PROIECT DE LECŢIE

DATA: 11 NOIEMBRIE 2013

INSTITUŢIA ŞCOLARĂ: LICEUL TEORETIC ”ȘTEFAN D. LUCHIAN”

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE

DISCILPINA: PSIHOLOGIE

CLASA: a X-a

PROFESOR: VIERIU VALENTINA ALEXANDRA

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PROCESELE PSIHICE ŞI ROLUL LOR ÎN EVOLUŢIA PERSONALITĂŢII

TITLUL LECŢIEI: MEMORIA – DEFINIRE, CARACTERISTICI ŞI PROCESE

TIPUL LECŢIEI: lecţie de predare - învăţare REACTUALIZARE ŞI TRANSMITERE ŞI ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE DURATA: 50 MINUTE

OBIECTIVE: Competenţă generală: Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală Obiective operaţionale:

O1. Să definească memoria O2. Să argumenteze importanţa memoriei în viaţa psihică umană O3. Să identifice caracteristicile memoriei umane O4. Să explice procesele memoriei

STRATEGII DIDACTICE:

METODE DIDACTICE: expunerea, explicaţia didactică, conversaţia, exemplificarea, exerciţiu de creativitate, exerciţii de memorie, problematizarea, învăţarea prin descoperire, studiu de caz

MIJLOACE şi MATERIALE: manualul de psihologie pentru clasa a X-a, catalogul, tablă, cretă, prezentare power pointBIBLIOGRAFIE: 1. Cosmovici, A., Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;

2. Mărcuşanu, I., Mărcuşanu, D. E., Manual de Psihologie pentru cls. a X-a, Ed. Carminis, Piteşti,

2005.

ETAPELE LECŢIEI

OB

CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICEEVALUAREACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA

ELEVILOR METODE MIJLOACE

ORGANIZAREA

ÎNVĂŢĂRII

1.Moment

organizatoric2 min.

Salutul. Verificarea prezenţei, de asemenea se crează şi condiţiile psihologice optime pentru desfăşurarea lecţiei (organizarea clasei).

Elevii vor răspunde la salut şi la verificarea prezenţei.

Conversaţia Catalog

2. Reactualizare

a cunoştinţelor

8 min

Se verifică cunoştinţele dobândite anterior cu privire la tema lecţiei „Gândirea”: - definiţia gândirii; - precizarea operaţiilor gândirii;- exemplificarea operaţiilor gândirii;- stabilirea importanţei înţelegerii în învăţare- definirea „problemei”- enumerarea etapelor rezolvării de probleme pornind de la o „problemă”reală

Elevii vor răspunde individual la întrebările adresate de către profesor. Se verifică astfel cunoştinţele elevilor şi gradul de asimilare a acestora.

ConversaţiaEvaluare punctuală

3. Captareaatenţiei

Scriu pe tablă data de 25 noiembrie 2009 şi rog elevii să spună cât mai multe date legate de ziua respectivă.Apoi îi întreb pe elevi cum a fost posibil ca ei să-şi reamintească atâtea

Elevii vor enumera activităţi pe care le-au desfăşurat cu o zi înainte. Elevii vor spune că Conversaţia

Colectiv dirijat

2 min informaţii despre ziua anterioară.Atfel facem legătura cu tema lecţiei de zi – memoria.

şi-au reamintit informaţiile legate de ziua anterioară datorită memoriei.

4.Anunţarea

subiectului şi a conţinutului (obiectivele)

lecţiei1 min

Vom studia astăzi un nou proces psihic, şi anume, Memoria (se notează titlul pe tablă). „Memoria – definire, caracteristici şi procese”Spun elevilor că la sfârşitul orei ei vor putea să definească memoria, să argumeteze importanţa memoriei în viaţa psihică umană, să identifice caracteristicile memoriei umane, să explice procesele memoriei.(acestea fiind obiectivele operaţionale ale lecţiei)

Elevii îşi notează pe caiete titlul lecţiei

Expunere verbală

Tablă Colectiv dirijat

5.Transmiterea şi asimilarea

noilor cunoştinţe

30 min

Omul, pe lângă multe alte capacităţi de care dispune (de a simţi, gândi, vorbi, imagina, dori, voi), o posedă şi pe aceea de a reţine, conserva, şi reutiliza propria sa experienţă. Acest lucru este realizat cu ajutorul memoriei. Deci, memoria se referă la experienţa trecută a individului (fapte, întâmplări, evenimente, persoane, obiecte cunoscute , etc.). Ce se întâmplă cu acestea cu ajutorul memoriei?

... ni le amintim, le readucem în prezent

Expunere verbală;

Explicaţiedidactică;

Exemplificare;Învăţare prin descoperire

Individuală

Prin observare sistematică a

elevilor

O1

Pentru a le readuce în prezent, evenimentele trecute, trebuie în primul rând întipărite în memorie. Dar nici acest lucru nu este suficient. Ni se întâmplă deseori să nu recunoaştem o persoană ori să nu mai putem recita o poezie învăţată în copilărie. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?Pentru o memorie funcţională sunt necesare întipărirea, păstrarea şi apoi reactualizarea materialului. Cunoscând acest lucru cum am putea defini memoria?Memoria este procesul psihic cognitiv superior de întipărire, păstrare şi reactualizare (recunoaştere şi reproducere) a informaţiilor din experienţa anterioară.Memoria este o capacitate generală a întregii materii , fie ea vie sau nevie.Astăzi se vorbeşte despre memoria maşinilor, de capacitatea lor de a reţine informaţii şi de a le furniza pentru sa fi utilizate. De exemplu, memoria calculatorului.Dau elevilor sarcina de a explica funcţionarea „memoriei calculatorului”.Apoi fac diferenţa dintre memoria maşinilor şi memoria umană, ce

... pentru că materialul întipărit nu a fost întipărit şi păstrat corespunzător

Elevii explică cum funcţionează calculatorul.

Expunere verbală;

Explicaţiedidactică;

Exemplificare

Expunere verbală;

Explicaţiedidactică;

Colectiv dirijat

Prin observare sistematică a

elevilor

O2

capătă forma unui proces psihic complex.

Lansez întrebarea următoare elevilor: Animalele au memorie?Animalele dispun şi ele de memorie şi reţin imaginile obiectelor. Dacă un câine nu şi- ar cunoaşte stăpânul ar sări la el şi l-ar muşca de fiecare dată când l-ar vedea.Aşadar şi animalele posedă memorie, dar nu la un nivel ridicat specific omului.Memoria este o capacitate psihică absolut necesară fără de care viaţa ar fi practic imposibilă.Lansez elevilor următorul exerciţiu pentru a înţelege această caracteristică esenţială a memoriei.Vă propun un scurt exerciţiu de creativitate: vă rog să vă imaginaţi cum ar fi viaţa voastră fără memorie.Omul ar trăi într-un continuu prezent, comportamentul ar fi haotic, spontan, fără durabilitate în timp, totul i s-ar părea absolut nou. Alan Baddely, în cartea „Memoria umană”, relatează cazul unui muzician

Elevii răspund dând exemplu de situaţii.

Elevii analizează situaţia; se evidenţiază consecinţele dramatice ale pierderii memoriei şi importanţa acestui proces psihic pentru viaţa

ProblematizareExpunere verbală;

Explicaţiedidactică

Exerciţiu de creativitate

Expunere verbală;

Studiu de caz

Colectiv dirijat

Colectiv dirijat

Individuală

Prin observare sistematică a elevilor

O3

O3

- Clive Wearing - care s-a îmbolnăvit de encefalită în urma unei infecţii virale. Voi prezenta elevilor acest caz subliniind apoi importanţa memoriei în viaţa omului.

Memoria prezintă următoarele caracteristici: caracter selectiv, caracter activ şi inteligibil.Caracterul selectiv al memoriei.Nu fixăm totul, nu păstrăm ce am fixat şi nici nu reactualizăm tot conţinutul păstrat.Întreb elevii: În funcţie de ce factori omul memorează selectiv? Selectivitatea memoriei depinde de motivaţia celui care memorează, de interesele lui, de preocupările lui, de starea emoţională , de atitudinea pe care o are faţă de un anumit eveniment, de gradul de cultură, de vârstă, de sex, de religie, de etnie, de orientarea politică etc.Rog elevii să dea exemple.Caracterul activ al memoriei.Memoria este un proces activ deoarece faptele memorate , păstrate şi reactualizate suportă modificări importante , reorganizări, nu rămân izolate. De exemplu, unele dintre informaţiile din alte lecţii vă sunt

fiecăruia.

Anexa nr. 1

Expunere verbală;

Problematizarea

Expunere verbală

Exemplificare

Expunere verbală

Exemplificare

O3

folositoare ca să înţelegeţi această lecţie. Desigur, cu condiţia să le aveţi în memorie.Caracterul inteligibil al memeoriei.Îi întreb pe elevi care este condiţia importantă pentru a memora un material.În memorarea unui material intervine înţelegerea informaţiilor, iar când reactualizăm, intervine semnificaţia în ordonarea materialului.Voi propune elevilor un exerciţiu menit să demonstreze caracterul inteligibil al memoriei şi rolul pe care îl are semnificaţia cuvintelor în memorarea unui material.Le voi citi elevilor rar o listă de cuvinte, pe care ei au sarcina să o memoreze. Voi cere elevilor să noteze pe caiete cuvintele pe care le-au reţinut şi verific numărul cuvintelor corect reţinute.Le citesc apoi o propoziţie alcătuită din cuvintele din lista citită şi le cer să o reproducă, notând-o pe caiete.Voi compara rezultatele şi voi sublinia faptul că, deşi, cuvintele din lista prezentată au fiecare un sens clar, lista ca atare este lipsită de sens, pe când propoziţia are sens, motiv pentru care a uşurat actul memoriei.

Elevii ascultă cu atenţie cazul prezentat.

Elevii răspund la întrebare.

Elevii dau exemple.

Învăţare prin descoperireConversaţie

Exerciţiu de memorie

Anexa nr. 2

Conversaţie

Expunere didactică

O4

O4

Memoria este un proces ce cuprinde mai multe faze: întipărirea, păstrarea şi reactualizarea. Aceste faze au o derulare procesuală, în timp, de aceea au fost numite procese ale memoriei.

Voi prezenta şi explica elevilor fiecare proces al memoriei.După cum ştiţi şi din definiţia memoriei primul proces al ei este memorarea informaţiilor, numită şi întipărire.Termeni sinonimi: fixare sau engramare.Este primul proces pus în funcţie.Cât de important credeţi că este acesta?Pentru a exemplifica acest proces al memoriei întreb elevii: Când v-am citi lista de cuvinte ce s-a realizat prima dată?Care este cel de al doilea proces al memoriei?Păstrarea presupune reţinerea pentru un timp mai scurt sau mai lung a celor memorate.Termeni sinonimi: stocarea sau conservarea.În această perioadă materialul se modifică.

âExpunere verbală

ConversaţieÎnvăţare prin descoperire

Expunere vebală

Problematizare

Expunere

O4

Ce caracteristici ale memoriei intervin aici?Prezint elevilor cele două forme ale păstrării: de scurtă şi de lungă durată.De ce factori depinde păstrarea informaţiei?Care este ultimul proces al memoriei ?Reactualizarea se referă la scoaterea la iveala a celor memorate şi păstrate.Reactualizarea are şi ea 2 forme: recunoasterea şi reproducerea.Recunoasterea se realizează în prezenţa obiectului, presupune procese simple, perceptive şi suprapunerea modelului actual peste cel aflat în mintea subiectului. Dau exemplu elevul care răspunde la lecţie uitându-se pe caiet, reactualizând informaţiile pe baza recunoaşterii.Reproducerea constă în identificarea informaţiilor memorate în absenţa acestora.Solicit elevii să dea exemplu din experienţa personală de situaţie în care au reprodus informaţiile memorate şi păstrate în memorie.Cele 2 forme ale reactualizarii dispun de grade diferite de precizie. Uneori recunoaştem o poezie imediat, fără efort, alteori nu. La fel şi cu reproducerile.

Elevii analizează situaţia; se evidenţiază consecinţele dramatice ale pierderii memoriei şi importanţa acestui proces psihic pentru viaţa fiecăruia.

verbalăÎnvăţare prin descoperire

Expunere verbală;

ExplicaţieDidactică

Exemplificare

Expunere verbală

Exemplificare

Expunere verbală;

ExplicaţieDidactică

Învăţare prin descoperireConversaţie

Ce credeti că influenţează acest lucru ?Observăm astfel că memoria este un proces ce implică interdependenţa proceselor componente.

6. Fixarea cunoştinţelor

2 min

Se va realiza prin oferirea de răspunsuri la întrebări puse din lecţia parcursă.

ConversaţieColectiv dirijat

Individuală

Evaluare formativă

7. Asigurarae feed-back-ului

3 min

În funcţie de participarea la lecţie se vor consemna dificultăţile, lacunele şi se va reveni aspectelor neclare.

Sunt atenţi şi încearcă să completeze lacunele.

Conversaţie

8.Încheierea activităţii

2 min

Voi mulţumi elevilor pentru participarea activă. Voi face aprecieri colective şi individuale.Voi nota elevii care au participat activ cu sistemul punctelor.

Conversaţie

ANEXA NR. 1

Studiu de caz - Clive Wearing

Vă propun un scurt exerciţiu de creativitate: vă rog să vă imaginaţi cum ar fi viaţa voastră fără memorie.

Alan Baddely, în cartea „Memoria umană”, relatează cazul unui muzician Clive Wearing care s-a îmbolnăvit

de encefalită în urma unei infecţii virale.

„ El a fost afectat într-o asemenea măsură, încât nu-şi putea aminti decât ceea ce s-a întâmplat cu câteva minute

înainte şi, în consecinţă, consideră că abia în momentul respectiv şi-a recăpătat conştienţa. El ţine un jurnal în care

îşi notează această obsesie: pagini întregi de note în care menţionează data, ora şi faptul că abia a redevenit

conştient. (...) Ori de câte ori apare soţia sa, Clive o întâmpină cu bucuria celui care nu a văzut persoana iubită timp

de mai multe luni, astfel încât ea nu trebuie decât să părăsească încăperea timp de două, trei minute şi să se

reîntoarcă pentru ca bucuria să se repete; este un proces întotdeauna plin de emoţie, care se exprimă întotdeauna în

acelaşi mod. Clive trăieşte într-un prezent permanent, fiind incapabil să înregistreze schimbările sau să folosească

trecutul pentru anticiparea viitorului, o situaţie pe care el a descris-o odată ca fiind „ iadul pe pământ. Este ca şi

când ai fi mort în acest timp neneorocit”. Nu se poate bucura de cărţi deoarece nu le poate urmări intriga, nu

manifestă nici un interes pentru problemele curente, acestea fiind pentru el lipsite de sens, întrucât nu-şi poate

aminti contextul. Dacă iese din casă se pierde imediat. Muzicianul este un adevărat prizonier într-o mică insulă a

conştientului înconjurată de marea amneziei”

ANEXA NR. 2

Exerciţiu de memorie

Le citesc elevilor, rar, următoarea listă de cuvinte, pe care au sarcina să o memoreze:

- elefanţi - călcau

- speriaţi - mici

- flăcări - apărare

- iepuraşi - picioare

- cenuşii - lipsiţi

- violente - mari

Cer elevilor să noteze pe caiet cuvintele pe care le-au reţinut şi verific numărul cuvintelor corect reţinute.

Le dictez apoi o propoziţie alcătuită cu ajutorul cuvintelor din lista anterioară şi le cer să o reproducă, notând-o

pe caiet.

„Elefanţii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în picioare iepuraşii mici lipsiţi de apărare”.

Compar apoi rezultatele şi subliniez faptul că, deşi cuvintele din lista prezentată aveau un sens foarte clar, lista ca

atare era lipsită de sens, pe când în cea de-a doua situaţie, alcătuirea unei propoziţii ce stabileşte relaţii strânse între

cuvinte a uşurat foarte mult procesul memoriei.