Axe, planuri, termeni de orientare in anatomieOmul este studiat in pozitie anatomica (ortostatism), privirea orizontala, palmele anterior si in supinatie. In aceasta pozitie se traseaza 3 axe ce se intersecteaza in unghi drept si corespund 3 dimensiuni spatiale. 1. AXUL LONGITUDINAL- VERTICAL, cu 2 poli diferiti: a) Superior/ cranial b) Inferior/ caudal (coada echina) 2. AXUL SAGITAL, al grosimii (orizontal), cu 2 poli diferiti: a) anterior/ ventral b) posterior/ dorsal 3. AXUL TRANSVERSAL, al latimii (orizontal), cu 2 poli asemanatori: a) drept b) stang Prin cate 2 din aceste axe se duce cate un plan principal al corpului: 1. PLANUL MEDIO-SAGITAL (antero-posterior), prin axul longitudinal si sagital; imparte corpul in doua jumatati asemanatoare: dreapta/ stanga; planurile paralele cu el se numesc planuri SAGITALE/ PARAMEDIANE; 2. PLANUL FRONTAL PRINCIPAL ( vertical latero-lateral), paralel cu fruntea si trece prin sutura coronara, trecand prin axul longitudinal si prin cel transversal; imparte corpul in 2 jumatati diferite: anterioara/ ventrala si posterioara/ dorsala; planurile paralele cu el se numesc planuri FRONTALE; 3. PLANUL TRANSVERSAL PRINCIPAL (orizontal), prin ombilic, trece prin axul sagital si cel transversal. imparte corpul in 2 jumatati diferite: superioara (craniala)/ inferioara (caudala); planurile paralele cu el se numesc planuri TRANSVERSALE. Planurile sunt utile pentru orientare in tipul descrierii organelor sau formatiunilor anatomice. Tot pentru orientare se descriu liniile verticale: 1. Linia MEDIO-STERNALA, ce trece prin mijlocul sternului; 2. Linia PARA-STERNALA, prin articulatiile condro-sternale, pe marginile laterale; 3. Liniile AXILARE: a) anterioara pe marginea anterioara a axilei; b) mijlocie prin mijlocul axilei; c) posterioara pe marginea posterioara a axilei; 4. Linia MEDIO-CLAVICULARA, prin mijlocul corpului claviculei. Pe ea se proiecteaza mamelonul la barbat; 5. Linia MEDIO-SCAPULARA, prin unghiul inferior al scapulei;

6. Linia PARAVERTEBRALA, prin apofizele spinoase vertebrale.

In anatomie se mai folosesc o serie de termeni utilizati si in limbajul medical curent: a) MEDIAN = o formatiune situata in planul medio-sagital al corpului sau in axul longitudinal al unui membru; b) MEDIAL = o formatiune apropiata sau orientata catre planul mediosagital (uneori termenul de intern); LATERAL = o formatiune indepartata sau opusa fata de planul medio-sagital (uneori termenul extern); c) INTERIOR = o formatiune situata in profunzimea corpului sau a unui organ; EXTERIOR = o formatione situata la suprafata corpului sau a unui organ; ( acesti termeni sunt utilizati pentru a indica gradul de profunzime, a nu se confunda cu intern/extern ); d) ANTERIOR/ POSTERIOR situatia unor formatiuni in raport cu planul frontal principal al corpului/ un segment/ un organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii ventral/ dorsal; e) SUPERIOR/ INFERIOR pozitia unor formatiuni in raport cu planul transversal principal al corpului, un segment sau organ. Cu aceeasi semnificatie se folosesc termenii cranial/caudal. La nivelul capului se foloseste termenul ROSTRAL pentru a indica un punct sau o formatiune situata spre vertex (varful capului); f) PROXIMAL structura apropiata de radacina membrului; DISTAL sturctura departata de radacina membrului; g) RADIAL/ULNAR la membrul superior si FIBULAR/TIBIAL la nivelul membrului inferior. Termenii echivalenti cu lateral (radial/ fibular) si medial (ulnar/ tibial) se folosesc dupa pozitia celor 2 oase ale antebratului si gambei unul fata de celalalt in raport cu axul membrului; h) PALMAR (VOLAR)/ DORSAL la nivelul mainii si PLANTAR/ DORSAL la nivelul piciorului; i) SUPERFICIAL/ PROFUND in raport cu situatia ocupata in organism sau intr-un organ a unor formatiuni.

OsteologiaLa om, scheletul e format din 208 oase, din care 34 reprezinta coloana, restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia. Oasele situate pe linia mediana a corpului (sternul, sacrul) sunt oase nepereche. Ele se considera oase simetrice, formate din 2 jumatati (dreapta/ stanga), la fel conformate. Oasele membrelor sunt perechi, insa nesimetrice, fiind alcatuite din jumatati diferite. Ca un os sa poata fi studiat si descris izolat in afara organismului, trebuie orientat astfel incat pozitia sa fie aceeasi cu cea din organism. Orientarea se face cu cele mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezinta osul. Pentru orientarea unui os nepereche se iau 2 elemente anatomice situate in raport cu 2 planuri ale corpului si care nu sunt opuse unul altuia. Pentru orientarea oaselor perechi se iau 3 elemente anatomice situate in 3 planuri si care nu se opun, cel de-al 3-lea fiind necesar pentru determinarea partii din care provine osul: dreapta/ stanga. 1. 2. 3. 4. Scheletul cuprinde 4 parti: coloana vertebrala toracele osos oasele capului oasele membrelor

Coloana vertebrala/ rachis/ columna vertebralisColoana vertebrala este o coloana lunga, mediana si posterioara, formata din suprapunerea celor 33-34 piese osoase, vertebrele. Vertebrele corespund gatului, toracelui, regiunii lombare su pelvisului, imprumutandu-si numele de la regiunea respectiva. 1. Vertebrele cervicale (ale gatului) in numar de 7: C1-C7; formeaza coloana cervicala; 2. Vertebrele toracale (ale toracelui) in numar de 12: T1- T12; formeaza coloana toracala; 3. Vertebrele lombare (regiunea lombara) formeaza peretele posterior al abdomenului; in numar de 5: L1- L5; formeaza coloana lombara;

4. Vertebrele sacrate/ sacrale in numar de 5: S1- S5; 5. Vertebrele coccigiene in numar de 4/5: Cg1-Cg4/5; corespund pelvisului. Vertebrele de la 1-3 sunt oase mobile si independente = VERTEBRE ADEVARATE. Celelalte 2 regiuni au vertebre ce se sudeaza, formand 2 oase: sacrul si coccigele = VERTEBRE FALSE. Vertebrele adevarate prezinta: 1. caractere generale = tipul comun dupa care sunt constituite toate vertebrele; 2. caractere regionale = modificarile regionale datorate raporturilor anatomice diferite si influentelor functionale; 3. caractere speciale = particularitati anatomice prin care unele vertebre se deosebesc in cadrul unei regiuni. Caracterele generale ale vertebrelor adevarate: O vertebra adevarata are 2 parti: 1. corpul vertebrei = partea anterioara, sub forma unui segment de cilindru plin; 2. arcul vertebrei = partea posterioara, legata de corpul vertebrei prin 2 mici punti ce se numesc pediculii arcului vertebral. ! Corpul, arcul si pediculii arcului delimiteaza gaura vertebrei. Corpul vertebrei ( corpus vertebrae ): este portiunea cea mai voluminoasa; are 2 fete: superioara si inferioara; are o circumferinta; portiunea posterioara a circumferintei se numeste peretele anterior al gaurii vertebrale; Arcul vertebral: - formeaza peretele posterior al gaurii vertebrale si este alcatuit din 2 lame vertebrale intinse intre pediculi si procesul spinos. - fiecare lama prezinta: - 2 fete (anterioara, spre gaura vertebrala si posterioara, acoperita cu muschi); - 2 margini (superioara, inferioara); - 2 extremitati (mediala se uneste cu cea de partea opusa si laterala). - PROCESUS SPINOSUS ( procesul spinos) = o prelungire posterioara ce porneste de la locul de unire a celor 2 lame vertebrale. Prezinta : - baza; - varf; - 2 fete laterale; - 2 margini (superioara, inferioara).

- PROCESUS TRANSVERSUS ( procesul transversar) = 2 proeminente (dreapta/ stanga) ce pornesc din partile laterale ale arcului vertebral. Prezinta: - baza; - varf; - 2 fete (anterioara, posterioara); - 2 margini (superioara, inferioara). - PROCESELE ARTICULARE sunt in numar de 4: 2 superior, 2 inferior. Procesele articulare superioare ale unei vertebre se articuleaza cu cele inferioare ale vertebrei supraiacente. - Pediculul vertebral = cele 2 porti care unesc extremitatile fiecarui arc vertebral cu corpul vertebrei. Prezinta: - o margine inferioara mai scobita (concava); - o margine superioara mai putin scobita. Prin suprapunerea a 2 vertebre, intre aceste margini scobite se delimiteaza GAURA INTERVERTEBRALA ( Foramen intervertebralae). Gaura vertebrala ( Foramen): - anterior de corpul vertebrei; - posterior de arcul vertebrei; - lateral de pediculii vertebrali. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza CANALUL VERTEBRAL. Caractere regionale ale vertebrelor adevarate: Vertebrele cervicale: - corpul este mic, alungit transversal; - procesul spinos este scurt, are varful BIFID (despicat in v); - procesele transversale prezinta: 1. baza lor prezinta GAURA TRANSVERSALA( foramen transversarium), prin care trec artera si vena principala; 2. varful e impartit intr-un tubercul anterior ( tuberculum anteriorus) si unul posterior (tuberculum posteriorus), ce reprezinta procesul transversal propriu-zis; 3. pe fata superioara a procesului transversar se afla SANTUL NERVULUI SPINAL ( Sulcus nervus spinalis). - procesele articulare sunt orientate intr-un plan aproape transversal ( orizontal ). Vertebrele toracale: - corpul este usor alungit antero-posterior si prezinta 4 scobituri: 2 superioare si 2 inferioare, situate in partea posterioara; Scobitura superioara a unei vertebre delimiteaza cu cea inferioara a vertebrei supraiacente un unghi diedru in care patrunde capul coastei; - procesul spinos este prismatic triunghiular si deschide optic spre posterior si inferior;

-

- procesele transversare prezinta pe fata lor anterioara o suprafata transverso-costala prin care se articuleaza cu tuberculul coastei corespunzatoare ( doar vertebrele toracale se articuleaza cu coastele!); procesele articulare sunt dispuse in plan frontal (vertical).

Vertebrele lombare: - corpul are dimensiuni mari, diametrul transversal depasindu-l pe cel anteroposterior; - procesul spinos este dreptunghiular, fiind situat aproape in plan transversal; - procesele COSTIFORME ( Procesus costarius) = resturi de coasta, sunt mari, turtite, se pot confunda cu procesele transversare. Adevaratele procese transversare sunt mici proeminente pe fata posterioara a proeselor costiforme, langa radacina acestora din urma=> procese ACCESORII ( procesus accesorius); - procesele articulare sunt dispuse in plan sagital, cele superioare privesc spre medial si sunt concave, iar cele inferioare privesc lateral si sunt convexe. Caractere speciale ale vertebrelor adevarate: C1 ATLAS: - nu are corp vertebral, fiind formata din 2 mase laterale unite prin 2 arcuri (anterior, posterior), care circumscriu gaura vertebrala. De pe masele laterale pornesc procesele transversare. - masele laterale ( Masa lateralis): a) cavitatea articulara superioara (fovea articularis superior), pentru articularea cu condilul occipitalului; b) fata articulara inferioara, pentru articularea cu procesul articular superior al C2; c) fata mediala, pe care se insera ligamentul transversar ce imparte gaura vertebrala intr-un segment anterior in care patrunde axis-ul C2 si intr-un segment posterior= adevarata gaura vertebrala unde exista maduva spinarii cu invelisurile ei; d) fata laterala, de unde pleaca procesul transversar. arcul anterior: a) un tubercul anterior (tuberculum anterius), iar pe fata posterioara, o suprafata articulara = fovea dentis, pentru articularea cu dintele axis-ului. arcul posterior: a) un tubercul posterior si santul arterei vertebrale ( sulcus arteriae vertebralis), prin care trece artera vertebrala. C2 AXIS: - pe fata superioara a corpului are o proeminenta verticala = DINTE (dens). Acesta are o fata articulara anterioara pentru fovea dentis si o fata articulara posterioara ce vine in raport cu segmental transversar al C1. C6:

-

-

- prezinta un tubercul anterior al procesului transversar mai proeminent = tuberculul CHASSAIGNAC ( tuberculul carotidian/ caroticum). Acesta se poate palpa, fiind punct de reper pentru pulsul central. C7 VERTEBRA PROMINENS: - prin lungimea procesului spinos ce se poate palpa sub tegument, fiind punct de reper important. T11: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, destinata articulatiei cu capul coastei. T12: - printr-o singura scobitura pe corpul vertebral, si prin absenta suprafetei transverso-costale de pe procesul transversar, deoarece coasta 12 nu se articuleaza cu procesul transversar al acestei vertebre.

Vertebrele false: Sacrul (os sacrum): Sacrul este un os median si nepereche situat in continuarea coloanei lombare. Este indreptat oblic dinspre superior si anterior spre inferior si posterior. Astfel formeaza cu ultima vertebra lombara un unghi= PROMONTORIUM, cu importanta obstetricala si antropologica. Orientarea: - anterior: fata concava; - superior: baza osului. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: pelvina, dorsala; - 2 fete laterale; - Baza; - Varf. Fata pelvina: - pe linia mediana are o coloana osoasa rezultata din sudarea celor 5 corpuri ale vertebrei sacrale; - 4 linii transversale la locurile de sudura ale vertebrelor; - la extremitatile liniilor transversale se afla cate o gaura sacrala pelvina ( foralia sacralia pelvina), prin care trec ramurile ventrale ale nervilor spinali sacrali; - pe coloanele osoase dintre gaurile sacrale pelvine se insera muschiul piriform. Fata dorsala: - convexa; - pe linia mediana prezinta CRISTA SACRALIS MEDIANA/ creasta sacrala mediana, ce rezulta din sudarea proceselor spinoase;

- inferior de creasta se afla un orificiu in forma de v rasturnat= HIATUL SACRAL/ orificiul canalului sacral, delimitat de 2 mici creste, numite coarnele sacrale; - lateral de creasta sacrala mediana se afla, de fiecare parte, cate o creasta sacrala intermediara ( crista sacralis intermedia), ce rezulta din sudarea proceselor articulare; - lateral de aceasta se afla 4 gauri sacrale dorsale ( Foralia sacralia dorsalia), pe unde trec ramurile nervilor sacrali; - lateral de acestea se afla creasta sacrala laterala ce rezulta din sudarea proceselor transversale. Fetele laterale: - FACIES AURICULARIS pentru articularea cu osul coxal; - TUBEROSITAS SACRALIS (tuberozitatea sacrala) = suprafata rugoasa posterior de precedenta, pe care se insera ligamentele articulatiei sacro-iliace; Baza sacrului: - o suprafata ovalara mediana = fata superioara a corpului S1; - posterior de aceasta orificiul superior al canalului sacral; - lateral de suprafata ovalara cate o suprafata triunghiulara = aripioara sacrului; - 2 procese articulare superioare pentru articularea cu cele inferioare ale L5. Varful/ APEX: - o suprafata eliptica pentru articularea cu coccigele. Canalul sacral - strabate osul sacru, continuand canalul vertebral; - de fiecare parte prezinta 4 conducte ce se bifurca, dand o ramura pelvina si una dorsala care se deschid prin gaurile sacrale omonime.

-

Coccigele (os coccigis): - omologul scheletului cozii de la mamifere - in continuarea sacrului, fiind format din sudarea corpurilor celor 4-5 oase coccigiene; - os median sau nepereche, cu 2 fete, 2 margini; baza; varf; - orientarea: anterior fata concava; superior baza. Fetele prezinta 3 sau 4 linii transversale ce rezulta din sudarea vertebrelor coccigiene. Baza are o suprafata eliptica pentru articularea cu varful sacrului. Posterior de aceasta suprafata pornesc spre superior 2 procese= COARNELE COCCIGELUI (cornum coccigeum), care se articuleaza cu coarnele sacrale si delimiteaza orificiul/ hiatul sacral. Acesta se poate palpa si are o importanta practica pentru anestezia la acest nivel.

-

Varful/ apex se termina printr-un tubercul. Marginile sunt oblice si converg catre varf. Coloana vertebrala in intregime: Dimensiuni: - lungime: 73 cm la barbati; 63 cm la femei (40% din lungimea corpului); - latimea maxima: la baza sacrului= 11 cm; - diametrul sagital maxim: la nivelul ultimelor vertebre lombare = 7 cm; - curburi: in plan sagital/ in plan frontal. Curburile in plan sagital: - orientate cu convexitatea anterior = LORDOZE; - orientate cu convexitatea posterior = CIFOZE; - in numar de 4: lordoza cervicala, cifoza toracala, lordoza lombara, cifoza sacrococcigiana. Curburile in plan frontal: - mai putin pronuntate fiziologic; - curbura cervicala -> convexitate stanga; - curbura toracala -> convexitate dreapta; - curbura lombara -> convexitate stanga; - marirea acestor curburi patologic= scolioze. Conformatia exterioara: - Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara; o fata posterioara; 2 fete laterale. - Fata anterioara = suprapunerea corpurilor vertebrale, avand forma cilindrica; - Fata posterioara = pe linia mediana, procesele spinoase ce se pot palpa formeaza creasta spinala; - Fetele laterale prezinta varfurile proceselor transversale, pediculii si gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor intervertebrali; - Varful procesului transversar al Atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian. Canalul vertebral ( canalis vertebralis): - format prin suprapunerea gaurilor vertebrale; - se continua superior cu cavitatea neurocraniului, iar inferior se deschide prin hiatul sacral; - prezinta toate curburile coloanei; - are diametru variabil. Importanta functionala a coloanei: Coloana vertebrala este caracteristica vertebratelor si indeplineste 3 roluri majore: 1. protectia maduvei, acoperita de meninge; 2. rolul static in ortostatism, coloana reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele superioare, transmitand greutatea la pelvis si

membrele inferioare; dezvoltarea mare a vertebrelor din regiunea lombara se explica prin greutatea pe care trebuie sa o sustina (pe L4- centrul de greutate); Curburile sagitale au ca rezultat marirea rezistentei; 3. rolul biomecanic coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, datorita carora corpul are o mare mobilitate.

Toracele ososToracele osos este o cavitate formata de: - coloana toracala; - coastele, cu caractere costale; - sternul. Contine organe importante: - inima; - plamanii; - vase mari. Sternul (os sternum): - este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a toracelul; - orientare: - superior: fata; - anterior: baza convexa; - compus din 3 piese osoase: 1. superioara: manubriu (maner); 2. mijlocie: corp (corpus sterni); 3. inferioara: proces xifoidian (procesus xifoidaeus). - directie oblica, dinspre superior si posterior inspre inferior si anterior. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: fata anterioara; fata posterioara; - 2 margini laterale; - baza; - varf; Fata anterioara: convexa, la unirea manubriului cu corpul se formeaza UNGHIUL LUI LEWIS, care se palpeaza, fiind punct de reper pentru coasta 2, care se articuleaza la acest nivel cu sternul; spre inferior, exista 3-4 linii transversale: SINCODROSIS STERNALIS, ce rezulta din unirea unor piese osoase numite sternebre.

Fata posterioara: - concava; - are aceleasi linii transversale, ca pe fata anterioara. Marginile laterale: contin 7 scobituri costale ( incizuri/ incisurae costalaes), in care exista 7 cartilaje costale. Baza sternului: contine pe linia mediana scobitura jugulara, evidentiabila sub piele, la limita gat-torace; lateral de scobitura jugulara, de-o parte si alta exista scobitura claviculara ( incisurae clavicularis), pentru articularea sternului cu clavicula. Varful sternului: constituit de procesul xifoidian, cu structura cartilaginoasa, care se osifica la batrani. Coastele (costae): sunt arcuri osoase ce se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta catre stern, fiind 12 perechi; primele 7 perechi se numesc costae verae ( adevarate), pentru ca se articuleaza cu sternul separat, prin cartilajul costal; urmatoarele 3 perechi (8-10) se numesc costae spuriae ( false), se unesc cu cartilajul coastei supraiacente, formand REBORDUL COSTAL ( arcus costalis) ultimele 2 perechi (11-12) sunt coaste flotante, au structura exterioara libera, nearticulata. Coastele tipice: sunt alcatuite dintr-o parte osoasa numita os costalae si o parte cartilaginoasa, numita cartilago costalis; - au portiunile: 1. caput costae (capul coastei), cu: facies articularis capitis costae; crista capitis costae; 2. colum costae (gatul coastei), care are 2-3 cm lungime; 3. tuberculum costae, cu facies articularis tuberculi costae; 4. corpus costae (capul coastei), turtit in sens transversal si care prezinta: - angulus costae (unghiul coastei), ce corespunde curburii de invaluire; - sulcus costae ( santul coastei), care se afla pe fata inferioara si adaposteste manunchiul vasculo-nervos intercostal. Prezinta 2 fete: mediala Laterala Prezinta 3 curburi de-a lungul: fetelor marginilor axului.

Coastele atipice: - au particularitati prin care se deosebesc de coastele tipice: 1. CI - cea mai scurta, lata si turtita; pe fata superioara prezinta tuberculum musculi scalerni anterioris ( tuberculul muschiului scalern anterior); - anterior de tubercul se afla sulcus venae surclaviae ( santul venei surclavii); - posterior de tubercul se afla sulcus arteriae surclaviae ( santul arterei surclavii). 2. C II piesa de tranzitie; nu are curbura de torsiune (de-a lungul marginilor); santul costal este redus sau putin perceptibil; pe fata laterala, in exterior: tuberositas musculi serati anteriori ( tuberozitatea pentru muschiul dintat anterior).` 3. 4. CX mai scurta; capatul sternal se fixeaza de carilajul C IX, dar se poate ternima si liber.

C XI - mai scurta; se articuleaza cu corpul vertebrei T11 printr-o singura suprafata articulara, de la nivelul capului coastei; - tuberculul si santul costal sunt slab reprezentate. 5. C XII scurta; prezinta o singura suprafata articulara la nivelul capului pentru T12; ii lipsesc tuberculul, unghiul si santul costal.

Orientarea coastelor: - lateral: fata convexa - posterior: extremitatea cu o suprafata articulara - inferior: marginea care prezinta un sant.

MembreleMembrele sunt 2 perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari: membrul superior si membrul inferior - au o portiune ce le leaga de trunchi, numita centura membrului; - au o portiune ce o continua pe aceasta= membrul liber. Ossa membri superiori Membrul superior e format din 4 segmente: - umar; - brat; - antebrat; - mana. Centura membrului superior (cimbulum membri superiori) formeaza scheletul umarului si e constituita din: - clavicula; - scapula. Clavicula - os lung, pereche, transversal, in partea antero-superioara a toracelui; forma de S culcat, cu o curbura mediala mai mare, convexa anterior si una laterala, concava anterior Orientare: - lateral: extremitatea turtita; - anterior: marginea concava a extremitatii; - inferior: fata osului, prevazuta cu un sant. Din punct de vedere descriptiv, clavicula prezinta: - 2 extremitati: una mediala, alta laterala - 2 fete: superioara si inferioara

-

2 margini: anterioara, posterioara.

Fata superioara: - este neteda in portiunea mijlocie, putandu-se palpa sub piele; - la extremitati este rugoasa, dand insertii musculare: a) in partea mediala muschiul sternocleidomastoidian; b) in partea laterala - muschii deltoid si trapez. Fata inferioara: - este neregulata; - la mijloc se afla santul subclavicular longitudinal; medial de sant se gaseste o rugozitate = impresiunea ligamentului costo- clavicular - lateral de sant se afla: tuberculum conoidaeum ( tuberculul conoidian), situat posterior; b) linea trapesoidaea ( linia trapezoida), situata oblic spre lateral si pe care se insera ligamentele conoidian si trapezoidian. Marginea anterioara: - este concava in treimea laterala, unde se insera muschiul deltoid; - este convexa in treimea mediala, unde se insera muschiul pectoral mare. Marginea posterioara: - este concav- convexa, dar in sens invers fata de cea anterioara; - in portiunea laterala se insera muschiul trapez; - in portiunea mijlocie are raport cu: a) muschii scaleni; b) muschiul omohioidian, cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial. Aceste rapoarte sunt importante deoarece in caderile pe umar, cel mai frecvent clavicula se fractureaza in portiunea mijlocie, putand sa apara complicatii vasculare si nervoase. Extremitatea sternala/ mediala: - este voluminoasa, are forma prismatica; - prezinta o suprafata articulara pentru stern = facies articularis sternalis. Extremitatea acromiala / laterala: - este turtita; prezinta o suprafata neteda = facies articularis acromialis, pentru articularea cu acromionul scapulei. Scapula / omoplatul - este un os plat, triunghiular, in partea postero-superioara a toracelui;

Orientare: - posterior: marginea prevazuta cu o puternica spina; - superior: marginea cea mai mica si subtire; - lateral: unghiul cel mai voluminos. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: - 2 fete: dorsala, costala; - 3 margini: superioara, mediala, laterala; - 3 unghiuri: superior, inferior, lateral. Fata dorsala: - prezinta transversal o lama puternica = spina scapulei, care o imparte in 2 fose: a) fossa supraspinata se afla deasupra spinei, dand insertie muschiului supraspinos; b) fossa infraspinata se afla inferior, dand insertie muschilor subspinos, rotund mare, rotund mic. - spina scapulei se continua spre lateral cu o prelungire libera, numita acromion; Acromionul: are forma triunghiulara, prezentand: 2 fete superioara, inferioara; 3 margini: anterioara, laterala dorsala; marginea dorsala da insertie: prin baza superioara muschiului trapez; prin baza inferioara muschiului deltoid. este o proeminenta turtita si palpabila sub piele ; Prezinta: - fata articulara a acromionului, pentru articularea cu extremitatea laterala a claviculei; - la unirea acromionului cu baza inferioara a spinei scapulei exista unghiul acromionului, de la care se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor luxatii de centura scapulara; - fata dorsala/ anterioara prezinta o concavitate = fossa subscapularis, strabatuta de creste oblice pe care se insera muschiul subscapular; - in partea mediala se insera muschiul dintat anterior; - marginea superioara este subtire si spre lateral prezinta o scobitura = incizura scapulei, pe care se insera ligamentul transvers al scapulei si o transforma intr-o gaura/ orificiu prin care trece nervul supra-scapular; - marginea mediala este subtire si paralela cu coloana vertebrala; - marginea laterala este orientata spre axila.

Unghiul superior ( angulus superior): - este rotunjit si aici se insera muschiul ridicator al scapulei. Unghiul inferior ( angulus inferior): - este ascutit, usor de explorat sub piele; - este punct de reper pentru coasta a VIII-a Unghiul lateral ( angulus lateralia): - prezinta o cavitate articulara neteda, pentru capul humerusului; - are 2 elemente: a) cavitas glenoidalis : este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta, numita colul scapulei; - la extremitati prezinta rugozitati: 1. superior: tuberculum supraglenoidalae, pentru insertia muschiului brahial; 2. inferior: tuberculum infraglenoidalae, pentru insertia muschiului triceps brahial; b) processus coracoidaeus ( procesul coracoidian): - este o prelungire recurbata, cu baza situata intre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei; - pe el se insera muschii: 1. capul scurt al bicepsului brahial; 2. coraco- brahial; 3. pectoralul mic. ligamentele: 1. conoidian; 2. trapezoidian.

Scheletul membrului superior liber (bratului)- este alcatuit din humerus; Humerusul: - este un os lung, pereche; - prezinta 2 extremitati/ epifize 1 corp/ diafiza Orientare: - superior: extremitatea cu un cap sferic; - medial: suprafata articulara a extremitatii; - anterior: santul profound al extremitatii. Corpul/ diafiza: este cilindric in portiunea superioara este prismatic triunghiular in portiunea inferioara are 3 fete si 3 margini:

Fata antero-laterala:

prezinta superior de jumatatea ei o rugozitate in forma de V= TUBEROSITAS deltoidaea, pe care se insera muschii deltoid si brahial; inferior de tuberozitate se afla santul nervului radial ( sulcus nervis radialis), prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda; superior de tuberozitate, fata este inconjurata de nervul axilar/ circumflex. Fata antero-mediala: - prezinta gaura nutritiva a osului; - prezinta santul intertubercular (sulcus intertubercularis); - prezinta o rugozitate pentru insertia muschiului coracobrahial. Fata posterioara: - este strabatuta oblic de santul nervului radial; - deasupra lui se insera capul lateral; - inferior de sant se insera capul medial al muschiului triceps brahial. Marginea anterioara: - continua creasta tuberculului mare si se interpune intre cele 2 fete anterioare. Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarate creste in jumatatea inferioara, dar mai putin conturate in partea superioara. Epifiza proximala ( extremitatea superioara): este voluminoasa; este unita cu diafiza prin colul chirurgical al osului ( care este locul cel mai frecvent al fracturilor de humerus); Prezinta: 1. capul humerusului (caput humeri): este o suprafata articulara neteda, de forma unei treimi de sfera; axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130. 2. colul anatomic (colum anatomicum): este un sant circular ce separa capul de restul epifizei. 3. tuberculul mare (tuberculum majus): se afla in partea laterala a capului; prezinta 3 mici suprafete pentru insertii musculare: a) superior, pentru muschiul supraspinos; b) mijlociu, pentru muschiul subspinos; c) inferior, pentru muschiul rotund mic. 4. tuberculul mic (tuberculum minus): se afla in partea anterioara a epifizei; pe el se insera muschiul subscapular. 5. santul intertubercular (sulcus intertubercularis/ culisa bicipitala): pentru tendonul capului lung al muschiului biceps brahial; este delimitat de:

a) b)

creasta tuberculului mare ( crista tuberculus majus ), situata anterior si pe care se insera muschiul pectoral mare; creasta tuberculului mic ( crista tuberculus minus ), situata medial si pe care se insera muschiul rotund mare.

Epifiza distala (extremitatea inferioara): este turtita antero-posterior, formand paleta humerala; prezinta un condil si 2 epicondili Condilul humerusului prezinta 2 categorii de formatiuni: - suprafete articulare: destinate radiusului si ulnei, reprezentate de: a) trohleea humerusului (trochlaea): - scripete orientat transversal; - corespunde scobiturii trohleare a ulnei; b) capitulul: - proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee; - corespunde fosetei capului radiusului; c) santul intermediar: - separa trohleea de capitul; - este articular; - corespunde marginii fosetei capului radiusului. - fose: a) fosa coronoidiana: - se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei; - in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei, in miscari de flexie a antebratului; b) fosa radiala: - se afla deasupra capitulului; - in ea patrunde capul radiusului in miscari de flexie; c) fosa olecraniana: - se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei; - in ea patrunde olecranul in extensia antebratului; Epicondilii prezinta 2 proeminente, pentru insertii musculare: - mediala; - laterala; Epicondilul medial: - are forma triunghiulara; - pe fata posterioara prezinta santul nervului ulnar, pentru nervul omonim; - pe el se insera muschii: pronatori ai antebratului; flexori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieri mediali; Epicondilul lateral: - mai mic; - pe el se insera muschii: supinatori ai antebratului;

extensori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieni laterali;

Oasele antebratului:- sunt reprezentate de 2 oase paralele: 1. unul medial = ulna; 2. unul lateral = radius.. Diafizele acestora sunt prismatic triunghiulare si se privesc prin marginile inter-osoase ce delimiteaza spatiul inter-osos. Ulna ( CUBITUS ) - este un os lung, pereche, situat in prelungirea degetului mic; Orientare: - superior: extremitatea mai voluminoasa; - anterior: scobitura extremitatii; - lateral: marginea cea mai ascutita a osului. Din punct de vedere descriptiv, ulna prezinta o diafiza si 2 epifize. Corpul ( diafiza): - are 3 margini ce delimiteaza 3 fete: a) anterioara: pronuntata, incepe de la procesul coronoidian, se termina la cel stiloidian; b) posterioara: proemina sub piele, pleaca de pe olecran, descinde ca o creasta sinoasa, dispare in treimea inferioara a diafizei: c) laterala/ interosoasa: da insertie membranei interosoase ce uneste diafizele celor doua oase ale antebratului; superior se bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara ce contine incizura radiala a epifizei proximale; ramura de bifurcatie posterioara este creasta muschiului supinator, pentru insertia muschiului omonim. Fata anterioara: - prezinta gaura nutritiva; - in partea sa superioara se insera muschiul flexor profund al degetelor; - in partea inferioara se insera muschiul patrat pronator. Fata posterioara: este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica deasupra careia se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului anconeu; portiunea inferioara este impartita printr-o linie verticala in: suprafata mediala pe care se insera muschiul extensor ulnar al carpului; o portiune laterala pe care se insera: superior mushiul supinator; inferior muschii lung-abductor, scurt-extensor

lung-extensor al policelui; extensorul indicelui. Fata mediala: - este larga ( lata in partea superioara) - este ingusta in partea inferioara, unde se palpeaza sub piele. Epifiza proximala (extremitatea superioara): - este formata din 2 proeminente osoase: a) verticala = olecran; b) orizontala = proces coronoidian; acestea formeaza un unghi diedru si circumscriu o cavitate articulara orientata anterior = scobitura trohleara, articulata cu trohleea humerusului; scobitura trohleara prezinta o creasta antero-posterioara ce corespunde santului trohleei; lateral de procesul coronoidian exista tuberozitatea ulnei (tuberositas ulnae ), pe care se insera muschiul brahial; olecranul se palpeaza pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe el inserandu-se muschiul triceps brahial. Epifiza distala ( extremitatea inferioara): - prezinta 2 formatiuni palpabile sub piele: a) capul ulnei ( caput ulnae ): segment de cilindru suprafata lor laterala = circumferinta articulara pentru articularea cu incizura ulnara a radiusului fata inferioara a capului se articuleaza cu osul piramidal; b) procesul stiloidian ( processus stiloideus ): - in partea mediala a capului - o prelungire conoida si cu varful spre inferior. Intre capul ulnei si procesul stiloidian se formeaza, pe fata posterioara a epifizei, un sant pentru tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Radius = os lung, pereche, in partea laterala a bratului Prezinta: - corp (diafiza) - 2 extremitati (epifize) Orientare: - inferior: extremitatea mai voluminoasa; - posterior: fetele acesteia, prevazute cu santuri;

-

lateral: procesul descendent al extremitatii.

Diafiza (corpul): - prismatic triunghiular; - palpabil in jumatatea inferioara; - 3 margini: anterioara, posterioara, mediala - 3 fete: anterioara, posterioara, laterala Marginea anterioara: - este pronuntata in partea superioara; - dispare in treimea inferioara; Marginea posterioara: - se afla numai in portiunea mijlocie; Marginea mediala/ interosoasa: - este ascutita; in partea inferioara a diafizei se bifurca, unde delimiteaza o suprafata triunghiulara la baza careia se afla scobitura/ incizura ulnara a radiusului; pe ea se prinde membrana interosoasa; Fata anterioara: - ingusta in partea superioara, aici se insera muschiul flexor lung al policelui; - lata in partea inferioara, unde se insera muschiul patrat pronator. Fata posterioara: este rotunjita in partea superioara, unde corespunde muschiului supinator; este plana, usor escavata in rest, aici inserandu-se muschiul lung abductor si scurt extensor al policelui; Fata laterala: prezinta in partea mijlocie o rugozitate = tuberozitatea pronatoria, pentru muschiul rotund pronator; deasupra acesteia, fata vine in raport strans cu ramura profunda/ motorie a nervului radial; ! Fracturile osului la acest nivel pot interesa nervul radial. Epifiza proximala este formata din 3 elemente: 1. capul radiusului: - este un segment de cilindru mai inalt in portiunea mediala; - fata sa superioara prezinta o concavitate numita foseta capului radial, ce corespunde capitulului humerusului; - circumferinta articulara a capului corespunde scobiturii radiale a ulnei; 2. colul radiusului: - este portiunea ingusta ce leaga capul radiusului de corp; - are o directie oblica supero-lateral spre infero-medial; 3. tuberozitatea radiusului: - este o proeminenta ovala, situata sub col; - pe ea se insera muschiul biceps brahial!

Epifiza distala: - are forma unui trunchi de piramida cu 4 fete si o baza; - se poate palpa aproape in intregime. Fata mediala: - prezinta scobitura ulnara, pentru articularea cu capul ulnei; Fata laterala: - prezinta un sant pentru trecerea unor tendoane; - se continua inferior cu procesul stiloidian, palpabil sub piele; Fata posterioara: prezinta creste verticale ce delimiteaza santuri pentru tendoanele muschilor extensori ai mainii si degetelor; Fata anterioara: - concava; - da insertie muschiului patrat pronator; Fata articulara carpiana: - forma triunghiulara; - este impartita printr-o creasta in 2 suprafete secundare: a) laterala: triunghiulara, pentru articularea cu osul scafoid; b) mediala: partrata, pentru articularea cu semilunarul.

Oasele mainiiOasele mainii sunt in numar de 27, impartite in 3 grupe: - carpul: 8 oase; - metacarpul: 5 oase; - falangele: 14 oase. Carpul: - este format din 8 oase, dispuse pe 2 randuri: a) randul proximal: are 4 oase, dinspre lateral spre medial: 1. scafoid; 2. semilunar; 3. piramidal; 4. pisiform; b) randul distal: cuprinde, in aceeasi ordine, dinspre lateral spre medial: 5. trapezul; 6. trapezoidul; 7. capitatul; 8. osul cu carlig/ hamat. toate aceste oase au o forma aproape cubica, deci 6 fete:

a) b) c) d) e) f)

superioara; inferioara; anterioara; dorsala; laterala; mediala.

Scafoidul (os scaphoidaeum): este cel mai lateral os al primului rand, fiind comparat cu o luntre datorita concavitatii pe care o prezinta; prezinta pe fata palmara tuberculul scafoidului; se articuleaza: a) superior cu radiusul; b) inferior cu trapezul si trapezoidal; c) medial cu semilunarul si capitatul; se poate palpa pe fata anterioara a mainii, anteromedial de procesul stiloidian al radiusului. Semilunarul (os lunarum): - este numit astfel datorita formei sale; - se articuleaza: a) superior cu radiusul; b) inferior cu capitatul si hamatul; c) lateral cu scafoidul; d) medial cu piramidalul. Piramidalul (os triquetrum) - denumit astfel datorita formei sale; - se articuleaza: a) superior cu capul ulnei; b) inferior cu osul hamat; c) lateral cu semilunarul; - pe fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru osul pisiform; - poate fi palpat in partea dorsala, inferior de procesul stiloidian al ulnei. Pisiformul (os pisiformae): - este un os lenticular (mic), anterior de piramidal, cu care se articuleaza; - se palpeaza pe fata anterioara, deasupra regiunii hipotenare. Trapezul (os trapaesium): - este primul os din randul distal; - pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului; - se articuleaza superior cu scafoidul; - inferior, fata sa are forma de sa, unde se articuleaza cu baza metacarpianului I; - medial, se articuleaza cu trapezoidul si baza metacarpianului II; - se palpeaza in profunzimea tabacherei anatomice. Trapezoidul (os trapaesoidaeum): - are forma neregulata;

-

se articuleaza: a) superior cu scafoidul; b) inferior cu baza metacarpianului II; c) lateral cu trapezul; d) medial cu capitatul.

Osul capitat (os capitatum) / osul mare: - este cel mai voluminos os carpian; - prezinta un cap, col si corn; - se articuleaza: a) superior cu semilunarul; b) inferior cu bazele metacarpienelor II, III, IV; c) lateral cu scafoidul si trapezoidul; d) medial cu osul hamat. Hamatul (os hamatum) / osul cu carlig: are forma unei piramide de pe a carei fata palmara pleaca un carlig = hamulus ossus hamatii (carligul osului cu carlig); se articuleaza: a) superior cu semilunarul; b) inferior cu bazele metacarpienelor IV si V; c) medial cu piramidalul; d) lateral cu capitatul. Carpul: - privit in totalitate, prezinta 2 fete: a) dorsala, este acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor; b) anterioara, este concava, formeaza santul carpului (sulcus carpi), prin care trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor. - santul carpian este delimitat de 2 eminente formate astfel: a) laterala: de tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului; b) mediala: de pisiform si carligul hamatului. - acest sant carpian este transformat in canalul carpian de ligamente.

Metacarpul: = scheletul palmei si dosului mainii - 5 oase metacarpiene, numerotate dinspre lateral spre medial de la I la V; - metacarpienele se pot explora usor, mai ales pe fata lor dorsala. Caractere generale: - oase lungi, pereche; - prezinta: 1. corpul: - prismatic triungiular; - 3 fete: dorsala; laterala;

mediala; 2. baza: - voluminoasa; - se articuleaza cu: oasele randului distal carpian; bazele metacarpienelor vecine. 3. capul: - rotunjit; - se articuleaza cu baza falangei proximale. Caractere proprii: 1. Metacarpianul I: cel mai scurt si cel mai gros; baza sa are forma de sa, se articuleaza cu trapezul, dar nu se articuleaza cu baza metacarpianului II (rol important in prehensiuneprinderea obiectelor); 2. Metacarpianul II: - cel mai lung; - baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul, capitatul si cu baza metacarpianului III; - baza are forma de furca; 3. Metacarpianul III: - are la baza un proces stiloidian indreptat lateral; - se articuleaza cu capitatul si cu bazele metacarpienelor II si IV; 4. Metacarpianul IV: - baza se articuleaza cu capitatul, hamatul si cu bazele metacarpienelor III si V; - baza are forma patrulatera; 5. Metacarpianul V: - baza se articuleaza cu hamatul si cu baza metacarpianului IV; - baza are o rugozitate; Fata dorsala a metacarpienelor prezinta o suprafata triunghiulara. Astfel, ele se pot deosebi de metatarsiene. Oasele degetelor (ossa digitorumanus): Degetele sunt in numar de 5 de obicei, numerotate latero-medial de la I la v. fiecare deget are un nume: I: police (polex); II: indice (index); III: mediu (digitus medius); IV: inelar (digitus anularis); V: mic/auricular (digitus minimus). Oasele care formeaza degetele= falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget avand 3 falange, cu exceptia policelui, care are numai 2. Falangele se pot explora cu usurinta. Falanga proximala (falangs proximalis): - are caracterele unui os lung, ce prezinta:

1. corpul (corpus falangis) : turtit antero-posterior are o fata anterioara/ palmara plana are o fata dorsala convexa; 2. baza: prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului 3. capul: prezinta o trohlee pentru baza falangei mijlocii. Falanga mijlocie: 1. corpul este asemanator cu cel al falangei proximale, dar mai scurt; 2. baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale; 3. capul prezinta o trolee pentru baza falangei distale. Falanga distala: 1. corpul este mic; 2. baza este asemanatoare cu cea a falangei mijlocii 3. capul se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava = tuberozitatea falangei distale (tuberositas falangae distalis) ce corespunde unghiei.

Oasele membrului inferior Ossa membri inferiorisSunt reprezentate de 2 grupe: 1. centura pelviana reprezentata de osul coxal 2. oasele membrului inferior liber - reprezentate de : a) scheletul coapsei femurul si patela b) scheletul gambei tibia si fibula c) scheletul piciorului oasele tarsiene (7), metatarsiene (5), falangele (14). Centura membrului inferior (cimbulum membri inferioris)= osul coxal - un os plan, voluminos, neregulat, torsionat ca o elice; - participa la formarea bazinului osos; - alcatuit din 3 piese distincte care se sudeaza definitiv intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti: a) ilion; b) pube; c) ischion. Orientare: - posterior: marginea care prezinta o mare scobitura; - lateral: fata prevazuta cu o cavitate emisferica; - inferior: scobitura acestei cavitati. 1. ilionul: - formeaza portiunea superioara a coxalului;

2. 3. -

reprezinta mai mult din acesteia; prezinta un corp care participa la formarea acetabulului; o aripa/ alla fossis illi = portiunea superioara turtita. ischionul ( os isqui): cuprinde portiunea postero-inferioara a coxalului; are un corp care participa la formarea acetabulului; corpul se continua cu ramura ischionului (ramus ossis ischii), indreptata spre anterior; la limita dintre corp si ramura se afla tuberozitatea ischiadica. pubele (os pubis): reprezinta portiunea antero-inferioara a coxalului; un corp si 2 ramuri; corpul participa la formarea acetabulului; corpul se uneste cu ilionul la locul de unire gasindu-se eminenta iliopectinee; de la corp pleaca spre anterior ramura superioara a pubelui, care formeaza un unghi ascutit = unghiul pubelui, si se continua cu ramura inferioara a pubelui ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului, formand ramura ischio-pubiana.

Coxalul, in totalitate, prezinta: - 2 fete : laterala, mediala; - 4 margini: superioara, inferioara, anterioara, posterioara; - 4 unghiuri: antero-superior, antero-inferior, postero-superior si posteroinferior. A. FATA LATERALA: - prezinta la mijlocul ei o cavitate mare = acetabul, la formarea careia participa corpurile celor 3 oase componente ale coxalului; - inferior de acetabul se afla un orificiu mare = gaura obturata, la formarea careia participa ishchionul si pubele; - superior de acetabul se afla fata gluteala a aripii osului iliac. 1. Cavitatea cotiloidiana/ acetabulum - este o cavitate profunda, emisferica, ce serveste la articularea cu femurul; - circumferinta sa este proeminenta si ascutita = spranceana cotiloidiana/ acetabulara; - spranceana este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda dintre ele fiind incizura acetabulului, situata in partea inferioara la unirea ischionului cu pubele; - incizura acetabulului este transformata intr-o gaura prin ligamentul transvers al acetabulului; - suprafata interioara a acetabulului prezinta: a) suprafata semilunara (facies lunata ), care este articulara;

b) fosa acetabulului (fossa acetabulae ), care este nearticulara, are forma patrulatera si este incadrata de precedenta. 2. Gaura obturata / foramen obturatum - este delimitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta, cu exceptia portiunii superioare, unde se afla un sant = santul obturator (sulcus obturatorius ); - este acoperita de membrana obturatorie; - santul se transforma in canalul obturator. 3. Suprafata gluteala a osului iliac / facies glutaea - este escavata in portiunea mijlocie; - pe ea se gaseste gaura nutritiva principala a coxalului; - este strabatuta de 3 linii gluteale: a) anterioara ( linea glutaea anterior ), care pleaca de la nivelul marii scobituri ischiadice, are traiect spre superior si anterior si se termina pe marginea superioara in vecinatatea SIAS (spina iliaca antero-superioara ); b) posterioara (linea glutaea posterior ), care pleaca tot de la marea scobitura ischiadica, are traiect spre superior si se termina pe marginea superioara a coxalului, la unirea treimii posterioare cu cele 2 treimi anterioare; c) inferioara (linea glutaea inferior ), cu traiect de la marea scobitura ischiadica catre marginea anterioara a coxalului. - cele 3 linii gluteale delimiteaza 4 campuri: 1. posterior: mic, pe care se insera muschiul gluteu mare; 2. mijlociu: pe care se insera muschiul gluteu mijlociu; 3. anterior: pe care se insera muschiul gluteu mic; 4. inferior: pe care se insera muschiul drept femural. B. FATA MEDIALA: - este strabatuta de linia arcuata ( linea arcuata), cu traiect oblic, dinspre superior si posterior spre inferior si anterior; - aceasta linie imparte fata mediala in 2 portiuni: 1. superioara, unde se gaseste o suprafata escavata = fosa iliaca (fossa iliaca ), pe care se insera muschiul iliac; 2. inferioara, unde se gasesc: a) suprafata sacro-pelvina ( facies sacro-pelvina ), care este alcatuita din 2 formatiuni anatomice: tuberozitatea iliaca (tuberositas iliaca) = rugozitate puternica, pentru insertia ligamentelor articulatiei saacro-iliace; fata auriculara ( facies auricularis ) = suprafata asemanatoare pavilionului urechii, care se articuleaza cu o suprafata asemanatoare a osului sacru si formeaza articulatia sacro-iliaca; b) inferior de fata auriculara se afla o suprafata plana, ce corespunde acetabulului;

c) anterior de precedenta se afla gaura obturata. MARGINEA ANTERIOARA: - este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubelui si care formeaza intre ele un unghi obtuz; - aceasta margine prezinta dinspre superior spre inferior: 1. SIAS/ spina iliaca antero-superioara, situata la unirea cu marginea superioara si palpabila sub tegument; pe ea se insera muschii croitor si tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal; 2. o mica scobitura, prin care trece nervul cutanat femural lateral; 3. SIAI / spina iliaca antero-inferioara, pe care se insera muschiul drept femural; 4. scobitura pe unde trece muschiul ilio-psoas; 5. proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pubiene; 6. suprafata pectineala, ce corespunde muschiului pectineu; aceasta este delimitata anterior de creasta obturatoare ( crista obturatoria ) si posterior de creasta pectineala (pecten ossis pubis ), care continua linia arcuata de pe fata mediala; 7. tuberculul pubian / tuberculum pubicum, care este situata la varful suprafetei pectineale, pe el se insera ligamentul inghinal; 8. creasta pubelui / crista pubica, care este situata medial de tubercul si pe care se insera muschii drept abdominal si piramidal. MARGINEA POSTERIOARA: - esta formata de ilion si ischion; - prezinta dinspre superior spre inferior: 1. SIPS / spina iliaca postero-superioara, care este situata la unirea cu marginea superioara, fiind palpabila sub piele; 2. SIPI / spina ilaca postero-inferioara, care este separate de precedenta printr-o scobitura; cele 2 spine posterioare dau insertie puternicelor ligamente ale articulatiei sacro-iliace; 3. marea scobitura ischiadica, prin care trec muschiul piriform, nervii ischiadic, gluteal superior si gluteal inferior si vasele rusinoase interne; 4. spina ischiadica, pe care se insera muschiul gemen superior; 5. mica scobitura ischiadica, prin care trec muschiul obturator intern, vasele si nervii rusinosi interni; 6. tuberozitatea ischiadica = proeminenta voluminoasa ce da numeroase insertii musculare; pe ea repauzeaza omul in stare sezanda.

MARGINEA -

SUPERIOARA = creasta iliaca: se intinde de la SIAS la SIPS, apartinand in totalitate osului iliac; este palpabila sub piele; are forma literei S culcat; este cea mai groasa margine a coxalului, avand 2 buze (mediala, laterala); - da numeroase insertii musculare: oblic extern, oblic intern, transvers, patratul lombelor, gluteu mare, gluteu mijlociu si iliac.

MARGINEA INFERIOARA - se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubelui; - la formarea ei participa ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui, ce formeaza ramura ischio-pubiana; - inferior de unghiul pubian se afla o suprafata ovala = fata pubiana ( facies infisialis ), pentru articularea cu osul coxal de partea opusa, formand simfiza pubiana; - da insertie muschilor: adductor mare; adductor scurt, precum si corpilor cavernosi ( intra in constructia penisului la barbat ) ; UNGHIURILE: 1. antero-superior, reprezentat de SIAS; 2. postero-superior, reprezentat de SIPS; 3. antero-inferior, reprezentat de unghiul pubelui; 4. postero-inferior, format de tuberozitatea ischiadica.

Scheletul membrului inferior liberFEMURUL:- este cel mai lung os al corpului; - este orientat oblic dinspre supero-lateral spre infero-medial; Orientare: - superior: extremitatea cotita; - medial: suprafata sferica si articulara a acestei extremitati; - posterior: marginea cea mai groasa si aspra a osului. Din punct de vedere descriptiv, prezinta diafiza si 2 epifize. Corpul / diafiza; - este prismatic triunghiular, prezentand 3 fete si 3 margini; - prezinta o curbura cu concavitatea posterioara. Fata anterioara: - este convexa si neteda; - este acoperita de muschiul vast intermediar. Fata laterala: - da insertie muschiului vast intermediar.

Fata mediala: - este acoperita in jumatatea inferioara de muschiul vast medial. Marginile mediala si laterala sunt putin evidente. Marginea posterioara este rugoasa, groasa si proeminenta = linia aspra ( linea aspera). Aceasta prezinta 2 buze: laterala ( labium lataeralae) mediala. Cele 2 buze si interstitiul dintre ele dau insertii muschilor: vast lateral, vast medial, adductori mare, lung si scurt bicepsului femural. In portiunea superioara, linia aspra se trifurca, dand: 1. ramura laterala = tuberozitatea gluteala ( tuberositas glutaea), pentru muschiul gluteu mare; aceasta ramura se termina la nivelul epifizei proximale, langa trohanterul mare, transformandu-se uneori intrun adevarat tubercul = trohanterul al 3-lea ( trochanter tertius); 2. ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza proximala, si pe care se insera muschiul vast medial. 3. ramura mijlocie, pe care e insera muschiul pectineu. In portiunea inferioara, linia aspra de bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara = fata poplitee ( facies poplitaea). Epifiza proximala: - este legata de diafiza printr-un col chirurgical; D.p.d.v descriptiv prezinta: - cap; - col - 2 trohanteri: mare/mic. Capul ( caput femuris ): - este articulat si reprezinta 2/3 dintr-o sfera; - prezinta foseta capului (fovea capitis femuris), pentru insertia ligamentului capului femural. Colul anatomic: - este o coloana osoasa puternica, turtita antero-posterior, ce uneste capul cu restul epifizei; - are directie oblica, dinspre supero-medial spre infero-lateral, formand cu diafiza unghiul de inclinatie = 125-130; - axul colului formeaza cu axul transversar al m.i. unghiul de declinatie = 12; - modificarile unghiurilor de inclinatie si declinatie au repercusiuni asupra atitudinii m.i. astfel, a) marirea unghiului de inclinatie duce m.i. in abductie = coxa valga ()

-

b) micsorarea unghiului de inclinatie imprima adductia m.i = coxa vara )( c) marirea unghiului de declinatie pune m.i. in rotatie mediala; d) micsorarea sau reducerea la 0 a unghiului de declinatie pune m.i. in rotatie laterala. prezinta 2 fete: anterioara/posterioara; fata anterioara: este delimitata lateral de linia inter-trohanterica fata posterioara: este delimitata prin creasta trohanterica.

Trohanterul mare ( trochanter major ): - proeminenta patrulatera situata in partea laterala a epifizei; - pe fata mediala prezinta fosa trohanterica, unde se insera muschiul obturator extern; - trohanterul mare da insertie muschilor pelvi-trohanterieni: gluteu mijlociu, gluteu mic, piriform; - trohanterul mare de poate palpa pe fata laterala a coapsei. Trohanterul mic (trochanter minor): - proeminenta mamelonata situata in partea postero-inferioara a colului; - pe el se insera muschiul ilio-psoas; - pe creasta inter-trohanterica ( situata posterior) se insera muschiul patrat femural.

EPIFIZA DISTALA: - este voluminoasa, fiind formata din 2 proeminente articulare puternice = condili ( medial/ lateral); - anterior, cei 2 condili converg spre o suprafata articulara = fata patelara, iar posterior sunt separate de fosa intercondilara; fata patelara: - are forma unei trohlei cu un sant antero-posterior; - condilul medial este mai ingust de cel lateral si descinde mai mult decat acesta, astfel incat coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de 170-175, deschis lateral ( mai accentuat la femei) - cand condilul medial descinde prea mult => o deformare = genu valum, caracterizata printr-o oblicitate mai mare a femurului, proiectia mediala a genunchiului si diminuarea unghiului lateral sub 145 )(; - situatia inversa, cand unghiul dintre coapsa si gamba este deschis medial = genu varum (). - Fiecare condil prezinta 3 fete:

-

1. fetele articulare, care continua posterior cele 2 povarnisuri / proeminente ale fetei patelare; 2. fetele intercondilare, care delimiteaza fosa intercondilara si pe ele se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului; 3. fetele cutanate, care prezinta cate o proeminenta = epicondil medial/ lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului. superior si posterior de epicondilul medial se afla o proeminenta = tuberculul adductorului, pe care se insera muschiul adductor mare; langa acesta se insera capul median al muschiului gastrocnemian; fata cutanata a condilului lateral da insertie capului lateral al muchiului gastro cnemian si muschiului popliteu;

Se pot palpa: - condilii si epicondilii femurali, de-o parte si de alta a patelei; - tuberculul adductorului

Patela/rotula:

= os turtit, in tendonul muschiului cvadriceps femural; Orientare: superior: baza; posterior: fata articulara; lateral: suprafata mai mare a fetei articulare. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: baza; varf; 2 fete; 2 margini. Baza: superior; Varful: inferior; Marginile: mediala, laterala; Fata anterioara: concava; rugoasa; Fata posterioara: destinata articulatiei cu fata patelara a femurului; prezinta o creasta verticala ce o imparte in 2 suprafete. Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului, putand fi explorata. Fracturile patelei se pot produce: direct, prin trumatism;

indirect, prin contractia violenta a cvadricepsului femural. Chirurgical, se foloseste metoda copanajului ( la fel ca la olecran).

Oasele gambeiparalele: - medial tibia mai voluminos si puternic, suportand greutatea corpului ( singurul os care se articuleaza cu femurul!!); - lateral fibula.

Tibia:= os lung, pereche, cu directie verticala; Orientare: inferior: epifiza mai mica; medial: prelungirea acesteia; anterior: marginea ascutita. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: o diafiza; 2 epifize. Diafiza: prezinta 2 curburi, ce ii ofera aspectul unui S: superior: convexa medial; inferior concava medial; este prismatic triunghiulara, cu : 3 margini ( anterioara, mediala, laterala); 3 fete (mediala, laterala, posterioara). Marginea mediala: - evidenta numai in portiunea inferioara; Marginea laterala/ interosoasa: - da insertie membranei interosoase - in partea inferioara se bifurca, delimitand incizura fibulara a tibiei. Fata mediala: - plana si neteda; - se poate palpa sub piele; - in partea superioara se insera o formatiune fibroasa = pes anserinus ( piciorul gastei), pentru insertia muschilor: - croitor; - semitendinos; semimembranos. Fata laterala: - evidenta numai in portiunea superioara, unde exista un sant longitudinal pentru insertia muschiului tibial anterior; - in partea inferioara isi schimba orientarea devenind anterioara. Fata posterioara:

- in portiunea superioara o linie oblica = linia solearului ( linea musculo solei), pentru insertia muschiului omonim; - deasupra se insera muschiul popliteu; - inferior se insera muschii -flexor lung al degetelor ; -tibial posterior; - gaura nutritiva a osului. Epifiza proximala: voluminoasa, prezinta 2 condili: medial; lateral; condilii prezinta o suprafata superioara comuna si o circumferinta. Fata superioara / platoul tibiei: 1. fata articulara superioara: = 2 suprafete articulare ce corespund condililor femurali; - suprafata mediala: mai ovala si mai concava; - suprafata laterala: mai larga, orientata in sens transversal; 2. 3. incizura; eminenta intercondilara = spina tibiei; = masiv osos ce separa cele 2 suprafete articulare; 2 tuberculi intercondiliari ( medial si lateral), intre ei o - anterior si posterior de eminenta intercondilara: 2 suprafete neregulate si rugoase = ariile intercondilare ( anterior, posterior) se insera ligamentele incrucisate (anterior si posterior) ale articulatiei genunchiului; circumferinta = 2 cm h; - in partea sa laterala se afla o mica suprafata articulara, pentru capul fibulei; - in partea aterioara: tuberozitatea tibiei, pe care se insera cvadriceps femural si ligamentul patelei.

4.

Se pot palpa cei 2 condili si tuberozitatea tibiei. Epifiza distala: mai mica; forma aprox. cuboidala; prezinta: 1. fata superioara, la limita cu diafiza; 2. fata articulara inferioara o creasta antero-posterior ce o imparte in 2 suprafete ce corespund trohleei talusului, cu care se articuleaza; 3. fata anterioara, pe care aluneca tendoanele muschilor extensori ai degetelor si piciorului; 4. fata posterioara, pe care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui;

5. fata laterala: incizura fibulara, cu o suprafata articulara pentru fibula; 6. fata mediala: se prelungeste cu un proces puternic: maleola mediala, vizibila si palpabila sub piele ( se fractureaza!!). - maleola mediala prezinta: a) o suprafata articulara pentru talus; b) santul maleolar posterior, prin care trece tendonul muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior.

Fibula/ Peroneul:= os lung, pereche; Orientare: inferior: epifiza turtita; medial: suprafata articulara a acesteia; posterior: marginea epifizei ce prezinta o fosa ( arcusul de vioara). Diafiza: prismatic triunghiulara; 3 margini ( anterioara, posterioara, mediala pronuntata la mijlocul diafizei); 3 fete ( laterala, mediala, posterioara prezenta doar in portiunea inferioara). Epifiza proximala: = capul fibulei, cu o suprafata articulara pentru tibie; se prelungeste cu un apex, pe care se insera bicepsul femural; capul e legat de diafiza prin col, iconjurat lateral de nervul fibular comun. Epifiza distala: o proeminenta vizibila prin piele = maleola laterala, cu baza; varf; fata laterala, subcutanata; fata mediala, cu: suprafete articulare pentru tibie si talus; o escavatie profunda: fosa maleolei laterale; un sant posterior pentru tendoanele muschilor peronieri.

Oasele piciorului1. 2. 3. 26 oase, dispuse in 3 grupe: tars: 7 oase; metatars: 5 oase; oasele degetelor: 14.

Tarsul:= 7 oase, dispuse pe 2 randuri:

posterior: 2 oase suprapuse: Talus, superior; Calcaneu, inferior; anterior: 5 oase: - Navicular; - Cuboid; - 3 Cuneiforme. Oasele Tarsului se mai pot grupa in: a) rand medial: - Talus; - Navicular; - 3 Cuneiforme; b) rand lateral: - Calcaneu; - Cuboid. Talusul/ Astragalul: situat in varful masivului tarsian, fiind interpus intre: - oasele gambei; - calcaneu; - navicular. Orientare: anterior: capul; superior: trohleea; lateral: fata articulara, triunghiulara. Din punct de vedere descriptiv, prezinta: cap; col; corp. Capul formeaza cu colul 2 unghiuri: unghiul de declinatie, deschis medial = 158 ; unghiul de inclinatie, deschis inferior = 115. cele 2 unghiuri se modifica in deformarile piciorului: a) picior plat: unghiul de inclinatie este mai mare; b) picior var: unghiul de declinatie este mai mic. are forma cuboidala, prezentand 6 fete ( superioara, inferioara, mediala, laterala, anterioara, posterioara). Fata superioara: este in cea mai mare parte articulara; prezinta trohleea talusului, prelungita astfel: a) medial cu suprafata maleolara mediala: forma de virgula, se articuleaza cu maleola tibiei; b) lateral cu suprafata maleolara laterala: forma triunghiulara, se articuleaza cu maleola fibulei; prezinta: un sant antero-posterior;

formata de:

2 povarnisuri; 2 margini; O fata superioara care se articuleaza cu scoaba gambiera, - fata articulara inferioara a epifizei distale; - maleola mediala; - maleola laterala.

Fata inferioara: prezinta dinspre anterior spre posterior 3 suprafete articulare pentru calcaneu: a) fata calcaneana anterioara; b) fata calcaneana mijlocie; c) fata calcaneana posterioara( separate prin sulcus tali). Fata laterala: procesul lateral al talusului, pe care se sprijina suprafata maleolara laterala; anterior si posterior de acesta, fata e neregulata si da insertii ligamentare. Fata mediala: este neregulata; da insertii ligamentare. Fata anterioara: prezinta o proeminenta rotunjita = capul talusului, cu o fata articulara naviculara se continua inferior cu fata calcaneana anterioara. Fata posterioara: prezinta procesul posterior al talusului, strabatut de un sant delimitat de 2 tuberculi (lateral si medial), prin care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Talusul se fractureaza in caderi in picioare de la inaltime! Pericol de necroza aseptica. Calcaneul ( os calcis): = cel mai mare os tarsian; Orientare: - superior: fata cu 3 suprafete articulare; - posterior: extremitatea cea mai voluminoasa; - medial: fata cu un sant adanc; are forma prismatica, fiind alungit antero-posterior si usor turtit transversal; prezinta 6 fete:

Fata superioara:

prezinta antero-posterior 3 suprafete articulare pentru Talus = fete talare: a) anterioara; b) mijlocie; c) posterioara. intre ultimele 2 se afla santul calcaneului, care prin suprapunere formeaza cu santul talusului un canal = sinus tarsi; posterior de cele 3 suprafete articulare, fata superioara vine in raport cu o masa adipoasa inaintea tendonului lui Achille. Fata inferioara: neregulata; 3 proeminente: a) anterioara: da insertie ligamentului plantar lung; b) 2 posterioare (mediala si laterala), care se prelungesc pe fata posterioara, formand tuberositas calcanei. Fata laterala: subcutanata; prezinta o proeminenta: = trochlea fibularis, ce separa 2 santuri ( superior si inferior), pe care aluneca tendoanele muschilor peronieri. Fata mediala: prezinta santul calcanean, pe unde trec de la gamba la planta tendoane, vase si nervi; santul este limitat: a) posterior prin tuberozitatea calcaneana; b) anterior printr-o proeminenta puternica = sustentaculum tali ( sustinatorul talusului), pe care se sprijina talusul si deasupra caruia e fata talara mijlocie a calcaneului; pe fata inferioara, sustentaculum tali prezinta un sant: = sulcus tendinis musculi flexori halucis longi, pe unde aluneca tendonul omonim. Fata Fata anterioara: este concava supero-inferior; este convexa transversal; prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. posterioara: corespunde calcaiului ( calx); in inferioara se insera tendonul lui Achille; in superioara corespunde bursei seroase a tendonului lui Achille.

Calcaiul se poate palpa, aici proeminand tuberozitatea calcaneana. Navicularul: = os scurt, turtit antero-posterior, situate pe partea mediala a piciorului;

Orientare: anterior: fata cu 3 suprafete articulare; medial: fata cu un tubercul/ proeminenta; superior: fata rugoasa si convexa. Din punct de vedere descriptiv, prezinta 6 fete: Fata posterioara: concava; prezinta o suprafata articulara pentru capul talusului. Fata anterioara: prezinta 3 suprafete articulare pentru cele 3 cuneiforme. Fata dorsala: face parte din dorsul piciorului. Fata plantara: face parte din planta piciorului. Fata mediala: prezinta tuberositas ossis navicularis, care se palpeaza. Fata laterala: prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. Cuboidul (os cuboidaeum): = os scurt, cu forma neregulat-cuboidala; situate in partea laterala a piciorului. Orientare: anterior: fata cu 2 suprafete articulare ce o acopera in totalitate; inferior: fata care prezinta un sant; medial: fata cu 2 mici suprafete articulare. Din punct de vedere descriptiv, prezita 6 fete: Fata superioara: rugoasa; se poate palpa pe dorsul piciorului. Fata inferioara: tuberozitatea cuboidului; inaitea acesteia se afla un sant profund: sulcus tendinis musculi peronei longi ( transformat de un ligament in canal prin care trece tendonul muschiului omonim). Fata posterioara: o suprafata articulara pentru calcaneu.

Fata anterioara: se imparte printr-o creasta verticala in 2 suprafete articulare pentru bazele metatarsienelor IV si V. Fata mediala: prezinta 2 suprafete articulare: a) anterioara, pentru cuneiformul lateral; b) posterioara, mai mica, pentru navicular. Fata laterala: ingusta; pe marginea laterala a piciorului; se poate palpa sub piele.

Cuneiformele: = 3 oase de forma prismatic-triunghiulara; Contribuie la formarea boltii transversale a piciorului. 1. Cuneiformul medial: are baza situata plantar; marginea ascutita face parte din dosul piciorului; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului I; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu baza metatarsianului II si cu cuneiformul intermediar; fata mediala face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie muschiului tibial anterior. Cuneiformul intermediar: baza face parte din dosul piciorului; varful corespunde plantei; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului II; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuneiformul lateral; d) medial cu cuneiformul medial. Cuneiformul lateral: baza spre dosul piciorului; varful situat plantar; se articuleaza: a) anterior cu baza metatarsianului III; b) posterior cu navicularul; c) lateral cu cuboidul; d) medial cu cuneiformul intermediar si cu baza metatarsianului II.

2. -

3. -

Oasele metatarsuluiMetatarsul e format din 5 oase numerotate din medial spre lateral. Caractere generale: - metatarsienele sunt oase lungi si perechi; - prezinta: 1. corpul, care este prismatic triunghiular, are 3 fete: - dorsala, care face parte din dosul piciorului; - laterala; - mediala; - ultimele 2 delimiteaza spatiile inter-osoase; 2. baza, care se articuleaza cu oasele tarsului si cu bazele metatarsienelor vecine; 3. capul, care este turtit transversal si se articuleaza cu baza falangei proximale. Caractere proprii: Metatarsianul I: - este cel mai scurt si cel mai gros; - baza sa se articuleaza cu cuneiformul medial si cu baza metatarsianului II; - prezinta o tuberozitate. Metatarsianul II: - este cel mai lung; - baza lui se articuleaza cu toate cele 3 cuneiforme si cu bazele metatarsienelor I si III. Metatarsianul III: - baza sa se articuleaza cu cuneiformul lateral si cu bazele metatarsienelor II si IV. Metatarsianul IV: - baza sa se articuleaza cu cuboidul, cuneiformul lateral si bazele metatarsienelor III si V. Metatarsianul V: - baza sa se articuleaza cu cuboidul si cu baza metatarsianului IV; - prezinta o tuberozitate palpabila sub piele.

Oasele degetelor picioruluiDegetele sunt in numar de 5, numerotate dinspre medial spre lateral de la I la V. Degetul I = haluce (halux) Degetul V = degetul mic (digitus minimus). Oasele care formeaza degetele = falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget are cate 3, cu exceptia halucelui care are numai 2 falange.

Falanga proximala este turtita transversal. Falanga mijlocie este mai scurta. Falanga distala este mica si se termina in forma de potcoava cu tuberozitatea falangei distale, ce corespunde unghiei.

Pelvisul osos(bazinul)este format de cele 2 oase coxale, sacru si coccige; este situat la mijlocul corpului adultului.

Conformatie generala: - are forma de trunchi de con cu baza mare situata superior; Prezinta: - 2 circumferinte: superioara, inferioara; - 2 suprafete: exterioara, interioara; 1. CIRCUMFERINTA SUPERIOARA/ baza mare: Este formata de: - baza sacrului; - crestele iliace; - marginile anterioare ale coxalelor; - marginea superioara a simfizei pubiene. Diametrele acestei circumferinte sunt: 1. diametrul biiliac superior, care separa SIAS = 25 cm; 2. diametrul transversal maxim, intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace = 29 cm; Aceste diametre sunt importante pentru obstetriciani, in realizarea pelvimetriei externe la femeia gravida. 2. CIRCUMFERINTA INFERIOARA / stramtoarea inferioara a pelvisului/ baza mica: Este formata: - anterior de marginea inferioara a simfizei pubiene; - posterior de varful coccigelui; - lateral de cele 2 tuberozitati ischiadice. Cele 2 ramuri ischiadice alcatuiesc un arc osos cu varful situat la nivelul marginii inferioare a simfizei pubiene = arcul pubian, care delimiteaza un spatiu = unghiul pubian, cu importanta obstetricala. Diametrele stramtorii inferioare: 1. diametrul antero-posterior uneste varful coccigelui cu marginea inferioara a simfizei pubiene= 9,5 cm. in timpul nasterii ajunge la 12,5 cm datorita mobilizarii spre posterior a coccigelui in articulatia sacrococcigiana;

2. diametrul transversal / biischiadic uneste fetele mediale ale celor 2 tuberozitati ischiadice = 11 cm. 3. diametrele oblice unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea opusa. 3. SUPRAFATA EXTERIOARA / exopelviana: Prezinta elementele anatomice de pe fetele laterale ale celor 2 coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui 4. SUPRAFATA INTERIOARA / endopelviana: Prezinta un relief osos circular = linia terminala, ce delimiteaza stramtoarea superioara a pelvisului. Aceasta imparte suprafata interioara in 2 portiuni: a) portiunea superioara = pelvisul mare (pelvis major), care apartine topografic abdomenului si este formata de cele 2 fose iliace ale coxalelor si de aripioarele sacrului; este delimitata superior de circumferinta superioara, inferior de stramtoarea superioara a bazinului. b) portiunea inferioara = pelvisul mic ( pelvis minor), care este delimitata de stramtoarea superioara si circumferinta inferioara/ baza mica a pelvisului. Cele 2 stramtori si pelvisul mic au o importanta deisebita obstetricala Circumferinta inferioara = stramtoarea inferioara. Stramtoarea superioara - este delimitata de linia terminala, formata astfel: - posterior de promontorium si marginea anterioara a aripioarelor sacrului; - lateral de liniile arcuate ale celor 2 coxali, prelungite cu crestele pectineale; - anterior de marginea superioara a simfizei pubiene. Diametrele stramtorii superioare au importanta anatomica si obstetricala: 1. diametrul promondo- suprapubian = conjugata anatomica: intre promontoriu si marginea superioara a simfizei pubiene = 11.5 cm; 2. diametrul promondo- retropubian = conjugata verra: - de la promontoriu la fata posterioara a simfizei pubiene = 11cm; 3. diametrul transversal maxim: - uneste punctele cele mai indepartate ale liniei arcuate = 13.5 cm; - intersecteaza 2 la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara; 4. diametrul transversal clinic: - intersecteaza 2 la mijlocul lui = 13 cm; - este util, fiind utilizat de ovoidul fetal in timpul nasterii; - imparte stramtoarea superioara in 2 arcuri ( anterior si posterior); 5. diametre oblice: stang; drept; se intind de la articulatia sacro-iliaca dintr-o parte la eminenta ilio-pubiana din partea opusa = 12 cm;

-

constituie in majoritatea cazurilor diametrul de angajare al ovoidului fetal in pelvisul mic.

Pelvisul mic / excavatia pelvina: = portiunea dintre stramtoarea superioara si inferioara Este format astfel: - posterior de fata anterioara a sacrului si coccigelui; - lateral de suprafetele plane ce corespund acetabulului si de gaura obturata; - anterior de fata posterioara a simfizei pubiene. prezinta relieful stramtorii mijlocii;

- diametrul cel mai important in timpul trecerii fatului este cel biischiadic / transvers = 11 cm. in obstetrica se mai foloseste un diametru, al excavatiei pelviene, ce poate fi masurat prin tuseu vaginal = diametrul promondo- subpubian = conjugata diagonalis / ligamentul arcuat de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene = 12-13 cm. Diametrele externe ale bazinului: 1. diametrul bi-trohanterian: intre trohanterii mari = 32 cm; 2. diametrul bi-spinos anterior: intre SIAI = 24 cm; 3. diametrul bi-crest, intre punctele coxale cele mai superioare de pe creasta iliaca; 4. diametrul bi-spinos posterior: intre SIPI = 18 cm. Rombul lui Michaelis: Este delimitat astfel: - superior: apofiza spinoasa L5; - inferior: varful coccigelui; - lateral: cele 2 SIPS. Existenta lui denota lipsa unei distocii osoase, ceea ce permite expulzia pe cale naturala a fatului. Elemente palpabile de la nivelul bazinului: - creasta iliaca, in totalitate; - SIAS; - SIPS; - Marginea superioara a simfizei pubiene, cu tuberculul pubian; - Sacrul ( fata posterioara); - Tuberozitatile ischiadice. Inclinatia pelvisului: In ortostatism, planul stramtorii superioare formeaza un unghi de 60 cu planul orizontal ce trece prin marginea inferioara a simfizei pubiene: unghiul de inclinatie al pelvisului. In decubii dorsali ( culcat pe spate), acest unghi masoara 45.

Planul stramtorii inferioare formeaza cu planul orizontal un unghi de 10, care se anuleaza in decubii dorsali. Axele teoretice care indica directia de progresie a capului fetal sunt: 1. axa stramtorii superioare = oblic, spre inferior si posterior, unind ombilicul cu coccigele; 2. axa stramtorii inferioare = aproape ventral, uneste S1 cu un punct situat putin inaintea anusului; 3. axul pelvisului mic uneste planurile celor 2 stramtori, ramanand pe tot traiectul lui la distanta egala de peretii excavatiei. Pelvisul prezinta diferente sexuale, de varsta si individuale. Diferentele sexuale apar la 8-10 ani: - la sexul feminin diametrele transversale sunt mai mari; - la sexul masculin diametrele antero-posterioare sunt mai mari.

Gaurile bazei craniuluiOasele capului se grupeaza in : - neurocraniu; - viscerocraniu. Limita conventionala: la nivelul Glabelei, trece prin: - marginea supraorbitala a frontalului; - marginea zigomatica si creasta infratemporala de pe aripa mare a sfenoidului; - radacina longitudinala a procesului zigomatic de pe temporal. Neurocraniul cuprinde: - calvaria / bolta craniului; - baza craniului. Planurile ce separa calvaria de baza craniului sunt conventionale: 1. planul ce separa suprafata externa a craniului: trece prin glabela si protuberanta occipitala externa, fiind orientat oblic dinspre antero-superior spre postero-inferior; 2. planul ce separa suprafata interna a craniului, de la linia de unire a portiunilor solzoase cu cea orbitala a frontalului, care se termina la protuberanta occipitala interna. Exobaza / suprafata externa a bazei craniului: = regiune complexa, ce cuprinde 3 zone ( anterioara, mijlocie, posterioara), separate prin 2 linii teoretice: - I: uneste tuberculii articulari ai temporalelor; - II: uneste varfurile celor 2 procese mastoidiene.

A. Zona anterioara/ faciala: - mascata de viscerocraniu, care se prinde de ea. B. Zona mijlocie/ jugulara; - intre cele 2 linii teoretice; - constituita: 1. pe linia mediana: portiunea bazilara a occipitalului: - formeaza bolta faringelui; - pe ea se gasesc tuberculul faringian si o foseta ce contine bursa faringiana; 2. lateral: 2 patrulatere, unde se intalnesc aproape toate orificiile prin care neurocraniul comunica cu diferite regiuni ale gatului. Se delimiteaza astfel: tuberculul articular al temporalului; varful procesului mastoidian; procesul pterigoidian; condilul occipital. In patrulater se gasesc: 1. orificiul acustic extern; 2. fosa mandibulara, pentru capul mandibulei; 3. gaura spinoasa, pentru artera meningee mijlocie; 4. gaura ovala, pentru nervul mandibular V/3 ( trigemen mandibular); 5. gaura rupta, pentru nervul canalului pterigoidian; 6. gaura jugulara, cu fosa jugulara; 7. elemente de pe fata inferioara a stancii temporalului ( apofizele stiloide) 8. canalul nervului hipoglos (XII). C. Zona posterioara/ occipitala: - pe linia mediana: 1. gaura occipitala; 2. creasta occipitala externa; 3. protuberanta occipitala externa. - in partile laterale: 1. condilii occipitali; 2. liniile nucale inferioara, superioara ( in dreptul protuberantei occipitale externe), suprema; 3. mastoida, cu elementele de pe ea. Endobaza/ suprafata interna a bazei craniului: - 3 etaje: anterior, mijlociu, posterior. A. Etajul anterior / fosa craniana anterioara: Delimitat: - anterior: de planul conventional ce separa calvaria de baza craniului; - posterior de santul chiasmatic si marginile posterioare ale aripilor mici sfenoidale; Este constituit de:

-

portiunile orbitale ale frontalului; lama ciuruita a etmoidului; capul si aripile mici ale sfenoidului.

In acest etaj se gasesc: - pe linia mediana: a) gaura oarba ( foramen cecum); b) crista galli; - de-o parte si de alta a liniei mediane: 1. lama ciuruita a etmoidului, pe unde trec filetele nervului oflactiv; 2. gaurile etmoidale anterioara si posterioara, prin care comunica neurocraniul cu orbita; 3. suturile sfeno-frontale; 4. fetele cerebrale ale portiunii orbitale a frontalului; 5. fetele superioare ale aripilor mici sfenoidale, cu canale optice prin care trec nervul oprtic si artera oftalmica. B. Etajul / fosa mijlocie; Delimitare: - anterior: limita posterioara a etajului anterior; - posterior: lama patrulatera a sfenoidului + marginile superioare ale stancilor temporale. Este constituit de: - partea mediana: saua turceasca ( sella turcica); - posterior: a) aripile mici ale sfenoidului; b) solzul temporalului; c) fata anterioara a stancii temporale. Prezinta: - pe linia mediana: 1. santul chiasmatic, pentru chiasma optica; 2. fosa hipofizara, pentru hipofiza; 3. lama patrulatera a sfenoidului; - lateral: 1. santurile carotidiene, pentru arterele carotide interne; 2. fisurile orbitale superioare, prin care trec: a) vena oftalmica; b) nervul oculomotor III; c) nervul trohlear IV; d) nervul abducens VI; 3. gaurile rotunde pentru nervul maxilar V/2; 4. gaurile ovale pentru V/3; 5. gaurile spinoase; 6. gaurile rupte ( foramen lacerum), intre corpul si aripile mari sfenoidale si vf stancilor temporale; 7. hiatul si canalul nervului facial; 8. orificiile interne ale canalelor carotidiene;

9. 10.

suturile sfenoscuamoase; fisurile sfenopietroase.

C. Etajul / fosa posterioara: Delimitare: - anterior: limita etajului mijlociu; - posterior: planul de separatie cu bolta craniului. Este constituit de: - fata posterioara a stancii temporale; - occipital. Prezinta: - pe linia mediana: 1. clivusul; 2. gaura occipitala mare: trec: a) bulbul rahidian; b) nervii accesori (XI); c) arterele vertebrale; d) meningele spinale, ce se continua cu cele cerebrale; 3. creasta occipitala interna; 4. protuberanta occipitala interna. - lateral: 1. santurile sinusurilor pietroase superioare; 2. elemente de pe fata posterioara a stancii temporale ( orificiul acustic intern) 3. santurile sinusurilor pietroase inferioare; 4. gaurile jugulare, cuprinse intre occipital si stancile temporale; Procesul intrajugular imparte de pe occipital imparte gaura jugulara in 2 parti: - anterioara trece nervul glosoaringian (IX); - posterioara trec nervul accesor (XI) si vag (X), precum si sinusul sigmoidian. 5. canalul hipoglosului (XII); 6. santurile sinusurilor sigmoidiene; 7. fisurile pietro-occipitale.

Muschii regiunii posterioare a trunchiului ( spatelui) si cefeiSunt muschi: - superficiali: leaga membrul superior de coloana vertebrala; - profunzi: muschii proprii ai coloanei vertebrale. Sunt dispusi pe 5 planuri: Plan I: 1. trapez; 2. latissimum dorsi (dorsalul mare).

Plan 1. 2. 3. 4. 5.

II: levator scapulae; romboid (mare, mic); serratus posterior si superior; serratus posterior si inferior; splenius (capitis, cervicis).

Planul III: 1. erector spinal ( ridica coloana vertebrala); 2. massa comunis: coloana laterala; coloana mijlocie; coloana mediala; 3. iliocostalis: portiunea lombara portiunea toracala; portiunea cervicala; 4. longissimus ( in lungul dorsal): - portiunea toracala; - portiunea cervicala; - portiunea cefalica; 5. spinal: portiunea toracala; portiunea cervicala; portiunea cefalica. Planul IV: 1. transversospinal; 2. semispinal: toracic: T7-T12, C6-C7, T1-T4; cervical: T1-T6..C2-C5; al capului: T1-T6, C3-C7; 3. multifizi; 4. rotatori. 1. Planul V: interspinosi: cervicali; lombari; toracali ( uneori); intertransversari: cervicali; lombari; rotatori ai capului; mare drept posterior al capului; mic drept posterior al capului; oblic inferior al capului; oblic superior al capului; sacrococcigieni (central, dorsal), sacru-coccige.

2. 3.

4.

Muschii migrati ai spatelui:a) b) c) originea in somitele mezodermului ventral al trunchiului; inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali; dispusi in 3 planuri dinspre superficial spre profund: trapez si latissimus dorsi; romboizi si ridicator al scapulei; dintat postero-superior si postero-inferior; actioneaza asupra centurii scapulare si articulei scapulo-humerale.

MuschiTrapez (stratul superficial superior al muschilor migrati ai spatelui)

Origine

Insertie

Actiune

- protuberanta occipitala externa; - linia nucala superioara ( 1/3 medie); - ligamentul nucal ( cervical posterior); - procesele spinoase T1T10(stg), T1-T12(dr); - fibre de 3 categorii: a) descendente (sup); b) mijlocii; c) ascendente ( inf).

Dorsal mare ( partea inferioara a stratului superficial al m migrati ai spatelui) -

complexa, pe procesele spinoase T6-T12, L1-L5; pe ligamentul supraspinos; pe creasta sacrala mediana; pe interstitiul crestei iliace ( prin fascia toraolombara); - pe fata posterioara a varfului scapulei ( inconstant); - pe fata externa a ultimelor 3-4 coaste, prin digitatii incrucisate cu ale m oblic extern abdominal; - 3 fibre: a) superioare: orizontale;

fibrele descendente: pe - tripla, cand punctual fix este marginea posterioara pe origine: clavicula; a) fibrele sup. ridica scapula; fibrele mijlocii si b) fibrele mijl. acopera scapula ascendente: pe buza de coloana; superioara a spinei c) fibrele inf. coboara scapula; scapulei ( acromion); - contractia simultana in regiunea nucala miscarea de bascule a acopera muschii scapulei; planului II; - cand pct fix e pe insertie pe fata posterioara a miscarea de catarare; toracelui acopera - auxiliar fibrele descendente muschii romboizi si inclina lateral capul de aceeasi latissimus dorsi parte si il roteaza de partea opusa; - extensor al rahisului tendonul sau: in santul - cand punctul fix este pe intertubercular ( culisa marginea sa: adductor si rotator bicipitala), alaturi de medial al bratului, cu m rotund cel rotund mare; mare si pectoral mare; superior e partial - cand punctul fix e pe humerus, acoperit de trapez; intervine in catarare lateral inconjoara marginea inferioara a muschiului rotund mare, cu care formeazq peretele posterior al axilei; in reg lombara formeaza latura mediala a trigonului lombar; baza: creasta iliaca; latura laterala: m oblic extern

Vascularizati Inervatie e - vertebrala si - n cranian accesoroccipitala pentru fibrele cu origine cervicala (aa); - intercostala pentru fibrele toracale (aa) (spinal) XI, prin ramura laterala ( externa): dupa ce strabate fata profunda a m sternocleidomastoidian, patrunde in trapez pe fata sa profunda; - accesorie, din ramuri din plexul cervical profund ( c2)

- din a toracodorsala; - ramura a subscapulara; - aa intercostale posterioare; - aa lombare; - a sacrala laterala

- n toracodorsal ( C6,7,8), din plexul brahial

b) mijlocii: oblice; c) inferioare: verticale

Levator al - tuberculii posteriori ai - unghiul superior al - contractia sa ridica scapula, cand - a transversa a scapulei proceselor transverse C1-C5 scapulei ia punct fix pe c cervicala; gatului; (planul II, cu - cand ia punct fix pe scapula: - a cervicala splenius inclinarea laterala a coloanei profunda; capitis si cervicale - ramuri a cervicis) subclavie Romboid - romboid mic: proc spinoase -buza posterioara a - fibre oblice apropie scapula de - a transversa a (acoperit de C7,T1,2; marginii mediale a coloana vertebrala gatului trapez. Planul romboid mare: proc scapulei; II, acopera m spinoase T3-T7; -buza posterioara a dintat marginii mediale a postero-sup) scapulei, inferior Dintat - 1/3 inferioara de - 4 digitatii pe marginea - fibrele oblic spre infero-lateral - aa intercostale posteroligamentul nucal; superioara si fetele ridica coastele ( m inspiratori posterioare II-V superior - P spinoase C7, T1,3; exterioare ale coastelor II- accesori) (plan III) - Ligamentul supraspinos V Dintat posteroinferior - p spinoase T11,T12,L1,L2; - ligamentul supraspinos - 4 digitatii pe marginea inferioara si fetele externe ale ultimelor 4 coaste - fibrele oblic spre supero-lateral coboara coastele ( m expiratori accesori) - ultimele 4 aa intercostale posterioare

- n dorsal al scapulei (C5), din plexul brahial

- n dorsal al scapulei

- n intercostali II-V

- n intercostali IX-XII

In regiunea lombara, la nivelul peretelui postero- lateral al trunchiului, se delimiteaza o zona cu rezistenta scazuta = tetragonul lombar Grynfelt, unde se pot produce hernii. Marginea lui supero-mediala = m dintat postero-inferior; Marginea supero-laterala = CXII; Marginea infero-mediala = m erector spinal; Marginea infero-laterala = m oblic intern. Tetragonul este acoperit de latissimus dorsi.

Muschii erectori ai trunchiului:- mm ai jgheaburilor vertebrale pe care le ocupa, avand lateral unghiurile coastelor si varfurile proceselor transverse; - dispozitie longitudinala, din sacro-coccigian la occipital; - asezare: a) metamerica (mm scurti); b) pseudometamerica (mm lungi); - inervati metameric de ramurile posterioare ale nervilor spinali; - extensori ai trunchiului; - participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului si mobilitatea trunchiului in lant kinetic complex, alaturi de: a) m peretelui antero-lateral al trunchiului; b) m fesieri; c) m cvadriceps femural; d) m triceps sural; - in regiunea dorsala a gatului = m cefei; - asezati in plan superficial si profund. Planul superficial: - muschi lungi, pseudometamerici; - originea intr-o masa comuna: m erector spinal / sacro-spinal; - pe fata posterioara a sacrului, intr-o loja osteo- fibroasa din aponevroza toraco-lombara si santurile vertebrale sacro-lombare; - se insera pe: - creasta sacrala; - fata posterioara a sacrului; - procesele spinoase L4-L5; - creasta iliaca; - fata profunda a aponevrozei dorso-lombare; - formeaza in regiunea lombara 3 coloane musculare: a) laterala: m ilio-costal; b) mijlocie: m longissimus; c) mediala: m spinal. Planul profund: - muschi scurti, metamerici: - m semispinali; - m multifizi; - m rotatori; - m intertransversari; - m oblici ai capului; - m drepti posteriori ai capului. M erecto