Memoria, Gandirea, Reprezentarea Si Corelatiile Dintre Acestea

7/24/2019 Memoria, Gandirea, Reprezentarea Si Corelatiile Dintre Acestea

1/8

Memoria, G@ndirea,reprezentarea ]i corela\iiledintre acestea


2/8


3/8

$intervenind gandirea si limbaul%. Memoria de lunga durata nu este unitara.(e potdistinge memoria episodica si memoria semantica.

0. Memoria episodica se reera la evenimente traite personal de un subiect,findalcatuita din apte si intamplari localizabile in spatiu si timp.

1. Memoria semantica este alcatuita din apte,idei,concepte cu reerire la ceea ceeste general,opuse singularului,individuaalului.)maginea lui Mos Craciun cu sacul cudaruri langa pomul de iarna impreuna cu amilia,este o imagine personala spredeosebire de termenii generali ara nici o conotatie specifca de 22Mos Craciun22 s22pom de iarna.

3. 4sadar memoria se contureaza ca o componenta esentiala a vieti noastrecotidiene.Memoria o regasim ca:- Memorie imaginativa-prin conservarea reproducerea imaginilor trecutului5- Memorie verbal-logica-prin conservarea ideilor inormatiilor5- Mai controversat memorie as/ectiva retrairea emotiilor trecute5- Memorie motorie-prin conservarea si actualizarea miscarilor.)n raport cu personalitatea,orice teorie e"plicativa asupra acesteia trebuie sa

recunoasca rolul undamental al memoriei,ara de care nu s-ar putea sustinepersistenta cionstanta trasaturilor de personalitate.

Memoria are anumite proprietati care se maniesta dierit la persoane dieite:

- 6olumul-se reera la cantitatea de inormatie ce poate f stocata.4ceasta dierade la o persoana la alta.- Mobilitatea-se reera la capacitatea de a acumula cunostinte noi,de a le corelacu alte cunostinte,de a le modifca.- #apiditatea f"arii vizeaza usurinta intiparirii,eortul presupus pentru realizareaei.- 'idelitatea redarii se reera la masura in care inormatia actualizata corespundecu cea intiparita .- #apiditatea actualizarii se reere la viteza cu care reusim sa actualizam unmaterial invatat.4ceste proprietati se concretizeaza dierit la fecare individ.Uneori,atunci cand

trasaturile sunt sau oarte puternice sau oarte slabe,ele pot deveni elementedistinctive in descrierea personalittii noastre.

&eprezentarea

#eprezentarile cognitive. )n mod traditional, prin reprezentare se intelegeimaginea mintala a unui obiect, care nu presupune prezenta acestuia, o re7ectare arealitatii a7ata pe drumul dintre percept si concept.

&in punct de vedere al psihologiei cognitive, reprezentarile sunt e"presi

simbolice, in care sistemul cognitiv, a realitatii inconuratoare, din prelucrarea carora see"trage inormatia despre aceasta realitate. Principalele tipuri de reprezentari sunt:imaginile, e"presiile lingvistice si continuturile semantice.

)maginile. ! imagine reprezinta inormatia despre o confguratie spatiala, nu smarimea absoluta a acestei confguratii. &e e"emplu, fguri geometrice de marimdierite sunt considerate asemenea. Un patrat cu latura de un centimetru e asemeneaunui patrat cu latura de metri. 8 codata pozitia relativa a obiectelor dintr-oconfguratie nu si marimea lor. )n general, se considera ca aceasta reprezentaresurprinde dispunerea relativa a cel mult 1 obiecte. Codarea imaginistica contine in modimplicit, pe langa inormatia fgurala, inormatia categoriala. 4ceste inormatii sunte"trase din si pe baza prelucrarii imaginilor. &esi reprezinta direct ceea ce se a7a in


4/8

lume, imaginile mintale nu sunt 9picturale. &ierenta rezida din organizarea ierarhica aimaginilor mintale $o imagine poate f compusa din mai multe subimagini%. 4ceastaierarhizare determina aglutinarea 9subimaginilor.

#eprezentarea imaginistica nu are o sinta"a5 de e"emplu, un cerc se poatecircumscrie unui patrat sau poate f inscris intr-un patrat ara violentarea vreunor regulcombinatorice. )maginile nu au valoare de adevar, nu spunem despre un patrat ca esteals sau despre un cerc ca este adevarat. )maginile nu au valoare de adevar pentru canu asorteaza nimic. 8le nu reprezinta cunostinte, caci cunostintele au valoare deadevar. ;umai prin prelucrarea imaginilor obtinem cunostinte $inormatii%.

#eprezentarea lingvistica. 8"presia lingvistica a inormatiei noastre despre lumeeste un apt curent. Problema este daca nu cumva repertoriul de cuvinte pe care ilavem la dispozitie intr-o limba in7uenteaza undamental natura cunostintelor noastredespre lume. )n lucrari de mare in7uenta, < =hor a sustinut teza realismului lingvisticpotrivit careia structurile limbaului determina structurile gandirii, iar utilizarea unorlimbae dierite ne ace sa gandim in chip dierit, deci sa avem cunostinte dieritedespre lume. Cu alte cuvinte, dierentele de cod lingvistic induc dierente in inormatiacodata. (e cunoaste insa din logica elementara ca e"emplele nu pot ustifca nimic, elepot doar sa ilustreze sau sa infrme o propozitie generala. Cercetarile e"perimentaleminutioase nu au confrmat ipoteza lui =hor.

8fcienta codaului le"ical ca si a codaului imaginistic este conte"t-specifca in

unctie de scopul urmarit. Uneori e mai efcient sa codam inormatia printr-un cuvantalteori printr-o imagine. &e e"emplu, avem in ata o harta si paralel o carte cudistantele si ormele de relie dintre orase. 4vem de-a ace cu reprezentari dierite dinpunct de vedere al ormatului dar echivalente sub aspectul inormatiei codate#eprezentari dierite genereaza prelucrari dierite. 8fcacitatea reprezentarilor este inunctie de scopul urmarit.

#eprezentarea imaginistica, la el ca reprezentarea le"icala nu constituie prin eainsasi inormatie. )normatia e generala in momentul prelucrarii reprezentarii le"icale.Prelucrarea reprezentarilor le"icale depinde de cunostintele anterioare ale subiectului.#eprezentarile lingvistice pot f privite ca niste indicatii sau instructiuni pentru a creasensuri. )normatia se creeaza din prelucrarea reprezentarilor le"icale pe baza

cunostintelor anterioare ale subiectului.#eprezentarea semantica. Posibilitatea traducerii codului imaginistic in cod le"ica

si reciproc i-a acut pe unii psihologi cognitivisti sa postuleze e"istenta unui al treileaormat sau mod de reprezentare a obiectivelor: codul semantic. 4tata timp catrecunoastem ca oamenii pot trece de la imagini mintale la cuvinte sau invers suntemnevoiti sa concluzionam ca trebuie sa e"iste o reprezentare mult mai abstracta care lecuprind pe amandoua: un ormat comun sau un cod interlingual.

4ceste reprezentari vizeaza semnifcatia obiectelor si nu detaliile lor fzice#eprezentarea semantica este mult mai abstracta5 ea nu re7ecta direct structurarealitatii inconuratoare ci re7ecta o abstractie a unui eveniment findca esteindependenta de ordinea prezentarii stimulilor si identifca doar cateva elemente ca

find importante, ignorandu-le pe celelalte. )nsusi procesul de reprezentare este invatatcaci ea presupune ignorarea unor aspecte, considerate neesentiale ale stimulului#eprezentarea semantica este mult mai efcienta ata de celelalte orme dereprezentare. 8a are o serie de carente: ea nu e"plica de ce enomenul de intererentaaecteaza mai mult reprezentarea verbala decat cea imagistica dupa cum nu e"plica dece pentru memoria verbala este esentiala secventialitatea iar pentru imagistica >structura spatiala.

Proprietatile imaginisticii diera de cele ale reprezentarii verbale si amandouadiera de reprezentarea semantica abstracta. #eprezentarile mintale unctioneaza inchip complementar.


5/8

G@ndirea

'tructura si dinamica psihicului uman ni se dezvaluie din trei perspectivedistincte: pe de o parte din doua perspective particulare, pe de alta parte dintr-operspectiva unica. Prima consta in considerarea psihicului uman in cadrul raportuluiindivid uman-realitate inconuratoare, iar a doua in cadrul raportului individ uman-

societate5 impreuna ele dau o perspectiva integrala.)n cadrul raportului individ uman-realitate inconuratoare psihicul ne apare caactivitate psihica, caz in care avem de-a ace cu structura si dinamica activitatipsihice.)n cadrul rapotului individ uman-societate, psihicul ne apare ca sistem deinsusiri psihice ale individului ca finta sociala. )n cazul primului raport, individul umanne apare ca individ singular, iar psihicul ca apartinand pur si simplu individului uman.

)n cadrul activitatii psihice distingem doua categorii: *.procesele psihice5insusirile psihice.

Procesele psihice sunt interactiuni proprii raportului dintre individ si realitateinconuratoare.

Procesele psihice sunt impartite in trei categorii: @ procese psihice cognitive $de

cunoastere%, @ procese psihice aective, @ procese psihice reglative $involuntare svoluntare%.

&in categoria proceselor psihice cognitive ac parte senzatiile, perceptiile,reprezentarea, imaginatia si gandirea. Aoate aceste procese psihice ormeaza intelectul.

Procesul psihic cognitiv superior (intelectual) prin intermediul operatiilor deanaliza si sinteza, abstractizare si generalizare obtine produse sub forma ideilorconceptelor si rationamentelor se numeste gandire.

Cognitia este termenul olosit de psihologi pentru a descrie gandirea, modul incare acumulam si manipulam cunostintele. Psihologii cognitivisti studiaza gandirea, eluin care oamenii invata, organizeaza cunostintele, rezolva problemele.

Psihologii intr-un mod mai larg, defnesc gandirea ca find manipularea

reprezentarilor mentale ale informatiilor. Manipularea se reera in general la oricetransormare, combinare sau modifcare a prezentarilor mentale. Reprezentarilementale pot lua orma cuvintelor, a sunetelor a imaginilor vizuale, a actiunilorInformatia se reera la semnifcatia sau sensul acordat modifcarilor energiei din mediuinconurator.

#ezultatele proceselor psihice prin care se realizeaza re7ectarea doirectanemilocita a realitatii obiective au caracter intuitiv5 ele sunt desemnate prin termenugeneric de imagine psihica. Produsul psihic intuitiv are ca obiect fe o insusire izolata aentitatii, fe insusirile globale ale acesteia. Produsul psihic intuitiv este de doucategorii. 8"ista produs psihic intuitiv prin care lucrul este redat in conditii in carere7ectarea este realizata in cadrul unui raportnu numai direct, nemilocit dintre subiec

si lucru, ci si actual, semnalul care a ost emis de lucru find actualmente in contact cureceptorii. 8"ista, insa,produs psihic intuitiv prin care lucrul, desi este redat in conditiilein care re7ectarea este realizata in cadrul unui raport direct, nemilocit dintre subiect slucru, acest raport, nu mai este eectiv prezent, ci dimpotriva, este un raport care inmod eectiv a avut loc doar in trecut

Reprezentarea este reproducerea actuala a unei imagini psihice din trecut. &ecire7ectarea prezenta prin care se aunge la produse psihice intuitive se ace in conditiilein care raportul direct, nemilocit dintre subiect si lucru este fe un raport actual,fe unraport realizat in trecut.#eprezentarea este un proces psihic intuitiv ce se instituie prinacea re7ectare ce se realizeaza in conditiile in care raportul direct, nemilocit dintresubiect si lucru este un raport din trecut.


6/8

Realitatea obiectiva are in structura sa, pe de o parte, entitatea, iar pe de altaparte, relatia. #elatia e"ista intr-un lucru si alt lucru, dar e"ista si intre o insusire alucrului si acel lucru. 8"ista relatii constitutiv-interne ale lucrului, dar si relatii externe#elatiile e"terne se a7a in prelungirea relatiilor interne. 8ntitatea si relatia constituiediversitatea in unitate a lumii,a realitatii obiective. #eprezentarea reda preponderenentitatea. )deea, insa, reda preponderat relatia5 mai bine spus reda tocmai aceastadiversitate in unitatea lumii.

Ideeanu consta pur si simplu din raportarea unei imagini psihice la o alta imaginepsihica, ci consta din insasi explicitarea imaginii psihice. Cu alte cuvinte, ideea consta

din scoaterea unui raport din starea lui latenta, implicita, in care subzista in cadruimaginii psihice si trecerea lui in stare pe deplin maniesta, e"plicita. 4ceasta trecereconstituie instituirea insasi a conceptului. Conceptul este structura unei idei comple"e(tructura ideii comple"e reprezinta sensul cuvantului.

peratiile gandirii. Bandirea duce la rezultatul sau specifc, la idee, in modtreptat. 8"ista o succesiune de secvente ale procesului psihic de gandire. )deea esteelaborata ca urmare a rezultatului fecarei secvente in parte. ! secventa a procesului degandire pleaca de la rezultatul secventei nemilocit anterioare si este continuata pe oalta secventa care, la randul ei, pleaca de la rezultatul dea e"istent al secventei pe careo continua. #ezultatul unei secvente a procesului de gandire este idee, dar, totusi, eaeste idee in curs de elaborare. &oar rezultatul ultimei secvente este ideea pe deplin

constituita. (ecventele procesului de gandire in totalitatea lor redau relatia e"istenta inrealitate.

Cand spunem ca obiectul re7ectoriu al procesului de gandire il constituie relatiaavem in vedere, desigur, relatia in comple"itatea ei, relatia de la orma sa cea masimpla, aceea dintre doi termeni, pana la orme din ce in ce mai comple"e, acelea instructura carora nu numai ca intra mai multi termeni, ci si ca termenii ei constituiefecere, cate o parte care este ea insasi o structura interna de relatii. )deea reda relatiacomple"a, dar o reda de asa natura incat reda entitatea asa cum e"ista ea prin aceastarelatie comple"a.

8"ista idee simpla si idee comple"a. )deea comple"a , careia in stiinta logicii icorespund rationamentul si demersul logic, iar in lingvistica raza si te"tul, constituie

conceptul. ! secventa a procesului de gandire reprezinta o operatie a gandirii. 8videne"ista atateaoperatii ale gandirii cate secvente ale procesului de gandire e"ista4vandu-se in vedere procesul de gandire asa cum se realizeaza el pana la elaborareaunui concept, au ost determinate sase asemenea secvente.!peratiile de gamdire sundenumite operatii principale, tocmai ca s-a avut in vedere procesul de gandire prin careeste elaborat conceptul.

!peratiile principale ale gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, generalizareaabstractizarea si concretizarea.

4naliza este operatia de desacere mentala a obiectului in partile lui componente4naliza incepe ca activitate practica de descompunere a obiectului real si aunge a serealiza doar pe plan mental.

(inteza este operatia opusa analizei5 consta in unirea in plan mental a partiloastel incat rezulta intregul. (inteza poate sa se realizeze si in planul actiunii practice.

Comparatia este operatia care consta din stabilirea deosebirilor si asemanarilodintr-un obiect si alte obiecte. (i comparatia se poate ace si pe plan real cat si pe planmental.

Beneralizarea este operatia prin care se desprind insusirile comune ale obiectulusi ale altor obiecte, din cadrul unei anumite clase de obiecte.

4bstractizarea este operatia prin care se lasa la o parte insusirile particulareindividuale ale obiectulelor, astel incat sa poata f retinute doar insusirile desprinse prinoperatia de generalizare.Prin operatia de abstractizare se se aunge sa se retina in plan


7/8

mental doar insusirea comuna. )n elul acesta, insusirea comuna devine ea insasi oentitate, una dincolo de lucru, una care ii ia locul fecarei entitati reale.

Concretizarea este operatia prin care pe baza insusirilor abstracte ale obiectelose procedeaza la reconstituirea mentala a concretului. &aca prin operatia de sinteza seaunge la un concret mental preponderent abstract. Concretul ca rezultat al operatiei deconcretizare este un concret logic: un concret rezultat in principal din asamblareainsusirilor abstracte. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza este bogat in detaliipe cand concretul logic este sarac in detalii si bogat in insusiri generale. Concretul carezultat al operatiei de sinteza reda obiectul ca entitate singulara, pe cand concretu

logic reda obiectul cel putin ca obiect tipic, iar la limita specifca, propriu-zisa, ca obieccategorial, ca obiect prin care sunt scoase in evidenta insusirile comune, generale suniversale, ale unei anumite clase de obiecte. Concretul logic este obiectul mentacategorial5 el este orma specifca sub care e"ista conceptul.

)ntelegerea. Procesul de gandire este un proces de intelegere. (punandintelegere avem in vedere surprinderea legaturilor dintre partile componente ale unuobiect, dintre insusirile obiectului si obiectul luat ca intreg, dintre obiect si alte obiecte.

)ntelegerea este mult mai evoluata in cadrul reprezentarii. ;umai gandirea, cuautorul conceptului, cu autorul cuvantului cu sens, poate sa e"pliciteze, sa amplifce ssa comleteze legaturile redate prin structura perceptiei si a reprezentarii cu imaginpsihice. ;umai astel se produce intelegerea completa, adevarata. ,, 'enomenu

intelegerii, scrie Paul Popescu-;eveanu, este o permanenta a gandirii in actiune. &eaceea ar putea f caracterizat ca reprezentand latura functionala a intelectului uman insensul generical codicarii conceptuale si mai ales al decodicarii referentiale! Modude a f al gandirii constiente este intelegerea!Cu aceasta relevam si aptul caintelegerea este acea modalitate a gandirii care este, cu necesitate, constienta! )n aptintelegerea se inscrie, la nivel general, ca o trasatura sau o unctie a constiinte)ntelegerea este modul de realizare a oricarui act de constientizare. Conditiile ei sunverbalizarea si conceptualizarea..

Gandirea ca acti!itate de rezol!are a pro#lemelor.)ntelegerea se maniestadin plin in ceea ce se numeste activitate problematica. 8ste vorba, pe de o parte, deintelegerea prin care se pun datele realitatii in problema, iar pe de alta parte, de

intelegerea prin care se gaseste solutia problemei dea ormulata.Pentru a putea spune ca e"ista o problema, trebuie sa identifcam toate cele tre

elemente ale sale:*% starea initiala, punct de plecare5 % scopul problemei sau stareafnala5 % actiuni sau operatii ce ne conduc de la starea initiala la cea fnala.

Cunoasterea elementelor ce alcatuiesc o problema ne permite sa clasifcamproblema si sa ne austam solutiile in consecinta. )n general, problemele pot f impartitein : bine defnite si probleme slab defnite.

Pornind insa de la operatiile prin care se pot solutiona problemele, acestea pot fclasifca astel:

*. probleme de rearan"are a elementelor- solicitarea este de a reordonelementele problemei astel incat sa indeplineasca un anumit criteriu. )n general, la

aceste probleme sunt posibile diverse aranamente ale elementelor, dar numai unudintre ele indeplineste criteriul solicitet.

. probleme de structurare a elementelor- in acest caz trebuie identifcata relatiadintreelementele problemei si sa se construiasca o noua structura, un element nou.

. probleme de transformare >solicita interventii astel incat prin modifcarsuccesiveale starii initiale, sa se aunga in starea fnala, cea solicitata.

! problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sareactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit.


8/8

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

Memoria, Gandirea, Reprezentarea Si Corelatiile Dintre Acestea

Documents

Transcript of Memoria, Gandirea, Reprezentarea Si Corelatiile Dintre Acestea