cea a circulației pietonale. Se vor realiza umpluturi cu un strat nou de pământ vegetal de cca. 20 cm în care se va însămânța gazonul.

Execuția decopertărilor: Operația de decopertare se va realiza după analiza stratului vegetal existent, calitatea și

grosimea acestui strat. Înlocuirea sau completarea se va face pentru asigurarea unui strat fertil, cu grosimea de min. 20 cm, strat necesar dezvoltării plantelor și gazonului.

Prescripții tehnice de bază:

- terenul din jurul decopertării nu trebuie să fie încărcat cu nici un fel de materiale pentru a evita impurificarea;

- pământul rezultat din decopertare să nu fie depozitat la o distanță mai mică de 1,0m față de marginea terenului pe care se execută decopertarea;

- pământul rezultat din operația de decopertare va fi transportat într -un loc special destinat, prin grija executantului lucrării.

- grosimea medie a stratului decopertat va fi de 0,20 m;

- nu se va pune pământ vegetal proaspăt adus peste terenul nedecopertat, tasat, impropriu dezvoltării plantelor;

- pământul rezultat din săpături ș i care nu se va folosi pentru umplutură se va transporta prin grija executantului, de pe amplasament, în locuri special amenajate.

Realizarea stratului de pământ vegetal și a lucrărilor de amenajare peisagistică: Umplutura de pământ vegetal care se va realiza peste nivelul terenului existent după

decopertarea stratului vegetal existent și îndepărtarea lui va avea după compactare 0,20m grosime.

Pentru obținerea unui strat de pământ vegetal corespunzător din punct de vedere calitativ se vor executa următoarele operații:

− împrăștierea uniformă a pământului vegetal pe întreaga suprafață ce va fi amenajată;

− nivelarea mecanică și manuală a suprafeței ce va fi amenajată;

− frezarea solului;

− nivelarea și tăvălugirea stratului de pământ vegetal;

− lucrări de pregătire în vederea plantărilor;

− aprovizionarea cu apă;

− în cazul puieților fără balot se vor executa operațiile de: fasonarea rădăcinilor, mocirlitul, tratamentul fito-sanitar, dacă este cazul;

− erbicidarea în vederea pregătirii terenului pentru plantare sau însămânțare;

− plantarea arborilor și arbuștilor;

− gazonarea prin însămânțare;

− udarea suprafețelor amenajate;

− retușarea/finisarea suprafețelor afectate de lucrări.

Gazonarea terenului: Stratul suport se va pregăti prin curățarea suprafeței de corpuri străine și nive larea

acestuia prin greblare:

- se vor înlătura toate buruienile şi plantele nedorite; se va folosi un erbicid puternic, care se va lăsa o perioadă de min. 7 zile;

- se vor înlătura pietrele mari, rădăcini, gazon vechi, dacă există, și orice alte obiecte nedorite pe noua peluză de gazon;

- se va săpa solul cu o cazma, până la adâncimea de 1,5-2 cm;

- dacă pământul este argilos, se va întinde un strat de nisip de 1-2 cm și se va nivela (pentru drenaj și stimularea înrădăcinării);

- se va nivela terenul cu o greblă. Se adaugă pământ acolo unde este nevoie. Se tasează uşor terenul cu o rolă, apoi se greblează din nou. Se dă pantă terenului la marginea bordurilor;

- se împrăştie fertilizator pe întreaga suprafaţă amenajată;

- se va semăna terenul cu seminţe;

- se va tasa solul semănat cu tăvălugul;

- se va uda terenul după însămânţare.

În toate spaţiile amenajate se va folosi sămânţă de gazon în cantitate de 1kg/20 mp.

Lucrările de îngrijire după răsărire:

- irigare constantă în perioadele din zi când insolaţia nu este puternică (dimineaţa sau seara târziu);

- tunderea gazonului se va face de 2 ori pe lună în condiţii climatice normale.

Se propun următoarele plante ornamentale:

− Abies concolor – 40buc;

− Abies nordmanniana – 34buc;

− Acer negundo – 38buc;

− Betula pendula – 21buc;

− Carpinus betulus fastigiata – 45buc;

− Liquidambar styraciflua – 38buc;

− Platanus hybrida - 13buc;

− Salix – 24buc;

− Taxodium distchium – 42buc;

Drum DR 307/2 – Număr cadastral 30489 – Suprafață teren = 2962mp.

Obiectul nr. 2 Reabilitare drumuri

Drum DR 307/3 – Număr cadastral 30472 – Suprafață teren = 209.mp.

Drumurile DR 307/2 și DR 307/3 ce fac obiectul prezentului proiect sunt în intravilan și se prezintă ca fiind drumuri de tarla (drumuri de pământ), cu o lățime de 3.00-5.00m.

În zona patului drumurilor, sondajele geothenice executate au pus în evidență următoarea stratificație:

− 0.00m – 0.30m praf nisipos cafeniu deschis, umed cu rădăcini;

− 0.30m – 6.00m alternanțe de praf argilos și praf nisipos, cafenii la cenușii, aluvionare, cu pigmenți ruginii, umed la foarte umed la saturat, plastic consistent la plastic vârtos, cu fragmente cochilifere în adâncimea forajului.

Nivelul apei subterane a fost interceptat la -1.80m adâncime față de terenul natural.

Nu se realizează scurgerea apelor de pe platforma drumului, formându-se gropi sau denivelări, șleauri, ceea ce îngreunează desfășurarea circulației în condiții normale, iar pe timp ploios accesul respectiv devine impracticabil, fiind accesibil doar tractoarelor și utilajelor agricole.

Reabilitarea drumurilor se va asigura prin îmbunătățirea elementelor geometrice de traseu și a declivităților în profil longitudinal, conform planurilor proiectate pe baza prescripțiilor din STAS 863-86 și STAS 10144/1.6, pentru viteza de proiectare 50Km/h, în condițiile de mediu adiacente impuse de restricții și limite de proprietăți.

În profil longitudinal, linia roșie va fi ma ridicată cu cca. 30cm față de cotele terenului, iar structura rutieră va fi executată în sapatură după ce în prealabil se vor realiza sapături pentru

înlăturarea stratului de sol vegetal (praf nisipos cafeniu deschis, umed cu rădăcini) în adâncime de cca. 35cm. Profilul transversal tip adoptat corespunde Ordinului M.T. nr. 45 din 1998 al M.T. pentru aprobarea “Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și moder nizarea drumurilor” și se va caracteriza prin următoarele elemente: - Platforma drumului: 7,00 m; - Parte carosabilă: 2x2.75 m; - Acostamente 2 x 75 m , pietruite; - Șanțuri din pământ și rigole din beton de ciment cu placuțe carosabile. Va fi amenajată de asemenea, o platformă cu un număr de 15 parcări, încadrată cu borduri din beton de ciment și având aceeași structură rutieră ca cea a drumurilor reabilitate. Structura rutieră este adoptată constructiv la faza de proiectare specifică prezentei documentați i și se prezinta după cum urmează: - 4 cm strat de uzură din BA16 - 6 cm strat de legătură din BAD22,4 - 15 cm strat din piatră spartă - 20 cm fundație din balast - 20cm strat drenant din pietriș - geotextil cu rol de separație. Pentru scurgerea apelor în profil transversal, partea carosabilă va avea pantă transversală în acoperiș de 2.5%, respectiv pantă unică, iar acostamentele vor avea panta de 4.0%. Apele pluviale vor fi dirijate prin pante transversale şi longitudinale către șanțurile de pământ, respectiv rigole carosabile și apoi către emisari din zonă. Semnalizarea rutieră a punctelor de lucru, precum si asigurarea circulatiei pe timpul executiei lucrărilor se va face conform “Normelor metodologice privind conditiile de închidere a circulatiei si/sau de instituire a restrictiilor de circulatie în lucrări în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului” aprobată prin Ord. MI si MT nr. 1124/411 din 2000 si sunt detaliate in planurile din partea desenata. Marcajele si semnalizările definitive se vor face conform SR 1848/1-2011 ”Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră: Conditii tehnice” si SR 1848/7-2004 ” Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere”. Obiectivul de investitii nu se va constitui factor poluant. Lucrarile de construcții fiind de natura civila-infrastructură rutieră, de categorie normala C - conf. H.G. nr. 766 / 1997, nu vor prezenta nici un pericol de poluare asupra mediului. Nu vor fi necesare măsuri pentru protecția împotriva radiațiilor. Realizarea investiției propuse nu va reprezenta o sursa de zgomot, de vibrații, de poluare a solului și subsolului, sau de poluare a aerului, dar va genera disfunctionalități temporare, valabile doar pe perioada de execuție a lucrărilor. Pentru diminuarea in convenientelor temporare legate de excutarea obiectivului, pe durata realizării construcțiilor, șantierul se va proteja corespunzător pentru diminuarea efectului sonor și a emisiilor de praf în atmosferă.

Structura constructiva si tehnologia de executie

Obiectul nr. 3 Lucrări hidrotehnice

Proiectul are drept scop realizare unei incinte pentru un lac de agrement, cu urmatorii p

-lungime totala diguri incinta: 1.100 ml

arametri dimensionali ai digului:

-latime coronament: 4,0 m -latime baza: 18,0 m -inaltime dig 3,50 m -sectiune trensversala 38,50mp

-volum total diguri 42.350mc

Operaţiunile de realizare a lucrărilor hidrotehnice pentru realizarea digurilor de incinta aferente lacului de agrement, precum şi parametrii hidrogeotehnici vor fi:

trasarea amprizei digului, prin plantarea de rui din lemn

Epuizarea apei din incinta actuala, cu motopompe

excavarea pamintului de pe fundul amenajarii, de la cotele existente, pina la cota finala; grosime medie a sapaturii va fi de max. 50cm; lucrarea se va realize cu utilaje terasiere (bulldozer, screper)

pamintul excavat de pe fundul lacului va fi transportat (prin impingerea cu buldozerul sau transportul cu screperul) si depozitat linga ampriza digurilor, in vederea punerii ulterioare in opera, in corpul digurilor

împingerea pmîntului din interiorul incintei spre ampriza digurilor, pîn la

realizarea cotei fundului lacului

realizarea profilului final al digurilor, cu pămîntul excavat din incinta lacului;

realizarea unei rampe de acces la interiorul amenajarii (atît la interior, cît şi la exterior)

compactarea pămîntului in dig, pînă la realizarea unei greutăţi specifice = 1,65daN/dmc, grad de compactare de 92%

coeficientul de permeabilitate a pămîntului, K, pus în operă în dig, precum şi de la fundul haldei va fi de max. 1,16 x 10-3

umiditatea optimă pentru compactarea pămîntului, atit pe fundul lacului, cit si din corpul digului, va fi de 40%

cm/s (1m/zi), coeficient care se va obtine prin compactarea cu cilindrul compactor si placa vibratoare

protectia taluzurilor se va face prin înierbarea taluzurilor exterioare si interioare ale lacului

taluzurile interioare ale digurilor vor fi protejate prin intermediul unui gard din nuiele, cu inaltimea de 1,0m, impletit pe tarusi din lemn, cu inaltimea de 110cm, amplasati la cca. 1,50m unul de celalalt, pe intreg conturul interior al digului

se va folosi intregul volum de pamint rezultat din amenajarea fundului, pentru realizarea digurilor de incinta, compartimentare si platformelor

Pe partea dinspre Dunare se va realiza un stavilar, care va permite apei sa intre sau sa iasa din lac, in functie de situatia de la un moment dat.

Stavilarul va fi realizat astfel:

-conducta otel Dn 500mm, care subtraverseaza digul, pina la interior

-camin (calugar deversor) cu dimensiunile de 2,00m x 1,50m, cu 2 compartimente

-stavila plana din lemn, cu latimea de 1,50m

-mecanism de ridicare a stavilei

-pasarela de acces de la coronamentul digului la caminul deversor

La nivelul coronamentului digului se va realiza o platforma din beton pentru montarea unei motopompe cu motor diesel, pentru introducerea sau scoatera apei in/din lacul de agrement, cu parametrii:

-Q= 800 mc/h

-H=8,0 mCA b) justificarea necesităţii proiectului; Imobilele cuprinse în prezentul proiect sunt situate în intravilanul localității Pardina, având numerele cadastrale 30481, 30472, 30489. Categoria de folosință actuală: Ape stătătoare și teren neproductiv, respectiv drum.

-Suprafață teren Nr cadastral 30489 – Drum = 2.962mp

-Suprafață teren Nr cadastral 30472 – Drum = 2.093mp

-Suprafață teren Nr cadastral 30481 – Ape stătătoare și teren neproductiv = 68.394mp

-Total suprafață studiată 73.449mp

Pe teren nu sunt intabulate construcții. Situația existentă a lacului și terenului adiacent analizat a rezultat din documentația cadastrală și vizitele în teren întocmite la data elaborării documentației. Terenul pe care este amplasat lacul este într-o zonă limitrofă localității și nu prezintă interes din puct de vedere turistic sau agrement. Lacul nu a fost supus lucrărilor de modernizare sau de intervenții capitale în ultimii ani. Din această cauză, zona nu este accesibilă datorită vegetației spontane, iar drumurile adiacente sunt drumuri de pământ nu permit desfășurarea în condiții normale, datorită gropilor și denivelărilor, șleaurilor ce se formează datorită stagnării apelor pe platforma drumului.

c) valoarea investiţiei; 2.3 mil. EURO

d) perioada de implementare propusă; Se propune ca perioada de execuție să fie de 15luni, iar perioada de implementare să fie de 24luni. e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); Se anexează plan de situație . Nu este n ec esară folosirea de suprafețe suplimentare folosite temporar pentru organizarea de șantier. Lucrările se vor executa în incinta numerelor cadastrale studiate. Terenul studiat, proprietate a comunei Pardina, are suprafața totală de 73.449mp. Prin lucrările propuse, rezultă următoarele suprafețe amenajate: Bilanț suprafețe aferent număr cadastral 30481 – suprafață teren = 68.394mp

− Suprafață lac – 36.119mp

− Suprafață spații verzi – 30.215mp

− Suprafață alei pietonale – 790mp

− Suprafață circulații acces - 420mp

− Suprafață zone picnic – 620mp

− Suprafață locuri de parcare - 230mp Terenul studiat are o formă poligonală și face parte din categoria de folosință ape stătătoare, teren neproductiv, drum Vecinătăți:

− Nord: imobile proprietăți private; − Sud: imobile proprietăți private; − Est: drum județean 222N; − Vest: Imobil proprietate privată și Dunăre – Braț Chilia

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele). Se anexează planuri de încadrare în zonă , plan de situație. Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: - profilul şi capacităţile de producţie – Nu este cazul - descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); Nu este cazul - proiectul nu presupune fluxuri tehnologice - descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea; Nu este cazul – proiectul nu presupune proces de producție - materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; În perioada de construcţie, resursele naturale şi materiile prime folosite vor fi:

- cele necesare realizării betoanelor: apă, pietriș, nisip, ciment, care se vor asigura prin societăți de profil;

- carburanţii necesari pentru utilajele de transport şi execuţie. - racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; Se va realiza racord la rețeaua publică de apă pentru amplasarea unei cișmele de băut apă. La intrarea în zona de agrement se va monta un cămin de apometru din polietilenă pentru contorizarea debitului de apă preluat din rețeaua publică. Rețeaua de apă potabilă va fi pozată pe un strat de nisip de 10cm grosime, iar deasupra conductei se va așterne un strat de nisip de 10cm grosime. De asemenea, se va racorda și toaleta publică automată – cu vas de toaletă și spălător, precum și sistemul de irigații. Pentru evacuarea apelor uzate se va realiza la un bazin vidanjabil. Asigurarea apei tehnologice – nu este cazul; Asigurarea agentului termic – nu este necesară asigurarea unui agent termic. - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

Refacerea amplasamentului se va realiza prin operaţii de nivelare, tasare şi redepunerea stratului fertil distrus in timpul lucrărilor cu scopul aducerii terenului cât mai aproape de starea iniţială a acestuia.

Pentru realizarea proiectului, prin tehnologia de execuţie adoptată se va interveni cu lucrări minime, astfel încât amplasamentul nu va suferi un impact semnificativ.

După realizarea lucrărilor de modernizare, se prevede refacerea amplasamentului, astfel încât să arate ca înainte de realizarea proiectului.

La realizarea investiţiei se va interveni asupra solului, prin lucrările de execuţie (săpături, turnare betoane), respectiv deplasări de utilaje, însă impactul va fi local (doar în zonele de lucru) şi temporar, pe perioada de execuţie a proiectului.

Pe perioada executării lucrării, pentru a asigura protecţia solului şi subsolului, executantul are obligaţia:

• să prevină deteriorarea calităţii mediului geologic;

• să asigure luarea măsurilor de salubrizare/curăţare a terenului;

• să sesizeze autorităţile competente despre accidente, activităţi care afectează solul sau în cazul unor eliminări accidentale de poluanţi în mediu;

• în cazul producerii unei poluări accidentale , să efectueze toate lucrările necesare pentru înlăturarea cauzei producerii poluării şi pentru refacerea zonelor afectate de poluarea produsă, pe propria cheltuială;

• să depoziteze materialele necesare realizării investiţiei numai în locuri special amenajate, marcate, astfel încat influenţele asupra mediului să fie minime, iar la terminarea lucrărilor terenul se va curaţa şi amenaja corespunzător;

• pentru diminuarea impactului asupra vegetaţiei, în general se recomandă efectuarea lucrărilor pe suprafeţe minime necesare, inclusiv pentru tranzitul şi instalarea utilajelor grele şi respectarea cu stricteţe a limitei depozitului, pentru a nu afecta zonele din imediata vecinătate a zonei de lucru.

Condiţiile de contractare cu firma de construcţii vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul deşeurilor produse în amplasamentele aflate în lucru, pentru a evita poluarea solului, prin transportul şi depozitarea temporară separată şi depozitarea definitivă corespunzătoare a deşeurilor rezultate din construcţii, evitându-se astfel pierderile pe traseu şi posibilitatea de impact asupra solului.

Monitorizarea tuturor lucrărilor de construcţie va asigura adoptarea în timp util a tuturor măsurilor care se impun pentru protecţia solului şi subsolului.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; Se propune realizarea accesului din Drumul comunal DR 307/3, din sudul parcelei, acolo unde se realizează și 15 locuri de parcare. - resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

În perioada de construcţie, resursele naturale folosite vor fi: - cele necesare realizării betoanelor: apă, pietriș, nisip, ciment , pentru asigurarea

infrastructurii trotuarelor si spațiilor de joacă care se vor asigura prin societăți de profil;

- energia electrică - carburanţii necesari pentru utilajele de transport şi execuţie.

În perioada de funcţionare: Energia electrică pentru funcționarea zonei administrative și a toaletei automate.. - metode folosite în construcţie/demolare;

Organizarea execuţiei va avea următoarea succesiune tehnologică: F

Lucrările de construire se vor realiza în așa fel încât să nu afecteze sănătatea oamenilor și nici mediul înconjurător.

undațiile se vor realiza în mod uzual, prin săpare gropi de fundații, montare armături , turnare beton, turnare beton placă de pardoseală.

- planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară;

Se vor realiza terasamentele/ sistematizarea terenului prin eliminarea buruienilor și a

vegetației nedorite. Terenul se va întări cu rețea antieruzională; ALEI Pentru circulaţia în zona de agrement vor fi amenajate alei, conform pieselor desenate.

După nivelarea terenului și trasarea aleilor, se va realiza un pat de balast compactat stabilizat de 15cm grosime, peste care se vor așeza pietrișul și scoarța de copac

Terasamente: Pregătirea patului se realizează prin îndepărtarea pământului vegetal, aducerea terenului la cota din proiect, nivelarea şi aşternerea de balast stabilizat.

În funcție de planeitatea terenului, pentru drenare, se va crea o ușoară pantă în timpul excavării.

Se vor înlătura toate rădăcinile și buruienilor. Golurile se umplu cu pâmânt și se compactează.

Realizarea aleilor: După realizarea compactării, se așterne stratul de pietriș/ scoarță de copac. Pentru evitarea stagnării apei pe amplasament se va asigura pantă transversală de 2%.

În zona de circulație carosabilă ocazională, se vor monta dale rutiere înierbate, peste un substrat de balast și piatră spartă, și pat de nisip. După montarea dalelor, în goluri se va așterne pământ și se va gazona.

Se vor amplasa cele două containere prefabricate pentru spațiile administrative, precum și toaleta automată.

Se vor amplasa stâlpii de iluminat fotovoltaici (40buc), corpuri de iluminat ambiental solari (53buc), precum și mobilierul urban (bănci - 55buc, coșuri de gunoi - 30buc, mese de picnic – 26buc, suport buciclete 6 locuri – 4buc, cișmele de băut apă - 3buc).

AMENAJARE SPAŢIU VERDE

− Pregătirea terenului; − Realizarea sistemului de irigații, cu aspersoare și hidranți de grădină. − Plantarea de material dendrologic; − Pentru gazonare, se vor realiza umpluturi cu un strat de pământ vegetal de cca 20cm în care se va însămânța gazonul. Pentru obținerea unui strat de pământ vegetal corespunzător din punct de vedere calitativ se vor executa următoarele operații:

− împrăștierea uniformă a pământului vegetal pe întreaga suprafață ce va fi amenajată; − nivelarea mecanică și manuală a suprafeței ce va fi amenajată; − frezarea solului; − nivelarea și tăvălugirea stratului de pământ vegetal; − lucrări de pregătire în vederea plantărilor; − aprovizionarea cu apă; − în cazul puieților fără balot se vor executa operațiile de: fasonarea rădăcinilor, mocirlitul,

tratamentul fito-sanitar, dacă este cazul; − erbicidarea în vederea pregătirii terenului pentru plantare sau însămânțare; − plantarea arborilor și arbuștilor; − gazonarea prin însămânțare; − udarea suprafețelor amenajate; − retușarea/finisarea suprafețelor afectate de lucrări.

Gazonarea terenului: − Stratul suport se va pregăti prin curățarea suprafeței de corpuri străine și nivelarea

acestuia prin greblare:

− se vor înlătura toate buruienile şi plantele nedorite; se va folosi un erbicid puternic, care se va lăsa o perioadă de min. 7 zile;

− se vor înlătura pietrele mari, rădăcini, gazon vechi, dacă există, și orice alte obiecte nedorite pe noua peluză de gazon;

− se va săpa solul cu o cazma, până la adâncimea de 1,5-2 cm; − dacă pământul este argilos, se va întinde un strat de nisip de 1-2 cm și se va nivela (pentru

drenaj și stimularea înrădăcinării); − se va nivela terenul cu o greblă. Se adaugă pământ acolo unde este nevoie. Se tasează

uşor terenul cu o rolă, apoi se greblează din nou. Se dă pantă terenului la marginea bordurilor;

− se împrăştie fertilizator pe întreaga suprafaţă amenajată; − se va semăna terenul cu seminţe; − se va tasa solul semănat cu tăvălugul; − se va uda terenul după însămânţare. − În toate spaţiile amenajate se va folosi sămânţă de gazon în cantitate de 1kg/20 mp. − Lucrările de îngrijire după răsărire: − irigare constantă în perioadele din zi când insolaţia nu este puternică (dimineaţa sau seara

târziu); − tunderea gazonului se va face de 2 ori pe lună în condiţii climatice normale.

Reabilitare drumuri − se vor realiza săpături pentru înlăturarea stratului de sol vegetal (praf nisipos cafeniu

deschis, umed cu rădăcini) în adâncime de cca 35cm. − Se vor trasa lucrările, pentru realizarea părții carosabile, acostamentelor și șanțurilor de

pământ și rigolele de beton de ciment. − Se va realiza structura rutieră prin așternerea unui geotextil cu rol de separație, un strat de

20cm drenant din pietriș, o fundație de balast de 20cm, un strat de 15cm din piatră spartă, 6cm strat de legătură din BAD22.4 și 4cm strat de uzură din BA16.

Lucrări hidrotehnice − trasarea amprizei digului, prin plantarea de țăruși de lemn; − epuizarea apei din incinta actuală, cu motopompe; − excavarea pământului de pe fundul amenajării, de la cotele existente, până la cota finală;

grosimea medie a săpăturii va fi de maxim 50cm; lucrarea se va realiza cu utilaje terasiere (buldozer, screper);

− pământul excavat de pe fundul lacului va fi transportat (prin împingerea cu buldozerul sau transportul cu screperul spre ampriza digurilor, până la realizarea cotei fundului lacului;

− realizarea profilului final al digurilor, cu pământul excavat din incinta lacului; − realizarea unei rampe de acces la interiorul amenajarii (atît la interior, cît şi la exterior); − compactarea pămîntului in dig, pînă la realizarea unei greutăţi specifice = 1,65daN/dmc,

grad de compactare de 92%;

− coeficientul de permeabilitate a pămîntului, K, pus în operă în dig, precum şi de la fundul haldei va fi de max. 1,16 x 10-3

− umiditatea optimă pentru compactarea pămîntului, atit pe fundul lacului, cit si din corpul digului, va fi de 40%;

cm/s (1m/zi), coeficient care se va obtine prin compactarea cu cilindrul compactor si placa vibratoare;

− protectia taluzurilor se va face prin înierbarea taluzurilor exterioare si interioare ale lacului;

− taluzurile interioare ale digurilor vor fi protejate prin intermediul unui gard din nuiele, cu inaltimea de 1,0m, impletit pe tarusi din lemn, cu inaltimea de 110cm, amplasati la cca. 1,50m unul de celalalt, pe intreg conturul interior al digului;

− se va folosi intregul volum de pamint rezultat din amenajarea fundului, pentru realizarea digurilor de incinta, compartimentare si realizare platforme;

- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate; În acest moment nu cunoaștem să existe alte proiecte în derulare care sa aiba legatura cu proiectul nostru. - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; În cadrul proiectului au fost analizate două variante:

1. A se realiza investiții minime în infrastructura lacului. Dezavantajul acestei opțiuni ar fi neexploatarea potențialului turistic al elementului de cadru natural pe care îl oferă lacul

2. A se amenaja lacul din localitate prin crearea unor facilități de loisir, exploatând din punct de vedere turistic potențialul lacului (port de agrement, spații picnic, locuri de joacă).

Pentru realizarea investiției, lucrările au fost împărțite în 3 obiecte, și anume: • Obiectul 1 – Amenajare spații de agrement;

• Obiectul 2 – Reabilitare drumuri;

• Obiectul 3 – Lucrări hidrotehnice. Se recomandă implementarea măsurilor din Varianta nr. 2, care integrează măsuri complete privind amenajarea lacului. Pentru selectarea opțiunilor propuse descrise anterior s-au luat în calcul criterii de tipul:

• social, estetic și de mediu; • tehnic; • financiar.

Rezultatul obținut în urma analizei multicriteriale este întărit de următoarele avantaje ale utilizării acestei variante:

• creșterea gradului de confort prin investițiile propuse; • creșterea calității factorilor de mediu prin suprafețele de zone verzi majorate și

întreținute corespunzător; • introducerea de elemente decorative noi; • îmbogățirea calitativă a factorilor de mediu prin suprafețe noi plantate

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Nu există astfel de activități . Apele uzate se vor elimina la bazinul vidanjabil nou proiectat și vor fi vidanjate de către societăți specializate. Deșeurile vor fi colectate selectiv și valorificate. Se vor amplasa coșuri de gunoi ca mobilier urban. - alte autorizaţii cerute pentru proiect. Se va prezenta la Consiliul Județean Tulcea documentația tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire pentru prezentul proiect. IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: - planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului; Se va pregăti terenul, prin decopertarea straturilor existente, după o analiză a calității și grosimii acestuia. Pe teren nu sunt intabulate construcții ce necesită a fi demolate. - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului; Refacerea amplasamentului se va realiza, așa cum este descris mai sus, prin operații de nivelare, tasare, depunere strat fertil acolo unde sunt proiectate spații verzi, respectiv compactare pentru zone pietonale. În zona de realizare a drumurilor, se vor executa lucrările de infrastructură așa cum este prevăzut în proiect. - căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz; Se propune acces pietonal și auto ocazional din DR 307/3, pe latura sudică a parcelei. - metode folosite în demolare; Nu sunt construcții ce necesită demolare - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; În cadrul proiectului au fost analizate două variante:

3. A se realiza investiții minime în infrastructura lacului. Dezavantajul acestei opțiuni ar fi neexploatarea potențialului turistic al elementului de cadru natural pe care îl oferă lacul

4. A se amenaja lacul din localitate prin crearea unor facilități de loisir, exploatând din punct de vedere turistic potențialul lacului (port de agrement, spații picnic, locuri de joacă).

Pentru realizarea investiției, lucrările au fost împărțite în 3 obiecte, și anume: • Obiectul 1 – Amenajare spații de agrement;

• Obiectul 2 – Reabilitare drumuri;

• Obiectul 3 – Lucrări hidrotehnice. Se recomandă implementarea variantei nr. 2, care integrează măsuri complete privind amenajarea lacului. Pentru selectarea măsurilor propuse descrise anterior s-au luat în calcul criterii de tipul:

• social, estetic și de mediu; • tehnic; • financiar;

Rezultatul obținut în urma analizei multicriteriale este întărit și de următoarele avantaje ale utilizării acestei variante:

• Creşterea gradului de confort prin investiţiile propuse; • Creşterea calităţii factorilor de mediu prin suprafeţele de zone verzi majorate şi

întreţinute corespunzător; • Introducerea de elemente decorative noi; • Îmbogăţirea calitativă a factorilor de mediu prin suprafeţe noi plantate.

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deşeurilor). Deșeurile vor fi colectate de către societăți specializate V. Descrierea amplasării proiectului: - distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare; Nu este cazul

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:

în localitatea Pardina nu este înregistrat nici un monument istoric

• folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; folosința actuală a terenului este de apă stătătoare, teren neproductiv și drum. Folosința planificată a terenului pe care este amplasat lacul este apă stătăroare, spațiu verde și curți construcții, drumurile urmând a=și păstra categoria de folosință

• politici de zonare şi de folosire a terenului; terenul va fi folosit ca și zonă de agrement. Au fost proiectate zone verzi, o zonă pietonală cu puncte de interes (zone de picnic – cu două foișoare), bănci, spații pentru copii • arealele sensibile; - coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970; - Se anexează planul de situație în coordonate stereo 1970 - detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile: A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:

a) protecţia calităţii apelor: - sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; Sursele de poluanți pentru ape in perioada de construcție, sunt utilaje folosite la realizarea lucrărilor de execuție si traficul de șantier. Astfel, principali poluanți sunt proveniți din pierderile accidentale de uleiuri si combustibili de la utilaje si mijloace de transport, si pulberi sedimentate de la materialele de construcție si din execuția lucrărilor ce pot fi antrenate de apele meteorice căzute pe platformele de lucru . În perioada executării lucrărilor de amenajare a obiectivului vor fi luate următoarele masuri pentru prevenirea poluării apelor: se vor utiliza numai utilaje omologate având verificarea tehnică în termen staționarea mijloacelor de transport si a utilajelor în incinta amplasamentului se va

face numai în spatiile special amenajate (platforme pietruite sau betonate); nu se vor organiza depozite de combustibili în incinta șantierului. Alimentarea cu

combustibili se va face de la distribuitori autorizați; se interzice spălarea mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor utilizate,

în incinta șantierului; depozitarea materialelor de construcții necesare si a deșeurilor generate se va

realiza numai în spatiile special amenajate. verificarea utilajelor se face periodic conform specificațiilor tehnice ale

producătorului, astfel încât sa fie evitate pierderi de combustibili si lubrifianți ce pot fi antrenate de apele pluviale.

Se va aplica un management corespunzător al gestionarii materialelor si deșeurilor astfel încât acestea sa nu fie antrenate de către apele pluviale în canalizări. Materialele de construcții vor fi aduse pe șantier numai în cantitative necesare executării lucrărilor zilnice.

Nu se vor executa lucrări de reparație si întreținere a mijloacelor de transport, utilajelor sau echipamentelor în incinta șantierului. pregătirea si programarea lucrărilor de execuție a investiției se va face astfel

încât lucrările programate sa nu duca la apariția unor situații accidentale cu impact asupra mediului si sa asigure o pregătire prealabila pentru astfel de situații (realizarea de canalizări si amenajări de preluare a apelor etc.) - staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute; Nu au fost prevăzute instalații de epurare sau preepurare ape uzat e. A fost prevăzut un bazin vidanjabil pentru evacuarea apelor uzate de la toaleta automată. b) protecţia aerului: - sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri; În timpul execuției lucrărilor, autovehiculele vor staționa cu motorul oprit. - instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă; Nu este cazul c) protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: - sursele de zgomot şi de vibraţii;

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; funcțiunea de parc nu este una generatoare de zgomot și vibrații.

in cadrul unitatii, in timpul desfasurarii activitatii autoturismele vor stationa cu motorul oprit.

d) protecţia împotriva radiaţiilor: - sursele de radiaţii; Nu este cazul - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor; Nu este cazul e) protecţia solului şi a subsolului: - sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime; Nu este cazul - lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului; Utilajele folosite la realizarea lucrării vor rămâne pe teren până la realizarea investiției. Se vor lua măsuri pentru evitarea scurgerilor accidentale de combustibili, lubrifianți și alte substante. Supr afața ocupată de organizarea de șantier se va impermeabiliza în prealabil. Se vor folosi utilaje

verificate periodic din punct de vedere tehnic, de generație recentă, dotate cu sisteme catalitice de reducere a poluanților și amortizoare de zgomot precum și respectarea tonajului adecvat tipului de drum de acces. Pentru realizarea investiției se vor utiliza doar căile de acces existente, iar transportul materialelor se va face pe trasee optime.

Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru proiectarea lucrărilor de construcţii.

La execuţia terasamentelor nu se folosesc materiale cu risc ecologic imediat sau în timp. Nu rezultă reziduuri care se depozitează la sol. Nu se fac lucrări care să modifice planimetria solului în amplasamentul lucrării. Pământul excedentar se va transporta în locuri ce necesită umpluturi. Pământul vegetal va fi depozitat separat. Operaţionalizarea obiectivului va conduce, cu siguranţă, nu la o afectare ecologică a solului şi subsolului zonei, ci la o reabilitare radicală a factorilor lor determinanţi. În timpul execuţiei lucrărilor se vor lua următoarele măsuri în vederea diminuării poluării solului şi a apelor subterane prin mâl, noroi, pierderi de lubrifianţi sau combustibili: -menţinerea camioanelor şi utilajelor de lucru curate în timp ce lucrează; -curăţirea (spălarea) camioanelor înainte de ieşirea din zonele de încărcare/descărcare; -reprimarea oricărei pierderi din camioane în timpul transportului, prin acoperire; -curăţirea amplasamentului la sfârşitul zilei de lucru;

f) protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

-deplasarea şi ecologizarea solurilor afectate, utilizând materiale absorbante în eventualitatea poluării apelor subterane şi a solului cu scurgeri de ulei.

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Proiectul Amenajarea lacului din Comuna Pardina și reabilitarea infrastructurilor conexe se va desfășura în interiorul sitului ROSCI 0065 – Delta Dunării, spre latura nord-etică a acestuia. Terenul nu este amplasat în vreun sit ROSPA, însă se află la o distanță minimă de 27ml de situl ROSPA 0031 Delta Dunării. Obiectivul ce urmează a se executa nu afectează pe termen lung arealele sensibile. Suprafața lacului rămâne neschimbată, iar suprafața și calitatea spațiilor verzi va fi crescută. Situl ROSCI 0065 – Delta Dunării – este un sit de importanță comunitară cu următoarele coordonate N 44O54'1", longitudine E 28O

55'13". Din punct de vedere administrativ se situează în Județele Tulcea.

Pentru SCI au fost identificte mai multe tipuri de habitate de interes comunitar, precum și specii de plante și animale din anexa II a Directivei Habitate.

În conformitate cu HG 971/2011, suprafața ROSCI 0065 totalizează 454037ha.

În ce privește habitatele de interes comunitar, se remarcă o mare varietate (aproape 30 de tipuri), dintre care le amintim doar pe cele prioritare: Stepe ponto-sarmatice, Lagune costiere, Dune gri, Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus, Tufărișuri de foioase pontosarmatice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști xerice pe substrat calcaros. Cinci specii de plante de interes comunitar au reprezentat obiectivele de desemnare și management ale sitului, dintre care: Centaurea pontica, Marsilea quadrifolia, Echium russicum. Animalele nevertebrate sunt reprezentate de 11 specii, precum: Lycaena dispar, Catopta thrips, Theodoctus transversalis, Anisus vorticulus, Leptidea morsei etc. Dintre vertebrate, cei mai bine reprezentați sunt peștii. Câteva specii edificante pentru SCI, sunt: Aspius aspius, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Sabanejewia aurata, Zingel zingel, Umbra krameri, Rhodeus sericeus amarus etc. Amfibienii și reptilele au împreună 5 reprezentanți specii de interes comunitar, dintre

care amintim: Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis, Bombina bombina. Tot 5 specii de mamifere de interes comunitar sunt identificate în sit, astfel: Spermophilus citelus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate; Nu este cazul g) protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: - identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele; Cea mai apropiată construcție cu funcțiunea de locuințe se află la 33ml de limita de proprietate a imobilului studiat. În localitatea Pardina nu se află nici un monument istoric și de arhitectură. Terenul este amplasat în situl ROSCI 0065 – Delta Dunării, spre latura nord-estică a acestuia. Terenul nu este amplasat în vreun sit ROSPA, însă se află la o distanță minimă de 27ml de situl ROSPA 0031 Delta Dunării. Prin natura şi structura lucrărilor de execuţie desfăşurate în cadrul perimetrului ocupat de investiţie, nu se întrevăd efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei.

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public; Obiectivul, prin natura lui, nu afecetază așezările umane și situl ROSCI 0065 în care se află.

De asemenea, în timpul execuţiei nu sunt manipulate substanţe toxice sau periculoase, iar maşinile, utilajele care vor realiza investiţia nu prezintă vreun risc semnificativ de producere de accidente majore sau avarii în exploatare. Investiţia se realizează în concordanţă cu prevederile planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu prevederile standardelor şi normelor româneşti, cu cerinţele MLPTL.

h) prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: - lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;

- Deseurile estimate rezultate în urma activității de execuție a investiției sunt cele prezentate în tabelul de mai jos

Denumire deseu Cod deseu

Eliminare /Valorificare deseu Cantități

Deșeuri de ambalaje de hartie si carton 15.01.01 Valorificate prin societati

specializate cca 30kg

Deșeuri de ambalaje din mase plastice 15.01.02 Valorificate prin societati

specializate cca 30kg

Beton si moloz 17.01.01

Cantitațile de beton ramase sunt concasate si utilizate la fundarea aleilor ce formează structura rutieră. Cantitățile neutilizate vor fi eliminare la o groapă de deșeuri inerte în județ

cca 10 mc

Materiale ceramice-sticla , portelan

17.01.03 Eliminare in groapa de deseuri inerte a localitatii

cca 0,5mc

Materiale plastice 17.02.03 Valorificate prin societati

specializate cca 50-60kg

Cupru (provenit de la instalatiile electrice) 17 04 01 Valorificate prin societati

specializate cca 3,5-4 kg

Lemn 17 02 01 Valorificate prin societati specializat

cca 10mc

Pamant si pietre 17.05.04

Pamântul este utilizat în principal la sistematizarea amplasamentului. Cantitățile neutilizate vor fi eliminare la groapa de deseuri inerte a localitatii

cca 20mc

Deseuri textile 20.01.11 Eliminare prin societati specializate

cca 1-1,5kg

Deseuri comunale amestecate 20 03 01 Eliminare prin societati

specializate cca 5mc

Deșeurile estimate a fi generate pe amplasament în perioada de funcționare sunt:

Denumire deșeu Cod deșeu

Eliminare /Valorificare deșeu Cantități

Deșeuri de ambalaje de hârtie si carton 15.01.01 Valorificate prin societăți

specializate

provenite de la ambalaje produselor utilizate – cca 2,5mc/lună

Deșeuri de ambalaje din mase plastice 15.01.02 Valorificate prin societății

specializate

provenite de la ambalaje produselor utilizate cca 2,5mc/lună

Deșeuri comunale amestecate 20 03 01 Eliminare prin societăți

specializate cca 2,5mc/luna

Modul de rezolvare a colectării, îndepărtării deseurilor:

Deșeurile vor fi colectate selectiv, vor fi depozitate in locuri special amenajate in vederea valorificării/eliminării. Deșeurile de pamant si pietre (rezultate din activitatea de excavare) vor fi utilizate in lucrările de terasamente, pentru sistematizarea terenului, in umpluturi cat si ca material inert, reprezentând o parte din necesarul de umplutura pentru nivelării ale terenului . Se va tine evidenta deseurilor cf. HG 256/2002.

- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate; Deseurile vor fi valorificate, eliminate prin operatori autorizati.

Activitatea desfășurată trebuie să țină cont întotdeauna de o ierarhie a opțiunilor de gestionare a deșeurilor, după cum urmează:

− prevenire/ reducere; − Reutilizare; − reciclare; − valorificare energetică; − eliminare/ depozitare.

- planul de gestionare a deşeurilor; Pe perioada șantierului se vor lua următoarele măsuri:

− deșeurile rezultate din activitate vor fi colectate separat, pe fiecare tip de deșeu; − Toate categoriile de deșeuri sunt depoz itate astfel încât să nu afecteze mediul

înconjurător, în recipiente de plastic/ metal/ saci, etc. Se va evita formarea de stocuri care ar putea prezenta risc de incendiu, mirosuri, etc pentru vecinătăți.

− Locul de depozitare a deșeurilor reciclabile/ valorificabile va fi închis, pe platformă, ferit de intemperii.

− Deșeurile ce pot fi periculoase se vor stoca în recipiente metalice, rezistente la șoc mecanic și termic, închise etanș, spațiul de depozitare respectiv să fie prevăzut cu dotări pentru prevenirea și reducerea poluărilor accidentale.

− La predarea deșeurilor se solicită și sunt păstrate conform legislației, formularele doveditoare privind trasabilitatea deșeurilor periculoase sau nepericuloase.

− Se va evita formarea de stocuri care ar pute pune în pericol sănătatea umană și ar dăuna mediului înconjurător.

− Transportul deșeurilor se realizează numai de către operatori economici care dețin autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare/ stocare temporară/ tratare/ valorificare/ eliminare în baza HG 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.

− La predarea deșeurilor se vor completa în 3 exemplare Formularele de încărcare -descărcare deșeuri nepericuloase (Anexa 3) sau Fo rmular de expediție/ transport deșeuri periculoase (Anexa 2), după caz, pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu HG 1061/2018 privind transportul deșeurilor pe teritoriul României. Acestea vor fi semnate și ștampilate de către generator, transporta tor și colectorul/ valorificatorul/ eliminatorul final autorizat, un exemplar revenindu-i producătorului de deșeuri (generatorul, cel care predă aceste deșeuri). Acest exemplar poate fi trimis și prin fax sau poștă, cu confirmare de primire, către generator, care îl păstrează ca parte a evidenței gestiunii deșeurilor întocmită în conformitate cu HG 856/2002.

− Pentru asigurarea trasabilității deșeurilor generate, indiferent de categoria deșeului predat (nepericulos sau periculos) formularele de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase sau formularele de expediție/transport deșeuri periculoase trebuie completate în totalitate, să aibă număr și serie, datele fiecărui operator implicat, categoria de deșeu transportată, CODUL și CANTITATEA colectată, precum și destinația finală (valorificare/eliminare).

i) gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: - substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

Pentru realizarea proiectului pe amplasament sunt utilizați combustibili si produse petroliere in funcționarea utilajelor. De asemenea se mai pot utiliza diverse tipuri de vopseluri ecologice ce pot conține si cantități mici de compuși organici volatili (se estimează un consum de cca 10-15kg vopsea).

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii. Nu se vor folosi alte resurse naturale decât cele folosite în mod obișnuit la realizarea unui astfel de proiect, respectiv nisipul, apa și pietrișul folosite pentru prepararea cimentului, lemn – care vor fi aduse pe amplasament de către constructori.

În perioada de executie a lucrarilor, atât combustibilii cat si uleiurile sunt stocate in rezervoarele utilajelor. Pe amplasament nu sunt depozitate uleiuri si combustibili. Vopselurile sun depozitate in ambalajele proprii intr-un spațiu asigurat, in care sunt depozitate si ambalajele rezultate de la utilizarea acestora pana la predarea către o firma specializata in vederea eliminări. Nu sunt utilizate vopseluri care contin solventi.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect: Considerăm că integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar nu vor fi

afectate de proiectul propus, deoarece: − nu se reduce suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar; − nu se fragmentează habitatele de interes comunitar; − Nu are impact negativ asupra factorilor care determina menținerea stătii

favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; − Proiectul nu afectează direct sau indirect zone de hrănire, migrație s au

odihnă; − Proiectul nu implică în nici un fel utilizarea resurselor de care depinde

diversitatea biologică.

− În ceea ce privește sensibilitatea ecologică a zonei geografice susceptibile de a fi afectate de proiect menționăm că nu se modifică suprafața lac ului, iar suprafața spațiilor verzi va fi îmbunătățită considerabil. - impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

Amenajarea parcului nu ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte poluarea factorilor de mediu. De aceea, impactul negativ asupra mediului înconjurător va fi unul redus. Mai mult, subliniem impactul antropic pozitiv al proiectului. În perioada de execuţie

În perioada de execuţie a lucrărilor, pot fi emisii locale de zgomot și noxe de la utilajele de execuție, lucrări şi mijloacele de transport folosite şi emisii de pulberi/praf de la lucrările de săpături.

Având în vedere faptul că investiţia este amplasată în localitate precum şi faptul că, profilul noii activităţi este identic cu cel existent, se estimează că, obiectivul analizat va avea un nivel nesemnificativ al impactului asupra locuitorilor din zonă, pe termen scurt, respectiv pe perioada de execuţie a lucrărilor.

Impactul estimat va fi un impact local, care se va manifesta numai pe amplasamentul pe care se desfășoară lucrările de execuție şi pe traseul mijloacelor de transport materiale de construcție. În perioada de exploatare

Lucrările de construire nu au impact negativ asupra locuitorilor din zonele locuite Un impact pozitiv / favorabil al investiţiei asupra locuitorilor din zonă ar putea fi, mai

ales în perioada de execuţie, posibilitatea creării unor noi locuri de muncă, iar pe termen lung: creşterea nivelului de socializare. - extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate); Nu este cazul - magnitudinea şi complexitatea impactului; Putem vorbi de un impact redus, având în vedere lucrările propuse prin proiect, respectiv amenajarea lacului și spațiile de loisir. - probabilitatea impactului; Poate exista un impact redus asupra solului în cazul în care deșeurile nu sunt colectate și depozitate sau în cazul în care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere. Pentru evitarea acestui impact se vor prevedea, în proiect, măsuri de colectare, de valorificare selectivă a deșeurilor și utilizarea de utilaje moderne și verificate periodic. - durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; Impactul va fi redus, el va exista doar pe perioada execuţiei lucrărilor, respectiv 15 luni. Este un impact reversibil. La finalizarea lucrărilor, deşeurile vor fi eliminate, iar terenul ocupat temporar va fi adus la starea inițială. - măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; - Prin realizarea lucărilor de amenajare a lacului și spațiilor de loisir, impactul asupra mediului va fi unul pozitiv – prin creșterea calității spațiilor verzi, precum și creșterea numărului de arbori existenți pe teren. - natura transfrontalieră a impactului. Nu este cazul VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă.

În timpul realizării lucrărilor de investiţii pot să apară unele situaţii care pot afecta temporar factorii de mediu, ceea ce face necesară monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune: - Monitorizarea manipulării materialelor utilizate, astfel încât acestea să nu

producă poluarea solului şi subsolului; - Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor; - Monitorizarea respectării normelor SSM; - Monitorizarea reabilitării terenurilor post construcţii. Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul execuţiei

lucrărilor, acestea se vor efectua în conformitate cu reglementările şi standardele în vigoare.

Se va avea în vedere: - Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor, echipamentelor şi

sculelor; - Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde se impune

aceasta; - Lucrările de construcţii se vor realiza cu respectarea tuturor etapelor şi prevederilor

proiectului tehnic; - Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru protejarea

amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe amplasament; - Utilizarea unui personal cu experienţă în realizarea acestui tip de lucrări; - Executarea mecanizată a unor lucrări în perioada de realizare a investiţiei.

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare: A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE

B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele).

Programul Operaţional Regional 2014-2020 AXA PRIORITARA 7, PRIORITATEA DE INVESTITII 7.1 APEL DEDICAT ZONEI DE INVESTIŢII TERITORIALE INTEGRATE DELTA DUNĂRII

X. Lucrări necesare organizării de şantier: - descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;

- localizarea organizării de şantier; - În incinta deținută de beneficiar.

Lucrările de execuție nu vor afecta circulația auto și pietonală din zonă. Se va amplasa provizoriu o rampă depozitare materiale marunte. De asemenea, ca vestiare pentru muncitori și grupuri sanitare, se vor amplasa o baracă șu un wc ecologic.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier; materialele de construcție vor fi depozitate în spații special amenajate, iar deșeurile de construcții rezultate vor fi transportate la o groapă de deșeuri;

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

Materiale necesare realizării investiției: balast, pietriș, nisip, confecții metalice.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

Utilajele folosite la realizarea lucrării vor rămâne pe teren până la realizarea investiției. Se vor lua măsuri pentru evitarea scurgerilor accidentale de combustibili, lubrifianți și alte substante. Suprafața ocupată de organizarea de șantier se va impermeabiliza în prealabil. Se vor folosi utilaje verificate periodic din punct de vedere tehnic, de generație recentă, d otate cu sisteme catalitice de reducere a poluanților și amortizoare de zgomot precum și respectarea tonajului adecvat tipului de drum de acces. Pentru realizarea investiției se vor utiliza doar căile de acces existente, iar transportul materialelor se va face pe trasee optime. Se va proceda la acoperirea spațiilor de depozitare a materialelor de unde pot rezulta particule ce pot fi antrenate în afara zonei de lucru, se va umecta porțiunea de lucru în perioadele cu temperaturi ridicate. Activitățile care produc cantități de praf se vor reduce în perioadele de vânt puternic sau se vor umecta intens suprafețele care reprezintă sursa.

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

risc scazut de accident datorita tehnologiilor utilizate – se folosesc beton armat, ciment, confectii metalice.

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei; Nu este cazul

In cazul unor poluari accidentale, pe teren se vor regasi substante absorbante; depozitarea temporara a deseurilor se va face numai in interiorul amplasamentului. In cazul unor poluari accidentale, acestea vor fi neutralizate cu substante absorbante intervenindu-se operativ in acest sens;

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

XII. Anexe - piese desenate:

In cazul unor poluari accidentale, pe teren se vor regasi substante absorbante; depozitarea temporara a deseurilor se va face numai in interiorul amplasamentului. In cazul unor poluari accidentale, acestea vor fi neutralizate cu substante absorbante intervenindu-se operativ in acest sens;

1. planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); Se anexează 2. schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare; Nu este cazul 3. schema-flux a gestionării deşeurilor; Nu este cazul 4. alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului. XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

Terenul pe care se realizează amenejarea lacului este amplasat în situl ROSCI 0065 – Delta Dunării, spre latura nord-estică a acestuia. Terenul nu este amplasat în vreun sit ROSPA,

însă se află la o distanță minimă de 27ml de situl ROSPA 0031 Delta Dunării. Se anexează prezentei planul de situație al proiectului în coordonate Stereo 1970 b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar; terenul se află în situl ROSCI 0065 – Delta Dunării/. c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului; VEGETATIE In cadrul sitului ROSCI 0065 au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme si inventariate 1835 de specii de plante, dintre care 828 de specii de plante inferioare si 1007 specii de plantesuperioare. Dintre acestea, 37 de specii sunt noi pentru Romania si doua specii sunt noipentru stiinta. Cel mai mare numar de specii de alge, cu predominanta alge verzi, se inregistreaza in apele cu circulatie activa. In Delta Dunarii predomina elementele floristice eurasiatice si circumpolare, in compozitia asociatiilor acvatice si iubitoare de apa fiind cuprinse peste 120 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu radacinilefixate in substrat, tulpina si frunzele subacvatice, numai floarea ridicandu-se deasupraapei pentru polenizare), specii cu frunze natante si specii cu frunze emerse. Speciile submerse se intalnesc in ecosistemele acvatice cu adancime medie a apei (penita apei, bradis, cosor, sarmulita, pasa, broscarita, mot). Unele plante plutesc in masa apei,neavand contact cu substratul, floarea fiind singura care se ridica deasupra apei (otratelde balta, aldrovanda). Speciile cu frunze plutitoare se dezvolta aproape de maluri, avandradacinile fixate in mal (nufar alb, nufar galben, plutnita, iarba broastelor, cornaci, troscotde apa). Speciile cu frunze emerse au varfurile frunzelor deasupra nivelului apei, bazaacestora si tulpina fiind scufundata in apa (rizeac, limbarita, sageata apei, crin de baltaetc.). Plantele superioare formeaza asociatii vegetale ce se dezvolta pe zonele mai inalte,neinundabile. In functie de conditiile pedoclimatice se deosebesc specii adaptate sa reziste lacontinutul ridicat in saruri al grindurilor (branca, patlagina, albastrica, saricica), precum sispecii adaptate la viata de nisip caracteristica grindurilor fluvio-maritime si cordoanelornisipoase litorale. Principalul rol de fixare al nisipului il joaca perisorul, iar pe solurile maibogate in humus traieste carcelul. In zone cu umiditate mai redusa traiesc volbura denisip, vinetel de nisip, siminoc, iarba-de-mare. Pe nisipurile cordoanelor litorale seintalnesc tufarisuri de catina alba, salcie taratoare, salcioara. Grindurile Letea si Caraorman ofera conditii pedo-climatice ce au favorizat aparitiastepelor danubian-deltaice, caracterizate prin unele specii submediteraneene (colilie,sadina). Pe dunele inalte, cu nisip nefixat, traiesc specii de perisor, vinetelul de nisip, troscotde nisip, pelin de nisip etc.Pe solul stancos din Complexul lagunar Razim-Sinoe s-a instalat un tip special deasociatie stepica, caracterizat prin specii caucaziene si balcanice (cimbrisor dobrogean, pir crestat, paius dobrogean, ceapa ciorii, armirai salbatic). Dintre habitatele acvatice prezente mentionam formatiunile de plaur. Acestea suntconstituite din rizomi de stuf, intretesuti cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0,5-1,5 m,incarcate cu humus si materii organice netransformate. Alaturi de stuf cresc si papura,pipirigul, sageata apei, rogozul, busuiocul de balta etc. In solul plaurului, care rezulta dintransformarea resturilor organice traiesc foarte multe animale mici si microscopice. Pemasura ce se incarca cu un strat de sol si resturi organice, plaurul se fixeaza pe substrat,fiind ridicat doar la ape foarte mari.

Din suprafetele insulelor de plaur se rup bucati mai mici care sunt purtate de vant side curentul de apa in gura garlelor si canalelor,blocand circulatia barcilor si a salupelor. Aceste situatii se intalnesc frecvent in complexelelacustre Matita-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste si Rosu-Puiu-Lumina.In actiunea de amenajare a incintelor pentru agricultura si piscicultura, plaurulconstituie un impediment si in acelasi timp o sursa nociva deoarece se intrerupe circulatiaapei si indepartarea hidrogenului sulfurat. Apar si situatii critice cand apa de sub plaur nueste primenita suficient si deci oxigenata. Cantitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a substantelor organice produce asfixierea pestilor. Specifica pentru Delta Dunarii este lipsa aproape totala a padurilor de lunca formate din arbori cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand dominante zavoaiele de plop si salcie. Grindurile din delta, inguste, putin inalte si frecvent inundate, favorizeaza padurile de salcie instalate pe aluviuni putin solificate. Specia dominanta este salcia, la care se adauga rachita. Etajul de arbusti lipseste, iar cel ierbos-arbustiv este relativ sarac (mur de miriste, piperul baltii, dentita, stanjenel galben, lasnicior). Pe grindurile Letea si Caraorman sunt prezente paduri compuse din stejar, frasin, ulm, mesteacan. Acestea sunt invadate de plante agatatoare (vita salbatica, iedera, hamei, curpen si Periploca graeca, o liana de origine mediteraneana). Toate aceste fitocenoze formeaza un hatis greu de patruns, indeosebi vara. In functie de nivelul de organizare, de intretinere si de amendare cu ingrasaminte si pesticide, amenajarile agricole (peste 39000 ha) pot fi considerate ca areale scoase de sub actiunea legitatilor de functionare a sistemului deltaic. Amenajarile silvice au fost realizate (dupa 1960) prin indiguire, defrisarea vegetatiei forestiere spontane si plantarea unor specii de salcie si plop euroamerican (ce ocupa 97% din totalul speciilor, restul de 3% fiind frasin, plop alb, plop negru, plop cenusiu). Aceste amenajari silvice au fost facute in scopuri economice si nu s-a avut in vedere rolul lor ecologic, in sensul realizarii unui spectru floristic diversificat care sa asigure biotopuri pentru fauna deltaica. Suprafata totala amenajata pentru silvicultura este de circa 6400 ha (Papadia 2000 ha, Rusca 1200 ha, Carasuhat 620 ha, Pardina 425 ha, Murighiol 400 ha). Intre bratele principale si digurile longitudinale ale amenajarilor agricole, piscicole sau silvice se planteaza plop euroamerican, atat cu scop de protectie, cat si pentru valorificare economica. Aceste fasii de plantatii s-au facut prin defrisarea zavoaielor de salcii care protejau mult mai bine malurile bratelor prin sistemul lor radicular. Din pacate, plantatiile de plop euroamerican raspund numai cerintei economice, deoarece sub aspect ecologic sunt sarace in diversitate. Amenajarile piscicole formeaza un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim hidrologic controlat, cu inundari si desecari succesive, cu bazine acvatice artificiale si cu durata limitata, sezoniera de inundare. Acestea ocupa terenuri dintre cele mai variate ca amplasament: terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre si care constituiau, in regim natural, zone de pasunat dar si importante zone de reproducere naturala pentru peste (amenajarile piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, Chilia), lacuri naturale care au fost indiguite si carora li s-a modificat regimul hidrologic natural (Obretin, Dranov, Babadag) sau terenuri mai inalte folosite anterior pentru agricultura sau pasunat (Popina, Stipoc, Chilia, Rusca). Suprafata totala ocupata de amenajarile piscicole este de circa 45000 ha, dintre care doar circa 15000 ha sunt folosite pentru o piscicultura extensiva. Din restul amenajarilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodata (Holbina I, Gradina Olandezului, Popina), sau au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari de exploatare (Obretin II, Stipoc, Litcov). In unele amenajari piscicole terenurile sunt folosite pentru agricultura, activitate prin care destinatia initiala a terenurilor a fost schimbata total sau partial (Rusca, Litcov, Popina). Amenajarile complexe se refera la cateva areale in care se practica piscicultura, agricultura si silvicultura. Este cazul amenajarii Maliuc, unde sunt construite atat helesteie pentru

piscicultura, cat si parcele pentru agricultura si silvicultura. Cea mai mare parte a amenajarilor agricole si piscicole din perimetrul Delta Dunarii au avut o perioada de functionare inainte de 1990 conform tehnologiilor de exploatare proiectate. Dupa 1990, din cauza lipsei de eficienta economica a activitatilor si a faptului ca unele nu au fost finalizate (amenajarile agricole Babina, Cernovca, amenajarea piscicola Gradina Olandezului etc.), multe dintre acestea au fost abandonate sau folosite in alte scopuri. d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; Lucrările propuse nu presupun realizarea de construcții, ci amenajarea lacului și creștere a suprafețelor de spații plantate.Se vor lua toate măsurile necesare pentru unui impact cât mai redus asupra elementelor naturale, în vederea asigurării habitatelor critice pentru hrănirea, reproducerea sau odihna speciilor. e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; Realizarea investiției nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, totuți trebuie luate măsuri stricte privind realizarea obiecti vului, mai ales în ceea ce privește vecinătatea față de Dunărie și factorul biodiversitate, măsuri care să aibă în vedere conservarea cadrului natural al zonei, punerea în valoare a frumuseților locului, fără ca acest lucru să ducă în timp la degradarea zonei, a peisajului și a condițiilor turistice. De aceea, nu trebuie ca în următoarele etape ale proiectării, obținerii avizelor necesare și realizării obiectivului să se piardă din vedere scopurile pentru care se realizează acesta și activitățile ce urmează să se desfășoare în cadrul obiectivului, respectiv amenajarea zonelor de protecție, echiparea edilitară completă a terenului, spații verzi și desfășurării activități de turism durabil. Totul trebuie bine integrat în peisaj pentru a putea asigura în continuare caracterul natural al zonei și a face astfel încât intervenția antropică să pună în valoarea frumusețea locurilor și să nu o distrugă. f) alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare. XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informaţii, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului: - bazinul hidrografic; - Bazinul hidrografic Fluviul Dunarea - cursul de apă: denumirea şi codul cadastral –Fluviul Dunarea – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0

lac natural cu suprafața de 3.61ha, amplasat pe terenul cu numărul cadastral 30481. - cursul de apă: denumirea şi codul cadastral – lac antropic cu suprafața de 3.61ha, amplasat pe terenul cu numărul cadastral 30481.

− corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod - Fluviul Dunarea Bratul Chilia – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0

Legătura dintre fluviul Dunărea şi Marea Neagră se realizează prin două canale navigabile:Canalul Dunre –Marea Neagră –situat între Portul Constanţa –Sud –Agigea, la km 0al canalului, şi Dunăre în zona km 293, km64,410 al canalului;Canalul Poarta Alb –Midia –Năvodari –are o lungime de 27,5 km, fiind situate între portul Midia, km 0 al canalului, şi confluenţa cu Canalul Dunăre –Marea Neagră, la km 29 + 41 al acestuia, inclusivbifurcaţia în lungime de 5,5 km, parte integrantă a Canalului Poarta Albă –Midia –Năvodari, care de la km 3 al acestuia face legătura cu portul Luminiţa.Zona de studiu,Regiunea Deltei Dunării, este localizată în partea de sud-est a teritoriului naţional, fiind formată dinRBDD şi zonele sale limitrofe (Figura nr. 2-2).Din punctul de vedere al localizării în raport cu unităţile majore de relief, zona de studiu este situată în partea de nord-est a Podişului Dobrogei şi pe toată suprafaţa Deltei Dunării (Figura nr. 2-4), iar în raport cu regiunile de dezvoltare, zona studiată se găseşte în regiunea de sud-est. HIDROLOGIE

Hidrografia include fluviul Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chilia), cele trei brate principale (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe) la care se adauga bratele secundare (Tataru, Cernovca, Babina si Musura, Garla de Mijloc, Garla Turceasca). Bratul Chilia (120 km) este cel mai important brat al Dunarii sub aspectul scurgerii. Acviferele de adancime prezinta cea mai mare extindere in depozitele deltaice, fiind cantonate in pietrisuri si nisipuri cu o buna permeabilitate. Grosimea acestor acvifere estede 15-20 m in partea centrala a deltei (fiind sub presiune), intre 0,5-15 m in vest si intre20-40 m in est. Acviferele freatice sunt in stransa legatura cu morfologia deltei in ceea cepriveste adancimea si cu regimul hidrologic al Dunarii sub aspectul variatiei nivelului. Pemasura distantarii de bratele principale, acviferele au o mai mare independenta,reducandu-se insa gradul de potabilitate. Avand in vedere configuratia morfohidrografica,asociatiile vegetale si impactul activitatilor antropice, in sit au fost identificate opt tipuri decorpuri de apa (ecosisteme naturale, partial modificate de om). Garlele si canalele cu circulatie activa a apei sunt reprezentate prin brate abandonate ale Dunarii (Dunarea Veche) sau canale importante (Mila 35, Sireasa-Sontea,Eracle, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman, Dunavat, Dranov). Artere delegatura intre bratele principale si complexele lacustre, canalele se caracterizeaza princurgerea apei cu viteze variabile, cu sensuri reversibile de curgere in functie de sezon(ape mari de primavara, ape mici de vara-toamna), turbiditate descrescatoare dinsprebrate spre interior. Mineralizarea se modifica treptat, printr-o imbogatire in saruri ca urmare aintensificarii procesului de evaporatie, pe masura ce se reduce viteza si crestetemperatura apei. Garlele si canalele cu regim liber dar cu circulatie redusa a apei se caracterizeaza prin lungimea lor (Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Madgearu, Perivolovca, Litcov-Imputita, Puiu-Eremciuc, Palade, Buhaz-Zatoane) si prin viteza mica de curgere a apei. Garlele si canalele din interiorul amenajarilor se caracterizeaza prin lipsa unei legaturidirecte cu reteaua hidrografica activa. Au un rol de drenaj sau de alimentare, in functie deregimul statiilor de pompare si de tipul amenajarii (piscicol, agricol sau silvic). De regula,aceste canale nu au o circulatie a apei, comportandu-se ca ape stagnante cu un grad deimbatranire accentuat, invadate de vegetatie, atat submersa cat si emersa. Lacurile mari, cu schimb de ape cu reteaua hidrografica secundara sunt reprezentate prin Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Cazanel, Bogdaproste, Gorgova,Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Rosu-Rosulet, Razim-Golovita-Zmeica.Limita lor nu este una morfologica, ci este data de vegetatia de stuf si papura saude plaur. In afara de legatura directa prin garle si canale, lacurile din depresiuni comunica prin masa de vegetatie si pe sub plaur, chiar si in faza apelor mici de vara-toamna. Prin aportul crescut de apa dulce din Dunare si inchiderea legaturii cu Marea Neagra (Gura Portitei), lacurile Razim si Golovita si-au schimbat semnificativ nivelul de salinitate. Lacul Sinoe a suferit si el modificari catre mediul usor dulcicol. Lacurile cu schimb redus de ape cu reteaua hidrografica secundara include Merheiul Mare si Mic, Rosca, Poleacova, Nebunu, Ledeanca, Dovnica, Raducu, Porcu, Tataru, Murighiol. Se caracterizeaza printr-un grad avansat de impotmolire, nu atat prin procedee aluvionare, cat prin cantitatea de material organic depusa pe fund. Lacurile dininteriorul amenajarilor piscicole includ Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna, Leahova Mare si Mica. Prin intreruperea schimbului natural de ape cu reteaua hidrograficaactiva si intrarea in regimul amenajarii piscicole, aceste lacuri au suferit modificaristructurale importante. Lacurile salmastre si sarate sunt Istria si Nuntasi (Tuzla),situate in sudul Complexului lacustru Razim-Sinoe. Legatura restransa, printr-o garla, alacului Istria cu Sinoe, precum si a Lacului Nuntasi cu Istria, conditiile climatice semiaride,evaporatia ridicata,

lipsa unui aport subteran si superficial de apa dulce au condus laacumularea de saruri si la formarea namolului cu calitati balneo-terapeutice. Laguneleconectate la mare sunt reprezentate prin lacurile Sinoe si Zatonul Mare. LacurileRazim-Golovita-Zmeica reprezinta astazi un bazin cu apa dulce pentru irigatii, asigurandtranzitarea unui important volum de apa dulce spre mare prin Periboina Flora din cadrul sitului ROSCI 0065 este reprezentata de 1839 de specii, dintre care 14 sunt periclitate, iar cinci specii sunt de importanta comunitara (doua specii de vinetele s.n.vinetica, otratel, capul-sarpelui, trifoias de balta). Circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf si papura care formeaza o asociatie vegetala complexa si o cupa osuprafata de 235000 ha, constituind cea mai intinsa suprafata compacta de stufarisuri din lume. Vegetatia forestiera din Delta Dunarii este caracterizata in special de zavoaie de salcie si plop. In padurile Letea si Caraorman se intalnesc paduri formate din diferite specii de stejar si frasin, cu specii variate de arbusti si plante cataratoare, dintre care cea maiinteresanta este o liana de origine mediteraneana cu lungimea de 25 m care atinge aicilimita nordica din Europa. Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala dinlume. Pe malul lacului Erenciuc se dezvolta singura padure de anin negru din DeltaDunarii. In sit au fost descoperite doua specii de plante noi pentru stiinta, o specie devinetica si Elymus pycnattum deltaicus. Alaturi de acestea mentionam specii de planteendemice precum Centaurea pontica si Centaurea jankae, precum si existenta anumeroase specii de orhidee. Stufarisul apare in ape putin adanci (sub 1 m), ocupasuprafete intinse si joaca un important rol de filtru biologic precum si de protectie amalurilor. In asociatie cu stuful gasim si papura, feriga de balta, pipirig, galbinele, rachitan,macris-de-balta, tataneasa, rogoz, busuioc de balta. Studiile pentru inventarierea diversitatii biologice au condus la identificarea unui numar mare de specii si subspecii noi atat pentru fauna Romaniei, cat si pentru stiinta (30de specii sunt considerate endemice, 194 de specii noi pentru Romania, dintre care 138sunt viespi si albine, 19 specii de gandaci, 19 specii de pureci de plante). Dintre nevertebrate, in situl ROSCI 0065 sunt prezente 11 specii de interes comunitar. Lacusta endemica Isophya dobrogensis nu mai exista decat pe insula Popina. Dintre fluturi mentionam prezenta fluturelui diurn iris, iar dintre gandaci putem mentiona populatii reprezentative de nasicorn si gandac-de-balta. Dintre amfibieni si reptile, in sit sunt prezente 24 de specii, dintre care sase sunt specii de interes conservativ. Alaturi de acestea putem intalni si alte specii importante de reptile precum soparla cenusie (soparla de nisip) sau sarpele de alun. Grupul liliecilor este reprezentat prin circa 20 de specii. Acest grup nu este sufficient cercetat. Dintre cele 133 de specii de pesti semnalate in apele sitului, 15 specii sunt considerate de importanta comunitara. Alte specii prezente sunt considerate importante,rare sau periclitate (morunas, caracuda, lin, cega, morun, pastruga, oblet mare, tipar,vaduvita etc.). Dintre mamifere, la desemnarea ca sit de importanta comunitara aucontribuit speciile de popandau, vidra (lutra), nurca europeana, dihor patat, dihor de stepa. Dintre micromamifere mentionam prezenta unor populatii semnificative de soarece pitic, chitcan mic de apa, chitcan de apa, chitcan pitic. Grindurile Letea si Caraorman, constituite in cea mai mare parte din depozite nisipoase, sunt cele mai representativeforme de relief prin inaltimea lor (12,4 m Letea si 7,5 m Caraorman) si prin relieful eoliandeosebit, rezultat din nisipul nefixat. Cele mai mari grinduri maritime alcatuiesc asanumitul cordon initial (Letea, Caraorman si Crasnicol) care s-a format cu circa 10000-11000 de ani in urma, barand golful

deltaic si formand delta fluviala de astazi, constituindin acelasi timp limita dintre delta fluviala si delta fluvio-maritima. 2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă. - în ultimii ani nu s-au mai făcut investiții în mentenanța acestui lac, ca urmare acesta este colmatat în proporție ridicată, prin depunere de sedimente și aluviuni. 3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz – Se propune realizarea unor diguri de incintă și transformarea în lac de agrement. XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3

la Legea nr. 292 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III - XIV.

Semnătura şi ştampila titularului Comuna Pardina