coNSl Ll uL JUDETEAN TULCEA

INSTITUTUL DE CERCETARI ECO-MUZEALE TULCEAMuzeul de $t i inlele Naturi i , ,Delta Dundri i"

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA.GRIGORE ANTIPA' BUCURE$TI

GHIDUL ILUSTRAT

AL MAMIFERELOR SALBATICE

DIN ROMANIA

Coordonatori:

MARIANA CUZICDUMITRU MURARIU

l\O)@zl

\r€il/Editura\Y Dobrogea

Constanta, 2008

T / \ r l l l t l

'1 ,1, ' ,

L l r . . , i l

, ! , ! ! , t r i l | \ , /1 i l t , i l l l

' 11 '11, ,11 1l l l

l , r1 M.rrr , r r r i t CuzicI)r | ) ln l l rL l Murar iul ) r ( ; l t fmen Bucoval icf lstrna IMihaiStel iana Zgura

Fotografii:Dr. Mihai PetrescuErhardt FraymayerGeorgeta GrigoriuGabriel HanganuA.P.L,R.I nternet

Desene mamifereAdrian Mihalcea

A'"6r

Pregedinte comisie editoriale: Dr. Florin TOPOLEANU

A'"6r

Autori lor le revine intreaga responsabil i tate pentru continutul gt i inl i f ic al informati i lor publ icate

AP'5

Corespondenta, schimburi le de carte gi comenzile se vor tr imile la.The correspondence, the book exchange and the orders could be se/rl lo..

La correspondance, Ies 6changes et toutes commandes seront envoy|s aLr.

INSTITUTUL DE CERCETARI ECO-MUZEALEStr. 14 Noiembrie, nr. 5

820009, Tulcea, RomAniatel. / fax: +40 0240513231 ; icemtl@icemtl.ro

6p*3

Tehnoredactare, coperta gi h54i areal: Camelia Kaim

Descr ierea CIP a Bibl ioteci i Napionale a RominieiGhidul i lustrat a l mamiferelor s i lbat ice din Rominia. -Constanta: Editura Dobrogea, 2008

Bibliogr.tsBN 978-973-1 839-46-2

591.9(4

MPREFATA

;ffi f **rnil#tffiiks*R *it{1r:#ii""st#d I \

sud, pani ir roTr"';;;;;;;": ouoe-oracTJJ'i!'tili:Ug,'5,1 l"#3:i:'lqJ'i''i#:i;;;i?;i" existente astdzi pe teritoriul R?1T"'"::":";:#"'#;"i"ti""", lndiene' iibetan'

.",T"X;h#l,iljl.:T:9i'[H:,]jqi[j:J?"i1"1",11"J,i1fl"fi."i,de de e pu't"-:r:'

i^*::,'1J",il1e'"":9i,Jg [*kll ::li m:,.:'*:iSJJiw#nr;"T"'""5:'"xT" ""'

^ J

13p-tqrf rrhrta ex.,nt[)le concrete de pdtrundere a torr|:r A;a erste r rr.,r/ l elanului, semnalat de mai murte.,ri i^l * - I,l': ;:' ;;, ;';;;ofi '1,il,J"'ill?'?i,,i? H *:il".lilJ:Fc rftl lfella llrirrrlr tr Un alt exemplu," r"t"ia f" O"ur,

"!il"l,,,r 1u.,4 ( trlrr r,l ' onot a fost semnaiat in b"fta brnarii in anul 1951 .!!lE -tr*rarea

rrn ,roar spre nord si spre ;;rr "!"""r,i; iJ# ;i#!]l:i;

l,::i:l,ffill'l'1ff: lf1::?lJlllt l9ioyi nr'"iij, raportat astdzi (incepano culv.'rrr;rr4,rra(, drubrre in DoorogLa 9io"-, rr"s;ii_'J#ffi;$irazr (rncepand cu

1yj"':1,,, ;ll] :1,,:,jr^ ?".l[llllse- toate infJrmatiire oooanJit" despre fiecareIn ,11116 9r rtrrr er nici nu reies ripsurire de cunogtinlb asupra ;ii;rrl=ild ifffi:;::':Jjj[J':':":,:,:::05:':1ijj: "91? ','ir"'""ioi ;i "-;;;;; #"crlrncare a inceruf'.,,FrE .r$f)ecte o" :l:]og':, risp.ndire, Jcotosie, ilG;"i;';iHilllT"":f"i,,,,::;r4tttlalttlttt unor specii, statutul lor de conservare gi nevoia ocrotirii mamiferelor?n general aarr rtrrt pba3a iniliativei autorilor pr"."nt"i tr"ran.sperdm gi dorim ca impactul preconizat asupra cititorilor gi utilizatorilor, prin tipSrireashrdului sd depdseascd

9{e1a beroi tL-i-o#c1i)e ate proiecturui: iiirri"r"" Interesurui pubricfald de necesitatea ocrotiriiraunei saioatice-#nomania, con9i";i;;;;;, popuralieiin scopulconservdrii habitateror naturare prin "uiiarea

rormetoi'c#&;;;"pruare Qi incetarea

3:H:ffl"""nopice asupra speciiror oe mamir"r" importante din prn"io" vedere cinegetic si

Dr. Dumitru Murariu

cercetdtor gtiintific I,Muzeul Nalional de lstorie Naturald,,Grigore Antipa,, Bucuregti,

membru corespondent al Academiei Romdne

CUVANT II.IRINTC

Ghidul i lustrat al mamiferelor sdlbatice din RomAnia este o lucrare ce se adreseazdolevilor gi studenli lor, interesali de viala mamiferelor sSlbatice din fauna noastrd.

Acesta s-a realizat prin proiectul comun dintre Muzeul de $ti inlele Naturii ,,DeltaDundrii" (ICEM Tulcea) gi Muzeul Nalional de lstorie NaturalS ,,Gr. Antipa" Bucuregti, la cares-au aldturat pe parcurs 9i alte instituli i , avAnd in vedere numirul mare de specii de mamiferesdlbatice din fauna noastrS, dar gi starea de conservare a acestora.

l inAnd cont de faptul cd tot mai multe organizali i au in vedere conseryareabiodiversitSli i , in general, a mamiferelor, in special, primejduite atAt de acliunea nocivd afactori lor poluanli, c6t gi de intervenlia directd a omului in medii le lor de via!5, cu atAt mai multnecesitatea gi importanla acestui ghid. De altfel, elaborarea lui a' inceput la cerereavizitatori lor muzeelor, care au reclamat agteptdrile lor gi pentru alte ghiduri de botanica gizoologie.

De asemenea, se doregte ca prin aceastS lucrare sd se stimuleze interesul, gradul deinformare corectd din punct de vedere gti inlif ic ai implicare al populaliei cu privire la protecliahabitatelor naturale gi specii lor de mamifere sdlbatice, in special al celor ameninlate sau cudiferite statute de conservare. Unele specii de mamifere sunt importante componente inhrana pdsiri lor rdpitoare de zi gi de noapte" Altele au importan!5 economicS, cinegeticd 9irecreativd.

La fiecare specie descrisd s-au dat informalii cu privire la incadrarea taxonomicS,arealul de rdspAndire, starea de conservare gi ecologia speciei. Considerdm cd l imbajulsimplu gi terminologia accesibilS pot face din acest ghid o lucrare uti ld care meritd sd fiepurtati de noi toli in iegirile in naturd.

AceastS carte nu ar fi putut fi finalizatd fdrd indrumarea, sprijinul 9i inlelegerea unoroameni minunali - cercetdtori, muzeografi, conservatori, taxidermigti, profesori, ingineri,tehnoredactori, cSrora le mullumim incd o datd cu acest prilej pentru modul in care au inlelessd sprij ine proiectul.

Datordm mullumiri tuturor colegilor colaboratori din ICEM Tulcea, Muzeului National delstorie NaturalS ,,Gr. Antipa" Bucuregti, Muzeului de $ti inte ale Naturii Constanla, INCDDTulcea (regretatului cercetdtor Mihai Marinov), Organizaliei Neguvernamental5 Ecologisti,,Mare Nostrum" din Constanla 9i tuturor colaboratorilor voluntari.

Autorii

5 mai 2008

CAP. I. INTRODUCERE

1.1. Zonele gietajele de vegetalie din Rominia

SituareaRom€rniei |a interferentadintrec| imatul temperatmoderatalEuropeiCentra|e,respectiv cet temperar;;;;; i ;-";cteristic iuropei de Est, precum 9i prezenla lan{ului

carpatic sunt p.ncrpafii"ta"toii ce contribuie la diversitatea vegetaliei 9i la zonarea

iJit lr"nti"r"a) sa latitudinald 9i alt itudinala .in functie Oe fatituOlnJ se pot distinge zonele de stepd, silvostepd 9i nemorald'

Altitudinal, vegetalta ," 'oit"rlntlurd in etajele nemoral, boreal' subalpin 9i alpin La acestea

seadaugdetajuIpSduri |orsubmedite[3f l€€| .1€;speci f icDobrogei ! | :n: lDinpunctdevederebiogeografic, pe teritorruin;;;"i existd cinci i lgir"i, alpindlcontinentalS, panonicS' stepica

si oonticd. In cadrul regiunilor pot f i distinse mai multe etale'

Etajuf alpin (al pajigtilor alpine) ap-are in cateva masrve

;;;l"u; cu'aliituorni de peste 2000 m Caracteristice

"""tlll etaj sunt pajigtile scunde de , coarnd (Carex

iiiutal, iaiba_tepuretui (Ses/eria caeru.lea). 9i pipirigut

(Juncus trifidus),la care se adaugd tufdrigurile scunde de

!?]"ii p,tit" i iaii, neroacea, Satix reticutata) 9i de azalee

piii"a ' tf-oi"" leuria procumbens) Asociatiile de plante-

["rnit"'", Minuattia sedoldes sunt specifice substraturilor

afectate de erozlune eoliand in ,zonele de stAncdrii 9i

grohotiguri plantele ce apar it9l3t -^t':*,grupat

sunt

inOeoseOi reprezentate prin specli de pdiug (Festuca

versicotor), coaoa iepurelui (Ses/erla rigida ssp'

haynaldiana) 9i rogoz (Carex sempeMrens)

Etajul subalptn (al jneapitnulul) este intAlnit la altitudini de

liifo-zooo m. Speiitice'sunt tuiSrigurile de jneapdn (Pinus

iuqo\, ienupdr (Juniperus communis)' anin verde (A/nus'i,i,Xi"i:,, f iiiJ"t'-iiiododendron mvrtirotium) sau arin

fi"i":iriri myrtiltis).Pajigtile sunt dominate in special de

pdrugcd (Festuca srp'nai iau ldpogicd (Nardus stricta)

Etajuf boreal (al pddurilor de molid) este situat intre 1200-

i;0'0 t. Este constituit din pdduri de molid. (Picea abies)'

izolat fiind int6lnite 9r pdduri de larice (Larix decidua)

Pajigtile secundare sunt edificate de Festuca rubra ssp

commutata. Caractertstice sunt 9i t inoavele' mlagtini drt

i*Oa of igottofd ce conservd unele relicte glaciare'

:

5

i r f8E'0

,q I ; Eg< ; , , i ' E E $Aft g$g t hrc ; ,3dF I€sAE IFF E9€= EeErg e$i l gF-u.t I g ,A : * d - f

o a - ! * q ?a.1 se€f i f iF iEd;F.3 qFEd:*EEiH:8 isFEg#5ris9Iaf EEgEa EF€Ef E?; i"E--f i6; EdoG

- ' ; ; ;S,5; f ig' = lilN - mng =-ffiNEI t mEH

Etajul nemoral (al pddurilor de foioase) se diferen\iazdin

subltalut pddurilor de fag, respectiv cel al pidurilor de

gorun. Subetajul pddurilor de fag 9i de amestec se

i-ncadreazd intie 600 9i 1200 m altitudine. In cuprinsul

acestuia, fagul (Fagus sylvatica)formeazd atAt fdgete pure

c6t gi amestecuri cu participarea bradului, molidului sau

chiai a carpenului la alt itudini mai reduse Subetajulpddurilor de gorun gi de amestec este rdspAndit in zonele

de deal gi podig cu altitudini de 300-600 m Pddurile zonale

edificate de goiun (Quercus petraea, Quercus dalechampii,

Quercus potycarpa) formeazd adesea amestecurl

complexe in care specii le cele mai importante sunt

carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior,

Fraxinus cariariaefolia) gi teiul (Tilia cordata, Tilia

to me ntosa, Ti lia Pl atY PhYl los).

Etajul pidurilor submediteraneene, specific Dobrogei,

situat intre 130-350 m, este caracterizat prin prezenla

pddurilor de stejar pufos (Quercus pubescens) cu cSrpinild'(Carpinus

orieitatisl 9i mojdrean (Fraxinus 9r1us) Pe vdi

iunt rdspAndite pdduri de stejar brumdriu (Quercuspedunculiflora) cu a(ar titdresc (Acer tataricum)'

Zona nemorald (a pdduritor de steiari), caracteristicd pentru

podigurile joase 9i cAmpiile inalte, cu altitudini de '150-300

m, eit" formati din douS subzone. Subzona pddurilor de

stejari mezofili are ca specie edificatoare stejarul pedunculat

(Quercus robur), ce formeazb uneori amestecurl cu carpenul

iCarpi n us betul us), jugastrul (Acer ca m pesfre), mdrul (Mal us

sy/vesfrls) 9i pdrul piduret (Pyrus pyraster) Subzonapddurilor

. de stejari submezofili-iermofili, se earaclerizeazd

orin dominarea cerului (Quercus cerns) 9i gArnilei (Quercus'frainetto),

cu aceleagi specii de amestec ca mai sus la care

se adaugd artarul titiresc (Acer tataricum).

Zona silvostepei, rispAnditi in cAmpie 9i dealuri joase, la

altitudini de 50-150 (max.250) m, se prezintd ca o combinalie

complexd de pajigti xerofile, tufdriguri, rarigti, pAlcuri de arbori

sau pdduri. Se diferentiazi o subzond a silvostepei nordice, cupdduri edificate de stejar pedunculat (Quercus robur), 9t o

subzonS a silvostepei sudice, caracterizald prin pdduri

dominate de stejar brumSriu (Quercus pedunculiflora) sau

stejar pufos (Quercus pubescens). In ambele cazuri, speclaprincipald de amestec este a(arul tdtdpsc (Acer tataicum)'Tuf5rigurile sunt dominate de pdducel (Crataegus monogyna)

sau porumbar (Prunus sprnosa). Pajigtile sunt asemdndtoaroceloi din zona de stepd, fiind edificate de pdiugul steptc

(Festuca valesiaca) 9i izolat, de sadini (Chrysopogon grylhts\

a

q

o

t"-

,Af

zq r(,t

d

a)! 'r!"

q)\O0 g

aS6f-r:'

-.;bb

tli

,oul"llll

-11j]l

I

10l1

Pe l6ngi vegetatia zonald prezentati mai sus, in toate zonele gi etajele de vegetatieexistd gi diferite tipuri de vegetatie intrazonalS. Acestea sunt reprezentate prin vegetatia dinDelta Dundrii gi lunci, vegetalia de sdrdturi, nisipuri gi turbiri i . Prin prezentarea Deltei Dundriigi l i toralului vor f i enumerate gi principalele comunitd!i vegetale reprezentative pentrurespectivele tipuri de vegetatie, cu exceplia turbdriilor oligotrofe ce au fost descrise in cadrul

lui boreal

12 13

Zona stepei se intinde in sud-estul ldri i, in cAmpii gi podigurijoase, la alt itudini de 20-100 (200) m. ln cadrul acesteia,subzona stepei cu graminee gi dicotiledonate estecaracterizatd prin pajigti dominate de pdiugul stepic (Fesfucavalesiaca) 9i colilii (Sfipa sp.). Situatd in condilii climatice maiuscate, subzona stepei cu graminee este edificatd deAgropyron cistatum. Pe soluri scheletice in Dobrogea suntrdspAndite pajigtile stepei petrofile edificate de Thymuszygioides, Agropyron brandzae, Festuca calliei. La acestease adaugd tufdrigurile de pdliur (Paliurus spina-christi\.

Vegetafia din Delta Dundrii se diferentiazd in functie decele doui mari unitdti ale acesteia. Vegeiatia Deltei fluviale,asemdndtoare celei din luncile rAurilor, este reprezentatdprin pdduri de salcie (Salix alba), plop (Populus alba),tufdriguri de cdtin5 rogie (Tamarix ramosissima). VegetaliahidrofilS este predominant constituitd din stufdriguri 9i maipulin din asocialii edificate de specii de nuferi (Nymphaeaalba, Nuphar luteum), foarfeca bdllii (S/rafiotes aloides),cornaci (Trapa natans) etc.

Caracteristicd pentru delta fl uvio-maritima este vegetatiacomplexd formatd pe grindurile de nisip. Astfel, pddurilesunt edificate de plop (Populus a/ba), stejar brumdriu(Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Quercusrobur), frasin (Fraxinus pallisiae), anin negru (Alnusglutinosa). Acestea alterneazd cu vegetalie de nisipuri,reprezentatd prin pajigti cu rogoz (Carex colchica), tufiguride salcie tArAtoare (Salix rosmarinifolia), cdtind albd girogie (Hippophad rhamnoides, Tamarix ramosissima). Totin delta fluvio-marit imd se int6lnesc asociati i de nisiourisalinizate, caracterizate prin prezenta specii lor de br6nc5,(Salicornia europaea ), ghirin (Suaeda maritima), pipirig(Juncus maitimus, Juncus acutus) etc.

Vegetafia l i toralului Mdrii Negre, in functie demicrorelieful zonei de plajd gi de dune, se caracterizeazdprintr-o succesiune de vegeta!ie pionierd cu siricicd(Sa/so/a soda), varzd de mare (Crambe maritima),respectiv prin asociatii edificate de perigor (Leymussabglosus), iarba vAntului (Apera spica-venti), iarbd desdriturd (Puccinelia /lmosa) etc.

1.2. Scurt istoric al cunoagterii mamiferelor

Interesul tot mai larg al c;t itor rlor r-5tre o mai bun5 cunoagtere a lumii animalelor (f luturi,pegti, broagte, gopdrle, p5sdri 9.a.) ne-a determinat sd aborddm grupul mamiferelor, care nu

,se lasd" ugor cunoscute de om. Este adevdrat cd omul a fost in contact cu mamiferele incdtle la aparil ia sa pe PimAnt in urmd cu peste doud milioane de ani, pe c6nd oamenii primitivise ocupau numai cu pescuitul gi vdn5toarea, mamiferele au jucat cel mai important rol in vialalor: unele i-au servit ca hrand (vAnatul), sursd de blinuri, piei gi pir, iar altele, mai tArziu prindomesticire, pentru carne, lapte, tractiune etc. Ulterior, prin seleclle artif icialS, s-au oblinutnumeroase rase de cAini, pisici, cai 9.a., oamenii rdmAn6nd in acest fel in str6nse legdturiilfective cu marniferele.

Studii recente atestl importanta mamiferelor in ceea ce privegte refacerea psihicd gi fizicda omului in naturd, prin simplul contact cu ele sau prin practicarea unor sporturi, intre carev6nitoarea deline un loc important. Pe seama mamiferelor s-au ndscut poveqti 9i credinlepopulare; unele dintre ele sln1 rcntionate 9i in aceastS lucrare Dar, cu circa 10.000 de ani inurmd, pe cAnd omul igi fScea rezerve de hrani 9i alte bunuri, in mintea lui a incollit 9i ideea cdunele mamifere pot fi gi ddundtoare, distrug6ndu-i recoltele mai ales in anii cu invazii aldturi demamiferele folositoare: cele de importan!5 cinegeticS, cele sinantrope gi cele domestice

Majoritatea specii lor de mamifere a remas insd necunoscutd omului. Chiar unelemamifere mari i-au rdmas necunoscute, p€rnd la inceputul acestui secol, deoarece acesteatrdiesc in locuri greu accesibile pentru om, altele, mai mici, au fost dgscrise abia in zilelenoastre ca specii noi gi, probabil, surprizele nu s-au terminat. Oricum, a observa mamiferelesdlbatice in naturi presupune o serioasd cheltuiald de timp gi o nemdsuratd rdbdare, de carenumai foarte pu{ini pasionali sunt in stare. Acegtia insi au perseverenla rdspldtitd cunebdnuite satisfac!i i.

Dificultatea observSrii mamiferelor decurge din faptul cd cele mai multe stau ziuaascunse, f i ind active numai noaptea. Dar chiar gi cele active ziua, sunt numai ,,ochi 9i urechi",incAt omul nici nu apucd sd ie observe, ci ele s-au 9i retras in desigul pddurilor sau inascunziguri numai de ele gtiute. De aceea, naturaligti i , v6ndtorii 9i toli amatorii de a cunoaqteaceste vieluitoare utl l izeazd tehnici speciale pentru observarea lor.

Anumite grupe de mamifere au atras atentia omului incd de la aparil ia acestuia pePdmAnt, despre eie existAnd observali i 9i date din cele mai vechi t impuri

Dintre lucriri le mari, de sl,rtez5, pentru diferite zone de pe glob, amintim: MamifereleAfricii de Sud (Roberts, 1951); Mantiferele Americii de Nord (Hall 9i Kelson, 1958)', Mamifereleterestre din vestul Europei (Corbet, 1966); Tratat asupra primatelor actuale (Napier, 1967);Mamiferele mari din Africa (Dorsl 9i Dandelot, 1969), Ghidul mamiferelor australiene (Ride,1970), Mamiferele Europei (Ly. "rzrg, 1972); Mamiferele Arabiei (Harrison, 1964, 1968 9i1972); Mamiferele Franlei ;t i3eneluxrlui (Saint Girons, 1973), Mamiferele Aficii de Fsf(Kingdon, 1971, 1974), Mamiferele lumii (Walker, 1975), Mamiferele Pakistanului (Roberts,1977)', Mamiferele Aficii gi Madagascarului (Haltenorth 9i Diller, 1977)', MamiferelePalearctice (Cobert, 1978.), Speciile de mamifere din lume (Honacki, Kinman 9i Koeppl, '1982).

in ceea ce privegte mamiferele din lara noastrS existd informalii incd de la jumdtateasecolului al XIX-lea, dacd facem abstraclie de referirile lui Dimitrie Cantemir asupra tarpanilor 9iantilooelor din Moldova anilor 1700, specii de mamifere dispdrute astdzi. Dar, in DesciptioMoldaviae sunt citate gi specii actuale: cerbul, cdprioara, mistrelul, iepurele, vulpea, lupul, jderul,

ursul, pisica sSlbaticd, rAsul gi bivolii sdlbatici (probabil zimbri sau elani, deoarece in Europan-au existat bivoli, iar bourul dispdruse la inceputul secolului XVlll). O serie de comunicdri despremamifere (cu deosebire cele de interes cinegetic) s-au fdcut in cadrul Asocialiei NaturaligtilorSibieni. l. Simionescu (1922) este primul autor roman care a publicat o listd in care suntmenfionate 54 de specii, din 30 de genuri, apa(inAnd la 20 de familii, din gase ordine de mamifere

din tara noastrd. Mult mai bogatd in date privind toate mamiferele este lucrarea sa intitulatd Faunanomeniei (reeditatd pentrul treia oari gi mult imbogdtiti cu note explicative in 1983). incontinuare, R. CSlinescu (1931 ) a prezentat rdspAndirea gi biogeografia a 94 de specii demamifere, iar G.D Vasil iu ( '196'1 )a semnalat 107 specii 9i subspecii de mamifere pentru laranoastr5. M. Hamar (1967) a scris despre viala rozdtoarelor, considerAndu-le numai pe cele dinRomAnia. Mamiferete din Romdnia este intitulatd 9i lucrarea, in doud volume, scrisi de l. PopgiV. Homei(1973) G.D. Vasi l iu giC. $ova ( '1978)noteazdg2de speci ide mamifere din !ard.

Aceste contributii au fost completate cu cercetdri de teren gi cu publicaliile unei pleade dedistingi mamalogi rom6ni sau ale altor specialigti romAni (morfologi, f iziologi, biochimigti) care auscris gi despre mamifere: M. Dumitrescu, M. Hamar, T. Orghidan, M. Bdcescu, G. Marcheg,l. Pop, V. Homei, A. Popescu, P Barbu, V. Simionescu, N. Valenciuc, D. Murariu 9i all i i '

1.3. Caracte rizarea mamiferelor

Ge sunt mamiferele?

Pare ciudat ca tocmai despre animalele cele mai apropiate noud sd nu existe mai multelucrdri care si ni le prezinte mai amplu, aga cum sunt ele cunoscute in gti in!5 p6nd in prezent.probabil tocmai l ipsa cd(ilor despre mamifere este gi cauza unor confuzii privind numeleacestor vietuitoare: astfel, uneori poli auzi descrieri despre pdsdri, pegti, f luturi 9i ... animale,ult imele fi ind considerate numai mamiferele. Asemenea confuzii igi fac loc ai in scris,exemplele in acest sens nefi ind pufine. De aceea, inainte de a incerca s5 conturdm o definil iecompletS, vom prezenta cAteva trdsdturi mai importante ale mamiferelor.

Numele mamifer provine de la prezenta glandelor mamare (aceste animale fi indpurtitoare de mamele) cu al cdror produs - laptele - femelele igi cresc puii. Aspectul,numdrul, pozil ia gi structura internd a mamelelor diferd de la un grup la altul Dar cea maiimportantd diferenfd se referi la compozilia secreliei lor; in funclie de stadiul de diferen{iere aorganelor puiului (formAndu-se sistemele osos, nervos, muscular, digestiv etc.). Derapiditatea cregterii acestuia, diferd gi principali i constituien!i ai laptelui, echipamentulenzimatic A.a. Se gtie, de pild5, cd la monotreme, laptele este un l ichid vAscos, gSlbui, carenu conline lactozd, dar are un procent insemnat de proteine; la cagalot (Physeter catodon), :,dintre mamiferele placentare acvatice, laptele conline: 57% ap6,3,8% caseind', 1,25o/o laclozdgi 37o/o grdsimi. La elefant, laptele conline de cinci ori mai multi grdsime dec6t cel de vacd,de 1,5 ori mai multi lactozd gi tot atAtea proteine.

La mamiferele cele mai primitive - monotremele - existd doar cAte doud ,,cAmpuriglandulare" pe abdomenul femelei, situate simetric fald de l inib medioventral5 a corpului.Fiecare lobul mamar se deschide la baza unui f ir de pir ingrogat, neexistAnd mamelon. Lamarsupiale (mamifere mai evoluate) existd glande mamare propiu-zise, cu mameloane, dereguld invaginate (ingropate) in pungi mamelonare, de unde ies in perioada gestaliei 9i a

lactaliei: puii se prind cu gura de mameloane gi rdmAn astfel f ixali p6nd la completa lordezvoltare. O musculaturi specialS pompeazi laptele in gura puiului abia ndscut gi incompletdezvoltat.

La olacentare, mamiferele care au atins ult ima Iazd de evolulie, morfologia glandelor

mamare variazd cu varsta. Rudimentare la impubere, mamelele se dezvoltd la vArstapubertdti i gi ating completa lor dezvoltare, structural5 9i funclional5, in timpul gestaliei 9i al

alSotSrii.Corpul mamiferelor este acoperit cu pdr de culoare, grosime, lungime, inclinare 9i mai

ales desime, foarte variabile; toate acestea dau adeseori caractere de gen sau chiar defamilie gi sunt importante in determinarea (recunoagterea) specii lor. Apirut sub influenlafactori lor mediului inconjurdtor, pdrul indeplinegte funclia de proteclie impotriva agresiunilor,dar mal ales funclia de pdstrare a temperaturii corpului. Temperatura mediului extern

14

influenleazd lungimea, desimea 9i calitatea pdrului. Mamiferele care trdiesc in zone cu climS

i""" "u

pirul lurig, mdtSsos gi de!; cele din zonele cSlduroase il ^au

scurt, mai aspru 9i rar, iar

la unele mamifere acvatice iOetfini, balene, caqaloti), l ipsegte. inveligul pilos 9i modificSrile

structurale ale aparatului respirator permit, de asemenea, pdstrarea temperaturii constante a

corpului (homeotermia sau endotermia)Craniul are un numdr relativ redus de oase 9i doi condil i occipitali- Emisferele cerebrale

constituie partea cea mai voluminoase a encefalulul. Dentit ia, una de lapte gi una definit ivd,

este diferentiatd in incisivi, canini 9i molari.Cu puiine exceptii, embrionii mamiferelor se dezvoltd in corpul matern, iar puii, dupS

nagtere, sunt hrdniti cu laptele produs de amintitele glande mamare'pSstrarea acestor caractere la cele mai multe mamifere a permis formularea urmStoarei

definitii: mamiferele sunt vertebrate patrupede, homeoterme, al cdror corp este acoperit cu

ia/, iir puii sunt hrdnili cu lapte. Excepliile, partial men{ionate 9i in enumerarea caracterelor,

nu iac dec€rt sd confirme regula impusi totugi de omogenitatea grupului. Ele apar ca urmare

a adaptSrii mamiferelor la condil i i le de mediu 9i la modurile de hrana variate.

ManifestAnd un inalt grdO Oe independentd fald de factori i mediului de viald 9i

dispunAnd de un encefal mJre - raportat la greutatea totald a corpului - mamiferele sunt

considerate superloare tuturor celorlalte grupe de animale; superioritatea este gAnditd in sens

evolutiv, avAnd in vedere faptul ci mamiferele au legituri f i logenetice cu grupele inferioare

Din ce grup de animale se trag mamiferele?

in toate cd(ile de zoologie, evolutia specii lor de vertebrate pornegte de la pegti -

strdmogii amfibienilor - care la rAndul lor stau la originea repti lelor' Din repti le provin

urmitoarele doud clase: pdsdrile 9i mamiferele Nu vom nota aici numele precursorilor

zburitoarelor de mai tArziu qi nlci insugiri le repti l iene 9i aviene ale zburdtorului primitiv

Archaeopteryx. care, in timp, iu dus la deplina transformare a membrelor anterioare in aripi

propriu-zise.-Notdm insd c5 intre repti le a existat un grup (Therapsida), la care s-au intrezdrit

trdsdturile scheletice ale mamiferelor de mai tArziu. Deci, repti le asemdndtoare cu mamiferele

au existat inci din Permianul superior - Triasicul inferior (circa 200 milioane de ani in urmd)'

Adevdratele mamifere insd au apdrut in Triasicul superior. Tot atunci au apirut 9i repti lele

archozauriene (ex. dinozaurienii, pterozaurienii), care, adaptadu-se la cele mai variate medii

continentale s-au diferenliat intr-un extraordinar de mare numdr de specii 9i s-au rdspAndit pe

toate continentele, dominAnd fauna erei mij locii. Pe uscat, de exemplu, a fost impiedicatd

dezvoltarea in voie a primelor repti le-mamifere. Disparil ia unor archozaurieni la sfargitul

Triasicului (prima perioadd a erei repti lelor) a permis dezvoltarea in continuare a mamiferelor

primitive, contemporane cu uriagii dinozauri: Diplodocus, Brachiosaurus 9.a., care mdsurau

peste 20 m lungime gi cantSreau peste 50 000 kg - gop6rle gigantice, dispdrute apoi 9i ele la

lt*gitrf perioaiei iretacice. A urmat era mamiferelor (Neozoicul), in aceasti perioadi

continentele au suferit importante transformiri, cl ima a devenit mai cald5, f lora 9i fauna

schimbandu-se corespunzbtor noilor condil i i ( intre altele, plantele gimnosperme au cedat

supremalia celor cu flori - angiosperme).'

Orij inea repll iand a mamiferelor este confirmatd gi de existenla ornitorincului 9i rt

echidnel6r lmamifere ovipare), care depun oui gi le clocesc.ganS t9 aparil ia puilor Toal';

celelalte mamifere insd sunt vivipare - nasc pui (ou5le de mdrimi microscopice, fdrd coirld

tare. sunt retinute in uter unde se dezvolti embrionii) '

15

Abrevieri:| = identificareB = biotopi preferaliH = hraniS = structurd socialdR = reproducere

CAP. I I . DESCRIEREA MAMIFERELOR

L = longevitateC = statutul de conservareD = dugmani natural i

il = aria de rdsPAndire

ORDINUL INSECTIVORA

R: Perioada martie-iunie. Gestatia este de gapte siptimAni, femela d6nd nagtere la 3-6 (8)pui cu pleoapele l ipite timp de o lund, dupd care pot pdrdsi culcugul.

L: in stare liberd trdiegte 8-1 0 ani.D: Vulpea 9i buha mare.C: Specie protejatd.

Familia TalpidaeCArtitele sunt mamifere insectivore subterane, care trdiesc in galeri i le sipate de ele.

Cuprind 12 genuri cu 20 de specii 9i au largi rdspAndire pe suprafala globului. Cele maimulte specii lunt galericole gi acvatice. Populeazd zonele cu fAnele, islazuri, l ivezi, pdduri 9ichiar terenurile cultivate. Din aceasti familie avem doud specii, ce aparjin genului lalpa.

Genul latpa Linnaeus, 1758CArti la; MoleTalpa europaea Linnaeus, 1758

l: Lungimea cap + trunchi = 11,5-' l 5,5 cm; coada = 2,5-3,0 cm; greutatea = 80-'120 g

Corpul cil indric Ai alungit. Capul, cu botul golag asemdndtor unui rAt. Picioarele scurte, cu

labele mari, iar degetele lungi gi unite intr-o membrand din care ies numai ghearele. Blana

de culoare neagrS, deasd gi moale 9i cu perii scu(i 'B. Regiunile de cAmpie, dealuri gi mai rar la munte, pdduri, mdrdciniguri, uneori in grddini.

H: Rdme, melci, pdianjeni, insecte, broagte, goareci.S: SolitarS, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Are loc primdvara, astfel incAt la sfArgitul lunii mai se incheie gestalia care dureazi 30-40

zile. Puii, in numir de 3-4 pdrdsesc culcugul la vArsta de cinci luni, c6nd sunt 9i in!5rca!i.L: in stare l iberd trdiegte &1 O ani.D: Mamifere mici gi pdsdri rdpitoare.C: Specie protejatd.

CArti la micd; Small moleTalpa caeca Savi, 1822

Insectivorele sunt larg rdspAndite pe suprafala globului, l ipsind numai in Australia, intr-oparte a Americii de Sud 9i in regiunile polare. Din punct de vedere gti inlif ic, zoologii le acorddo deosebitd atenlie, deoarece ele ar sta la originea unor grupe de mamifere superioare, cali l iecii 9i primatele. Denumirea acestui grup se referd la faptul cd hrana reprezentanti lor sdieste in mare parte alcdtuiti din insecte.

Din acest ordin fac parte opt famili i cu 300 de specii. in Europa se gdsesc trei famili i(Erinaceidae, Talpidae gi Soricidae). In lara noastrd din acest ordin, tr5iesc numai 10 specii,care aparlin la trei famili i : Erinaceidae (aricii), Talpidae (cArti lele) 9i Soricidae (chilcanii).

Familia ErinaceidaeCele opt genuri cuprind aproximativ 15 specii, cu rdsp6ndire in Africa, Europa gi Asia,

spre nord pAnd la l imita pddurilor de foioase, iar spre sud pAnd la Insulele Tioman, Sumatra,Java, Kalimantan, Fil ipine. Populeazd zone cu pdduri, tufiguri, stepe gi degert. Sunt animalediurne gi nocturne. In sezonul rece intrd in hibernare. Atunci bdtdile inimii scad de la'1 88/minut la2llminut. Degi duc o via!5 terestrd, la nevoie se pot cildra gi pot inota.

La noi in !ard, din aceasti familie, trdiegte o singurd specie, ce apa(ine genuluiErinaceus.

Genul Erinacegs, Linnaeus, '1 758Ariciul rdsiritean; Eastern European HedgehogErinaceus concolor Martin, 'l 838

f: Lungimea cap + trunchi = 25-40 cm; coada = 2,5 cmi greutatea = 1-1 ,2 kg. Corpul esteacoperit cu !epi, numai pe burtd prezintd pir de culoare gSlbui-alburie, cu o patd alb5,clar5, pe piept.

B: Regiunile de cAmpie, dealuri gi mai rar la munte, pdduri, mdrdciniguri, uneori in grddini.H: RAme, melci, pdianjeni, insecte, broagte, goareci.S. Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.

16 17

l : Lungimea cap + frLrn6hi = 9,5-14,5 cm; coada = 2,5 cm; greutatea = 80 g Are talie maimicd decAt specia Talpa europaea. Corp cil indric Ai alungit. Membrele scurte, cu degeteleprinse intr-o membranS. Blana deasd gi moale cu peri scurli, de culoare neagrd. Botul maialungit decAt la specia precedentd.

B: Pidurile de foioase, de la alt itudini de peste 900 m, cu substrat stAncos, dar cu suficientdstructurd de sol pentru a-gi sdpa galeri i le.

H: RAme, melci, pdianjeni, insecte, broagte, goareci.S: Solitard, cu excep{ia perioadei de reproducere.R: Are loc primdvara, astfel incAt la sfArgitul lunii mai se incheie gestatia care dureazd 30-40

zile. Puii, in numdr de 3-4, pdrdsesc culcugurile la vArsta de cinci luni, cAnd sunt giintircati.

L: in stare l iberd trdiegte 8-1 0 ani.D: Mamifere mici gi pdsdri rdpitoare.C: Specie protejatd.

Familia SoricidaeSe cunosc 20 de genuri (din care gase terestre), cu peste 200 de specii, rispAndite pe

toate continentele, cu excepfia Australiei, precum 9i a insulelor Groenlanda, lslanda, NouaZeelandd. in America de Sud, sunt rdsp6ndili doar in partea nordicS. Preferd zonele umede,insd existi 9i specii care trdiesc in zone degertice. Temperatura gi gradul de evaporare suntfactori hotirAtori in l imitarea rdspAndiri i acestor insectivore; f i ind de talie foarte mic5,pierderile de cdlduri sunt mai mari decAt la mamiferele mr.l locii sau la cele de talie mare.Yineazd foarte iute, iar prada este mai intAi paralizatd gi ucisd de secrelia veninoasd a uneiglande salivare.

in Romania se intAlnesc Aapte specii de chilcani, ce apa(in la trei genuri.

Genul Sorex Linnaeus, '1 758Chilcanul comunSorex araneus Linnaeus, 1758

D Pdsiri le rdpitoare de noapte.C Specie protejata

Chilcanul pit icSorex minutus Linnaeus, '1766

I cel mai mic, din grupul chitcanilor de la noi. Lungimea cap + trunchi = 4,5-6,6 cm; coada =

3,1-4,6 cm; greuiatea = 2,5-7,5 g. Blana este de culoare cenugie pe partea dorsald 9i alb-

cenugie pe partea ventralS. Urechile sunt mici 9i ascunse in blana .g: intAtnit din .on, de cAmpie pind in cea montand. Preferb terenurile uscate, acoperlte cu

tufiguri, dar gi pajigti le, pddurile de foioase sau in amestec, grddini '

RAme, melci, Pdianjeni, insecte.Solitar, cu exceplia perioadei de imperechere'irp*""r.,Liil" au'loc in 2 sau 4 perioade, din primdvari pAnS la sf6rgitul verii Gesta{ia este

HSR

de 3-4 sSPtimAni 9i se nasc 4-7 PuiL: in medie trdiegte un an.D: PdsSrile ripitoare de noaPte.C: Specie Protejatd.

Chifcanul de'munte ;AlPine shrewSorex alPinus Schinz, 18_37

f : Lungimea cap + {runshi = 8,7 cm, coada = 3,5-5,5 cm; greutatea = 14 g.Blana, de culoarerogcat-cafenie, este mai inchisd pe spate decAt pe abdomen. Coada este bicolord,acoperitd cu peri subliri gi aspri. Urechile sunt scurte, rotunjite la vArf.

B: Specie comund pentru toate regiunile !5ri i. Este inti lnit i in locuri necultivate, paduri,grddini. larna poate intra in grajdurile gi podurile locuinlelor.

H: Viermi, pdianjeni, larve de insecte gi mai rar seminle de oleaginoase.S. Solitar, in functie de sezon si habitat.R: imperecherile au loc din afri l ie p€rnd in septembrie. Gestatia dureazd 13_19 zile. Puii, in

numdr de 5-8, sunt alSptali t imp de 7 sdptdmAni, dupS care pot consuma hrand solidi gidevin independenti.

L: in medie t rd iegte 1-1,5 ani .

18

|: Lungimea cap + trunchi = 7,5 cm; coada = 7,5 cm; greutatea = 6-,1 0 g. B|ana este de

culoare cenugle pe partea dorsald 9i cafenie pe cea ventrali Coada este. de culoare

ioqi"ti"a tu, irea'gra, acoperitd cu peri aspri. Membrele posterioare sunt mai mari decAt

cele anterioare.B: Din zonele premontane 9i montane . Preferd pddurile de brad, molid 9i jnepentg'

H: RAme, viermi, insecte.S: Solitar; cu exceplia perioadei de imperechere'i, i ;G;;"rite au toc in aprit ie 9i iutie. Gestatia dureazd 21-24 de zile. Nu este prolif ic,

avAnd in medie 4-6 Pui Pe o nagtere.

19

LDc

HSR

LDc

H

20

In nredie t rd iegte 1B-24 de lurr iPasdr i le rdpi toare de noapteQnonio nrnf o i r l i

Genul Neomys, KaLrp 1829Chitcanul de api ; Water s l r rewNeomys fodiens Perrnant, 1771

L Este cel mai mare dintre chi icani i de la noi Lungimea cap + t runchi = 15 cm: greutatea =20 g Blana este de culoare cenugie- inchisa uneor i chiar neagra pe spate gt a lb-cenugiepe abdomen Uneori prezintd o patd de culoare alba ' in pavi l ionul urechi i g i inapoia ochi lorLabele gi degetele sunt mdrgini te de doud rAndur i de per i care servesc la inot Coada areperi de culoare argintie, ce servesc tot la inot.

B Intalnt t de la campie pdnd la al t r tudinea de 2000 m Este o specie acvat ica f i ind intdlni tape malur i le lacur i lor s i a raur i lorInsecte, icre de pdstrdvi, pdstrdvi nrici cdrora le mdndncd creierul9pecie cu cel mai pronuntat inst inct gregarlmperecher i le au loc din pr imavara pani la sfdrgi tu l ver i i Gestat ia dureazd 20 de zi le, dupdcare femelele nasc cate 5-7 pui de 2-3 ori oe anin rnedie t ra iegte 1B luniPasbr i le rdpi toare gi unele mamifere carnivore.Qnonio nr^ io i .+ i

Chi lcanul de mlagt ind; Mi l ler 's water shrewNeomys anomalus Cabrera, 1907

W

Lungimea cap + t runcht = 6 2-B B cm, coada 4,2-6.4 crn: greutatea = 7,5-17 g B1ana.dorsal are culoare gri-cenugie, iar ventral culoare albb, cu o l inie neta ce desparte doudzone Coada bicolor i r . cu cenuqru inchls qi a lb.Intalnit de la campie pana la rriunte (2000 m altitudine) Preferd zonele unnede situatel6nga ape mai mariInsecte.

S Solitar, cu exceplia perioadei de imperechereIt imperecherile au loc din primdvarS pAnd la sfArgitul verii. Gestalia dureazd p6nii

zi le. dupd care femelele nasc 3-6 pui golagi, cu pleoapele l ipite un timp'l - In medie t rd iegte 18luni .D Pdsdrile rdpitoare de noapteC Specie protejatS.

Cenul Crocidura Linnaeus, 1758Chifcanul de cdmp; Bicoloured shrewCrocidura leucodon Hermann, 1780

la 24 <lt :

f Lungimea cap + trunchi = 6-9 cm; coada = 4,5 cm; greutatea = 17 I Blana, dorsal are

culoarea cenugiu-cafenie, iar ventral cenugiu-alburie sau gSlbui, fdri l inie de demarcalie a

celor doud zone.B: int€rlnit de la ges pAni in zona colinard. Preferd pajigti le, poienile, marginile de pddure,

grddinile gi chiar clddiri le vechi.H: Insecte gi melci.S: Specie solitarS, cu exceplia perioadei de imperechere.R: imperecherile au loc din primdvari pAnd la sfArgitul verii. Gestalia dureazd aproximativ 20

de zile. dupi care femelele nasc de 2 pe an, cAte 5-8 pui.L: in medie tri iegte 18 luni.D: Pdsdrile ripitoare de noapte gi unele mamifere carnivore.C: Specie protejata.

Chi{canul de gridini; Lesser white toothed shrewCrocidura suaveolens Pallas, 181 I

ffir

f : Lungimeacap+trunchi =5-Scm,coada=2,4-4,8cm; greutatea=3-11 g Blana,dorsalare iuloarea cenugie spre brund sau rogcat-gdlbuie, iar ventral culoarea este alburiu-gSlbuie. Nu prezintd l inie de demarcalie a celor doui zone. Coada este bicolord.

zl

B: lntAlnit la nol Dobrogea, Muntenia, Oltenia gi Transilvania. Preferh terenurile cultivate.Uneorii l gisim in grddini gi locuinle. Nu depdgegte altitudinea de 500-700 m.

H: RAme, insecte 9i mici amfibieniS. Specie solitard, cu exceplia perioadei de reproducere.R: lmperecherile au loc din martie pAnd in august. Gestalia dureazd 28-30 de zile, dupd care

femela nagte de mai multe ori pe an, c6te 3-6 pui pe serie.L: In medie t rd iegte '18 luni .D: Pdsdrile rdpitoare de noapte 9i de zi, unele mamifere carnivore.C: Specie protejati.

ORDINUL CHIROPTERA

Singurele mamifere cu zbor activ, datoritd adaptiri lor de alungire a falangelor membreloranterioare gi unirea lor cu o dublS membrand pieloasd (patageum) care se extinde pe laturi lecorpului, incluzAnd gi membrele posterioare gi coada. Au corpul acoperit cu pir, nasc puicomplet dezvoltati, ii hrinesc cu lapte, pAnd c€rnd sunt in stare s5-9i procure singuri hrana.Sunt animale cu sAnge cald (homeoterme), dar le este caracteristic un prag minim detemperaturd a corpului. Specii le din zonele temperate pot supravielui la temperaturi apropiatede 0"C numai intrAnd in hibernare, cAnd igi reduc la minimum funcli i le organismului.

Originea li l iecilor este foarte indepdrtatS, cea mai veche fosild cunoscutd datAnd dinEocenul t impuriu (aprox. 55 milioane de ani in urmd).

Sunt rdspAndi!i pretutindeni, cu exceplia continentului Antarctica 9i a unor insuleindepdrtate de !drm. Se cunosc 1000 de specii, din care aproximativ 170 sunt de talie mare(ordinul Macrochiroptera) gi se int6lnesc in zonele tropicale fi ind in general fungivore, iarrestul specii lor fac parte din subordinul Microchiroptera. Din cele'1 8 famili i ale acestui ult imsubordin, in fauna Europei existd doar trei (famili i le Rhinolophidae, Vesperti l ionidae,Molossidae), cuprinzAnd 45 de specii. In fauna RomAniei se intAlnesc reprezentanli aiorimelor doud famili i . in numdr de 30 de specii.

Familia RhinolophidaeCuprinde li l ieci cu pliuri ale pieli i in formi de potcoavS, in jurul ndrilor, gi un alt pliu in pozil ie

verticald, numit se//a sau lanseta. Emit ultrasunete pe ndri, gura rdmAnAnd inchisS. Obignuiescsd stea cu capul in jos, agd{ali cu ajutorul ghearelor degetelor ,,1" de la membrele posterioare, deneregularitSlile tavanelor din addposturile pe care le populeazd. Uneoii stau atArnali numai pringheara unuia din cele doud degete mari. In timpul hiberndrii gi pe cSlduri mare, dar gi in primelezile de ocrotire a puiului nou ndscut, obignuiesc sd se infSgoare cu aripile, iar coada este lSsatdpe spate. Pe substrat plan se deplaseazi cu mare greutate, cu ambele perechi de membre.Calcarul/pintenul atinge aproape 1/3 din lungimea uropatagiului (membrana din jurul cozii).Deoarece coada rinolofidelor este scurtd, uropatagiul apare in timpul zborului ca un arc concav.La toate rinolofidele lipsegte lobul postcalcanear/epiblema.

Femelele au o pereche de mamele in regiunea pectorald gi o alti pereche, cu "mameloanefalse", situatd in regiunea inghinald. Puiul se prinde de aceste mameloane, incdt, atunci cAndmama std atArnati cu capul in jos, el rSmAne cu capul in sus. Urechile se migcd independentuna de alta. Liliecii cu nas potcoavd nu au tragus, dar au un anti-tragus foarte bine dezvoltat.Vara nu cad in toropeald profundd gi in caz de nevoie i9i pot relua repede activitdtile. Prdzilesunt prinse cu ajutorul aripilor gi depozitate temporar in pungile obrajilor.

22

Genul Rhrnolophus Lac6Pdde,'l 799Liliacul mare cu nas potcoavi; Greater horseshoe batRh i noloph us ferru mequi n u m Schreber, 177 4

l: Este cel mai mare rinolofid european, cu lungime totald = 9,2-11,4 cm; urechea = 2,O-2,6cm; anvergura aripilor = 35-40 cm; greutatea = 17-25 g. Culoarea bldnii variazd in l imitemari, de la rogcat-cenugiu, p6nd la gri deschis. Abdomenul de obicei este mai deschis laculoare decAt spatele. in timpul repausului se invelegte cu aripile. Are nigte excrescenlecornoase pe nas in formi de potcoavS, de unde ii 9i provine denumirea.

B: Zonele semiimpSdurite, cu substrat calcaros, cu ape stagnante 9i curgdtoare, p6nd la 800

m altitudine, foarte rar peste ' l 500 m. Colonii le de maternitate se addpostesc in poduri 9i incase mari. HiberneazS in pivni!e, cariere subterane, peqterl.

H: Insecte (coleoptere, scarabeide, ortoptere 9i lepidoptere de noapte).S: Masculi i adull i se separd de femele pe timpul gestaliei, nagterii 9i cregterii puilor. In acest

timo. femelele alcdtuiesc colonii de maternitate, de ordinul cAtorva suteR: Din toamnd pAni in primdvard. Gestalia dureazd aproximativ doud luni, dupd care

femelele nasc un pui, rareori doi. Aldptarea dureazd 3-4 sdptdmAni, apoi puii pot consumahrani solidi gi devin independenli.

L: in medie trdiegte 26 ani.D: Pdsdri rdpitoare gi omul.C: Specie protejatd.

Lil iacul mic cu nas potcoavi; Lesser horseshoe batRhinolophus hipposideros Bechstein, 1 800

l: Cea mai micd specie de rinolofi din Europa, cu lungimea totalS de 5,8-8,0 cm. Coada =

2,3*3,0 cm; urechea = 1,5-1,9 cm; anvergura= 19,2-25,4 cm; greutatea = 5-1 0 g. Blananegricioasd-fumurie pe spate gi cenugiu-albicioasd pe abdomen. Urechile relativ mici.Diferd de celelalte specii ale genului prin talia micd gi forma particulard a apendicelor 9eii.Are nigte excrescente cornoase pe nas in formd de potcoavd. In timpul repausului seinvelegte cu aripile.

23

B: Din zonele de cAmpie pAnd la alt itudini medii, semiimpidurite, pajigti naturale gi crAnguri.Vara a fost observat la 1200-2OOQ m altitudine. Hiberneazd in pegteri, galeri i de mind,pivnile, cdmSri, unde se pot aduna pAnd la 300 de indivizi, de ambele sexe.

H: Insecte (lepidoptere, diptere, coleoptere, trichoptere, neuropetere etc ) gi alte nevertebrate.S: Dupd perioada reproducerii, masculi i se separd de femele, acestea din urmd alcdtuind

colonii de maternitate. de cate 10-' l 00 exemolare la un loc.R: Din septembrie p6nd in april ie. Gestalia dureazd 60 de zile, dupd care se nasc 1-2 pui

golagi, cu pleoapele l ipite pentru primele 10 zile. La v6rsta de 6-7 sdptamAni, puii sesepard de mame.

L: in medie trdiegte 3-4 ani.D: Pdsiri le rdpitoare de noapte gi omul.C: Specie protejatS.

Lil iacul mediteranean cu nas potcoavd;Mediterranean horseshoe batRhinolophus euryale Blasius, 1853

f : Talia mijlocie, cu lungimea totald de 6,5-9,0 cm; coada = 2,2-3,0 cm; antebra{ul = 4,3-5,8cm; urechea = 1,8-2,4 cm; anvergura = 29-32 cm; greutatea = 8-17 g. Blana mdtSsoasS,de culoare cenugiu-cafenie dorsal gi alb-cenugie ventral. Urechile 9i patagiul sunt deculoare cenugiu-deschis ln timpul repausului se invelegte cu aripile.Diferd de speciile R. ferrumequinum gi R. hipposideros prin talie 9i forma geii.De specii le R. mehelyi gi R. b/assi diferd prin forma apendicelor geii, lungimea celei de-adoua falange a degetului lV 9i prin culoarea blSnii.

B: Populeazd zonele impddurite gi cu pegteri situate lAngd cursuri de apd. Colonii le dematernitate se instaleazd in pegteri gi poduri de case. N-a fost observat la alt itudini maimari de 1000 m.

H: Insecte (lepidoptere gi coleoptere).S: Masculi i alcdtuiesc vara colonii. separate de ale femelelor p6nd cind acestea cresc puii.

Spre toamnd, alcituiesc colonii mixte, cu cAteva zeci sau chiar sute de indivizi"R: in perioada septembrie-octombrie. Gestatia dureazd 60 de zile, dupd care femelele nasc

cAte un singur pui. AlSptarea dureazd 6-7 sdptdm6ni.L: in medie trdiegte 2-4 ani.D: Pdsdrile ripitoare gi omul.C: Specie protejatS.

Lil iacul lui Blasius; Blasius'horseshoe batRhinolophus blasrT Peters, 1866

' ' t_ _ -- ' - ^- t '

t i '

f Este un rinolofid de talie mijlocie, lungimea totalS fi ind de 7,1-8,4 cm Coada = 2,0-3,0 cm;

antebratul = 4,34,8 cm; urechea = 1,6-2,1 cm; anvergura = 27-31 cm; greutatea = 10-17g. Diferd de celelalte specii de rinolofide prin talia mijlocie, lungimea primelor doud falange

ale degetului lV, prin forma apendicelor nazale 9i forma geii.B: populJazd zonele impddurite, cu multe formaliuni carstice. AtAt adiposturile de var5, cdt 9i

cele de iarni, sunt in cavitdti naturale gi artif iciale, dar au fost observali 9i in poduri decase.

H: Insecte (coleoptere).S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere gi de hibernare. Masculi i se separS de femele

pe perioada de vard, se reintilnesc toamna pentru reprodlcere 9i iarna pentru hibernare'Femelele

nu formeazd colonii mai mari de 20 de indivizi. Colonii le de hibernare pot intruni

oAni la 300 de indivizi.R: jmperecherile au loc toamna, pAnd in noiembrie. Gestatia dureazb 60 de zile, dupd care,

in iunie-iulie, femelele nasc un pui. AlSptarea dureaze 4-5 sdptdmAni, dupi care puii

devin independenti.L. in medie tri iegte 5-6 ani.D: Pisdrile rdpitoare 9i omul.C. Specie protejatd.

Lil iacul lui M6hdly; Mehely's horseshoe batRhinolophus mehelyi Matschie, 1 901

Talie mr.l locie, cu lungimea totalS de 7,9-9,3 cm; coada = 2,4-3,2 cm; urechea = 1,8-2,3 cm;

antebratul = 4,7-5,5 cm; greutatea ='1 O-18 g. Blana relativ groasd, de culoare cenuqiu-rogcate pe spate gi aproape albd ventral. Apendicele superior gi inferior al geii este rotunJit.in34imea antitragusului nu atinge jumdtate din lungimea urechii in jurul ochilor existi un inelde culoare neagrS. Se aseaminS cu R. euryale gi R. biasf, dar diferd de aceste specii prin

forma lantetei, a apendicelui superior al geii 9i lungimea falangei a doua de la degetul lV

24 25

B: Populeazd zone impddurite, cu multe formaliuni carstice gi nu depdgegte altitudinea de12OO m. Se addpostegte in vecin5tatea cursurilor de apd.Insecte.Masculi i alcituiesc vara colonii, separate de ale femelelor p6nd c6nd acestea cresc ouii.Spre toamnd alcdtuiesc colonii mixte de p6nd la 2000 indivizi

R: Din toamnd pand in primivard. Gestatia dureazd 55 zile, dupd care, in iunie-iulie, femelelenasc un DUt.

L: in medie trdiegte 4-6 ani.D: Pdsdrile rdpitoare de noapte si omul.G: Specie protejatd.

Familia Vespertit ionidaeDin cele aproximativ 40 de genuri gi 320 de specii existente in fauna globald, pentru

Europa sunt raportate 8 genuri cu 25 de specii, care se intAlnesc Ai in fauna Romdniei. Spredeosebire de Rhinolophidae, Vesperti l ionidele nu au pliuri nazale, iar urechile sunt prevdzutecu tragus. Coada inclusd in uropatagiu, ult imele doud vertebre ale sale rdmAnAnd liberenumai la unele specii Patagii le au formd diferitS, putAnd fi lungi 9i inguste sau largi gi scurte.In timpul odihnei sunt pliate pe laturi le corpului Culoarea blanii poate fi neagrS, cafbnie saucenugie dorsal 9i, de obicei, mai d.eschisd ventral. Puii au dentit ie de lapte, cea permanentdfi inddiferitd de la un gen la altul. in general, formula dentard este: l2l3; C 1lj, 'pm j-312-3;M 3/3 = 32-38.

Zborul este gi el diferit, unele specii avAndu-l mai rapid sau mai lent, continuu sau sinuos.O parte din specii intreprind migrali i pe distante de la cateva zeci de kilometri pAnd la.l 000km, iar cele mai multe se deplaseazi sezonier, de la ad5posturile de iarni la cele de vard. oedistanle foarte scurte. Se hrdnescu cu insecte, rareori cu vertebrate mai mici.

Hrana o prind din zbor gi mai rar o culeg de pe sol, de pe frunzele gi ramurile arborilor saude pe alte suporturi.

Arealul geografic al vesperti l ionidelor poate atinge Cercul Polar la nord 9i America de Sud,Africa gi insulele din sudul Australiei, la sud. Cele mai multe specii pot f i identif icate dupdlungimlle de undd ale ultrasunetelor emise pe gur5, cu exceptia unei specii dintre l i l ieciiurecheati (Plecotus sp.), care emit ultrasunete pe ndri

Genul Myotis Kaup, 1829Liliacul mare cu urechi de goarece; Large mouse-eared batMyotis myatis Borkhausen, 1797

Specie cu indivizi de talie mare, botul scurt 9i ldtit. Lungimea cap + trunchi = 6,7-2,9 cm,coada = 4,5-6,0 cm; antebratul = 5,4-6,7 cm; urechea = 2,6-3,1 cm; anvergura aripilor =35-43 cm; greutatea = 28-40 g. Urechile lungi gi late, cu cate 5-g cute orizontale. pemarginea externd. Blana deasd gi moale, cu perii negri sau cafenii la bazd. Spatele

cenugiu-cafeniu, cu nuante rogcate. Parte ventrald este albicioasd sau cenugie. Botul,urechile gi aripile sunt de culoare cenugiu-cafenie. Aripile late, iar pintenul (calacrul) atingejumitatea lungimii uropatagiului.

B Se addpostegte in turlele bisericilor, in podurile caselor, in pegteri gi in scorburile arborilorNu depdgegte altitudinea de 1900 m. Hiberneazd in colonii de 100-2000 indivizi. in urmicu 30-40 de ani au fost raportate colonii de aprox. 5000 de indivizi.

H Insecte (lepidoptere, diptere, mai rar coleoptere).S: Colonii le de cregtere a puilor sunt formate numai din femele adulte, masculi i revenind spre

toamnS, pentru imperechere. Colonii le de hibernare sunt mixte. Hibernarea dureazd dintoamnd (septembrie-octombrie) pAnd la inceputul primdverii (martie-april ie).

R: Din toamnd pAnd in lprimdvar5. Gestatia dureazd 46-59 zile, dupd care femela nagte unsingur pui. Maturitatea sexuald este atinsd dupd primul an de viald

L. in medie trdiegte 14 ani.D: Pdsdrile rdpitoare de noapte gi omul.C: Specie protejatS.

Liliacul mic cu urechi de goarece; Lesser mouse-eared batMyotis hlythii Tomes,'1 857

l. Asemdndtor cu Myotis myotis dar de talie mai mic5. Lungimea cap + frutnqhi = 6,2-7,1 cm:coada = 5,3-5,9 cm; antebra!ul= 5,2-5 9 cm; urechea= 1,9-2,3 cm; anvergura = 38-40cm; greutatea = 15-28 g. Urechile mai inguste gi mai scurte. Pe marginea externa aurechii existd cinci sau gase creste orizontale. Blana are perii scurli, de culoare cenugie,ceva mai inchisi la bazd. Spatele este cenugiu, cu nuanle de cafeniu, iar ventral estecafeniu-albicios. Botul, membranele aripilor gi urechile sunt de culoare cenugiu-cafenie, iartragusul este alb-gdlbui. Pintenul atinge aproape jumdtate din lungimea uropatagiului 9i areo margine ingusti de piele ingrogatS.

B: in pdduri gi pegteri, unde cohabileazd cu M. myotis, dar gi in poduri de biserici. NudepSgegte altitudinea de 1000 m.

H: Insecte (lepidoptere, diptere, mai rar coleoptere).S: Masculi i alcdtuiesc vara colonii separate de ale femelelor, p6nd cAnd acestea cresc puii.

Spre toamnd alcdtuiesc colonii mixte. Colonii le de maternitate pot intruni c6teva mii defemele, intre care pot f i gi juvenile, negestante

R: Din toamnd pAnd in primivara. Femela naqte un singur pui, in mod excep{ional doi pui.L: in medie trdiegie '13 ani.D: Pdsdrile rdpitoare de noapte, goarecii, chilcanii gi omulC: Specie protejatd.

HS:

26 27

Lil iacul cu degete lungi; Long-fingered batMyotis capaccinii Bonaparte, 1837

f : Un li l iac de talie medie; lungimea cap + {runsl-l i = 4,7-5,3 cm; coada = 3,5-4,2 cm,antebralul = 3,8-4,4 cm; urechea = 1,4-1,6 cm; anvergura = 23-26 cm; greutatea = 6-1 5 gUrechile moderat de lungi gi inguste, cu marginile externe ugor indoite induntru, au cincipense orizontale. Blana are peri de culoare cenugiu-inchisd la bazd, pe spate estecenugiu-fumurie, parlial cu nuanle gdlbui. Nu este o l imitd trangantd intre culoarea spateluigi cea a abdomenului. Botul este rogcat*cafeniu. Urechile gi membranele aripilor sunt deculoare cenugiu-cafenii. Membranele aripilor sunt late, extinse p6nd la 3-5 mm deasupragenunchilor. Ndrile sunt proeminente

B: Preferd pddurile gi zonele cu tufiguri din dealuri le gi munli i calcarogi, dar mai ales pegterile.H: Insecte (lepidoptere, diptere, mai rar coleoptere).S: Colonii le nu depSgesc cAteva sute de indivizi. Masculi i se separd de femele pe durata

cregterii puilor.R: Din toamnd p6nd in primdvara ln lunile mai-iunie se nasc puii pe care i i cresc numai

femelele. Maturitatea sexualS este atinsd la vArsta de un an.L: in medie trdiegte 6-7 ani.D: Pdsdrile rdpitoare de noapte si omul.C: Specie protejatS.

Lif iacul deiaz; Rough-legeed water batMyotis dasycneme Boie, '1 825

. - . . ' . . . , ' . -* ' / - . ' ,1

Lil iac de talie mijlocie. Lungimea cap + {lunsl-I| = 5,7-6,7 cm, coada 4,6-5,1 cm; antebralul= 4,3-4,92 cm; urechea = 1,6-1 ,9 cm; anvergura - 20-30 cm; greutatea = 14-20 g.Marginea externd a urechilor nu are vreo tdieturS, ci doar cinci cute orizontale evidente.Blana, cu peri degi, este de culoare cafeniu-inchlsd la bazd. Pe spate este cafenie saucenugiu-cafenie, cu un luciu mdtdsos. Ventral, este albicioasd, cenugie sau gdlbuie,complet diferit i de culoarea de pe spate. Botul este scurt gi rogcat, iar urechile gi

t{

28 29

membranele aripilor sunt cenugiu-cafenii. Aripile lungi gi late Membrele mari, cu franjuride peri lungi.

B in zonele de ges, rauri gi mlagtini, la alt itudini joase. Hiberneazdin zonele deluroase gi lapoalele munli lorin pegteri, canale, tuneluri subterane, rareori depdgind 1000 m altitudine.

H Insecte (!An!ari, fluturi gi insecte acvatice) culese de pe suprafala apeiS Masculi i alcituiesc vara colonii separate de ale femelelor, pAni cAnd acestea cresc puii.

Spre toamnd alcdtuiesc colonii mixte.R Are loc in august gi se continud chiar gi in refugii le pentru hibernare. Puii se nasc in luna

iunie gi se despart de mame in luna august.L

DC

in medie trdiegte 6 ani.Pdsdrile rdpitoare de noapte, chi{canii 9i omul.Specie protejatS.

Lil iacul lui Daubenton; Daubenton's batMyotis daubentonii Kuhl, 1819

f Lil iac de talie mijlocie; lungimea cap + trunchi = 4,5-5,5 cm; coada = 3,14,4 cm; antebratul =

3$4p cm; urechea = 1,0-1 ,4 cm; anvergura = 24-27 cm, greutatea =7-15 g. Urechilerelativ scurte, cu 4-5 cute orizontale pe marginile externe care sunt ugor zimlate injumdtatea inferioarS. Tragusul scurt gi drept, cu vArful rotunjit Blana cu perii aspri, deculoare cenugiu-cafenie la bazd. Spatele este cafeniu-cenugiu, vArfuri le perilor f i indluciogi. Ventral culoarea este cenugiu-argintiu, cu slabe nuanle de cafeniu; bine delimitatdculoarea dorsalS de cea ventrald. Botul rogcat, iar urechile gi aripile de culoare cenugiu-cafenie inchis. Membrele mari, cu franjuri de peri lungi; membranele aripilor se intind p6ndla baza degetelor.

B: Vara cautS zonele impddurite cu rAuri gi mlagtini, addpostindu-se in scorburile arborilor laaltitudini joase; hiberneazdin pegteri, galeri i de mind, tuneluri, f isuri le adAnci din ziduri.

H: Insecte (tAntari 9i moli i).S: Mascu[i alcituiesc vara colonii separate de ale femelelor, p6nd cAnd acestea cresc puii.

Spre toamnd alcdtuiesc colonii mixte, cu cSteva zeci sau chiar sute de indivizi.R: imperecherile au loc din septembrie pAnd in martie, fecundarea fi ind primivara. Durata

gestaliei este de 60-70 zile. La sfdrgitul lunii august puii se despart de mame. Maturitateasexuald este atinsd la vArsta de 1,5-2 ani.

L: in medie nu depdgesc 6-8 ani iar in captivitate atinge maximum 40 aniD: Pdsdrile rdpitoare, chitcanii qi omul.C: Specie protejatS.

, . ' i -

_-

ffi

ffi

Lil iacul cu urechi rdscroite; Geoffroy's batMyotis emarginatus E Geoffroy, 1806

f: Lil iac de talie mijlocie. Lungimea cap + trunchi = 4,1-5,3 cm; coada = 3,8-4,6 cm;antebralul !3,6-4,1 cm; urechea = 1,4*1,7 cm, anvergura aripilor =22-24,5 cm; greutatea= 7*15 g. Urechile moderat de lungi, prezintd in treimea superioarS a marginii externe unprag de aproape 90' 9i 6-7 cute orizontale. Blana cu perii degi, de culoare cenugiu-cafenie, fdrd nuanle de rogu. Botul rogcat, iar urechile 9i aripile sunt de culoare cenugiu-cafenii. Membranele arioilor sunt late.

B: in partea nordici a arealului sdu se addpostegte in loculnle, iar in cea sudicS este intAlnitin pegteri. Nu depSgegte altitudinea de'1 000 m. Colonii le de vard se addpostesc inpodurile caselor. larna intrd in pegteri, tuneluri, cimiri.

H: Insecte (diptere, f luturi gi chiar omizi) gi pdianjeni.S: Colonii le de cregtere a puilor intrunesc c€rteva zeci pAnd la cAteva sute de femele. Masculi i

alcdtuiesc colonii separate. Pentru hibernare intrd in pegteri, unde alcdtuiesc colonii mixte.R: lmperecherile au loc din septembrie pAnd in martie. Durata gestaliei este variabilS, in functie

de condil i i le climatice. In lunile iunie-iulie se nasc puii, pe care femelele i i aldpteaza pAnd lajumdtatea lunii august. Maturitatea sexuald este atinsi la vArsta de 1 an.

L: ln medie trdiegte 4-5 ani, recordul maxim fi ind de 16 ani.D: Pdsdrile rdpitoare qi omul.C: Specie protejate.

Lil iacul mustdcios; Whiskered batMyotis mystacinus Kuhl, 1819

, . , ' ' t

" - . -6- ' t '

Este cel mai mic reprezentant al genului Myotisin fauna RomAniei. Lungimea cap + {pLlnshl -3,5-4,8 cm, coada = 3,0-4,3 cm; antebratul = 3,2-3,6 cm; urechea = 1,2-1,7 cm; anverguraaripilor = 19-22,5 cm; greutatea = 4-8 g Pe marginea externd a urechilor existi c6te ozimtdturd clari 9i 4-5 cute orizontale. Botul, urechile gi membranele aripilor au culoareneagrS-cafenie. Blana, cu perii lungi gi aspri, este de culoare cenugiu-inchisi la bazd. Pespate culoarea este cafeniu-inchis sau amestec de cenu$iu-cafeniu. rareori cafeniu-

deschis. Pe partea ventralS este cenugiu cu nuanle mai inchise_sau mai desclttstt

Membranele aripilor sunt relativ inguste, prinse pAni labaza degetelor' Picioarele sunt mtct

Agezdrile rurale gi urbane, in grdOini 9i parcuri. Pentru iarni cautd sd se adiposteascd in

pegteri, tuneluri gi cdmdri.Insecte (!An!ari, f luturi, l ibelule gi gAndaci).Colonii le'maternale se strAng in podurile caselor, in scorburi 9i nu depSgesc2O-4O indivizl

Masculi i rdm6n solitari p6nE toamna. Pentru hibernare alcdtuiesc colonii mixte (20-50

indivizi) gi unii indivizi rSmAn chiar solitari.Din toamnS pAnS in primSvarS. Puii se nasc in iunie-iulie 9i r5m5n cu mamele pand la

sfargitul lunii august. Maturitatea sexuald este atinsa la varsta de 15 luni

in medie trdiegte 4-5 ani, dar in captivitate maximum 23 de ani

m HS

R

LD Pdsdrile rdpitoare.C Specie protejatd.

Lil iacul lui Natterer; Natterer's batMyotis nattereri Kuhl, 1818

l Lil iac de taie medie Lungimea cap + trunchi = 4,2-5,O cm; coada = 3,84,7 crn; antebralul= 3,6-4,3 cm; urechea l,+-l ,A cm; anvergura aripilor =24,5-28 cm; greutatea = 5-129-

Urechile relativ lungi Pe marginile externe au cete cinci cute orizontale 9i o zimlare

distinctS. Botul relativ lung, i ir in jurul buzei superioare existd peri mai lungi care

sugereazS mustdli le. Blana, cu peri lungi 9i aspri, este de culoare cenugie. spatele este

ceiugiu-deschis, cu slabe nuanle de cafeniu. Pe partea ventralS culoarea este cenuglu-

albicioasS. Botul este alungit 9i are culoare roz-deschis Urechile 9i membranele aripilor

sunt de culoare cenugiu-cafenie deschis. Aripile sunt late 9i extinse ptend la baza

degetelor.B. Po-puleazd zonele impadurite, zonele de degert, c6t 9i cele din pr-eajma omului. Vara, se

addpostegte in scorburi gi sub scoa(a copacilor. lerneazi in diferite cavitdti subterane

(pegteri, mine).H: lnsecte (!6n!ari, f luturi, l ibelule 9i g6ndaci).S: Colonii le maternate nu depdgeic ZO-OO de femele, uneori intre acestea rdm6n_6nd 9i c6liva

masculi, care alcdtuiesc colonii mai mici, separate de cele pentru creqterea pullor. In tlmpul

hiberndrii stau agdlali de tavanele pegterilor 9i ale galeri i lor de mind, f ie indivizi izolali, f ie

in mici ciorchini tormbli din sexele aceleiagi specii sau mixte 9i cu indivizi ai speciei Myotis

daubentonii.R: Din toamnd p6nd in primdvarS. Puii se nasc in iunie-iulie 9i sunt alSpta{i pAnd tn a d91a

jumdtate a lunii august, dupd care devin independenti. Maturitatea sexualS este atinsd la

v6rsta de 1,5 ani.L: in medie trdiegte 4-5 ani, maxim 20 de aniD: Pisdrile rdpitoare, chitcanii 9i omul.C: Specie protejatd.

31

i , r , l

30

Li l iacul lu i Bechstein; Bechstein 's batMyotis bechsteinii (Kuhl 1Bl 7)

, , dt

Sm

f L i l iac de tal ie rnicd Lungimea cap + t runchi = 4,5-5,5 cm, coada = 4.1-4,5 cm, antebratul= 3 9-4.7 cm. urechea = 2 3-2 6 cm. anvergura aripilor = 25-28.6 cm. greutatea = 7-i2 gUrechi le sunt late 9i lungi . incdt int inse anter ior depSgesc v6rful botului iar margini le lorexterne au cate noud cute or izontale. Blana, cu per i i lungi , este de culoare cenugiu-cafenie la baza Spatele cafeniu-deschis pdna la cafeniu ro$cat Botul este rogcat.abdomenul cenugiu-deschis, iar urechi le gi membranele ar ip i lor sunt cenugiu-cafeni i .Ar ip i le, largi g i scurte. sunt ext inse pAna la baza degetelor. Membrele mici Ul t ima vertebrdcodalS este l iberd.

B Este un l i l iac care t rd iegte in pddur i le de amestec, dar a fost semnalat g i in pddur i le deconi fere, in parcur i g i gradini . Coloni i le de vard se addpostesc in scorbur i le arbor i lor , iarcele de iarnb caut i cdmari le, tunelur i le gi pegter i le

H. Insecte ( f lutur i , tdntar i g i gdndaci)S Coloni i le de cregtere a pui lor nu depdgesc 10-20 femele in acelagi addpost Vara, mascul i i

rdman sol i tar i Coloni i le mixte se refac toamna, iar raportul d intre sexe incl in i in favoareamascul i lor

R Din toamna p6na in pr imavard Pui i se nasc in iunie gi in pr ima decadd din iu l ie AlSptareadureazd pand Ia jumdtatea lunii august. dupd care puii devin independenti Maturitateasexuald este atinsd la vdrsta de 1 an.

L: in medie traiegte 6-8 ani, recordul f i ind de 21 de anrD Pdsar i le rdpi toare de noapte, chi tcani i Si omul.C. Specie prote1ata

Li l iacul lu i Brandt; Brandt 's batMyotis brandtii Eversmann, 1845

Lunglmea cap + t runchi = 3,9-5.0 cm, coada = 3-4 cm, lungimea antebratului = 3.3-4 cm.urechea = 1,3-1,5 cm; anvergura ar ip i lor = 19-24 cm; greutatea = 4-10 g. Urechi le suntlungi gi ascutite. avand c6te 4-5 pliuri gi marginile exterioare zimtate. Blana. cu peri lungi gi

,rbArli l i , este de culoare cenugiu-cafenie la bazd 9i albicioasd spre vdrf Culoarea pe parl(,rli jorsalS a corpului este cafeniu-deschisd spre aurie. Partea ventrale este cenuqiurleschisd, cu nuante gdlbui. Botul 9i urechile sunt de culoare cafeniu-deschisa.t)referi zonele umede sau cu ochiuri de apd din pdduri Vara igi organizeaze colonii lernaternale in poduri de locuinte, dar pentru hibernare se retrage in galeri i de min5, f isuri de

stdnci sau in pegteri.Insecte (noctuide, diptere. coleoptere)Colonii le maternale sunt alcdtuite din 20-60 de femele, iar cele de hibernare sunt inamestec cu indivizi din speciile Pipistretlus nathusii gi Myotis mystacinus, cu €re a 9i fostconfundat deseori.

R imperecherile au loc inainte de intrarea in hibernare, dar ovulalia femelelor se va petrece

abia in primdvar5. Gestalia dureazd 60 de zile, pentru ca in luna iunie sd se nasce un pui,

cu pleoapele l ipite in primele 3 zile gi urechile l ipite de corp in primele 9 zileL V0rsta maximd atinsi a fost de 19 ani.D Pdsdrile de pradd gi o parte din mamiferele carnivore.C Specie protejatd.

<)enul Plecotus E. Geoffroz, '1 818Lil iacul urechiat brun; Brown long-eared batPlecotus auritus Linnaeus, '1758

I Lil iac de talie medie. Lungimea cap + trunchi = 4,2-5,3 cm; coada = 3,7-5,5 cm, antebralul= 3,74,2 cm; urechea = 3,1-4,1 cm, anvergura aripilor= 24-28,5 cm; greutatea = 4,5-11,5g. Urechile foarte lungi, subliri gi au22-24 de cute transversale. Aproape debaza urechiiexistd o mici umfliturd, asemenea unui buton Botul apare cu marginile umflate. Blana cuperi lungi gi aspri, la bazd este de culoare cenugiu-cafenie. Spatele este de culoarecenugiu-cafeniu deschis. Laturile corpului de culoare 9i mai deschisS, iar abdomenul estecenugiu-deschis cu nuanle gslbui Buzele roz, iar regiunea nasului 9i ochilor sunt deculoare cafeniu-deschis.

B: Preferd pddurile de foioase din campie 9i zona deluroasS. In cele de conifere nu depdgescaltitudinile medii Colonii le de vard se str€rng in scorburile arborilor, in cuti i de lemn instalatein pdduri gi chiar in podurile caselor. Pentru iarnd se retrag in cdmdri, tuneluri, pegteri.

H: Insecte (fluturi de noapte, omizi), pdianjeni 9i alte mici nevertebrate.S: in colonii le de vard se adun5 numai femelele gestante gi cele subadulte. Masculi i rdmAn

izolati. iar colonii le mixte se alcdtuiesc toamna, pentru reproducereR: imperecherile au loc toamna, dar pot continua gi in addposturile de hibernare. Puii se nasc

in iunie-iulie gi sunt al5ptali gase sdpt5m6ni. Maturitatea sexualS este atinsi la vdrsta de2-3 ani pentru femele gi la 1 an pentru mascull.

L: in medie trdiegte 4-5 ani, maximum 22 de aniD: Pisdrile de pradd, pisicile domestice (ocazional) 9i omul.C. Specie protejatd.

HS

JZ

Lil iacul urechiat cenugiu; Grey long-eared batPlecotus austriacus Fischer, 1829

f: Lil iac de talie medie. Lungimea cap + flunsl't i = 4,1- 5,8 cm; coada = 3,7-5,5 cm;antebraful = 3,7-4,5 cm; urechea = 3.1-4.1 cm; anvergura aripilor = 25,5-29,2 cmgreuiatea = 5-1 3 g. Urechile asemdndtoare cu ale speciei precedente, marginile lorexterne fiind previzute cu 22-24 de cute orizontale gi tot atAtea pliuri pe fata internd, iarbotul este mai lung gi mai asculit gi ochii sunt relativ mari. Blana cu perii lungi, de culoarecenugiu-inchis la bazd. Spatele este de culoare cenugie, cu nuan,te slabe de cafeniu, iarabdomenul este cenugiu-deschis. Botul, buzele superioare gi ochii sunt de culoarecenugiu-inchis, ca o masc6. Membranele aripilor gi urechile sunt cenugii. Aripile sunt late,extinse pAnd la baza degetelor. Membrele mici.

B: Terenurile cultivate sau vdile joase gi calde ale muntilor, nu mai sus de 400 m altitudine.Pentru iarni se retrage in cdmdri, tuneluri gi pegteri

H: Insecte (noctuide, diptere, coleoptere).S: Colonii le de vard sunt alcdtuite din 10-20 de femele. Masculi i rdm6n izolali gi igi apdri

teritori i le pentru atragerea femelelor, toamna. Micile colonii de hibernare sunt mixte.R: imperecherile au loc toamna, iar fecundarea se produce in primSvard. Puii se nasc in a

doua jumdtate a lunii iunie. Maturitatea sexuald este atinsd la vArsta de 2-3 ani pentrufemele 9i la vArsta de un an pentru masculi.

L: Masculi i trdiesc aproximativ 5 ani, iar femelele 9 ani, maximum 14 aniD: PSsiri le rdpitoare de noaote si omul.C: Specie protejatd.

Genul VespertilioLinnaeus, '1 758Lil iacul bicolor; Parti coloured batVespertilio murinus Linnaeus, 1 758

f : Lil iac de talie medie. Lungimea cap + trunchi = 4,8-6,4 cm; coada = 3,74,5 cm; antebralul= 4,04,7 cm; urechea = 1,2-1,7 cm; anvergura aripilor = 27-31 cm; greutatea = 12-20 g.Urechile scurte, late gi de formd ovald. Marginile externe ale lor au cAte o cutd ce coboard

34

sub nivelul coltului gurii, iar mai sus au cale 4 cute orizontale. Blana cu peri lungi 9t degt'

este culoare cateniu-negricioasa Ebazd. Pe spate, perii au varfuri le arginti i, ceea ce i i da

aspect de brumat. Abdoirenul alb sau cenuqiu-deschis, iar pieptul este alb curat Urechtle'

membranele aripilor 9i botul sunt cafeniu-negricioase. Aripile sunt inguste, extinse p6nd la

baza degetelor.B Din zonele de campie p€rnd la cele de munte. Vara se addpostegte in crSpdturi de ziduri 9i

de stanci, chiar pe sub scoarta arborilor sau in podurile caselor Pentru iarnS cautS fisuri

mai ad6nci, intrd in peqteri 9i tuneluri 'H Insecte (fluturi, gdndaci).S Coloni i ledecregterea'pui lorreunesc30-50defemele. Mascul i i a lc i tu iesccoloni i de 150

indivizi. Colonii le de hibernare sunt mlxteR imperecherile au loc ioamna gi iarna Puii in numdr de 2-3, se nasc in luna iunie 9i la

inceoutul lu i iu l ie.in medie trdiegte 5 aniPdsdrile rdpitoare de noapte, pisicile domestice 9i omul'

Specie protejat6.

Oenul Epfesrcus Rafinesque, 1820Lil iacul cu ariPi late; SerotineEptesieus serotinus Schreber,' l 774

LDc

Specie de talie mare. Lungimea cap + trunchi = 6'2-8'2 cm; coada = 4'6-5'4 cm'

anieoralut = 4,g_5,7 cm; uiecnea = 1,4-2,2 cm; anvergura aripilor = 3'1 ,5-38,1 cm;

gr"rtutdu = i4-34 g. Urechile relativ scurte, de formd aproape triunghiularS, cu marginea

6ort"i.uta ingustd-gi cu cinci cute orizontale ce coboard spre collul gurii Blana cu pertt

iungi, de culoire caflniu-inchis la baz6. Spatele are culoare fumuriu-cafenie, iar ventral

estJ'gaf Oui-cafeniu. Urechile gi botul sunt de culoare neagrd, iar membranele aripilor de

cutoaie cafeniu-negricioasd Aiipite sunt late 9i extinse pAnd la baza degetelor'

Numit l i l iac de casd. poprLu=a pajigti le, grSoinite 9i parcurile de la alt itudini joase, dar a fost

intAlnit 9i la 900 m attitudlne. Vaia tiutd iOspostui podurilor, scorburilor 9i chiar al cutrilor de

lemn instalate in pdduri. pentru iarnd intrd in cSmariie podurile caselor, tuneluri 9i pegteri

H: Insecte (fluturi 9i gAndaci).S: Colonii le de cregtere a Puilorreunesc 10-50 de femele. Masculi i r im€rn solitari sau

alcdtuiesc mici colonii, sau uneorl rdm6n in colonii le materne. Din luna septembrle se

structureazd colonii le m ixte.n. irp"ru"r,"ri le au loc in perioaoa septembrie-octombrie Puii (numai c6te unul de la fiecarrt

femeli) se nasc in a Joua jumitate a lunii iunie. La nagtere, puri c6ntdresc 5,2-6'2 g 9i atl

pf"ouplf" l ipite in primele i-q.lu Maturitatea sexualS este atinsd la vArsta de un an

L: in medie trdiegte 7-7,5 ani, maximum 19,5 ant

D: Pdsiri le rdpitoare de noapte, pisicile domestice 9l omul'

C: Specie Protejatd.ar-

Li l iacul lu i Ni lssorr : Nort l rorrr l l r r lEptesict ts t t i lss<tt t t t l ( r :y ' , r '1 111 r{ | l I I t l , r ' , t r r : , I l l .J1.)

t . . ))\+, )/

I I t l r , t i : r i r : l r t l te tnedie Lungimea cap + t runchi = 5,4-6,3 cm; cOada = 3,5-5,0 cm; antebratul'.t l \ 4,2 crn; urechea = 1,3-1,7 cm; anvergura aripilor = 24-29 cm; greutatea = g_17 g(ltrx;ltt le sunt relativ scurte gi ldtite spre bazd, avAnd marginea posterioari p6nri aproap!tlo coltul gurii gi prezintd cinci cute orizontale. Tragusul, ugor curbat spre interior, e scurt,lat gi cu varful rotunjit. Blana cu perii lungi, de culoare cafeniu-inchis labazd. perii de pespate 9i de pe cap au vArfuri le aurii, iar ceafa de culoare mai inchisS. Culoarea peabdomen este gSlbui-cafenie. Botul, urechile gi membranele aripilor sunt cafeniu-negricioase. Pintenul atinge jumState din lungimea uropatagiului.

B. Pddurile 9i ldstdrigurile din zonele deluroase 9i de munte pAnd la 1500-2000 m altitudine.Colonii le de vard se addpostesc in crdpdturi de stAnci, pe sub tabla acoperigurilor gi inscorburi. Pentru iarnd cautd cdmdrile, tuneluri le 9i pegterile

H lnsecte (lepidoptere, diptere gi coleoptere).S. Masculi i stau izolati. Colonii le de cregtere a puilor sunt formate din 20-60 femele

de iarnd sunt mixte.R: imperecherile au loc toamna. Puii ( l-2) se nasc in prima jumdtate a lunii iunie.

^de patru sdptiimAni pot zbura. Maturitatea sexualS este atinsd la varsta de un an.

L: ln medie trdiegte 4-5 an| iar longevitatea maximd este de 14,5 ani.D: Pdsdrile rdpitoare, pisicile domestice gi omulC: Specie protejatS.

Genul Nyctalus Bodwich, 1825Lil iacul de amurg; NoctuleNyctalus noctula Schreber, 1777

Lil iac de talie mare. Lungimea cap + frunsSl = 6-8,2 cm; coada = 4,14 cm; urechea = j,6-2,1cm; anvergura aripilor= 3240 cm, greutatea = 194Q g. Urechile au formd triunghiularS, suntlate la bazi gi rotunjite la vArf, cu c6te patru cute orizontale pe marginile externe. La colturilegurii se observ5 umfldturi glandulare. Blana cu perii scurti, netezi, fdri culori diferite la bazd si la

Coloni i le

La vdrsta

36 5l

v:rrf Spatele este rogcat, iar abdomenul este de culoare cafeniu-deschis. Dupd napArltttltt tltt t,rr rgust-septembrie, culoarea spatelui este cafeniu-deschisS, cu nuanle cenugii. Membrarloltt; rr rpilor, urechile gi botul sunt de culoare cafeniu-negricioasS.

f t :;o intalnegte la alt itudini joase. Cu ocazia migra{ii lor poate traversa munli inall i de 1900 mcolonii le de cregtere a puilor se addpostesc in scorburi, in crdpdturile scoarlei arborilor

l l lrrsecte (fluturi 9i gAndaci).S lrrcepand cu a doua jumdtate a lunii april ie se structureazd colonii le materne cu cAte 20-40

tr:mele. Masculi i rdmAn solitari sau in grupuri mici (5-'1 0 indivizi), pdni toamna, cAnd igi;rpdrd teritori i le gi sunt vizitati de 4-5 femele Colonii le de iarn5 sunt mixte, reunind pAnd la1000 de indiv iz i .

It irnperecherile au loc in perioada august-octombrie. Gesta{ia dureazdTO-75 de zile, astfelincAt in iunie-iulie se nasc puii. Aldptarea dureazA gase siptdm6ni.

I l) in cauza temperaturilor scSzute iarna, cam 50% din tineret nu-gi mai revine din hibernare.Altfel, longevitatea maximd esie de 12 anl

l) l)as5rile ripitoare de noapte gi omul.O Specie protejatd.

Lil iacul mare de amurg; Greater noctuleN yctalus lasiopterus Schreber, 1 880

I Este asemdndtor cu l i l iacul de amurg (N noctula), dar in acelagi t imp este cel mai maredintre specii le de l i l ieci din Rom6nia. Lungimea cap + {runsl' l i = 8,4-10'4 cm; coada = 5,5-6,5 cm; antebralul = 6,3-6,9 cm; urechea = 2,1-2,6 cm; anvergura aripilor = 41-46 cm;greutatea = 41-76 g. Marginile urechilor sunt prevdzute cu peri rari, iar tragusul are formade ciupercS. Culoarea blSnii este brun-cafenie, pe spate bicolorS, iar abdomenul estegSlbui-cafeniu. Botul 9i urechile de culoare cafeniu-negricioase Aripile lungi 9i inguste, cuperi aspri pe partea ventra16.

B: Preferd pSdurile de foioase, din zonele de cAmpie, dar se intalnegte 9i in cele de conifere,p€rnd la 1900 m altitudine. AtAt colonii le de vard, cAt gi cele de hibernare suntin scorburilearborilor.

H: Insecte mari (gAndaci).S: Colonii le maternale intrunesc pOnS in 10 femele, iar masculi i rdmAn izolali pdnd toamna,

cAnd se structureazd colonii le mixte.R: imperecherile au loc toamna, in refugii le de hibernare. Gestalia dureazd aproximativ 70 de

zile. in iulie, femelele gestante nasc de obicei doi pui. La vArsta de 40 de zile devinindependenli. Maturitatea sexuald este atinsd la vArsta de un an.

L: [n medie trdiegte 5-6 ani, maximum 12 aniD: Pdsiri le rdpitoare de noapte 9i omul.C: Specie protejata.

Lil iacul lui Leisler; Leisler's batNyctalus leisleri Kuhl, 1818

0

Nffi 6\-€

'& - ,J{"\d\^x*t-

l l l 'referd vdile montane gi pSgunile alpine; un exemplar aflat in colecli i le MuzorrItr Nrr[ror rrl lde lstorie Naturald,,Grigore Antipa" Bucuregti a fost colectat din sudul Dobroger, lnr rrl r lnaltfel prima semnalare a prezenlei speciei in fauna Romdniei. Colonii le materrralo :; linstaleazd in poduri gi scorburi, iar pentru hibernare intrd in pegteri, galeri i de mina sitrrIrsuri adOnci din st6nci.

t l lnsecte (fluturi, dlptere gi g6ndaci).S Trdiegte in colonii de 30-50 indivizi gi ocazional a fost semnalat in addposturi in care

existau gi indivizi de Pipistrellus nathusii.R lmperecherile au loc in septembrie-octombrie, dar ovulatia 9i fecundarea se petrec in

primdvard, dupi iegirea din hibernare. Nagterile au locin iunie-iulie.L ln medie nu depdgesc 2-3 ani.D Pisdrile rdpitoare gi o parte din mamiferele carnivore.C Specie protejatS.

Lil iacul pit ic; Common pipistrelleP i p istrel I u s p i pistrell us Schreber, 177 4

I Este unul din cei mai mici l i l ieci europeni. Lungimea cap + trunchi = A6-5, 1 cm; coada2,3*3,6 m; antebralul = 2,8-3,4 cm; urechea = 0,9-'1 ,3 cm, anvergura aripilor= 18-24 cm,greutatea = 3,5-8 g. Urechile sunt scurie, de formd triunghiulard cu v6rfuri le rotunjite, iarmarginea externd are cAte 4*5 cute orizontale. Blana, cu peri degi gi subliri, este deculoare cafeniu-inchisd gi chiar neagrd la bazb. Spatele rogcat sau cafeniu-inchis.Abdomenul gdlbui*cafeniu p6nd la cenugiu-cafeniu. Botul, urechile gi aripile sunt cafeniu-negricioase. Aripile sunt inguste.

B: Preferd pddurile, parcurile 9i grddinile, dar intrd gi in locuinle Pentru vard se addpostegtein scorburi, crdpdturile scoarlei arborilor, in f isuri de ziduri 9i stAnci. larna cautd galeri i le demind.

H. Insecte (fluturi, diptere 9i gAndaci)S: Colonii le de vard se formeazi din a doua jumdtate a lunii april ie, femelele gestante gi cele

subadulte, uneori impreund cu masculi juvenil i, intrunind pAnd la 100 de indivizi Masculi iadulti rdm6n solitari. Colonii le de hibernare sunt mixte gi pot intruni cAteva zeci de indivizi,o6nd la 100.000 indiv iz i .

R: imperecherile au loc in luna august noiembrre. Puii se nasc in iunie-iulie, dar in functie detemperaturd, pot apdrea din a doua jumdtate a lunri mai sau la inceputul lunii august.Gestalia dureazd 44-80 de zile. Jn medie, o femeld are un singur pui la doi ani de zile

L: ln medie trdiegte 4 ani, maximum 17 ani.D: Pdsdrile rdpitoare 9i omul.C: Specie protejatS.

l: Lil iac de talie medie Lungimea cap + trunchi = 4,8-6,8 cm; coada = 3,5_4,5 cm; antebratul =3,9-4,6 cm; urechea = 1,-2-1,6 cm; anvergura aripilor= 26-32 cm, greutatea = 13_20 g.Blana este bicolord, cu perii scurti, cafeniu-negriciogi labazdgi mai deschigi la varf. Urechilegt tragusul asemSndtoare celorlalte doud specii ale genului, marginea tor externe avAnd 4-5cute orizontale. Botul pare a fi ceva mai asculit. Abdomenul estJ oe culoare gdlbui-cafeniu.

_ lutq, urechile gi aripile sunt de culoare cafenie-negricioasd Aripile rungi 9i inglsteB: Preferd pddurile, dela nivelul cAmpiilorpAnd la tsoo m altitudine iolonii[ de vard 9i deiarnd se addpostesc in scorburi, uneori in amestec cu indivizi de N. noctuta.H: Insecte (fluturi, diptere gi gAndacl).S: Colonii le maternale intrunesc 20-40 femele adulte gi subadulte, daca se addpostesc inscorburi, 9i de cAteva sute, dacd se addpostesc in fodurile caselor. Masculi i stau izolatisau in mici grupdri, p6ni toamnaR: lmperecherile au loc in luna septembrie. Gestatia dureazdTO de zlle, dupd care femelele

au cate un pui rareori doi Acegtia se pot hrdni singuri la varsta de gase sdptrimani.IVlaturitatea sexuald este atinsd la varsta de un an.L: in medie trdiegte 5-6 ani, maximum 9 aniD: Pdsdrile rdpitoare de noapte gi omul.C: Specie protejatd.

Genul Pipistrellus Kaup, 1829Lil iacul lui Savii; Savi's pipistrellePi p istrel I us savli Bonaparte, 1 g37

Lungimea cap + {rLlr 'rqhi= 4-5 cm; coada =3-4,2 cm; lungimea antebrafului = 3_3,6 cm;urechea = 0,9-1 ,3 cm; anvergura aripilor = 22-22,s cm; gr6utatea = 5-1 0 g. Urechile sunimai late decat la P pygmaeus gi rotunjite, cu marginile Jxterioare crestatel Blana cu periilungi, de culoare gSlbui-cafenie pe spate 9i alb-gdibuie pe abdomen Urechile gi botul suntcafeniu-negricioase.

38JY

r Lil iacul mic; Pygmae's pipistrellePipistrellus pygmaeus (Leach, 1 825)

pleoapele dupa 3-5 zile de la nagtere.L: ln medie trdiesc 2-3 ani, dar au fost recorduri gi de 16 ani.D: Pdsdrile ripitoare gi o parte din mamiferele carnivore.C: Nu are statut special de ocrotire.

Lil iacul lui Nathusius; Nathusius's pipistrellePipistrellus nathusii Keyserling et Blasius, 1839

Lil iac de talie micd Lungimea cap + trunchi = 4,6-5,5 cm; coada = 3,2-4 cm; antebratul =3,2-3,7 cm; urechea = 1-1 ,4 cm; anvergura aripilor= 23-25 cm; greutatea = O-ib gUrechile sunt scurte, au formd triunghiulard gi cu v6rfuri le rotunjite. Marginile lor externe auc6te 4-5 cute orizontale. Blana, cu peri lungi gi aspri, este de culoare cafenie labazd. oespate este rogcat-cafenie iar abdomenul este de culoare gdlbui-cafenie. Coada, urechilegi aripile sunt cafeniu-negricioase. Aripile sunt lungi.

Lungimea cap + trunchi = 3,4-5,0 cm; coada = 2,2-3,5 cm; lungimea antebratului = 2,7-3,3 cm; urechea = 0,9-1 ,3 cm; anvergura aripilor = 18-23 cm; greutatea = 3,5_6 g.Urechile scurte de formd triunghiularS, asemindtoare cu cele de la P. pipistrellus. Blana dLculoare cafeniu-rogcatd pe spate gi gdlbuie sau cenugiu-cafenie pe abdomen. Botul,urechile gi patagii le de culoare cafeniu-negricioasdPreferi sd se addposteascd in locurile retrase din turlele bisericilor, din locuinte 9i dinpoduri, at6t in mediul rural cAt gi in cel urban. Se addpostegte 9i in scorburile arborilor dinparcuri, l ivezi gi pdduri. Pentru hibernare intra gi in galeri i le de mind, in pegteri gi chiar infisurile mai superficiale de stanci. Pe altitudine pot f i intalnit i p6nd la 2000 mInsecte (fluturi, diptere 9i gAndaci).Trdiesc in colonii mixte cu indivizi de P. pipistrellus, dar nu se cunoagte exact numdrulindivizilor de P. pygmaeus din colonii le care intrunesc 100-500 indivizi din ambele specii.In lunile august-septembrie au loc imperecherile, in addposturi ocupate pentru perioadascurtd de reproducere, inainte de alegerea refugii lor pentru hibernare in iunie-iulie,femelele gestante nasc un pui, de culoare rozie 9i cdntdrind doar 1-1 ,5 g. Li se deschid

lt l iopuleazd zonele impddurite gi de silvostepS. Preferd parcurile, fagii le foresttoro sirt lpadurile rare. Uneori poate fi int€rlnit 9i in localitdli le umane. Se addpostegte in scorburt';au sub scoarla copacilor.

l l Insecte (fluturi, diptere gi gdndaci).s Este o specie colonialS. In perioada imperecherii formeazd colonii de imperechere.

l)rimdvara formeazd colonii de maternitate, de la cAteva zeci pAnd la cAteva sute detemele. Masculi i formeazd colonii separate. Pentru hibernare se retrag in fisuri mai adAncidin stanci gi ziduri, in scorburi gi pegteri, unde formeazd colonii mixte, uneori incluzAnd girndivizi ai altor specii de Pipistrellus.

tt Perioada septembrie-noiembrie Puii se nasc in iunie-iulie, sunt golagi, cu pleoapele l ipitein primele trei zile. Maturitatea sexuald este atinsd de femele la vArsta de un an, iar dernascul i , la doi ani .

1 in medie trdiegte 4-5 ani, maximum 7 ani.l) Pisdrile rSoitoare de noaote si omul.{) Specie protejatd

l . i l iacul cu dungd albd; Kuhl 's pipistrel lePipistrellus kuhlii Kuhl, 1817

Lungimea cap + {pLrn6hi = 44,5 cm; coada 3-3,4 cm; lungimea antebratului = 3,' l-3,8 m;urechea = 1,2-1,3 cm; anvergura ar ip i lor =21-22 cm; greutatea = 5- '1 0 g Urechi le suntscurte, cu vArfuri le rotunjite gi cu marginile externe zimlate Blana este deasd, bicolord, cuperii de culoare cafeniu-negrrcioasd pe spate gi cenugiu-albicioasd pe abdomen Urechilepatagii le gi botul sunt de culoare cafeniu-inchis p6nd la negricioase 9i aripile, relativinguste, cu marginea liberd a membranei aripii, de culoare mai deschisdPreferd habitatele din zonele de c5mpie, deal 9i premontane. Addposturile cdutate suntlocuintele din agezSrile omenegti, dar gi pegterile, galeri i le de mind, frsurile adirnci in stAnci.Efectueazd migrali i locale, din addposturile de vard in cele de iarnd. Pentru iernare sestr6ng in construclii de piatrdInsecte, pe care le prinde din zbor.Trdiesc in colonii de '10 - 20 indivizi.imperecherile au loc toamna, dar ovulalia gi fecundarea ovulelor este primdvara, dupdlrezirea din hibernare. Primdvara formeazd colonii de maternitate, de reguld de cdteva zecide femele. Masculi i formeazd colonii separate Femelele gestante nasc cAte doi pui, inluna lunte.in medie trdiesc 34 ani, iar recordul de longevitate inregistrat a fost de 8 aniPSsdrile rSpitoare gi o serie de mamifere carnivore.Specie protejatd.

&

B

HS

HSR

L:Dc

40 41

Genul Barbastella Gray, 1821Lil iacul cdrn; BarbastelleBarbastella barbastellus Schreber 177 4

l: Lil iac de talie medie. Lungimea cap + fpunchi = 4,5-5,8 cm; coada = 3,8-5,2 cm;antebralul = 3,6*4,3 cm; urechea = 1,2-1,8 cm; anvergura aripilor = 26,2-29,2 cm,greutatea = 6-1 3 g Are botul turtit, nasul cdrn, cu ndrile in v6rf. Urechile externe sunt late,au cdte 5-O cute orizontale, cu deschiderile orientate anterior, iar marginile internefuzioneazdlabazd. La cei mai multi indivizi, la mijlocul urechii existd o micd umfldturd, caun lob pielos. Ochii mici, deschiderea gurii foarte micd gi dinli i mici. Blana, cu perii lungi gimdtdsogi, este de culoare neagrd la bazd. Spatele este cafeniu-negricios, iar vArfuri leperilor de culoare albd sau gSlbui-albicioase. Abdomenul cenugiu-inchis, fala cu dunginegre, iar urechile total negre. Aripile sunt inguste gi lungi.

B: Preferd pddurile din zonele deluroase gi montane, dar intrd gi in localitdli rurale gi urbane.Addposturile de vard sunt crdpdturile din ziduri 9i st6nci, scorburile gi cuti i le de lemninstalate in pdduri, intrdri le in pegteri. Pentru iarnd cauti cdmdrile, tuneluri le subterane 9ipegterile.Insecte (lepidoptere, diptere gi coleoptere).Pentru vard se structureazd colonii le cu 1O-2O de femele gestante, iar masculi i rdm6nsolitari sau alcdtuiesc mici grupe. Colonii le pentru hibernare sunt mixte, cu un raport intresexe in favoarea masculi lor.imperecherile au loc toamna gi pot continua in addposturile de hibernare. Gestatia dureazd75 de zile Femelele au in cele mai multe cazuri cAte doi pui. Maturitatea sexual5 esteatinsd la vdrsta de 2 ani.

L: in medie trdiegte 6-8 ani, dar recordul a fost de 23 de aniD: Pdsarile rdpitoare de noapte 9i omul.C: Specie protejatd.

Genul Min iopferus Bonaparte,'1 837Lil iacul cu aripi lungi; Schreiber's batMiniopterus schreibersii Kuhl, 1 81 9

HS

| | rl iac de talie medie. Lungimea cap + trunchi = 54,2 cm; coada = 5,6-6'4 cm; i ' l t ttt:ttt i tttt l

45-4,8 cm; urechea = 1-91 ,3 cm; anvergura aripilor= 30,5-34,2 cm, greutatea = 9 1(i l lAre botul foarte scurt gi fruntea bombatd. Urechile sunt scurte, de formd triunghiulara, ctt

l)azele larg distanlate intre ele gi cu 4-5 cute orizontale pe marginea lor externd. Blana are

1,erii, scur[j, degi $i drepti spatele de cenugiu-cafeniu, cu nuanle cafenii Abdomenul aregenugiu-deschis, iar pe piept prezintd o patd gdlbuie. Botul, urechile 9i aripile sunt,renugiu-cafenil. Aripile lungi 9i inguste. A doua falangd a degetului l l l este de aproape tret

ori mai lungd decdrt prima Membrele 9i coada sunt la fel de lungi.It Este un l i l iac de pegteri, de la alt itudini joase p6nd la 1000 m. Colonii le de vard se

addpostesc de obicei in pegteri gi numai ocazional in poduri de case sau in turle de

biserici. Pentru iarnd intrd in camerele adAnci din peqteri.l l Insecte (fluturi, lAnlari 9i gAndaci).S Colonii le pentru'cregteiei puilor sunt formate din 10-50 femele in unele addposturi au fost

numdrate 9i peste tbO Oe femele intr-o colonie maternali. Masculi i sunt solitari sau tri iesc

in grupe Oe g-+ indivizi, pand toamna Pentru hibernare rdmAn de asemenea solitari sau in

grupdri foarte micil.t imperecherile au loc toamna. Gestatia dureazd 8-9 luni. ln luna iunie 9i inceput de iulie se

nasc puii (1-2 pui) golagi, cu pleoapele l ipite pentru primele 4 zile. Aldptarea dureazd 6

saotdmdni. Maturitatea sexualS este atinsi in al doilea an de via!d't in medie trdiegte 4-5 ani, iar recordul a fost de 22 de aniI) Pisdrile rdpitoare gi omul.() Specie protejatd

43

ORDINUL LAGOMORPHA It l tdspAndit d in Del ta Dundr i i p6nd in pigunea alpind (2000 m al t i tudine), t l i r ; rct r t tdensitate mai micd.

l l Vegetale (ierburi, lujeri, frunze, mugiri, coaja unor pomi fructiferi sau arbori t ineri).S Solitar, cu excep{ia perioadei de reproducere.R Din ianuarie pAnd in luna august Gestalia dureazd 30 de zile. Femelele nasc de 3-4 ori

oe an cAte 2-4 oui.f. in medie trdiegte 7-13 ani.lJ Pdsdrile rdpitoare de zi gi de noapte, ciori le grive gi colofenele. CAinii, pisicile sdlbatice,

nevdstuic i le, lupi i , rA9i i , vulpi le gi omulC Specie protejatS.

r ;enul Oryctolagus Lil l jeborg, 187 Ilopurele de vizuind; RabbitOryctolagus cuniculus Linnaeus, 1 758

Lungimea cap + trunchi = 35-45 cm; coada = 4-6 cm; greutatea = 1,3-2,3 kg. Blana deculoare cenugie. Urechile mici, iar la virrfuri au o dungi de culoare inchis6. Membreleanterioare sunt scurte dar puternice, folosite la sdpat, iar cele posterioare sunt mult mailungi, uti l izate in special pentru salturi.Denumit gi lapin, esie originar din Spania 9i a fost colonizat in lara noastrd intre anii 1905-1907,la o mogie a familie Sturdza, din apropierea lagului ln prezent este rdspAndit inTransilvania, Moldova gi Muntenia. PreferS terenurile ugoare, nisipoase, uscate, coasteledealurilor, digurile 9i terasamentele.Vegetale (ierburi, lujeri, frunze, muguri, coaja arborilor t ineri)Este gregar, trdind in colonii, dar igi face cuiburi individuale in galeri i comune.Din februarie pAnd in luna martie Gestatia dureazd 29-31 de zile. Femelele nasc de 5-8ori pe an, c6te 5-8 pui, golagi, fdrd auz gi viz Puii sunt in{drcali la v6rsta de 30-35 de zileln medie tri iegte 7-B ani.Pisiri le rdpitoare, dihorii, nevdstuicile, hermelinele gi omul.Specie protejatd.

lepur i i populeaza major i tatea cont inentelor gi o ser ie de insule mari Nu se qdsesc inAntart ica, Madagascar gi cateva insule din sud-estul Asiei . in Austral ia Noua Zeel inda si inunele insule invecinate. repur i i au fost introdugi de cdtre om

Multd vreme lagonrorfele au fost considerate clrept un subordin al rozitoar-elor, dar o seriede teste serologice au demonstrat deosebiri fr logenetice marcante intre acestea. Specii leactuale fac parte din doud fami l i i , o a t re ia cupr inzAnd speci i le dispdrute gi a lung la un numdrde 65 de speci i de iepur i 9 i iepur i f lu ierdtor i . cu greutdt i corporale cupr inse' intre 1BO de oramegi / h i lograme

Lagomorfele sunt animale de mdrime mi l locie, cu urechi b ine dezvol tate Dint i i incis iv i au ocregtere cont inua, iar canini j I ipsesc. Membrele anter ioare au crnci degete. iar celeposterioare patru degete, cu adaptiri la locomotia prin salturi. coada este scurtd

In tara noastrd iepur i i sunt reprezentat i pr in doua speci i d in fami l ia Lepor idae, genur i leLepus gi Onyctolagus.

Sunt mai rdspAndit i in Campia Bdr iganului g i Campia Transi lvaniei , in Oltenia Muntenia,Dobrogea gi sudul Moldovei Populat i i cu numdr mic de indiv iz i exista pe tot cupr insul tdr i i

Fami l ia Lepor idae

_ Aceastd familie cuprinde 10 genuri cu circa 50 de specii foarte larg rdspandite pe globDintre ele doua specii trdiesc Ai in tara noastrS: Lepus europaeus gi Oryctolagus cunic"ulus.Trdiesc in pddur i . lastdr igur i , pr in tuf igur i ierbur i inal te gi pe pante alpine. CuprnOe mam j ferecu capul mic, urechile lungi gi ascutite. Culoarea bllnii variaza de la brun rogcat (vara) pandla alb ( iarna). Pe partea ventrald. culoarea bldni i este alba. Aceste animale obignuresccecotofia (ziua fecalele sunt eliminate uscate 9i abandonate, iar noaptea fecalele ellmrnatesunt de consistentd moale gi sunt ingerate c l in nou. ast fe l incdt drmineata se el imind cejeuscale)

Genul Lepus Linnaeus, 1 758lepurele de cdmp; Brown hareLepus europaeus Pallas, 1778

Lunglmea cap + trunchi = 52-70 cm; coada =8-12 cm; greutatea = 4_6 kg Blana este deculoare cenugiu-rogcal. variazd gr dupi anotimp. Urechile attngl2-17 cm, cu varfuri le deculoare neagrd Coada este de culoare neagrd deasupra gi albb dedesupt. Membreleanterioare sunt scurte gi au cinci degete, iar cele posterioare sunt lungi gi au patru degete.Nu hiberneazi gi este cel mai rapid mamifer sdlbatic de la noi (70 km pe ord)

HSR

LDc

44 45

ORDINUL RODENTIA

Sunt mamifere de dimensiuni mici 9i mil locii cu infSligare variatd. Caracterul specific i lconstituie dentil ia adaptatd la un regim de hrand preponderent vegetarian. Forma corpuluieste strdns corelatd cu adaptarea speciei la un anumit mod de viat5.

Specii le subterane (ex Spa/ax sp ), bune sdpdtoare, au un aspect talpoid. Corpul estecil indric, capul turtit dorso-ventral, coada foarte scurtd sau absentd. Incisivii, lungi gi la!i, suntproeminenti in afara cavitdti i bucale. Pavil ioanele urechilor se reduc pAnd la disparit ie Ochiisunt atrofiali gi adesea ascungi sub tegument.

Speciile terestre (ex. Raffus sp., Slcisfa sp.) au o infdtigare mult mai variatd, corpul fiindmai mult sau mai putin robust gi greoi, capul terminat cu un bot alungit sau rotunjit,pavil ioanele urechilor normal dezvoltate, uneori lungi.

Speciile arboricole se remarcd printr-o serie de adaptdri caracteristice. Astfel, veveritelezburdtoare (Petauristinae) prezintd un patagium sau membrana aliformd, o formatiunetegumentard ce se intinde pe laturi le corpului gi care are musculaturd proprie. De asemenea,o membrand femuralS, numitd uropatagiu, se intinde intre membrele posterioare gi baza cozii.Aceste formaliuni tegumentare permit animalelor sd planeze.

Speciife adaptate la viafa amfibie (ex., Casfor sp., Ondathra sp., Myocastor sp.) prezintdpavil ioanele urechilor reduse, picioarele gi coada cu adaptdri specifice. Membrele posterioareau labele mari gi degetele reunite de o membrand interdigitald mai mult sau mai pulindezvoltatd pentru a ugura inotul. Coada solzoasd gi cu peri rari poate fi comprimatS.

Folosesc diferite addposturi disponibile, ca: scorburile arborilor batrAni, cuiburileabandonate de pdsiri, galeri i le pirdsite de alte mamifere sdpdtoare, f isurile st6ncilor. Foartemulte dintre ele igi construiesc singure addpost. Cele arboricole, cum sunt pArgii, veveritele,igi fac cuiburi globuloase din rimurele impletite 9i cdptugite cu frunze, amplasate la diferiteindll imi in arbugti gi arbori; cele ce duc via!5 subterand igi sapS galeri i in sol mai mult sau maipu!in complicate.

Unele specii de rozdtoare prezintd fenomenul de hibernare ca o adaptare a acestora lacondil i i le nefavorabile ale mediului, de climd gi hrdnire.

Rozitoarele sunt rispdndite in toate regiunile de pe glob, oriunde existd vegetatie.Lipsesc din Antarctica gi din unele insule. Degi grupul are o largd rdsp6ndire, puline speciisunt cosmopolite, cum sunt goarecii de casd 9i gobolanii. Multe dintre specii sunt endemice,intAlnindu-se doar intr-o anumitd regiune.

Ordinul Rodentia este cel mai numeros grup de mamifere. El cuprinde circa 1786 despecii ce aparlin la 366-368 de genuri 9i 33-35 de famili i .

Familia SciuridaeCuprinde rozdtoare arboricole, terestre gi galericole, de dimensiuni variate mici gi mrllocii,

cu corpul zvelt sau robust, de la mdrimea unui goarece de casd de 10 g, c6t mdsoard uneleveverile tropicale, la greutatea de 2 kg atinsd de veveritele arboricole din genul RatufagiT,Skg de marmote.

Cu puline excepli i, sciuridele sunt rozdtoare diurne. Aceastd familie cuprinde 49 de genurigi peste 274 specii larg rispAndite. Se int6lnesc in Europa, Asia, Insulele Sonde, America deNord gi de Sud, Africa de Sud, exceptand Sahara. Lipsesc in partea de sud a Americii deSud, Australia, Madagascar, din regiunile degertice gi unele insule.

In fauna !5ri i noastre existd trei specii ce apartin la trei genuri din subfamili i le Sciurinae giMarmotinae.

46

(ienul Sciurus, Linnaeus, 1758Veverifa; Red squirrelSciurus vulgaris Linnaeus, 1758

f Specie arboricold. Lungimea cap + trunchi = 19,5-26 cm; lungimea cozii = 14,5-22 cm,lungimea urechii = 2,3-3,9 cm; greutatea = 22O-39Q g. Veverila are corpul zvelt, gdtul

distinct, botul alungit, urechile mari, terminate cu smocuri de peri lungi Membrele anterioareau patru degete, dintre care degetele l l l gi lV sunt mai lungi. Membrele posterioare maidezvoltate, cu labele mai lungi gi mai inguste, au cinci degete, terminate cu gheare robuste 9iascutite. Coada este in intregime acoperitd de peri lungi, orientatd in sus 9i curbald.

B populeazi pdduri de conifeie, mixte gi de foioase. Preferd pddurile cu arbori ir iall i , vechi 9iscorburogi, cu ramuri dese care le permit o bund amplasare a cuibului. Se intAlnesc ai laliziera pddurii, acolo unde in vecindtate se gisesc l ivezi cu pomifructiferi.

H Consumd hrand vegetal5 (seminte de conifere, nuci, fructe de pidure, muguri, lSstari tineri,scoarld de la unele esenle lemnoase) 9i mici animale (insecte, oud 9i puii de pdsdrele).

S Animal solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Perioada de reproducere incepe din primele luni ale anului gi l ine pAnd la sf€rrgitul verii O

femelS d5 nagtere la doud generali i de pui pe an. Gestalia dureaza aproape gase

siptdmAni. La o nagtere au2-7 pui, dar mai frecvent 3-4.L in medie trdiegte 5-6 ani. in conditi i de laborator, cel mult 10 ani.D: Jderul, pisica sdlbaticd gi pasdrile rdpitoare (bufnile, acvile, vulturi)C: Specie protejatd.

Genul Marmofa, Blumenbach, 1779Marmota alpini; Alpine marmotMarmota marmota Linnaeus, 1758

i ! - . . - . , - ' - '

1,

Lungimea cap + trunchi = 5G-60 cm; lungimea cozii = 13-'19 cm; lungimea urechii =2,5-3

cm; greutate = 5-7,5 kg. Are corpul robust, greoi, capul mare 9i rotunjit, urechile mici.Membrele anterioare au patru degete dezvoltate terminate cu gheare puternlce, ce servescla sdpatul galeriei. Degetul l l l este cel mai lung. Membrele posterioare au cAte cinci

47

degete Ghearele sunt robuste Blana este bogatd av6nd perii de contur lungi gi grogiprezintd varia!i i de culoare, dar mai frecvent este cenugiu-cafenie, cenugiu-gdlbuie, cude pdr mai intunecate. Pe fata ventrald a corpului gi pe parti le interne ale membreloreste rogcat-galbuie, cu tonuri cdtre rugrniu.

B: Preferd platourile sau pantele insorite ale muntilor, la addpostul vdilor, urcAnd pe verlp6nd la 2000 m altitudine larna se stabilegte la alt itudini mai mici.

H: Primdvara gi vara consumd tulpinile suculente, frunzele, rdddcinile specii lor decaracteristice zonelor montane. Toamna inmagazineazd ierburi uscate in galerie.Ocazional consumd gr insecte

s sunt animale gregare, trdiesc in colonii. sapd galeri i de cativa metri lungrme,numeroase ramuri laterale.

R Primdvara au loc imperecherile gi dupS gestatia de 33-34 zile se nasc 2-3 pui, golagi, cupleoapele l ipite pentru primele 20 zile de viala.

L In medie t rd iegte 15-1 8 ani .D Pdsdrile rdpitoare de zi gi unele mamifere carnivore.C Specie protejatS.

Genul Sperrnoph ilu s, F. Cuvier, 1 825Popdndiul; European souslikSpermophilus citellus Linnaeus, I 766

l: Lungimea capului + trunchi = 19-22 cm; lungimea cozii = 4,8-T cm, lungimea urechii =0,6-0,8 cm; greutate = 170-290 g. RozStor terestru, cu corpul alungit, capul ugor tegit inregiunea frontald, botul scurt gi pavil ioanele urechilor mici gi rotunjite, ca nigte cutetegumentare acoperite de peri scurti. Membrele sunt scurte, cu 5 degete terminate cugheare lungi Coada pdroasS, poate atinge o treime din lungimea corpului. Au obiceiul de ase sprij ini-pe membrele posterioare gi pe coadd luand o pozitie verticald, de unde ginumele popular de poponete.

B: Populeazd zona de stepd, ne'impdduritd (terenuri inierbate, izlazuri, pajigti, terenuricultivate, grddini, l ivezi, chiar pAnd la l iziera pddurii, marginea drumurilor de !arb). La noi intard nu a fost intalnit la alt itudine mare, ca in alte zone ale arealului.

H: Consumd atat hran5 vegetald (tulpini, frunze, muguri, rdddcini gi semin!e) cat 9i animalS(insecte, miriapode, melci, rAme gi mici vertebrate)

S: Trdiegte in colonii, av6nd fiecare individ galerie proprieR: incepe dupd iegirea din hibernare, din luna martie gi prima jumdtate a lui april ie. Gestatia

dureazd 30 de zile, dupd care femelele nasc 4-6 pui, cu pleoapele l ipite pentru primele 25zile de viatS

L: in medie tiSiegte 5-11 aniD: Mamiferele carnivore gi pdsdrile rdpitoare; uneori berzele.C: Specie protejatd.

48

Famil ia Gl i r idaeOuprinde rozdtoare arboricole, rupicole, mai pulin terestre, de talie mic5, cu blatttt t l tortln

1,r ,1eas5. Coada este lungS 9i pdroasd, terminatd uneori cu un smoc bogat de peri, de Lttlt i t:,r:rpectul lor de mici veverite. Capul are aceeagi configuralie cu cel al murinelor. Pavil ioaneltrrrrcchilor sunt evidente din bland gi rotunjite Ochii sunt incercuil i de o tiviturd neagrdVrl.rrizele sunt lungi gi numeroase. Membrele anterioare au degetul V redus. Sunt singurelerrr,, Stoare la care intestinul este l ipsit de cecum.

Numele familiei este controversat. Adesea se acceptd gi numele Muscardinidae Palmer,l lt99 Myoxidele din fauna !5ri i noastre, cunoscute sub numele de pArqi, apar{in la 4 specii gil r r l atAtea genur i .

t\anul Eliomys Wagner, 1843P6rgul de stejar / ghindd; Garden dormouseEliomys quercinus Linnaeus, 1766

r- ' - ' - . . . , - . --- / \

SR

Lungimea cap + trunchi = 10,!r-1 3,5 cm; coada = 9,5-12 cm; lungimea urechilor = 2-2,4cm; greutatea = 58-75 g PArgul de stejar este de talie mai micd dec6t Myoxus g/ls 9i cevamai mare decht Dryomys nitedula. Culoarea dominantd a bldnii pe partea dorsald acorpului este cenugiu-castanie, cu tentd rogcatd gi contrasteazd cu albul-gSlbui de pepartea ventralS. Linia de demarcare dintre culoarea spatelui gi cea a abdomenului estenet!. Are urechile alungite ce ies evident in afara bldnii, care intinse anterior ajung lajumdtatea spaliului dintre bot gi ochi. Coada, de lungimea trunchiului, este acoperitd deperi degi care nu lasd sd se observe inelele de solzi. Acegtia sunt mai scu(i in parteabazald a cozii 9i mai lungi in partea terminald, form6nd un smoc de peri negri gi albi.Populeazi pddurile de foioase gi in amestec cu conifere, dar poate fi intAlnit in locuri cutufiguri, stAncdrii sau numai cu terenuri cultivate.Consumd hrand de origine vegetalS (muguri, semin!e, fructe) 9i animald (preferd mai multinsectele)Trdiesc in famili i pAni la cregterea puilor, dupi care micile colonii se destramd.Perioada de reproducere incepe primdvara, imediat dupd iegirea animalelor din hibernare.Gestatia dureazl 22-24 zile. Femela nagte o singurd datri pe an cAte 2-8 pui

L in medie trdiesc 4-5 ani Multi indivizi insd mor chiar in timpul hiberndrii.D: Mamifere carnivore arboricole (jder, pisicd sSlbaticS, hermind), pdsiri le rdpitoare de

noapte (bufnita, ciuful de pddure) 9i omul.C: Specie protejatS.

49

Genul Dryomys Thomas, 1906Pdrgul cu coada stufoasi; Forest dormouseDryomys nitedula Pallas, 1779

Lungimea cap + {rLlnshi = 8-10,2 cm; coada = 7,3-10 cm; lungimea urechii = 1,2-jS cligreutatea = 40-80 g Aceastd specie de parg are talia ceva mai micS decAt pArgul Oe sf9J?rcu care se aseamind Are insd urechile m-ai scurte, care, intinse anterior, alung panl, lanivelul ochiului. Ele sunt rotunjite gi pulin proeminente in afara bldnii. Vibrizele, negre ei /toe.,ating 3 cm. Coada este comprimatd dorso-ventral, acoperitd de peri uniform de 1.rn9l.Membrele sunt lungi gi subllri, cele posterioare mai alungite decAt cele anterioare. Blana 4st9moale gi deasd gi prezinti variatii individuale de nuanle, in functie de vArstS. Pe fiecare lalYl|a capului existd o bandd neagrS, care inconjoare oihiul gi se intinde p6nd la baza ureohii,constituind un fel de ,,mascd faciald".Populeazd pddurile de foioase din zona de stepd gi silvostepd, dar poate alunge ft

taaltitudinea pddurilor de conifere. Nu coabiteazd cu pArgul de stejar (Eliomys quercinus).consumd hrand de origine vegetalS (frucie de pddure, seminte, muguri, ldstarl) gi aninaala(coleoptere, lepidoptere, dar gi alte artropode).

S: Cu exceplia perioadei de reproducere, trdiesc izolati.R: imperecherile au loc in luna april ie, dupd iegirea animalelor din hibernare . Gest4\ta

dureazd 25-30 de zile. Femela are o singurd sarcind pe an, mai rar doud. Naste frecr/enl3-4 oui.

L: in medie trdiesc 4-5 ant.D: Mamiferele carnivore arboricole, unele pdsdri rdpitoare de noapte gi omulC: Specie protejatS

Genul Myoxus Zimmermann, 1780Pdrgul mare; Fat dormouseMyoxus g/is Linnaeus, 1766

Lungimeacap+trunchi =14-17cm, lungimeacozl i= 11-1 33cm; lungimeaurechi i =116.-1,7 cm, greutatea = 40-85 g Are talia mai mare decAt o au indivizii celorlalte specii oe

1,;rrgi . Urechi le rotunj i te nu sunt lungi , dar ies in afara blani i , int inse i l t r lo l t t r r , t t l r | ( r r t l r t tg

,,,,hlul Coada scurtS, acoperitd de peri uniform de lungi, ce i i dau alsltttt: l tt l rrlt l [n'r

Membrele sunt mai robuste decAt la all i pArgi. Blana este deasd 9i uniform cttlotit l i t | 'o

l,rutea dorsali a corpului culOarea este cenuqie, iar pe cea ventralS culoarea esto i l l l '

, ;albuie Linia de demarcare intre culoarea spatelui 9i cea a abdomenului este evident6

lt I 'opuleazd pddurile de stejar gi fag, pddurile de foioase in amestec cu conifere Se rnat

irrtAlnegte in parcuri, t ivezi taitariquri 9i locuri impddurite sau stAncoase Urcd pdnd la

;)000 m altitudinell lRegimul alimentar variazd in funclie de anotimp. Primdvara consumd, mugurii plantelor

lemnoase, gasteropode, insecte, mici vertebrate, oud 9i pui de pdsSri. Vara 9i toamna

preferd fructe gi ciuPerci.S l luce o viatd gregard, alcdtuind colonii de 8-1 0 indivizi 'l l Perioada O'e reproOucere incepe in luna april ie Gesta{ia dureazd 30-32 zile Femela nagte

o singurd datS pe an cate 2-8 pui. Maturitatea sexual5 este atinsd o^un3 ortma,hib_ernare.in r"ti" tra"gie pAni la gase ani. in captivitate poate supravielui p6nd la noud ani.

Mamiferele carnivore arboricole, unele pdsSri rdpitoare de noapte 9l omu'.

Specie protejatd.

t )r:nul Muscardinus KauP, 1829Piirgul de alun; Gommon dormouseMuscardinus avellanarius Linnaeus, 1758

l Lungimea cap + trunchi = 6-8,7 cm; lungimea cozli=6-7,9 cm; lungimea urechii =O,9-1 ,2

cm;"greutatea = 17-25 g Are talia unui goarece, cu urechile rotunjite, pdroase, putin ieqite

in aflra bldnii. Coada e-ste acoperitd de peri pe toatd lungimea ei, f i ind parlial prehensilS.

Membrele anterioare au degetele relativ lungi gi subliri. Membrele posterioare au labele

ceva mai scurte gi mai laG. Culoarea blSnii pe spate, pirl i le laterale 9i coadd este

castaniu-rogcatd, cu o nuanti pronuntatd de ocru pe l inia de demarcare. Culoarea labaza

perilor este ardezie. Pe bot, obraji 9i la baza membrelor anterioare, blana este intens-

rogcata. Pe partea ventrald a coipului culoarea este mai deschisS, galben-albicioasd,

ocru. O patd albd, alungitd existd pe gdt 9i piept.B: Preferd oddurile de foioase cu aiuniguri, din zona de ges, colinard 9i montanS, ajungAnd

pAnd la '1500-1800 m altitudineH: Consumd hrani de origine vegetalS 9i animalaS: Solitar, exceplie in perioada de reproducere 9i creqterea puilor

R: perioada de reproducere incepe in a doua parte a lunii april ie gi dureazd p€rnd la sfargitul

verii. Gestalla dureazd 22-23 zile, dupd care se nasc 2-B pui

r-: in condilii O6 IlOertate trdiegte g-4 ani, iar in captivitate poate atinge vArsta de cinci ani.

D: Mamiferele carnivore terestre gi arboricole, pasSrile rdpitoare de noapte 9i omul

C: Specie protejatS.

50E1JI

Familia CricetidaeCricetidele cuprind rozdtoare cu corpul robust, de talie mici gi mij locie (raportat

celelalte specii de rozdtoare), cu lungimea cap + trunchi = 8,7-36 cm gi greutatea de 33-zg. Blana este de culoare cenugie, galben-rogcatS sau cafenie, uneori cu pete negrelaturi le corpulul Au pungi bucale bine dezvoltate, botul asculit, membre.le pentadacti le,prea lungi dar robuste. Coada scurtd sau rudimentard (1-6 cm), uniform acoperitd cu peri,niciodata stufoasd.

Sunt risp6ndite pe tot globul, cu exceptia cdtorva insule arctice, lslandei. lr landei.Antarctici i gi a regiunii Australo-MalaezianS. intreaga familie cuprinde 63 de genuri

In Romania, trdiesc reprezentanti a trei genuri din aceastd familie

Genul Crrcefus Leske, 1779Hdrciogul; Common hamsterCricetus cricetus Linnaeus, 1758

l: Lungimea cap + {rutns61 = 19-23 cm; lungimea cozii = 2,8-5 cm; lungimea urechii = 2,5-3,7cm; greutatea = 104-385 g. H6rciogul este cricetidul cel mai mare din fauna RomAniei. Deobicei masculii sunt de talia unei specii de cobai (Cavia porcel/us) folosita la noi pentrucercetdri de laborator. Blana este subfire, cu peri lungi gi moi. Culoarea bldnii este cafeniu-rogcatd in amestec cu gSlbui pe spate gi neagrd pe partea ventrald a corpului. Pe bot gi injurul ochilor blana are nuanle intens rogcate, mai ales in regiunea capului gi cozii. pelaturi le capului gi corpului existd cAte trei pete alb-gdlbui, iar labaza urechilor-cAte o patdalbicioasS. Prima patd albi se extinde pe bot gi pe bdrbie. peri albi se gdsesc ai pesuprafala labelor. Membrele anterioare sunt acoperite cu perl negri, cu exceptia labelorcare sunt albe Membrele posterioare au fala externd cafeniu-rogcat5, iar cea inferioardneagrS Labele sunt albe, cu exceptia petei negre situatd in regiunea cdlcaiului.

B: Trdiegte atat in zonele de stepd 9i silvostepS. Este intalnit pAnd la alt itudinea de 400 mPopuleazd terenurile cultivate, l izierele pddurilor, marginile drumurilor

H: AlcStuiti in principal din vegetale gi de orlgine animalS. igi face rezerve de hranS pentruiarnd.

S: Este solitar, doar femelele rdmdn cu puii toamna. igi sapd galeri i subterane, individualeR: Are loc o datd sau de cel mult doud ori pe an, incepand cu lunile martie-april ie 9i

incheindu-se in iulie-august. Gestalia dureazl 20 de zile, dupd care femelele nasc 3-12put.

L: in stare l iberd atinge varsta 3-4 ani, iar in captivitate gase ani.D: Pdsdrile rdpitoare de noapte, mamiferele carnivore gi omul.C: Specie protejat5

52 53

{ ;{)nul Mesocricetus Nehring, 1 898llamsterul dobrogean; Romanian hamsterMcsocricetus newton i Nehring, 1 898

I Lungimea cap + trunchi = 15-17 cm; coada = 1,3 cm; lungimea urechii = 2,1-2,2 cmgreutatea = 80-1 50 g. Este un rozdtor de talia unui goarece mai mare. Blana are culoarecenugiu-cafenie pe spate 9i gSlbuie pe flancuri, iar ventral este cenugiu-gdlbuie Pe pieptprezintS o patd transversalS neagrS, ce se intinde inaintea gi inapoia membreloranterioare. Dupd prezenta acestei pete a fost numit gi cdlelul-gulerat. Pe laturi le corpului 9icapului existd cAte trei pete gSlbui. intre prima gi a doua pati existd o bandd neagrd,oblicS, foarte evidentd in toate stadii le de dezvoltare. Cregtetul capului este mai intunecat,de unde pornegte o bandd sublire, neagrS. La corpul bondoc, botul'apare rotunjit. Ochiisunt mici gi rotunzi, iar pavil ioanele urechilor evident proeminente in afara bldnii.Trdiegte in regiunile de stepd, cu terenuri inlelenite 9i in cele cultivate.Alcdtuitd in principal din componente vegetale (rizomi, rdddcini, bulbi, boabe 9i seminte).Nu este gregar, dar puii, rdmiin cu pdrinli i de la sf0rgitul verii p6nd in primdvard.imperecherile au loc in lunile april ie gi iunie-iulie. Gestalia dureazd 16-17 zile, dupd carefemelele nasc 4-12 pui.in medie trdiesc 2-3 aniPSsdrile rdpitoare de noapte 9i mamiferele carnivore.Specie protejatd

Genul Cricetulus Milne - Edwards, 1867Hamsterul cenugiu, hirciogul pit ic; Grey hamsterC ricetu I us m ig ratorius P allas, 177 3

f Lungimea cap + trunchi = 8-12 cm; coada = 1,9-2-,8 m; lungimea urechii = 1,5-1 ,8 cm;greutatea = 33-38 g. Are blana deasd, cu peri subliri 9i moi, culoarea pe spate este cenuglu-argintie sau cenugiu-cafenie, iar ventral cenugiu mai deschis. Indivizii adulli au spaiele deculoare mai intunecati din cauza vArfurilor perilor de culoare mai inchisd, ceea ce permite oslabd evidentiere a unei dungi longitudinale intunecate pe mijlocul spatelui. Coada cu peri scu(i

9i subliri, albi pe partea ventrald 9i negri pe cea dorsali, in vArf mai lungi.

BHSR

LDC

B: Trdiegte in locuri de stepd deschisS, uscate, f ie pe terenuri intelenite, f ie in culturi.H: Se compune din hrana vegetald gi de origine animalS.S: Trdiegte solitar, cu exceptia perioadelor de reproducereL: In stare l iberd trdiegte doi ani, iar in captivitate poate atinge vArsta de 3-4 ani.D: Pdsdrilor rdpitoare de zi 9i de noapte, mamiferele carnivore 9i omul.C: Specie protejatS.

Familia ArvicolidaeCuprinde rozdtoare mici 9i mij locii, a cdror talie (cap + trunchi) variazd in lungime de la 7,5

40 cm, iar in greutate de la 11,4 la 1540 g. Au corpul bondoc, urechile mici gi coada relatiscurtd, acoperitd cu mici solzi gi peri scu(i, rari gi aspri. Nu au pungi bucale. Blana groasd,peri degi, subtiri, 9i moi, este de culoare cenugiu-rogcatd sau negricioasi pe spate gideschisd ventral. Craniul masiv, cu creste osoase mai evidente in regiJnile occipitald gi frontalSla indivizii adulli. Aceste creste permit mdrirea suprafetei de insertie a musculaturii, necesariactivitSlile de sdpare a galeriilor. Din{ii molari sunt de formd prismaticd, lipsili de rdddcini, faptpermite cregterea lor continud. De la aceastd situatie fac exceptie adullii

'de Ctethionomtys

Ondatra. Arvicolidele sunt rdspandite in Eurasia, Africa gi in America Familia este divizatd intrei subfamili i : Lemminae, Arvicolinae, Ellobiinae, care numdrd 26 de genuri gi '143 specii.in fauna Rom6niei existd patru genuri din aceastd familie.

Genul Cleth rio no mys Tilesius, 1 850$oarecele scurmdtor de pidure; Bank voleClethrionomys glareolus (Schreber, 1 780)

Lungimea cap + lrunchi = 8-1 1 cm, coada = 3,8-6 cm; lungimea urechii = 1,2-1 ,5 cm;greutatea corporald = 15-36 g. $oarecele scurmdtor de pddure este de mSrimea unei altespecii de microtide (Microtus arvalis) din tara noastrS. Culoarea blSnii pe spate este rogcatdla adull i gi cu amestec de cenugiu, la juvenil i. Pe laturi le corpului culoarea devine cenugie, intoate stadii le de dezvoltare. Abdomenul gi membrele sunt cenugiu-albicioase. Capul turtit,ochii vizibili, urechile cu marginile rotunjite, clar evidente din blan5. Coada bicolord, acoperitdcu peri scurti, se termind cu un smoc de peri mai lungi, de culoare neagrd

B: Trdiegte in pddurile de foioase, in care predomind fagul, dar gi in cele de conifere. Esteint6lnit de la 600 pdnd la 1800 m altitudine.

H: Se compune din hrana de origine vegetalS gi animaldS: Este solitar, cu excepiia perioadelor de reproducere.R: Are loc de 3-4 ori pe an, din april ie pAni in septembrie. Gestatia dureazd 21 de zile, dupa

care femelele nasc 2-Z pui.L: in l ibertate trdiegte 1 ,5 - 2 ani, iar in captivitate atinge vArsta de trei anr.D: Mamiferele mici carnivore, gerpii 9i pdsdrile rdpitoare.C: Nu are statut de conservare.

54

rp'I

rlntul Arvicola Lacepede, 1799$obolanul de api; Water voleArvicola terrestris Linnaeus, 1 758

I Lungimea cap + trunchi = 13,5-18,3 cm, lungimea cozii = 4,5-8 cm; lungimea urechii =

1J:j,6 cm; greutatea =78-2OO g. Rozdtor de talie mijlocie, cu blana deasd, perii lungi 9imoi. CuloareL generald este cafeniu-inchisd dorsal gi mai deschisd, p6nd la cenugie,

ventral gi pe laturi le corpului. Coada cu peri scu(i gi aspri, abia acoperd inelele de solzi

cornogi, fdri smoc de peri la vArf, iar culoarea este variabilS dorsal 9i mai deschisd pe

partea ventralS. Ochii mici, iar pavil ioanele urechilor pulin vizibile din blan5. Botul trunchiatgi rotunjit, cu vibrize rare gi scurte. Membrele scurte, dar puternice, de culoare cenugle pe

HSR

LDc

fata exterioarS gi albicioasd pe cea interioard.Triiegte de-a iungul cursurilor de apd cu maluri bogate in vegetatie ierboasd. in afara

rAurilor se instaleazd gi in preajma bSltl lor, lacurilor sau iazurilor.Se compune din hrana vegetald gi de origine animald.Trdiegte in famili i de cAte 8-10 indivizi.Are loc din primdvari pAnd toamna; in cazul iernilor blAnde au fost colectate femele gestante

gi in luna februarie. Gestalia dureaza2l de zile, dupd care femelele nasc 2-8 pui.

in stare l iberi trdiesc pAnd la vArsta de trei ani.Mamiferele carnivore gi pdsiri rdpitoare de zi 9i de noapte.Specie protejatd.

()enul Microtus Schrank, '1 798$oarecele subpdmintean; Common pine vole

l. Lungimea cap + trunchi = 7,5-1 0,6 cm; lungimea cozii = 2,2-3,5 cm; lungimea urechii =

0,7-1 ,1 cm, greutatea= 12,5-23,5 g. Este un rozStor de talie micd. Are blana deas5, cu

peri lungi, suOliri 9i moi, de culoare de la brun-inchis pe spate, pAnd la cenugiu-albicioasS,ventral.-Capul'turtit, ochii rotunzi 9i mici, iar urechile ascunse in blan5. Membrele sunt

scurte 9i au c6te cinci pernile elastice pe talp5. Coada este acoperitd uniform cu peri scurli,

de culoare mai inchisd dorsal.

55

HSR

Trdiegte pe terenur i cul t ivate sau cu plante spontane in pal igt i g i gradini Evi ta insmlagt in i le Alunge p6nd la al t i tudini de 600-700 m lgi sapi galer i i in pdm6nt underestun de planteSe compune din hrana vegetal i ( r izomi, rdddcini bulbi boabe 9i seminte).Traiesc in fami l i i de cate 6-8 indiv iz iPer ioada de reproducere are loc numar pr imavara gi vara Gestat ia dureazi t 21 de zt le,

dupd care femelele se retrag in culcugur i pentru a nagte 2-5 pui . in 2-3 generat i i pe anL: in medie trdiesc 18-24 luni.D Pdsdr i le rapi toare 9i mamiferele carnivore.C: Firi statut de conservare.

$oarecele de c6mp; goarecele cu coadd scurti; Common voleMicrotus arvalis (Pallas 1779)

f Lungimeacap+trunchi =8.3-12cm: coada=23-4.0cm: lungimeaurechi i =1.4-1 .5cm,greutatea = 14-519. Blana cu per i scurt i , subt i r i g i moi, de culoare cenugie, cu nuante degalben pe spate gi cenugiu-albic ioasd, ventral . Uni i autor i d ist ing noud mutante de culoaremai interesante. Dintre ele, cele mai f recvente sunt ofer i te de indiv iz i i a lb inogi Botul scurtgi rotunj i t , cu v ibr izele mai mult a lbe gi lungi . Pavi l ioanele urechi lor , v iz ib i le din bland, aufata internd piroasS. Membrele scurte, au gase pernite elastice pe talpd. Coada estescurtd. acoper i td cu solz i mici g i per i aspr i .

B: Trdiegte in terenuri intelenite gl in culturi de ierburi furajere Populali i le din zonele alpine sestabilesc in locuri deschise, fdrd grohotig gi cu vegetatie ierboasi abundentS.

H. Se compune din hrana vegetald (graminee spontane gi cul t ivate) Pe t impul ver i i , hranapoate fi completatd cu insecte 9i larve ale acestora, iar pentru iarnd igi face rezerve in cuib,care pot ajunge chiar 9i la 4 kg.

S: Indiv iz i i mai multor fami l i i a lcdtuiesc coloni i de mdrimi drfer i te [n ani i cu inmult i re in masd.colonii le intrunesc c6te 60-80 de indivizi; in conditi i de suprapopulatie, se omoard intre ei,mai ales mascul i i , iar v ict imele sunt mAncate.

R: Cu exceplia iernii, c6nd are loc doar o incetinire a ritmului de reproducere, se poate spunecd goarecele de camp se reproduce tot t impul anului. Gestatia dureazd 19-21 ztle. dupdcare femelele nasc 3-1 0 pui.

L: in medie trdiesc 18-24 luni.D: Mamiferele carnivore gi pdsdrile rdpitoare.C. Specie protejatd

4A 57

goarecele de pimdnt; Field voleMicrotus agresfts Linnaeus, '1 761

BH

I Lungimea cap + trunchi = 3,3-8,5 cm; lungimea cozii = 2,5-4,6 cm; lungimea urechii = '1 ,3-1,4 cm, greutatea = 2047,6 g. Blana cu perii subliri 9i moi are culoarea cenugie, inamestec cu nuante gdlbui-cafenie pe spate, cu trecere gradatd spre culoarea cenugiu-argintie a pdrti i ventrale. Coada bicolord, mai deschisd ventral decAt dorsal. Corpul robust,gAtul scurt 9i gros. Botul trunchiat, cu vibrize lungi. Ochii gi urechile mici, care intinseanterior abia ating jumdtatea distanlei pAnd la ochi.Zoneleimpddurite, cu umezeald gi vegetalie ierboasi abundenti, maluri de rduri de munte.Se compune din hrana vegetali, iar ocazional consumd diferite insecte (ortoptere 9i

coleoptere)Trdiesc in famili i de cAre 4-6 indivizi, care ocupd acelagi sistem de galeri i.Din prim5vard pAnd toamna, femelele dau nagtere la 34 generali i de pui pe sezon.

Gestatia dureazb 2Q de zlle, dupd care femelele nasc 3-7 pui.Putini indivizi ajung sd treacd prin doud ierni. Rareori depdqesc 1,5 aniMamiferele carnivore, pdsdrile rdpitoare 9i gerpiiSpecie protejatd.

$oarecele de zipadd; Snow voleMicrotus nivalis Martins, 1842

iturriffi

SR

LDc

,+$Iti l

f Lungimeacap+trunchi =1o-14cm; lungimeacozi i=4,7-7,2cm; lungimeaurechi i =1,3-

1,8 cm; greutatea = 35,5-62 g. Este cel mai mare reprezentant al genului Microtus. Blanamoale, cu doud feluri de peri, ugor de recunoscut, cel pulin pe l inia medio-dorsal5.Culoarea pe spate este cenugiu- fumurie, cu nuanle brun-oliv. Coada cu peri scu(i 9i rari,albiciogi. Botul t ipic microtidelor, gros 9i trunchiat.

B: in defrigdri gi pigune alpind, cu graminee inalte, cu substrat stAncos, av6nd sistemul degalerii gi culcugul sub pietre.

H. Se compune din hrand vegetals Pentru iarnd igi adund frunze de graminee. OcazionalmdnAnci 9i cadavre

S: Alcdtuiesc colonii, cu indivizi proveni{i din mai multe famili i .R: Reproducerea are loc numai primdvara 9i vara. Gestatia dureazd 21 de ztle, dupit

femelele nasc 2-4 ou.L: in medie t rd iegte 2 ani .D: Mamiferele carnivore, pdsiri le rdpitoare de zi 9i de noapte gi omul.C: Specie protejatd.

$oarecele rdsiritean de camp; Sibling voleM ic rotu s rossiaemerid iona I is Oqnev. 1 924

I Lungimea cap + trunchi = 9,' l- '1 1,5 cm; lungimea cozii = 3,4-4,5 cm; lungimea urecfttt0,9-1 ,5 cm; greutatea = 13-29 g. Blana, asemendtoare cu a speciei M. subterraneus, datcoada gi tarsul sunt mai lungi. Culoarea blSnii este mai deschisS, cu nuanle gdlbuiMdsurdtorile craniene sunt mai mari decAt la M. subterraneus. intre buclele de smaltanterioari 9i cea posterioari existd trei triunghiuri de smal!, bine conturate.

B Pajigti gi mldgtiniri din zona alpind, fdrd a dep5gi l imita superioarS a pddurilor.H. Se compune din hrana vegetald (ierburi, frunze, lSstari, seminle de graminee spontane 9i

boabe).S ln mici coloni i fami l ia ld.R. imperecherile au loc in mai-septembrie. Dupd trei siptamAni de gestalie se nasc doar 2-3

pui golagi, cu pleoapele l ipite pentru primele ' l 0 zile de viald.L In medie trdiesc '1 8 luni.D Mamiferele carnivore, pdsdrile rdpitoare de noapte 9i omul.C Specie protejatd.

Genul Ondatra Link, 1795Bizamul; MuskratOndatra zibethicus Linnaeus. 1766

l. Lungimea cap + trunchi = 26-34 cm; lungimea cozii = 21-28 cm, lungimea urechii = 2-2,7cm; greutatea = 0,75-1,7 kg. Este un microtid originar din Canada, cu o foarte largdrispAndire actualS in lume. Blana groasd, cu spicul alcdtuit din peri lungi, moi gi luciogi, deculoare cafeniu-inchisd sau inspicatd cu negru pe spate gi cenugiu-cafenie pe abdomen.Capul mic in raport cu trunchiul lung. Botul scurt gi gros, cu mustali lungi. Ochii mici girotunzi, iar urechile ascunse in intregime in blani. Coada turtitd lateral, solzoasS, cu perilungi. Membrele anterioare scurte gi mai subliri dec6t cele posterioare.

B: Trdiegte pe lAngd apele stdtdtoare sau lin curg5toare, prefer6nd locurile ml5gtinoase,bogate in vegetatie ierboasd. igi sapd galeri i in malurile bdll i lor, rAurilor gi canalelor, iar peterenurile cu bSlti intinse igi construiegte un fel de colibe, amplasate pe apd sau pe plaur

H: Se compune din hrana vegetald 9i de origine animald.S: in perioada de cregtere a puilor, trdiesc in famili i .R: Din luna martie pAnd in octombrie, femelele dau nagtere la 3-4 generali i de pui pe sezon.

Gestalia dureazd2l-23 de zile, dupd care femelele nasc2-14 pui. Aldptarea dureazd 130de zi le.

L: in medie trdiesc 3-5 ani gi numai in mod exceplional ating vArsta de 10 ani.D: Mamiferele carnivore de talie mici gi mij locie 9i pdsdrile rdpitoare.C: Specie protejatd.

Lungimea cap + {1un6l ' l i = 9-1 1 cm; lungimea cozi i=3,5-5,2 cm; lungimea urechi i =1,3 cm, greutatea = 18-50 g. Blana cu peri lungi, zbArlit i gi moi, de culoare maidecAt la M. arvalis. Pe partea dorsald a corpului, este cafeniu-vezuie si doar insoicatd cunegru. Partea ventrald este argintie sau cenugiu-verzui-gdlbuie. Trecerea de ladorsald la cea ventral5 se face gradat. Membrele au fala superioari de culoare cenugiu-inchisd, iar cea inferioard mai deschisS, sau cel mult fumurie. Botul ugor alunglt, ochiielipsoidali, alungil i antero-posterior. Vdrful cozii nu se termind cu smoc, dar latineri perii din aceastd zond sunt ceva mai lunoi decAt oe restul cozii.

B: Locuri deschise, dar cu bogat invelig vegetal, ierbos, de tipul gramineelor spontanechiar rogoz, stuf, papurS.

H: Se compune din hrana vggetal5 (ierburi, frunze, lSstari, p5(ile subterane ale plantelor giseminle).

S: Trdiesc in famili i de 6-8 indivizi.R: imperecherile au loc primdvara gi vara. Gestatia dureazd 2O de zile, dupd care femelele

nasc 3-8 oui.L: in medie trdiesc 2-3 ant.D: Mamiferele carnivore gi pisdrile ripitoare de noapte.C: Nu are statut de conservare.

$oarecele de Tatra; Tatra voleMicrotus tatricus Kratochvil. 1 952

,' ' '"'m-".'--'' jr-

,)

58

Famil ia MuridaoOtt l t t t t t t l r r : r , l r t r ; l r rn l l r ( ) : i { [u l ) r f t r rozatoare, cunoscute sub numele de Soareci

r , ;o l r r r l ; l r Ar t l , r l r r ! nrr , r ' , , r r r r r ;hrr : r r : r :or pr l a lungi t , botul ascul i t , pavi l ioanele urechi lor g ir r ' l , r l tv t r r . r r | ( : r . l { l , t l l . ln l . l r , r lcr ; ; r l ; r r r r r ; i tatedinlungimeacap+trunchi esteacopef i tdder.r I r , r , t l . r , , . r . , , r ' , t , o l r , , r . r vr , r r rckr l r . 'de solz i epidermici . Membrele sunt pentadact i lel ' l , r r l . r r . r r , , , l r ' 111rr l . r r r r ur r ru ln; i t var iabi l de tubercul i sau oerni te.

Mtt t t r l . l r " , " r , 'nr ,11 r : ; r grrrrr t r o deosebi td facul tate de a se adapta la condi t i i le di fer i terr ' i , l rr l rr ' , .r l ' r rr lr o |rrolr lrr :r l i r t t : crescutS. Sunt rozdtoare terestre, capabile sd-gi sape galeri i ,I ' r r l r . r l . r r . r r r r . r r l ) ( ) r | (1;rr r rLrauadaptdr i specialelaviafaacvat icS.Trdiescingrupur i mai multrr . r r ; ' r r l r r I n lnr ' r ( ) i rso al caror nucleu este fami l ia, dar existd $i speCi i a i cdror indiv iz i I, , l r l , r r r i ; , ' r r l i r l r ( isc ' i r tcampuri deschise, cul t ivatesauinierbate, pemalur i leapelorgi ' inpddur i

M,rr r,,r nrrlorttate a specii lor sunt ddundtoare, producand pagube culturi lor, plantat1.1,",111 '11', lrrrdurilor, gospoddrii lor. DegradeazS gi distrug ailmente, texti le, hArtie gi carto€rrrrIrlrozrlr: le cu un asemenea profi l. Sunt purtdtoare gi transmildtoare de agenti patogenilx ) l l ) rovoca maladi i grave omului g i animalelor domest ice.

l ldspandirea naturald a muridelor se intinde in Europa, Asia, la sud de Cercul Polar,Alrica l ipsind in Madagascar. in Europa se intalnesc reprezentanti numai din subfamMurinae [n fauna RomAniei existd patru genuri gi opt specii

Genul Micromys Dehne, 1841.$oarecele pit ic; Harvest mouseMicromys minutus Pallas, 1771

f: Lungimea cap + f runshl = 4,7-7,5 cm; coada = 4,8-7,8 cm; lungimea urechi i = 0,7-1 cm;greutatea=5-7(1O)g Aretal iamai micddecAtgoareceledecasd,botul mai put inalungi t ,urechile scunde, rotunjite, ies pulin din blan5. Un pliu tegumentar de formd triunghiulariacoperd in mare parte deschiderea canalului auditiv extern. Coada este prehensilS giacoperita de 120-150 de inele de solzi epidermici. Membrele sunt scurte 9i subliri. Blanaeste cafeniu-rogcati sau cafeniu-gdlbuie, cu tonuri mai intunecate pe spate 9i portocali ipe laturi le corpului, iar de culoare albd sau alb-gSlbuie pe partea ventralS. Linia dedemarcare de pe flancuri este evidentS.

B: Preferd stufdrigurile, ierburile inalte gi dese, terenuri cultivate cu cereale de la alt itudinijoase, de obicei in apropierea unei mlagtini sau a unui curs de apd

H: Se compune din hrana vegetalS (semin!e, fructe, pdrli le verzi ale plantelor) gi animald(insecte).Trdiesc in famili i de c6te 4-6 indivizi.Din luna april ie-septembrie, perioadd in care o femeld dd nagtere la 2-3 generati i de puiGestatia dureazd 21 zile, dupd care se nasc 4-€ pui.

L: in medie tri iegte cel mult 18 luniD: Mamiferele carnivore de talie micd 9i mij locie, pdsiri le rdpitoare de zi gi de noapteC: Specie protejatd.

OU

S:R:

r ;rrnul Apodemus Kaup, 1829goarecele de pidure; Wood mouseApodemus sylvaticus Linnaeus, 1 758

I Lungimea cap + trunchi = 7,3-1O cm, coada = 7-10 cm; lungimea urechii = 1,4-1 ,7 cm,greutatea = 17-38 g. Are talia ceva mai mici decAt goarecele gulerat, cu care seaseamdnd foarte mult. Botul este alungit, ochii proeminenli, urechile mari. Coada, cu maiputin de 180 de solzi, este de reguld mai scurtd dec6t lungimea cap + trunchi, uneori f i indegalS cu aceasta. Culoarea bldnii este cenugiu-cafenie, mai pulin rogcat5, pe mijloculspatelui. Partea ventralS a corpului este cenugiu-albicioasd. Pe piept existd uneori o patdmic5, galbend, dispusd longitudinal 9i nu extinsd transversal.

B Este frecvent intAlnit in pidurile de foioase gi mixte, in terenurile deschise, cu tufiguri,cultivate sau intelenite Urcd prin tdieturi le pidurilor, p6nd in zona alpine.

H Consumd hrand de origine vegetale gi animald. Uneori atacd 9i pui de pdsdrele 9i chiar derozeloare.

S Trdiesc in famili i de cAte 6-8 indivizi.R Perioada de reproducere tine din martie p6ni in octombrie. Gestatia dureazd 21-23 zlle,

duod care se nasc 2-9 oui.L Trdiegte in medie doi aniD Mamiferele carnivore, pdsSrile rdpitoare de zi 9i de noapteC: Nu are statut de conservare.

$oarecele gulerat; Yellow necked mouseApodem us flavicol I is Melchior, 1 834

ffi

Lungimea cap + fpun6hi = 9-12 cm; coada = 8,6-12,5 cm; lungimea urechii = 1,5-2 cm,greutatea = 20-55 g. Blana este moale gi deasd, cu peri mai lungi pe spate. Este deculoare cafenie pe spate, cu nuanle gdlbui pe flancuri gi alb-argintie pe partea ventrald.Baza perilor, de pe spate gi abdomen, este cenugiu-ardezie. Linia de demarcare, intrecafeniul strdlucitor al pirt i i dorsale 9i albul pur al pd(ii ventrale, este mai evidentd decat lacelelalte specii ale genului, existente in fauna RomAniei. In regiunea pectoralS existd o

61

pate galbend, intinsd in sens transversal, intre membrele anterioare, ce formeazd un gulerla baza gAtului. Coada este acoperitd de peri scu(i gi rari, ce lasd sd se vadd printre eicele 180-200 giruri iransversale de solzi epidermici. Botul este alungit, iar urechile suntmari gi rotunjite, acoperite de peri mai lungi in lumdtatea lor bazald Ochii sunt proeminentiVibrizele negre gi albe sunt lungi. Membrele posterioare sunt mai robuste decdt celeanterioare.

B: Populepzd pddurile compacte gi mai umede de la ges, deal gi munte, de foioase giconifere. Urcd pAnd la2OOO m altitudine.

H: Consumi hrand de origine vegetalS (seminlele gi fructele multor specii de planteierboase).

S: Trdiesc in famili i de 4-6 indivizi intr-un sistem comun de galeri i.R: Perioada de reproducere tine din martie pAnd in octombrie. Gestatia dureazd 23 de zlle. O

femeld poate da nagtere Ia 2-7 pui, in 2-4 generatii pe an.L: ln medie trdiegte 1,5-2 aniD: Pdsdrile rdpitoare de noapte gi de zi gi unele mamifere carnivore.C: Nu are statut de ocrotire.

$obolanul de cimp; Striped field mouseApodemus agrarius Pallas, 1778

SR

LDc

Gestafia dureaz\2l ztle, dupFt

f: Lungimea cap + frunsl't i = 8,1-11 cm; coada = 6-9,8 cm; lungimea urechii = 1-1 ,4 cm,greutatea = 18-30 g. Culoarea bldnii este cenugiu-castanie, cu nuante rogcate sau degalben-lutos pe spate gi cenugiu-albicioasd pe partea ventralS gi pe cea internd amembrelor Pe linia median-dorsald a corpului se intinde o dungi neagrS, de la ceafdp6nd la baza cozii, sau aproape de aceasta. Coada bicolord gi acoperiti cu peri scu(i girari, las6 sd se intrevade 120-150 inele de solzi epidermici. Ochii sunt putin mai mici dec6tla alte specii ale genului. Pavil loanele urechilor, intinse anterior, nu ating ochii. Vibrizelesunt de culoare cenugie.

B: PopuleazS habitatele umede de pe lAngi malurile apelor cu vegetalie bogatd gi zdvoaie,insd pitrunde 9i in pdduri sau terenuri cultivate.

H: Consumd at6t hrand vegetald c6t 9i de origine animald.S: Formeazd mici colonil de 4-6 indivizi, din membrii aceleiagi famili i .R: Perioada de reproducere tine din martie p6nd in octombrie, perioad5 in care o femeld dd

na$tere la 2-3 generati i de pui. Gestatia dureazd2l-23 de zile, dupi care femelele nasc4-9 oui.

L: in medie trdiegte doi aniD: Mamiferelor carnivore de talie micd 9i mij locie 9i pasiri le rdpitoare de zi 9i de noapte.C: Nu are statut de conservare.

f Lungimea cap + fpun651 = 15,5-1 9 cm; coada = 17-22 cm; lungimea urechii = 2,2-2,4 cm',greutatea = 150-'1 80 g Are talia mai micd decAt gobolanul-cenugiu. Coada mai lungd sauegald cu lungimea corpului este acoperitd de peri rari, unicolori, ce lasd sd se intrevaddcele 200-260 de inele de solzi epidermici. Pavil ioanele urechilor sunt mari, subtiri gipergamentoase; intinse inainte, ating sau depSgesc unghiul posterior al ochiului. Vibrizelesunt lungi. Blana prezinti variati i individuale de culoare Pe fata dorsalS a corpului dominitonuri de cenugiu-cafeniu, cenugiu-negru, baza perilor f i ind insd cenugie, iar pe abdomen,

$oarecele mic de pidure; Pygmy field mouseApodemus uralensis Pallas, '1 81 1

W

f Lungimeacap+{lunshi =7,3-9,8cm; coada=6,7-8,5cm; lungimeaurechi i =1,1-1 ,4cm,greutatea = 12,5-27 g Este specia cea mai micd a genului. Are talia goarecelui de cas5,urechile micl, iar labele mai scurte gr mai subtiri dec6t la goarecele de pddure Coadabicolord gi mai scurtd decAt lungimea corpului. Blana este cenugiu-cafenie pe spate gi peflancuri, fdrd nuante rogcate sau gdlbui Partea ventralS este cenugiu-cafenie. Nu prezintdp3td galbeni in regiunea pectoralS

B: Int6lnit ?n zonele de step5, a fost semnalat gi in regiuni montane, la 800-1000 m altitudine.Preferd terenurile inierbate, c6mpuile cultivate cu cereale gi plante furajer6 perene

H Consumi seminfele plantelor spontane gi boabe de cereale, dar gi rAme, larve gi adulti dernsecte.Trdiesc in famili i de 4-6 indivizi.Sezonul de reproducere tine din martie pirnd in octombriecare se nasc 3-9 oui.Durata de viatd este de numai 18 luniPdsdrile rdpitoare de noapte gi micile mamifere carntvore.Nu are statut de ocrotire

Genul Rattus Fischer, 1803$obolanul negru; Black rat; Ship ratRattus raftus Linnaeus, '1 758

62 OJ

blana este cenugiu-mdslinie, cenugiu-gdlbuie, alb-gSlbuie sau alb5. Tocmaivarialiei largi de culoare, l inia de demarcare intre culoarea spatelui 9i a abdomenuluidistinctd la unele forme, iar la altele este gtearsd.

B: Se intAlnegte in construcli i vechi, magazii, locuinle, poduri gi mansarde. Este mai fin oragele portuare. Existd gi populali i sSlbatice, care trdiesc laliziera pddurilor, in plantali ide salcAmi 9i sSlc i i de pe malul Dundr i i .

H: Este un rozdtor omnivor, foarte vorace, care consumd orice substantd organicS, iar in l ipsdde hrani se manifestd canibalismul Consumd cereale din cdrmp 9i din depozite, fructe,carne, brdnzeturi, unt, sdpun, hdrtie, f ibre texti le, degeuri menajere, oud gi pui de pdsdri.

S: Trdiesc in mici colonii, de cAte 6-8 indivizi.R: Se reproduce tot t impul anului. O femeld nagte de 5-6 ori pe an, cAte 4-'1 0 pui. Gestatia

dureazd 21-23 zileL: in medie tr6iegte trei ani.D. Mamiferele carnivore gi pdsdrile rdpitoare.C: Nu are statut de ocrotire.

$obolanul cenugiu; Brown ratRattus norvegicus Berkenhout, 1 769

( ;enul Mus Linnaeus, '1 758goarecele de casi; Eastern house mouseMus musculus Linnaeus. 1758

I Lungimea cap + {punsfr i=7-9,5 cm; coada = 5,5-8,6 cm; lungimea. urechi i = 1-1 ,5 cm;greutatea = 10-20 g. Este un rozdtor mic, zvelt, cu urechile subliri, rotunjite gi mai micidecAt la goarecele de pddure. Are labe scurte gi subliri. Coada este bicolord, de dimensiunivariabile, dar mai scurtd decAt lungimea corpului, este acoperitd de peri scurli Numdrulinelelor de solzi variazd intre 150-1 90. Blana este moale, cu peri f ini gi scu(i. Culoarea pespate este cenugie, cenugiu-cafenie cu nuanle mai intunecate pe spate decAi pe pdrli lelaterale. Partea ventralS a corpului este mai deschisd, cenugiu-albicioasa.

B Se addpostegte in gospoddrii le umane, in tot felul de construcli i ' industriale, silozuri,depozite de furaje, de produse alimentare gi texti le. In sezonul cald o parte dintre indivizimigreazd in cAmpuri deschise, cultivate sau inlelenite , fdrd a ierna insd acolo.

H Se poate spune cd este omnivor. Consumd insd cu precidere boabe de cereale.S Trdiesc in famili i de 8-'1 0 indivizi, rareori se intAlnesc indivizi izolaliR Se reproduce tot t impul anului Gestatia dureazd20-21 de zile Femela nagte de 6-7 ori

pe an, cdte 3-1 0 pui.L in medie trdiegte un an gi jumatate.D Cad pradd pisicilor gi cAinilor. Mamiferele carnivore de talie micd 9i de pdsdrile ripitoare de

noaote.C. Nu are statut de conservare.

goarecele de miguni; Steppe mouseMus spicilegus Petenyi, '1 882

l: Lungimea cap + trunchi = 7-9 cm; coada = 5,2-B cm; lungimea urechii = 0,9-1 ,4 cm,greutatea = 9-2Og. Un rozdtor de talie mic5, zvelt, cu urechile subliri gi rotunjite, botulascutit, labele membrelor scurte 9i subliri Coada mai micd decAt lungimea corpului,acoperitd de peri scurli gi inele de solzi al cdror numdr este variabil Blana este cafeniu-

f: Lungimea cap + {run6hi = 19-26 cm; coada = 16-21 cm; lungimea urechii = 1,6-2 cm',greutatea = 20W45O g. Se deosebegte de cel negru prin talia sa mai robustd 9i coada maiscurtd decAt lungimea corpului. Coada este groasd, cu peri rari, bicolorS, inchisd pe falasuperioard gi mai deschisd pe cea inferioar5, acoperit i de '160-200 inele de solziepidermici. Pavil ioanele urechilor sunt mai scurte decAt la soecia orecedentS: intinseanterior, nu ating unghiul posterior al ochiului. Vibrizele sunt lungi. Labele posterioare suntlate, groase. Blana este mai asprd decAt la Rattus raffus. Se observS o varialie individualdin ceea ce privegte coloritul bldnii. Partea superioard a corpului este brun-gdlbuie-ocru,uneori cu tonuri rogcate gi adeseori punctatd cu negru. Baza perilor este cenugie. Parteaventrald este de un alb-murdar, cu nuante cenugii, datoritd culori i cenugii de la bazaperilor, sau cu tentd gSlbuie. Pe piept, intre membrele anterioare, existi o dungd de perialbi. Linia de demarcare nu este prea evidentS. Fala internd a membrelor este alb-g5lbuie.

B: Ocupd pivnilele 9i depozitele alimentare ale gospodSrii lor, magazii, abatoare, mdceldrii,combinate de cregterea porcilor gi pdsdrilor Se poate insi stabil i pe sub stivele de lemne,stogurile de pdioase, cdpi{ele de leguminoase 9i graminee.

H: Este un rozdtor omnivor, consumd atdt hrand vegetald, cdt gi animalS. CAnd hrana nu estesuficientS, consumd proprii lor pui.

S: Trdiesc in famili i de 4-6 indivizi.R: Se reproduc tot timpul anului. Gestatia dureazd2l-24 zile, dupd care femelele nasc 5-10 pui.L: in medie tri iegte 3-4 ani.D: Mamiferele carnivore gi pdsdrile rdpitoare.C: Nu are statut de ocrotire.

64 OJ

Cuprinde rozdtoare adaptate morfologic Ai fiziologic la viata subteranS. Au corpul rccilindric, capul lat, turtit dorso-ventral; terminat cu un bot scurt gi rotunjit. intre narine gi

cenugre pe spate, cu nuanle de ocru pe laturi. Pe partea ventralS, culoarea variazd decenugiu-albicios, pdni la crem. Perii de pe labele membrelor sunt albiciogi.

B: Trdiegte in zone de stepa, campuri deschise, cultivate sau intelenite.l iAera pidurii.pdnd la 600-700 m altitudine

H: consumd fructele gi seminlele diferitelor specii de plante ierboase 9i insecte.S: Pentru iarnd alcdtuiesc migune in care se adund j2-j4 indivizi.R: Trdind in c6mp, reproducerea inceteazd in timpul iernii in restul anului. femelele oot

5-€ generalii pe an. Gestalia dureazd 3 siptimAni, dupd care se nasc 3-9 pui.L: ln condil i i naturale trdiegte 12-1 8 luni, iar in captivitate poate depdgi doi ani.D: Mamiferele carnivore de talie micd gi pdsdrile rdpitoare de noapte gi de zi.C: Nu are statut de ocrotire.

Familia Spalacidae

L In medie trdiegte 3-4 ani.D Mamiferele carnivore gi unele pisiri rdpitoareC Specie protejatS.

Orbetele mare; Balkan mole ratSpalax graecus Nehring, '1 898

l Lungimea cap + trunchi = 19-26 cm; greutatea corpului = 200-450 g. De obicei mai maredecAt Spa/ax leucodon, cu corpul alungit, cilindric, capul comprimat dorso-ventral, botulscurt gi rotunjit. Pernila nazald pigmentatd cu negru. Ochii atrofiali sunt acoperili de pieleCuta tegumentari ce mdrginegte deschiderea conductului auditiv este mai proeminentddec6t la specia precedentd. Blana moale, deasi, este de culoare cenugie cu nuantegSlbui. Baza perilor apare cenugiu intunecatS, iar v6rfuri le sunt gSlbui at€rt pe parteadorsald a corpului, c6t gi pe cea ventrale.

B Populeazd biotopi de step5, islazurile, terenurile inlelenite gi mai pulin cultivate, poienilepidurilor rare, in apropierea l izierelor. Construiesc galeri i subterane cu numeroase culoaresuperficiale gi profunde al cdror diametru este de 8-1 0 cm.

H. Consumd p5(ile subterane ale plantelor, tuberculi, r izomi, bulbi, rdddcini dar 9i tulpinileplantelor pe care le releazd gi le trag apoi in galerie.

S: Trdiesc solitari, cu exceptia perioadei de reproducereR: Perioada de reproducere l ine din noiembrie pind in ianuarie Gestatia dureazd 30 de zile.

Femelele nasc odatd pe an, cAte 24 pui golagi gi neputinciogi.L. in medie trdiegte 3-4 ani.D Mamiferele carnivore gi unele pdsdri rdpitoare.C: Specie protejatd.

Familia ZapodidaeSunt rozdtoare mici, cu aspect de goareci (murine), cu bot alungit, urechi scurte gi ochi

relativ mici. Buza superioardfdrd despicdturd verticalS Membrele posterioare mai lungi decAtcele anterioare. Sola plantard cu c6te cinci tuberculi, normal dezvoltali. Coada este sublire 9imai lung6 decAt corpul. Blana are peri scurji 9i moi Populeazd pddurile luminoase, stepeleinierbate, pSgunile, regiunile mldgtinoase. Genul Sicisfa din aceastd familie are 12-14 speciicu rdspAndire in centrul, estul gi nordul Europei, partea centralS gi esticd a Asiei gi in Americade Nord.

in fauna RomAniei existd acest gen, cu doui specii.

urechilor prezintd c6te un gir de peri rigizi, pe fiecare laturi a capului, probabil cu rolPavil ioanele urechilor sunt rudimentare, reduse la o cutd tegumentard ascunsd in bland.sunt acoperiti de tegument. Coada este foarte scurtd sau absentd. Membrelepentadacti le gi subegale. Labele anterioare sunt mai scurte, cu polexul redus si cu ohmoderat dezvoltate. Labele posterioare sunt mai lungi iar degetele l l, l l l , lV sunt ce'iemari. Blana este moale, mdtbsoasd, cu perii scurti. Culoarea dominantd este cenusiardezie, mai uniformd pe partea ventral5 gi cu nuante de galben-rogcat pe panea supera coroului.

Genul Spa/ax, GUldenstaedt, 1770Orbetele mic; Lesser mole ratSpalax leucodon Nordmann, 1840

l: Lungimea cap + trunchi= 19-23 cm; greutatea corpului = 180-230 g. Corpul cil indric, cucapul turtit dorso-ventral. Botul scurt 9i rotunjit. Ochii nu sunt vizibil i la exterior f i indacoperit i de piele. Deschiderea conductului auditiv este mici gi mirginitd de o cutdtegumentard scurtS ce rezultl din reducerea pavilionului extern al urechii. Vibrizele suntpulin numeroase gi relativ scurte, frecvent nu depSgesc 1 cm lungime. Pe fiecare laturi acapului prezintd girurl de peri rigizi, scu(i gi albiciogi, ce pornesc din dreptul pernilei nazale

_ ! se opresc la jumdtatea distantei narind-ureche. Blana este foarte moale 9i f ind.'B: Este o specie caracteristicd zonei de step5. Preferd terenurile intelenite. solurile afanate cu

vegeta!ie ierboasi abundentS.H: Consumi rdddcini, rizomi, bulbi, tuberculi gi pdrti le verzi ale plantelors: Trdiegte solitar, dar in interiorul arealului au fost semnalate qi colonii.R: lmperecherile au loc in perioada februarie-martie gi nu mai tArziu de luna iulie. Gestatia

dureazd 30 zile, dupd care femelele nasc 2-5 oui.

66

BHSR

Genul Srcista Gray,1827$oarecele de mesteacan; Northern birch mouseSrcista betulina Pallas 1779

Lungimea cap + t runchi = 5,8-7,0 mm; ! lungimea cozi i = B 0-1 0 5 cm. lungimea urechi i =0,73-0,75 cm; greutatea = 7-B g Este un rozdtor de talie micd, coada mai lunga decatcorpul, acoperitd cu peri rari, ce lasd sa se vadd inelele de solzi epidermici. Urechile suntmici 9i rotunjite. Membrele inegale, cele posterioare sunt aproape de dou6 ori mar lungidecat cele anterioare. f i ind adaptate pentru deplasarea prin salturi. Blana are o culoaregalbui*castanre, cu amestec de peri negri pe spate. O dungd neagrb se intincle pe l iniamedjo-dorsald a corpului, de la ceafa pana la baza cozii. Ea este mai latd la nivelulcapului, avand aspectul de patd. Pe partea ventralS a corpului, culoarea este qalben-albic ioasa.Padurile de mesteacdn. dar 9i cu pini. in locuri umede gi acoperite cu graminee spontaneConsumd hrand vegetalS, insecte gi artropodeCu exceptia perioadei de reproducere, trdiesc izolati.lmperecherile au loc primdvara. dupd trezirea din hibernare. Gestatia dureazd patru

saptamdni, dupd care femelele nasc 3-7 pui golagrL ln medie t ra iegte 3 ani 9 i 4 luniD. Pasarile rdpitoare de noapte gi mamiferele carnivore.C: Specie protejata

$oarecele de stepd; Southern birch mouseSrcisfa subtil is Pallas 1733

Lungimea cap + t runchi = 56-72 mm; coada = 71,5-93.5 mm; lungimea urechi i = 1O-14mm; greutatea = 7-12 g. Are mdrimea goarecelui-de-casd, dar are coada mai lunga decdtcorpul. Urechile sunt putin mai mari decat la goarecele sdritor cle padure Membreleposterioare mai lungi decat cele anterioare, f i ind adaptate pentru deplasarea prin salturi.Blana este cenugiu-gSlbuie pe partea dorsald a corpului La majoritatea indivizilor. pe l iniamedio-dorsalS existd o dunga neagrd. de 15 mm latime, ' intre ceafd $i baza cozii. De o

68 69

parte gi de al ta a dungi i negre 9i paralel cu ea, se dist ing dungi ' i r r1. ; t rskr ( l l r r I r i r , !deschisd, care se intercaleazi cu dungi inchise, mai pronunlate in jumdtateir po:;lrrr)iuir ircorpului. Ventral culoarea este de culoare mai deschisS, chiar albicioasa.

U Preferi stepele gi poienile, islazurile gi marginile de drumuri dintre terenurile culttvirtn r.,tpdduri. Trdiegte in galeri i subterane, abandonate de alte mamifere sipdtoare.Consumi hranS de origine vegetalS (plante spontane gi cultivate - seminle 9i boabe dtrcereale) 9i animald (insecte, arahnide).imperecherile au loc primdvara, dupd trezirea din hibernare. Gestatia dureazd 25-28 ztle,dup6 care femelele nasc 4-€ pui golagi.

L in medie trdiegte 3,5 ani.D Pdsdrile rdpitoare. mamiferele carnivore 5i omul.C Specie protejat5

Familia MyocastoridaeRozitoarele incluse in aceastd familie au corpul robust, lungimea cap + {pun6hi depSgind

400 mm, coada peste 250 mm, iargreutaieaintre 7-1 0 kg. Blana este dease gi moale Ochiigi pavil ioanele urechilor suni mici. La miocastoride, dinli i sunt f ird cregtere continu6, ceea cereprezintd o deosebire fa!5 de reprezentanli i capromiidelor, la care dinti i cresc continuuCoada este lungd 9i solzoasd, acoperitd cu peri scurli 9i rari Membrele sunt scurte gi cugheare puternice. Cele posterioare sunt mai lungi decAt cele anterioare, av6nd primele patrudegete unite de o membrand interdigitald. Ultimul deget este l iber. La membrele anterioare,primul deget este redus. Triiesc de-a lungul apelor 9i in zone mldgtinoase, cu vegeta{iebogatd. Sapd vizuini in maluri sau construiesc culcuguri. De la acestea, fac poteci dispuseradiar. orintre ierburi.

Singura specie a familiei esle Myocastor coypus, care se intAlnegte gi in fauna Rom6niei.

Genul Myocastor Kerr, 17 92Nutria; CoypuMyocastor coypus Molina, 1782

l Lungimea cap + {puns6i = 4G-63 cm; coada = 30-45 cm; lungimea urechii = 2,5-3,0 cm;greutatea = 6-1 0 kg, maximum 14 kg. Sunt rozdtoare mari, avAnd blana cu peri de conturgrogi, lungi gi aspri, sub care se gdsegte puful des, sublire gi moale. Acesta din urmd estede culoare cenugie, iar spicul cafeniu-inchis sau rogcat, cu nuanle gSlbui. Pe abdomenblana este alb-gdlbuie. Capul masiv, botul gros gi trunchiat, prevdzut cu vibrize lungi lnraport cu mdrimea capului, ochii sunt mici. Pavil ioanele urechilor abia vizibile din bland.Coada conicS, musculoasd, cu solzi cornogi gi cu peri rari. Membrele anterioare au patrudegete dezvoltate, ult imul este insd foarte mult redus. La membrele posterioare numaidegetul V este l iber, celelalte fi ind unite printr-o palmurd.

B: Trdiegte de-a lungul rAurilor, pe lAngd b5l!i gi lacuri din zonele de ges gi deal, unde existivegetatie acvaticd bogatd

H

:i

l {

Oott : ; t t t t r ; r lu;rrr ; r r l r : ( ) r r ( l r ro vcr;c l l r l l r (p l i t r t le acvat ice, r izomi de stuf , p lante de cul turd),I r ro l i l ' . , l r , r l r , ,1; r , r r l r r I ( r , l r r r : ; rp l rvr l ; r lc ool lsutna morcovi , salatd verde, varzd, porumbl i l t r l , r

l , r r r l ' . . l r l . r r r , . r i , r r l r , r r r , ' , r r r ; r r r r r r r l l r r r r<lrv iz i la un loc, fdrd a alc i tu i un grup st fucturat .l \ r r , l r r r l rq l r r l r r r ' , r r l , r r r r r l r r r ( )csl i r l r i rdureazdl2T- l3Sdezi le.Femelelenascde2-3or i, l r r . r l r ! / , lO tr l l l

I r r ' .1.1, , l r l r . r , r l r . r t r - , ; l r l , tJ i lnr , rar incapt iv i tatepoatedepdgi lOaniM,rrrrr l l r l | , ( , l l tv() lo, gr i rsar i le rdpi toare gi omul.i r1 r ' r 1r , I r t { ) l r ' l ; t l ; I

ORDINUL CETACEEA

Mamifere acvatice, rdspAndite in toate mdrile gi oceanele. Au dentil ie homodontd sauhelerodontd. Au pielea l ipsitd de pdr. Ordinul cuprinde cele mai mari animale actuale. Auformd hidrodinamicS. Membrele anterioare sunt transformate in inotdtoare, iar membreleposterioare l ipsesc. Organul de innot este coada musculoasS, puternicS, foarte mobild gitermtnatd cu doi lobi membranogi pe laturi Prezintd un strat gros de grdsime, cu rol inmentinerea temperaturii constante a corpului de 39-40"C. Majoritatea specii lor de delfinitrdiesc in grupuri Uneori, intre indivizii grupurilof se formeazd o ierarhie ce se pdstreazd incSlStorii le pentru cdutarea gi capturarea hranei sau de migratie Se cunosc 70 de specii dedelfini, grupate in gase famili i . Toate cetaceele se hranesc aproape exclusiv cu hrand vie.Specii le mari, cu fanoane, consumA animale pelagice minuscule, in special crevete gipteropode, iar specii le mici sunt exclusiv prdddtoare. Hrana acestora constS dln pegti gicefalopode.

Cetaceele produc anumite sunete care sunt folosite ca semnale acustice pentru a reperalocurile, obstacolele gi corpurile in migcare din apa.

In Marea NeagrS, mamiferele marine sunt reprezentate de trei specii de delfini, incadratein doi familii: Delphinidae, cu doud specii Delphninus delphis ssp. ponficus gi lursiopstruncatus ssp. ponlicus gi Phocoenidae, cu o specie: Phocoena phocoena ssp. relicta.

Famil ia DelphinidaeEste o familie bogatd in genuri gi specii. Forma capului variazd, de la cea alungitd,

terminatd cu un plisc, pAnd la cea rotundd 9i indesatS. Sunt animale ihtiofage 9i carnivore. Auinstinctul gregar foarte bine dezvoltat, sunt sociabile gi intreprind migrati i mari.

Genul Delphrnus Linnaeus, 1758Delfinul comun; Common dolphinDelphinus delphis Linnaeus, 1758

I

l )( ;

LDc

I At inge 175 cm masculul g i 160 cm femela 9i o greutate corporald de 135 kg l ' t l . ' t t r l , r ' l t t45 dinl i conic i , pe jumdtate de maxi lar . Rostrul are 10-20 cm. Este colorat , cu ut t t l tor l r ' l r l .

clepsidrd pe parti le laterale. Spatele este gri inchis spre negru de la vArful capultlt :;1rtlcoadd, inchizdndu-se intr-un V pe ambele pdrti sub inotdtoarea dorsald. Pdrti le latt:rrrlt:sunt alb-gri in spatele inotdtoarei dorsale gi alb-bronz in fala inotitoarei dorsalt:Abdomenul este alb. in jurul ochilor se g5sesc cercuri de culoare inchisd legate printr-olinie neagrd ce traverseazd capul prin spatele rostrului gi o altd dungd de la maxilare pand

la inotdtoare. Existd diferente de mdrime gi culoare intre indivizii din zona sudicd 9i ceanordicd a Mdrii Negre. delfinii sudici sunt mai mari, iar contrastul dintre culoarea neagra pepartea-dorsald gi alb-gdlbuie de pe flancuri 9i ventral, este puternicS. Exemplarele dinpartea nordicd au tali i mai mici iar contrastul de culoare nu era evident.

B Specie pelagicS. Este intAlnit in apele temperate, unde se concentreazd in zonele de larg.H Sunt ihtiofage, se hrdnesc cu pegti de talie mici (hamsie, gprot, stavrid, scrumbie, sardele

qi pegti zburdtori).S Se asociazd in grupuri de c6teva zeci de exemplare, in prezenla bancurilor de pegte.R Perioada de imperechere dureazd 5-6 luni (iulie-decembrie), iar gestalie este de 10-1 I luni.

Puiul mdsoarb la na$tere 80-95 cm. Maturitatea sexuald este atinsd la vArsta de 3-4 aniin medie trdiegte 25 ani.Omul.Specie protejatd.

Genul lursiops Gervais, 1855Delfinul mare; Bottle nosed dolphinTursiops truncatus Montagu, 1821

l Lungimea cap + trunchi = 250-350 cm, masculi i gi 230-320 cm, femelele. Greutatea medieeste de'l 80 kg. Are un rostru scurt gi butucdnos, de circa 8 cm lungime. Are'18-20 dinticonici pe jumdtate de maxilar Este gri-deschis spre alb pe partea ventrald, cu flancuri maideschise 9i gri pe partea dorsalS. Trecerea de la culoarea inchisd a pdrli i dorsale cdtreculoarea deschisi a pdr{i i ventrale este progresivit, f ird l imite clare. Caractersit ice laaceastd specie sunt falca inferioard, mai lungd ca cea superioard gi pleoapele, care nusunt f ixe, ci mobile ca la mamiferele de uscat

B: Este intAlnit in apele temperate 9i se concentreazdin zonele de l2rngd !5rmuri. Primdvarase apropie cel mai mult de ldrm.

H. Sunt ihtiobentofage, un adult consumand pAnd la 15 kg de pegte zilnic.S. Trdiesc in grupuri nu prea mari, de 15*25 exemplare, funclie de aglomerdrile bancurilor de

pegle.R: imperecherea incepe in luna iulie gi dureazdpAnit in octombrie. Gestalia dureazd 10-12

luni. Puiul mdsoard la nagtere 9V12O cm gi este alSptat pAnd la v6rsta de un an 9i stau cumamele lor oAnd la 3 ani Maturitatea sexualS este atinsi la vArsta de 5-7 ani femelele 9i11 ani mascul i i .

71

L: in medie trdiegte 25-30 aniD: Omul.C: Specie protejatS.

Familia PhocoenidaeMarsuinii, se deosebesc de delfini prin inotdtoarea dorsalS care este triunghiularS. Sunt

fel de sociabil i ca gi delfinii, dar marsuinii inoati mai mult singuri sau in grupuri restrdnt

inoatd aproape deiala apei, de unde ies sd respire, dupd care, plonj6nd cu capul i

dispar in addnc.in Marea Neagrd se gdsegte o singurd specie: Phocoena phocaena ssp. Re/tbfa,

apraline genului: Phocena.

Genul Pfiocena G. Cuvier, 1817Delfinul mic; marsuinul; Common porpoisePhocoena phocoena Linnaeus, 1758

l: Este cel mai mic cetaceu din Marea NeagrS. Are corpul mic ai robust. Adull i i mdsoard

130 9i 180 cm gi o greutatea maximd de 65 kg. Nu are rostru distinct iar dentila

ORDINUL CARNIVORA

carnivorele in tratatele de zoologie sunt grupate in douS unitStj: Fissipeda 9i Prntpttt l i t

I isipedele sunt in general mamifere terestre 9i au caracteristicd de recunoagtere laba

piciorului despicatd. pin'peOeL" "unt

mamifere atvatice (focile) 9i au degetele prinse intr-o

Inembrand de piele groJJ Ma*itatea m-amiferelor din acest ordin au un regim alimentar

carnivor, o mici parte tiind otniuor". Pot fi terestre, arboricole 9i chiar acvatice Au o largd

'"t1tX'ii t" lard se gdsesc mai mutte carnivore fissipede 9i sunt .reprezentate prin patru

tamili i : canidae (+ speci"i i uoiou" to specie), Mustelidae (10 specii) 9i Felidae (2 specii) '

carnivorele pinipede sunt reprezentate la noi prtntr-o singur5 familie: Phocidae (o specie)'

Familia CanidaeCanidele(cAini , |upi)auapSrut ineocengisuntrdspAnditepeintregg|obulpdmintesc,cu

exceptia Noii Zeeland", rtrt iCuin"e, Insulei Celebes, Insulelor Fil ipine' arhipelagurilor din

oceanul pacific ai tnsuieioi tvtadagascar. Cuprinde carnivore de talie mijlocie Unele specii

sunt nocturne, "r"pu""riri"

ii "f

iL diurne. Trdiesc singuratice sau in haite 9i au un regrm

alimentar omnivor. Sunt bune gi rezistente atergdtoaref bune inotdtoare' iar prada o prind

dupi ce au alergat-o un tlmp.La nol in !ard, din ,""j i ta familie se intalnesc specii de carnivore ce aparlin genurilor:

Canis, VulPes 9i /VYcfereufes.

Genul Canls Linnaeus, 1758

reprezentati de 20-3b de dinli, pe jumdtate de maxilar. Partea dorsalS este de culoare

neagrd sau gri inchis, cu nuanle mai deschise pe flancuri Partea ventrald este albd 9iprezlnte o dungi inchisd la culoare de la comisura bucalS la inotdtoarea pectorald.

B: Trdiesc in golfuri gi estuare, dar 9i la ad6ncimi de pAnd la 300 m. Marsuinii din Marea

Neagrd fac-incursiuni primdvara in Marea Azov, iar in perioada april ie-mai in Marea

Marmara, de unde revin in luna septembrie. in noiembrie gi decembrie sunt intAlni{i in

dreptul gurilor Dundri '.H: Se hrSnlsc cu nevertebrate 9i peqti (cambuld, calcan, guvizi) '

S: Tri iegte solitar sau in grupuri mici, de pAna la 10 exemplare'R: impeiecherea incepe in luna iulie 9i dureazi pAnd in octombrie. Perioada de gestalie este

de noui luni. Maturitatea sexualS este atinsi la v6rsta de 3-4 !ani. Lungimea puiului la

nagtere variazdintre 70 9i 90 cm 9i sunt alSptali pAnd la vArsta de un an 9i stau cu mamele

lor pAni la trei ani.L; in medie trdiegte 12-13 ani.D: Omul.G: Specie protejatd.

f :Lungimeacap+trunchi=12O-14Ocm;coada=4Q-48cm;greutatea=25-50kgBlanaeste de culoare brun-cenugiu. ochii sunt agezati oblic Urechile mici 9i asculite, purtate in

sus. Coada are culoare brun-cenuqie 9i este purtatd in jos'

B: in trecut era rdspandit din Delta punaii i 9i zonele de c6mpie p€rnd in golul de m-unte Astdzi

segSsegtenumai inzone|ededea|gimunte.Facedep|asSrisezonierede4G-50kmpenoapte.

H:Fructe,cereale, insecte,animalesdlbat ice'domest icegicadavre(ocazional) 'S: Animale gregare (haite).R: in perioada februarie-martie. Gestati a dureazd 62-63 de zile, dupd care femela nagte 4-6

pui, ",

pleoapele l ipite timp de 9-16 zile'

L: in medie trdiegte 15-1 8 ani.D: Omul.G: Specie Protejata.

73

Lupul ;WolfCanis luPus Linnaeus, 1758

72

$acalul; JackalCanis aureus Linnaeus, 1758

Lungimea cap + trunchi = 70-105 cm; coada = 30-34 cm, greutatea = 1o-2o kg. Aniasemdndtor cu lupul, dar mai mic dec€t acesta gi mai mare decat o vulpe. Blani esteculoare galben-auriu, spre rogcat. Are botul ascutit, urechile orieniate in sus.stufoasd, scurtd cu vdrful bont.

B: originar din India gi sri Lanka, a ajuns in Balcani, apoi in sudul Dun5rii. La noirdspAndit in Oltenia, Muntenia gi Dobrogea intAlnit in l iziere de piduri, tufiguri gi pAlcuristuf.

H: Fructe, cereale, insecte, animale sdlbatice, domestice gi cadavre.S: Gregar, trdiegte in haite.R: Perioada ianuarie-februarie. Gestatia dureazd 60-63 de zile dupd care femela nagte

pui, cu pleoapele l ipite 12-l 5 zile, care devin independenti la varsta de 3-4 luni.L: ln medie trdiegte 12-14 aniD: Naturali nu are, ocazional omul.C: Specie protejatd.

Genul Vulpes Bowdich,'1 821Vulpea; Red foxVulpes vulpes Linnaeus, '1 758

f : Lungimea cap + {rLrn6hi = 80-90 cm; coada = 30-40 cm, greutatea = 7-1O kg Este unanimal mai mic decAt c6inele. Blana este de culoare rogcat-cenugiu negricios. Are botulascutit, cu vibrize lungi. Urechile triunghiulare orientate in sus. V6rful urechilor gi alepicioarelor sunt de culoare neagrS. Coada este stufoasd, inspicati cu alb sau negru lavOrf, iar picioare sub!iri gi lungi.

B: Rdsp6nditS din Delta Dundrii pdnd in golul de munte.H: Fructe, cereale, gasteropode terestre, insecte, reptile, pegti, pdsdri, mamifere (rozdtoare,

iepuri).S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.

74

R Perioada ianuarie-februarie. Gestatiadureazd 51-54 de zile dupd care lettttrkr rr;r:., lrr, lpui, cu pleoapele l ipile 14 zile.

L ln medie trdiegte pAnd la 10 ani.D Naturali nu are, doar omul.C. Specie neprotejatd

Genul ilycfereufes Temmink, '1839Cdinele enot; Raccoon dogNyctereutes procyonoides Gray, 1 834

f' Lungimea cap + trunchi = 65-80 cm; coada = 15-34 cm; greutatea ='9-'1 0 kg. Animal demirimea unui cAine mijlociu. Blana este deasi, cu pir lung gi moale, de culoare galben-cenugie. Botul asculit, iar sub obraji are favoril i . Capul 9i urechile sunt mici

B- Semnalat pentru prima dati in 1951 la 40 km de Bucuregti. lntAlnit in pddurile, desigurile gistufdrigurile din vecindtatea apelor

H Specie omnivord. Consumd lujeri de stuf, papurS, insecte, broagte, pdsiri, oud, mamifere(rozdtoare).

S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Perioada februarie-martie. Gestatia dureazd 60-63 de zile dupi care femela naste 5-8

pui, cu pleoapele l ipite 14 zile.ln medie trdiegte pAni la 10-12 aniCAinele, lupul gi uneori omulSpecie protejatd.

Familia UrsidaeUrsidele (urgii) sunt rdsp€rndite in Eurasia, America 9i in unele zone din nordul Africi i.

Populeazi zonele cu piduri, cu ape curgdtoare sau stitdtoare, l inuturi le stancoase gi numaio specie este marinS. Urgii sunt carnivore de talie mare, masive, cu cap rotund, bot alungit,g6tul scurt gi gros, urechi scurte, ochi mici, cu coadd scurtd gi Picioarele sunt lungi gi groase,au c6te cinci degete gi prevdzute cu gheare puternice. Sunt animale plantigrade gi au unregim alimentar omnivor.

Au simlurile foarte bine dezvoltate, sunt rezistente, pot alerga, inota gi chiar cdldra pearbori. Sunt animale nocturne sau crepusculare, iar ziua stau ascunse in scorburi saubOrloguri. Urgii trSiesc, de regulS singuratici. Specii le din !inuturile temperate gi recihiberneazS, exceplie fic6nd ursul polar

La noi se gdsegte o singurS specie, ce apa(ine genului Ursus.

#

LDc

Genul Ursus Gray,1825Ursul; Brown bearUrsus arctos Linnaeus. 1758

picioarele sunt de culoare neagrd. Picioarele sunt scurte, dar puternice, terminate cu ghrirrclungi gi asculite P5gegte pe toatd talpa, cu mers ugor legdnat Urmele ldsate de acesta sulrtcaracteristice gi nu pot fi confundate cu ale altor animale. Coada este stufoasd gi de culoarealb5.

B. Raspandit de la cdmpie pAnd la munte. Preferd pddurile, culturi le agricole.H: Specie omnivor5. Consumd fructe, seminte de cereale, bulbi gi rdddcinoase, ciuperci,

gasteropode terestre, insecte, pdsiri, oud, rozdtoare gi pui de iepuri. igi cautd hrana dupdlasarea intunericu lui.

S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere. Totugi, cAnd este nevoie, ocupd aceeagivizuind mai multi indivizi, dar stau in locuri diferite.

R. Perioada april ie-august Gestalia dureazd 7-8 luni dupi care femela nagte 3-5 pui, cupleoapele l ipite 30 de zile. La gase luni, puii devin independenti.

L: Trdiegte pAnd la 15 ani.D Naturali nu are; ocazional omul.C: Specie protejatS.

Genul Lutra Brunnich. 1771Vidra; OtterLutra lutra Linnaeus, 1 758

Lungimea cap + trunchi = 70-90 cm; coada = 35-60 cm; greutatea = 6-1 5 kg. Seamdndbine cu jderul, dar este mai lung5. Are corpul lung gi fusiform, ugor ingrogat la abdomen,capul mic, proportional cu trupul, ochi mici, urechile rotunjite, gAtul scurt 9i gros, picioarelescurte, dar puternice, cu labele palmate, iar degetele sunt unite cu o membrandinterdigitald. Urechile au c6te o cuti de piele care se inchide atunci c6nd vidra se scufunddin apd. Blana este de culoare maron gi gri, insd in partea ventrald gi pe g6t este castanieCoada este lungi gi turtitS, mai groasi la riddcind 9i subtire la varf, este folositd de obiceica o c6rmd.RdspAnditd in toate regiunile !5ri i. Dependentd de apa, o putem intAlni ' in lacuri, rAuri, deltdgi zonele de coastd. Construiegte o vizuind care are doud iegiri: una sub apd 9i cealalt i peUSCAI.

Crustacee, batracieni, pegti, pisdri, mamifere mici Animal de noapte, vaneazd de la apuspAnd in zori. In timpul zilei doarme intr-o scorburd sau vizuinS, bine ascusd in vegetalie.Solitar, cu exceplia perioadei de reproducerelmperecherile au loc tot t impul anului, dar cea principald este luna februarie Gestatiadureazb 6G-63 de zile dupd care femela nagte c6te 2-5 pui, cdrora li se deschid ochi dupdB-1 0 zile. La v6rsta de 6-9 luni devin independenti 9i maturi din punct de vedere sexual, lavOrsta de doi ani.

L: Trdiegte p6nd la 15-18 ani.D: Naturali nu are: ocazional omulC: Specie protejatS.

SR

77

Genul Marfes Pinel, 1792Jderul de copac; Pine martenMartes martes Linnaeus. '1758

f: Lungimea cap + trunchi =58*60 cm; coada =22-28 cm; greutatea =1,2-1,8 kg. Animaltalie micd, cu corpul alungit, capul mic, urechile rotunde, picioarele scurte, cuacoperitd de pdr. Coada stufoasi gi lung5. Blana de culoare brun-g5lbuie. Pe piept are opatd de culoare galbend.

B: RdspAndit in subzona fagului gi a amestecurilor de rSginoase cu fag, in plantati i sau inpdduri naturale, 9i mai rar in subzonele cu arborete.

H: Fructe, insecte, pdsdri, veverile, goareci, iezi de cbprioarS.S. Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Perioada iulie-august. Gestalia dureazd noud luni dupd care femela nagte c6te 2-5 pu|

care devin independenli la vArsta de 2-3 luni.L: Tri iegte pdnd la 8-10 ani.D: Pdsdrile rdpitoare gi mamiferele carnivoreC: Specie protejatS.

Jderul de piatrd; Stone martenMartes foina Ealeben, 1777

f : Lungimea cap + trunchi = 3746 cm; coada = 22-26 cm; greutatea =1 ,2-1,8 kg. Foarteasemdndtor cu jderul de copac, dar blana este de culoare cenugie, cu o patd albd pe pieptce se prelungegte pe picioarele din fa!a. Urmele sunt clare deoarece pe tSlpi are pdr.

B: Rdsp6ndit in zonele colinare cu stAncSrii, in cdmpie gi in jurul agezdrilor omenegti dinDobrogea, Oltenia, Transilvania gi Moldova.

H: Fructe, pdsSri, iepuri, goareci, gobolani gi chiar cadavre.S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Perioada iulie-august. Gestalia dureazd noud luni dupd care femela nagte c6te 3-4 pui,

care devin independenti la vArsta de 3-4 luni.L: Trdiegte pdnd la 12 ani.D: Vulpile 9i unele boli (rAia).C: Specie protejata.

78

Genul /l4usfela Linnaeus. 1758Nurca; European minkMustela lutreola Linnaeus, 176'1

. , - . r t t " _.

- . ._, -" ' I ,

.a ':..

l . Lungimeacap+trunchi =35-40cm' coada='1 3-1 5cm; greutatea=0,5-1 ,0kg.Animal detalie micd. Are capul f in, cu urechi mici gi rotunjite la v6rf, gAtul gros gi puternic, picioarelescurte cu unghii asculite. Intre degete are o membrani palmari. Blana de culoare brun-inchis, uniformd pe toatd suprafala corpului, cu exceplia unei zone mai deschise pe buzasuperioard gi inferioard care se prelungegte pAnd sub gAt.

B: IntAlnitd in Delta Dundrii. PreferS zonele cu vegetalie ierboasd inalti 9i bogatS.H. Raci, broagte, pegte, pdsdri, rozdtoare, pui de iepuri.S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere, dar poate fi vdzutd gi in grup.R: Perioada februarie-martie. Gestatia dureazd 62-54 de zile. dupd care femela naste cAte

3-6 pui, care devin independenti la v6rsta de trei luni.L: Tri iegte pdnd la 7-10 ani.D: Nurca americand gi omul.C: Specie protejatS.

Dihorul comun; Western polecatMustela putorius Linnaeus, '1758

l: Lungimea cap + {runs6i = 35-40 cm; coada = 20 cm; greutatea =0,8-1 ,5 kg. Animal maimic dec€t jderul, cu capul asculit gi urechi mici, gdtul gros gi corpul indesat. Blana este deculoare brun-inchis pe partea dorsalS gi galben-aurie pe partea ventrald. V6rful botului,urechile. buzele si in iurul ochilor culoarea este odlbuie.

B: intdlnit de la ges'p€rnd la munte, poate fi gdsit i i margini de pidure, f6nete, mlagtini sau inapropierea locuin!elor.

H: Fructe, insecte, broagte, pegte, pdsdri, iepuri, rozlloare. Are obiceiul sd-gi facd rezerve dehran5. VAneazd pe uscat gi in apd, in special in amurg gi noaptea.

-F

S Sol i tar cu except ia per ioadei de reproclucere ig i face adapostur i in gramezi de paie. st ivede lemne, hambare gi scorbur i Uneor i fo losegte v izuinele al tor speci i , unde pot locui g idoud fami l i i

R. Perroada martre-apnlre Gestatra dureaza 40 43 de zi le dupa care fernela nagte cate 4-7pui, care devin independenti la vArsta de trei luni Maturitatea sexuald este atinsd la vArstade noua luni

L: Trdiegte pana la B 10 aniD Pdsir i le r ip i toare rnarrC. Specie protejata

Dihorul de stepd; Steppe polecatMustela eversmani Lesson 1827

f Lungimeacap+trunchi =35-40cm coada=20cm.greutatea=08-1.5kg.Seam-rnacudihorul de cas5. dar este mai deschis la culoare Spinarea de culoare galben-cafeniu, iarlaturi le corpului galben-ruginiu gi brun inchis pe piept. Picioarele gi lumatatea posterioard acozii sunt de culoare brund

B: Trdiegte numai in Dobrogea gi poate fi gdsit in zonele de stepd gi semidegertice, terenuricul t ivate 9i is lazur i .

H. Insecte. odsari. rozdtoareS: Solitar, cu exceptia perioadei de reproducereR: Perioada februarie*martie Gestatia dureazd 38-41 de zile dupa care femela nagte cate 6-8

pui, care clevin independenli la varsta de trer lunjL Triiegte p6nd la 11-12 ani.D: Mamiferele carnivoreC. Specie protejatS

Hermina; StoatMustela erminea Linnaeus. 1758

l Lungimea cap + frunsl-l i = 22-3O cm; coada = 8-12 cm; greutatea = 0,180 0l1(X) kryAnimal de talie micd, cu corpul lung gi sublire, capul asculit, urechi mici 9i rotunlite, cx;lrrr rJcculoare neagrd. Blana in timpul verii este brun5, cu exceplia g6tului 9i a abdomenului caresunt de culoare alb-grilbui, iar iarna culoarea este albd. V€rful cozii este permanent deculoare neagrd. Picioarele posterioare sunt mai lungi decAt cele anterioare, toate au insdghiare puternice 9i ascu{ite. Are o glandd anal5, ce secrete o substanld urat mirositoare

B Int6lnit din Delta Duniri i pAnd in golul de munte. Preferd pidurile de conifere 9i deamestec cu foioase, terenurile cultivate din apropierea locuintelor, pe malurile riruri lor.Dundrea delimiteazd la sud arealul sdu de rdspAndire in Eurooa.

H. Broagte, pisdri, oud, iepuri 9i puii, rozdtoare, iezi de ciprior gi chiar capre adulte. Yhneazamai ales z iua, in grup sau indiv idual .

S Solitar, cu exceplia perioadei de reproducereR Perioada februarie-martie. Gestatia dureazd gase sdptdm€rni, dupd care femela nagte c6te

6-12 pui, care devin independenli la v€rrsta de 3-4 lunr gi maturi din punct de vederesexual la 18-24 lunl

L: in medie trdiegte p6nd la 7-12 ani.D: PSsdrile rdpitoare 9i mamiferele carnivore de talie mijlocie gi mare.C. Specie protejatd.

Nevdstuica; WeaselMustela nivalis Linnaeus. 1766

.,ri:i.t+l

"'' i.,,.i : ,

. l i l .1

l Lungimea cap + trunchi = 16-23 cm; coada = 5-6 cm; greutatea = 0,040-0, 130 kg. Cel maimic mamifer carnivor de la noi. Blana de culoare castaniu-cenugie. Capul mic, botul scurt,urechile mici. picioarele scurie. Sub bdrbie are o oatd de culoare albd care se intinde pepiept p€rnd la picioarele din spate. Coada este cil indricd, egal de groasS, fdrd ciucure negrula v6rf, fiind toatd de culoare cafenre.

B: intAlnit din Delta Dundrii pAnd in zona de munte, prin mdrdciniguri, grSmezi de lemne, subpietre sau guri de paie.

H: Broagte, pisiri, ou5, iepuri, rozdtoare (popdnddi, hdrciogi, goareci gi goboloani), iezi decdorioarS.

S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducereR: Perioada martie-august. Gesta{ia dureazd gase sdptdmAni dupd care femela nagte cirte 5-

6 pui, care devin independenti la v6rsta de 3-4 luni gi maturi din punct de vedere sexual la18-24luni .

L: Trdiegte pAnd la '10 aniD: Pdsdrile rdpitoare, vulpeae: Specie protejatd.

80 81

Genul Vormela Blasius, '1 BB4Dihorul pdtat; Marbled polecatVormela peregusna Guldenstaedt, 1 770

f Lungimea cap + trunchi = 30-36 cm; coada = 18-20 cm; greutatea = 0,290 kg. Seambnacu dihorul de casd, dar acesta este mai zvelt. Are blana de culoare pestri!5 tot t impulanului Gura gi vdrfuri le urechilor sunt t ivite cu alb, baza urechilor gi fruntea sunt de culoarebrunS Inapoia ochilor poartd o dungd de culoare albd ce se opregte labaza urechilor. Peceafa, spate, coaste gi coadd prezintd pete de culoare galben-portocaliu.

B: Intalnit doar in Dobrogea. Preferi terenurile deschise, uscate, cu vegetatie stepicd.H Popdnddi, hOrciogi.S: Solitar, cu exceplia perioadei de reproducereR: lmperecherea: decembrie-ianuarie. Gestatia dureazd opt sdptdmAni dupd care femela

nagte cAte 4-5 pui, care devin independenti la v€rrsta de 3-4 luni.L Trdiegte pAnd la 10 ani.D: Pdsdrile ripitoare gi omul.C: Specie protejatS

Familia FelidaeCuprinde carnivore de talie mijlocie gi mare. Sunt rdspandite pe toate continentele gi

insulele mari. Lipsesc in Insula Madagascar gi regiunea australiand. Populeazd zonele cupdduri, cele de stepd, luncile rAurilor, cAmpiile ierboase, degerturi le nisipoase.

Au corpul armonios, capul rotund, g€rtul potrivit de gros, trunchiul nu prea lung, picioareleanterioare au cinci degete, iar cele posterioare patru degete, terminate cu gheare retracti le gipernite moi pe talpd gr pe fala ventralS a degetelor. Mersul este elastic Ai f ird zgomot. Blanasecompunedinpdrdeconturgi puf Per i i deconturformeazdlaunelespeci i molul d invArfulurechilor, iar la altele acoperi coada gi o fac stufoasS. Culoarea este adesea adecvatd lamediul inconjurdtor.

Din{i i sunt puternici, caninii mai dezvoltati, specifici carnivorelorSunt animale nocturne, exceplie fac cAteva specii care vdneazd ziua. Se hrSnesc cu

hrand vie, pe care o vineazd, dupd o p6ndd indelungatd. VAneazS, in general, noaptea,afard de cAteva specii care vineazd gi ziua, iar prada gi-o aleg din toate clasele devertebrate.

Felidele, sunt animale puternice, curajoase, cu simturile bine dezvoltate (mai ales vdzul giauzul)

Sunt animale solitare, in general, cu exceplia perioadei de reproducere, nagterii gi cregteriipuilor. Puii se nasc orbi gi neputinciogi gi sunt ingrij i l i gi invdtati cu deprinderea vdndtorii decdtre ambii pdrinli pAnd c€rnd devin independent

In tara noastrd din aceastd familie, trdiesc doud specii, ce apa(in genului: Felis gi Lynx.

82

(lenul Felis Linneus. '1758Pisica sdlbaticd; European wild catFe/rs si/vesfris Schreber, 1775

l Lungimea cap + trunchi = 50-70 cm; coada =25-40 cm; greutatea = 7-8 kg. Seamdnd cupisica domesticS, dar este putin mai mare. Blana este de culoare galben-cenuqie. Pepartea ventrald este mai deschisd la culoare Partea dorso-longitudinalS are o banddneagrd care se intinde de la cap prini la coadd. in zona obraji lor, are smocuri de peri lungigi aspri intre ochi 9i urechi se gdsesc patru benzi de peri de culoare neagre

B: inidlnit din Delta Dundrii pAnd la munte, pind la 1200 m altitudine Preferd pddurile defoioase gi amestec, cu arbori bdtr6ni gi haliguri.

H: Pdsiri, oud, iepuri, rozdloare, iezi de ciprioard.S Solitar, cu exceplia perioadei de reproducere.R: Perioada februarie-martie. Gestatia dureazl ' l 0 sdptdmAni, dupi care femela nagte c6te

2-4 pui, care devin independenli la vArsta de trei luniL Trdiegte pAnd la 12-14 ani.D: RAsul , lupul g i omul.C: Specie protejatd

Genul LynxKerr,1792RAsul; LynxLynx lynx Linnaeus, 1758

Lungimea cap + trunchi = 90-1 50 cm; coada = 15-24 cm; greutatea = 30-40 kg. Blanaeste de culoare brun-rogcat pe partea dorsalS, iar pe pdrli le laterale gi pe burtd are culoarealbicioasS. Urechile se termind la vArfuri cu smocuri de peri de culoare neagrd. Pemaxilarul inferior pSrul formeazd favoril i .RispAndit de-a lungul lantului carpatic Preferd pddurile de foioase in amestec cu

rdginoasePdsdri, oud, iepuri, rozdtoare.Solitar, cu excep{ia perioadei de reproducere.

R?

HD

Y

R Pottonr i i i fc l r r r r r r rc r t r ; t r l r r ' l ) r rp;ro r ; r :s l r r t ra oare dureazd 67-70 de zi le, femela naSte 2-3lr t t t l ' t t t t r i r :vt t r l t r r i r l ) ( ,n{1r) l l l l ; t v ; t t : ; l ; t r lc c l<l t luni

I I t ; r t r ' : . ,1r , 1r . 111, r l . r l . ' ; rnr nt i rx l lunt i l l r r i t : anil ) N. r l t t t , r l t t r t t . l r ' l t r , l l otrr l lO l ,1,r , r ; r , 1r to1r,1. t l , t

| . r r r r l r , r l ) l ro<:r t l : tc( . r r rv( ) r l v{} l rnur{) ; lsL. Fr rnasive, au corpul fusi form 9i mai subl iat spre coade. Pic ioarele

'.rrr rl ,r rrl. r:r rk;r;ote lungi 9i unite printr-o membranS, transformate in inotdtoare,l ' , rvr l ro,rrrr ' lc r r rcr ; l r lor sunt reduse sau l ipsesc. Cdi le audi t ive gi ndr i le se inchid ermet ic cand.rrrr I r , r l r r l : ;o soulunda in apd. Blana este netedS, de culoare cenugie sau cafenie, uneor i f i ind1r;r l ; r l ; r : ; : r r r vargata. Pentru a se hrdni vAneazd in apb pegt i , cefalopode gi scrustacee. Unele: ;1 x rr ; r r i r r l repr ind migral i i sezoniere.

Surtt rdspandite in toate mdrile gi oceanele, in afard de Oceanul Indian, precum gi inlacurrle interne.

La noi in tard se gdsegte o singurd specie ce apartine genului Monachus.

Genul Monachus Fleming, 1822Foca cu burtd albd; Mediterranean monk sealMonachus monachus Hermann. 1779

Lungimea cap + {runshl = 2000-3800 cm; greutatea = 300-320 kg. Este un mamifer marin.Corpul este acoperit cu o blane de culoare brun-cenugie pe partea dorsalS gi brun deschispe cea ventrald. Pdrlile laterale au reflexe de verde-oliv spre cenugiu. Botul este scurt cumustdti lungi, ochi mari, urechile mici ascunse in bland. Membrele s-au transformat inl^opeli inot;itoare, iar degetele sunt unite cu o membranSIntdlnitd in extremitatea sud-vesticd a l itoralului romanesc. Atinge cea mai nordici l imitdde rdspandire a intregului gen Monachus. Preferd plajele nisipoase gi stAncoase, mai alesdacd oferd gr addposturi de genul pegterilor subacvatice cu intrdri submerse.Molugte, pegti.Este un mamifer solitar cu exceplia perioadei de reproducere, f idel insd locului de trai.Activ in timpul noptii, iar ziua o petrece pe !5rm, mai mult dormitAnd.

R: Dupd o gestalie de 10 luni, femela dd nagtere la un singur puiL: Trdiegte pdnd la 15-18 ani.D: Rechini , del f in i , lupi 9 i omul.C: Specie protejatS.

ORDINUL ARTIODACTYLA

Artiodacti lele sunt mamifere la care axa extremitSltlor trece intre degetele l l l 9i lV aletrecdrui picior, degetele l l gi V fi ind mai scurte sau chiar atrofiate, iar degetul I absent lareprezentanli i actuali ai ordinului. Oricum, degetele sunt in numdr pereche (2 sau 4 la fiecaretrrcior din ambele perechi de membre) gi aceste ungulate se numesc paricopitate sauparaxone (ordinul Artiodactyla), in antitezd cu imparicopitatele sau mezaxone (ordinulPerissodactyla - cai, zebre, tapiri, r inoceri) la care axa fiecdrui picior trece prin degetul l l l .Se poate spune cd artiodacti lele actuale sunt unguligrade, cu excep{ia camelidelor care, inevolutia membrelor spre mersul digit igrad, au atins stadiul de bidacti l i .

Cea mai frapantd trdsdturd a cranii lor de la majoritatea artiodacti lelor este prezentacoarnelor, situate simetric pe laturi le oaselor frontale (pereche sau sudate in diferite grade),deasupra sau posterior orbitelor. Unele artiodacti le nu au nici coarne permanente (ca labovide), nici caduce (ca la cervide), iar caninii superiori (uneori gi cei inferiori) de la suide suntlungi gi puternici, numili defense

Familia SuidaePorcii sunt cei mai vechi gi mai primitivi reprezentanli ai mamiferelor artiodacti le

nerumegdtoare actuale. Au capul mare, g6tul scurt gi gros, membrele scurte in raport cuvolumul corpului. Se sprij inb pe degetele l l l gi lV, neunite in osul canon. Degetele l l gi V suntscurte, rudimentare, formand aga-numitele gheare de rouS/sabofii nu ating solul decAt in fugdm.are. Sunt omnivori gi au dentil ia nespecializatS, de tip bunodont, cu cregtere continudFormula dentarS este: I 313. C 111. Pm 414, M 3i3 = 44 Sunt animale sociale, adeseoriscdrpinAndu^-se reciproc. Alteori se freacd de arbori gi stAnci sau se tardsc cu trenul posteriorpe pdmAnt. [n total, existd cinci genuri cu noud specii 9i 52 subspecii.

in fauna RomAniei existd un sigur gen, cu o singurd specie.

Genul Sus Linnaeus, '1 758Pocul sdlabtic, mistreful; Wild boarSus scrofa Linnaeus. 1758

Lungimea cap + {pun6l-l i = 90*1 B0 c; coada = 30 c, indll imea la greabdn = 55-1 10 cm;greutatea = 50-350 kg. Corpul bondoc, botul lung 9i trunchiat, terminat cu un disccarti laginos - rAtul. Ochii mici Coada prevSzutd cu un smoc de peri terminali, lungi. Pielegroasd, dublati de un strat de grdsime sub lesutul dermic. Picioarele sunt scurte, darputernice.Pddurile de foioase gi in amestec cu conifere, cu poieni sau invecinate cu terenuri cultivategi islazuri. Fiind foarte buni inotdtori gi rezistAnd pe distanle de pAnd la 7 km, trec cuugurinld de pe malul unui rAu pe altul.

HS

ilfuiplr;, ,it*lweur,r,*dq{*.sd'i"*

84 85

Orrr l rcrr : r l r r r l l r r r r , ,orrr ; r l r r l r r : r r : r r l i , f ructe, seminte, larve gi insecte adul te, melci , broagte,' , ,u; r , 11 l r , '1,r ' , ; ( , r l ) r . ( ) l r i r r , r l )ur r f t r lx ts: : r r , Inarni fere mici . Cand p5trund in cul tur i , consumdl ' r r l t l l l r l ' ' , l r , r l ; t { l l ; t l l 1. , t ( : ; t l l ( ) l l

l , r r l , r l r '1, ' ' , l , r r ( r l ) r r c()r r i i r t iLrpi i intarcare se unesc cate 2-3 fami l i i , pAnd la sosirea1,, \ r r r , r r l ' , r , l r . r ( ' l r ror l r r : r ) r r ) l )Lr ;x.r ' i rnperechere, mascul i i se separd de femele pe toatdr l t t r . r l , r r l r , ' ,1, t l t r . l

I { l r r ; r , , r l ( ) , 1( l , r r I r r : ; r I j r r r ( luni le decembrie*februar ie) , d in c ic lu l lor de ovula! ie de 21 zi le,l r , r r r r , [ ,k, : ; r r r l rcr :c l r l rvc pentru 2-3zi le. Gestat ia dureazdlOO-140 zi le, pentru cain luni lol r , l r r r r : l r r l r ; r r lcnrclele sa nascd 4-B purcei .

L l r r r r rcr i r t : l r i lo$le 1O ani , recordul maximum f i ind de 27 aniD I r t t r t t t ' ; t onl t t lC l ipcr;rc proteyata

Familia CervidaeCuprinde rumegdtoare de talie micd gi moderate sau chiar de talie relativ mare, cu

membrele lungi gi corpul sublire. Cu putine excepli i, reprezentanti i acestei famili i aumembrele terminate cu cate patru degete, cele laterale nefi ind reprezentate decAt de falangeinvelite de copite mici Numai in mod exceptional, copitele degetelor laterale sunt binedezvoltate gi in anumite conditi i au rol in locomotie Oasele metatarsiene ale degetelor l l gi Vau dispdrut sau se mai pestreazd doar capetele lor, f ie inferioare, f ie cele supenoare.

Glandele tegumentare sunt bine dezvoltate gi foarte variate. Blana cu perii scurli gi degiCuloarea inchisd a blSnii adull i lor este de obicei uniformS, uneori cu pete mai deschise; lamulte specii, crupa este de culoare deschisd (,,speculum") Tot sub aspectul culori i existd lamulte specii un pronuntat dimorfism sexual, dupd cum la puii unor specii este caracteristicdblana odtat5

Familia cuprinde 50 de genuri (aproape 19% din toate rumegdtoarele), dintre care 17 suntactuale (22%-23% din toate rumegdtoarele actuale).

In fauna Romaniei existd trei oenuri.

Genul A/ces Gray,1821Elanul ; ElkAlces a/ces Linnaeus, 1758

Pentru masculi, lungimea cap + trunchi = 300 cm; coada = 10-1 3 cm: urechile = 26 cm;greutatea = 570 kg. Coarnele (purtate numai de masculi) au anvergura de 150 cm gicAntdresc pand la 20 kg. Femelele au corpul mai mic Ai mai ugor decat al masculi lor Puiila nagtere au lungimea cap + frl lnshi = 90 cm; indltimea la greabdn = 70-90 cm; greutatea= 13-16 kg. Corpul masiv, trunchiul relativ scurt, inalt la greabdn Capul masiv, greoi giputernic alungit. Membrele lungi Copitele degetelor mrllocii sunt inguste, lungi gi asculite.

Copitele degetelor laterale sunt late 9i aproape ating pdm6ntul. Rdsp6ndirea genului esteasociatd cu existenta pddurilor din emisfera nordicS.Preferd zonele impddurite de la nivelul taigalei gi tundrei, coboard in zonele mai sudice,de-a lungul raurilor 9i se addpostesc in pddurile de luncd. Sunt relativ frecvenli insilvostepS, iar in pddurile de foioase gi de pini cautd locurile mlSgtinoase. In mrgriri le spresud (iarna) ajung gi in Delta Dundrii.Plantele ierboase gi ramurile arborilor sunt componentele de bazd ale hranei elanilor.Lichenii de pe arbori sunt consumati numai cAnd lioseste altd hran5.Masculi i stau impreund cu femelele, iar toamna gi primdvara intreprind migrati i. Nu se luptdpentru apdrarea teritoriului. Cdnd populati i le devin prea numeroase, teritori i le se suprapun,fdrd conflicte.

R: Sunt considerali monogami in perioada rutului (10-30 august), luptele dintre masculi seincheie cu moartea unuia din combatanti. lmperecherea are loc din septembrie pAnd inoctombrie. Gestalia dureazd 230-260 zile, astfel cd in luna iunie gi la inceputul lunii iulie,femelele nasc cAte un sinour vitel. rareori doi.

L: in medie trdiesc 10-25 de-ani. '

D: Mamiferele carnivore mari si omul.C: Specie protejatS

Genul Cervus Linnaeus, 1758Cerbul, cerbul carpatin; Red deerCervus elaphus Linnaeus, 1758

Lungimea cap + f;-unsh1 = 165-265 cm; coada = 10-27 cm; greutatea =75-340 kg. Speciaocupd locul doi ca talie, din intreaga familie gi cuprinde cei mai mari cerbi din genul Cervus.Corpul cu o construc{ie supld, bine proportionatd, dar ceva mai greoi decAt la indiviziiurmdtoarei specii - Cervus dama. Galul relativ scurt. Spre deosebire de capul puilor, careeste l inut mai aplecat, al adull i lor este tot t impul ridicat Urechile moderat de lungi, cam cAtjumitate din lungimea capului. CAnd sunt indoite anterior, acoperd ochii. Coada scurtS, camc6t jumdtate din lungimea urechii. Coarnele sunt purtate numai de masculi.Preferd poienile pddurilor de foioase, dar intrd gi in pddurile de conifere, iar uneori chiardepSgegte l imita pddurilor de brad

H: Consumd plante, ciuperci gi l icheni epifit iciS: Trdiesc in carduri de 4-10, uneori chiar 70 indivizi, dupi mdrimea populatiei de cerbi din

zond 9i dupd cantitatea de hrand disponibilS.R: Rutul cerbilor apare de obicei toamna, cdnd se manifestd prin boncdnitul masculi lor, la

sfArgitul lunii august gi inceputul lunii septembrie. Gestatia dureazd 34-35 siptdm6ni,astfel cd in luna mai sau in prima jumdtate a lui iunie se nagte sigurul vitel, rareori doi.

L: in stare l iberd, cerbii trdiesc 12-14 ani, iar in captivitate 25-30 aniD: Lupul 9 i omul.C: Specie protejatd.

cr& *l g

86 87

Cerbul lopitar; Fallow deerCeruus dama Linnaeus. 1758

f: Lungimea cap + flltnsl-li = 130-175 cm; coada = 16-23 cm; greutatea = 6-1 00 kg pentrumasculi gi 40-85 kg pentru femele. Curbura frontald a coarnelor mdsoard 63-95 cm, iaranvergura mdsoard 30-76 cm. Spre deosebire de ceilall i cerbi, are v6rfuri le coarnelor ldlitegi mai multe ramuri scurte gi asculite in jurul palmurei.

B: Fiind animale fricoase, preferd pddurile de foioase gi rar pe cele de conifere.H: lerburile (Agrostis sp , Fesfuca sp., Poa sp. 9i Juncus sp.), ciupercile 9i mugchii.S: Trdiesc atAt solitari (mai ales masculi i), cdt gi in cdrduri de p6nd la 30 de indivizi.R: Toamna, de la jumdtatea lunii septembrie p6ni la jumdtatea lui octombrie Gestatia

dureazd 229 de zile. In a doua jumState a lunii mai sau la inceputul lunii iunie, femelelegestante nasc c6te un vilel, cu blana de culoare ceva mai inchisd decat la adull i gi cu petealbe pe spate gi pe laturi le corpului.

L: ln stare de l ibertate trSiesc 15-20 ani.D: Omul gi unele mamifere carnivore (lupul, vulpea gi jderul).C: Specie protejatS.

Genul Capreolus Gray, 1821Ciprioara; Roe deerCapreolus capreolus Linnaeus, 1 758

Lungimea cap + trunchi = 95-1 51 cm; coada = 24 cm (f5r5 a fi observatS din perii blSnii);lungimea coarnelor = 23-38 cm; greutatea ='1 5-50 kg. Talie mic5, corpul ugor gi suplu,trunchiul scurt gi membrele lungi. GAtul lung, mai gros la masculi dec6t la femele, relativscurt. Spatele drept. Membrele posterioare mai lungi decAt cele anterioare gi, in modcorespunzitor, crupa mai inaltd decAt greabdnul, ceea ce este caracteristic animalelor bunesdritoare. Urechile late, mai lungi decAt jumdtate din lungimea capului. Botul trunchiat, cuzona glabrd (epidermicd) latd pe vArful botului, inconjurdnd ndrile gi intinz6ndu-se p6nd lamarginea lor superioard.

B: Preferd amestecul de pddur i de fo ioase gi terenur i agr icole. De asemenea, lbst i r r rStrrrk, : , ,1subarboretul bogat, cu semdndturi

H: Consumd hrand vegetalS (ramurile cu frunze ale arborilor gi arbugtilor plante bulboascmuguri gi frunze uscate in timpul ! ierni).

S. Trdiesc in mici grupe de cAte 10-1 5 indiviziR: lmperecherile au loc in lunile iulie gi august. in perioada rutului, masculi i sunt agresivi,

uneori rdnind chiar mortal femelele 9i subadulti i . Gestatia dureazd 5,5 luni. De obicei nasc9oi pui, dar sunt gi cazuri cu 1-3 pui.

L: ln stare l iberd trdiesc 10-12 ant, cu un record de maximum i7 ani.D: Omul v6ndtor, lupul, pdsdrile rdpitoare mari, care prind in special iezii.C: Specie protejatS

Familia BovidaeCuprinde rumegdtoare de talie micd, mijlocie 9i mare Ca rezultat al specializdrii diferit i lor

reprezentanli ai familiei, constitulia generalS a corpului este foarte variabild, de la specii cuindivizi mici, ugori gi zvell i, la unele cu indivizi mari, cu constitutie masivd Cu foarte putineexcepli i, numdrul degetelor de la membre este patru, degetele laterale purtAnd gheare, cuschelet rudimentar, in cele mai multe cazuri nefunclionale. Coarnele se formeazd dintr-omaterie cornoasd, de origine epidermicS, gi sunt goale pe dinduntru. Forma, pozil ia gimdrimea coarnelor este extrem de variatS, dar niciodatd nu sunt ramificate. Ele cresccontinuu, fdrd cdderi anuale. Bovidele sunt gregare, trdind in c6rduri de sute sau chiar mii deindivizi, dar pot f i int6lnite gi in cArduri mici sau chiar solitare.

Genul Ovis Linnaeus. 1758Muflonul; MouflonOvis ammon Linnaeus. 1758

l. Lungimea cap + {runshi = 12O-18O cm; coada = 7-15 cm; greutatea = 25-2OO kg (in mediea0 kg). Ovine de talie micd, mijlocie 9i mare, cu constitulie supl5. Culoarea pe spate 9ilaturi le corpului este uniformS; pe laturi poate fi o dungd de culoare mai deschisS, iar pegat 9i piept existd plete cu peri mai lungi Coarnele extrem de diferite ca mdrime gi formS:heteronime, omonime gi pervertite. Femelele nu au intotdeauna coarne.

B: Populeazd zonele deluroase deschise cu tufiguri gi impddurite, pddurile din c6mpie 9i deal t i tudinimari .

H: ConsumS hrand de origine vegetalS larna, consumi ierburi uscate, l icheni gi mugchi deodmdnt.

S: Sunt animale gregare, trdind in cArduri de pirnd la 30-1 00 indivizi.R: Rutul apare de obicei toamna, dar poate l ine pAnd la inceputul iernii. Indivizii izolatr sr:

adund in c6rduri cu c6te 2-3 masculi adul{i, iar cdrdurile mari se impart in altele mAr rrt( j lde 15-25 indivizi. Gestatia dureazd 5 0-5,5 luni. Gemenii sunt rari.

88 81)

L: in medie trdiesc 10 ani. dar s-au inreoistrat si recorduri de 20-24 de ani.D. Lupul 9 i omul.C: Specie prote.latS

Genul Ruplcapra Blainvil le, 1816Capra neagrd; Alpine chamoisRupicapra rupicapra Linnaeus, 1 758

f: Lungimea cap + fpunshl = 90-1 35 cm; coada = 3-8 cm; lungimea coarnelor = 15-2O cm',greutatea = 30-50 kg pentru masculi 9i 25-40 kg pentru femele. Este un animal zvelt,diferit de gazele 9i mult mai aseminitor cu caprele. Trunchiul relativ masiv 9i scurt, cupieptul foarte puternic dezvoltat, gAtul sublire gi lung, capul mic, membrele groase 9iputernice. Coarnele relativ mici, subliri 9i de formd circulard, in secliune transversalS.

B. Vara preferd pajigti le alpine gi subalpine de deasupra l imitei pddurilor de conifere. larnapoate cobori in pdduri pAni la alt itudinea de 500 m, cdutAnd locuri st€rncoase gi unde nueste viscolitd zdoada. oentru a avea acces la hrand.

H: Consumd hrand de origine vegetalS (pdtlagind, crini, podbal, mdcrig, seminle gi ierburi).S: Sunt animale gregare, se strAng 20-25 indivizi gi mai pu!ini (5-1 0) la alt itudi mai joase.R: Rutul are loc in octombrie-noiembrie, uneori gi la inceputul lunii decembrie. Gestalia

dureazd 160-1 70 zile. Femela nagte un pui, mai rar doi; revine in turmd dupd ce iedul arevArsta de doud luni.

L: in medie trdiesc 10-22 de ani.D: Mamifere carnivore (lupi, vulpi 9i rdgi) 9i omul.C: Specie protejatS

GenulBison H Smith, 1827Zimbrul1. Eu ropean bisonBison bonasus Linnaeus, 1758

alcdtuind o cocoagd inclinatd caudal, l inia spatelui f i ind gi ea ugor inclinatd spre baza cozii,incAt trenul posterior apare mai mic in comparatie cu cel anterior. Capul mare 9i masiv, deformd ovald, cu fruntea latd. Botul mai mult vertical dec€rt inclinat. Membrele puternice 9iinalte Blana are perii mai lungi iarna decAt vara. Culoarea blinii de iarnd este cafeniu-inchisd. VArful botului gi copitele sunt negre.

B: Poienile pddurile de foioase din zonele de deal gi de munte, cu subarboret mult gi locuriumede, chiar mlSgtinoase. Urcd 9i la l imita pddurilor de conifere, pentru pdgunea alpinS.

H: Consumd hrand de origine vegetalS (l icheni, ferigi, piciorul cocogului, untigor, frunze demur gi zmeur, ldstari gi scoar{d de arbori)

S: Taurii adulti aodrd 5-6 vaci. elimin6nd din teritoriu taurii de 2-5 ani.R: imperechdrile au loc in luna august 9i in prima jumdtate a lunii septembrie. Gestalia

dureazd 261-283 zile, dupd care femelele nasc c6te un vilel. Sunt extrem de rare cazurilede vitei gemeni. Al5ptarea dureazd un an de zile.

L: Taurii trdiesc maximum 22 ani. iar vacile cel mult 27 anlD: Lupul , ursul g i omulC: Specie protejati.

Lungimea cap + {runqhi = 21O-35O cm; coada = 30-80 cm; greutatea = 350-1 .000 kg.Valorile minime sunt ale celor mai multe femele, iar cele maxime sunt recorduri ale taurilor.Mamifer mare, cu corpul masiv, trunchiul scurt, cu partea anterioard masivd gi puternicd,

90 91

Nr.crt. Ordin / Famil ie Specie Denumire populara Perioada de

recoltare*

Lagomorpha

Lepor idae Lepus europaeus Iepure de camp lXt-311

2 Lepor idae Oryctolagus cuniculus lepure de vizuind 1Xt -15t |

Rodentia

3 Sci u r i dae Sciurus vulgaris Veveriti 15IX-31 i l l

4 Sciur idae Mannota marmota MarmolS 15 tX - ' ls X5 Cricetidae Cricetus cricetus H6rciog Interzisa

6 Arvicol idae Arvicola terestrls $obolan de api 1X-15tV

7 Arvicol idae Ondatra zibethicus Bizam 1X-15tV

8 Myocastor idae Myocastor coypus Nutrie 1 X- '15 tV

Carnivora

9 Canidae Canis lupus LUP lnterzisd

0 Canidae Canis aureus 9acal 15X-31 l l l

I Canidae Vulpes vulpes Vulpe ' l5x-31 i l l

2 Canidae Nyctereutes Caine enot 15X-31 i l l

3 U rsida e Ursus arctos UTS lnterzisd

4 Mustel idae Meles neles Bu rsuc 15 Vi l t - 15lV

5 Mustel idae Lutra lutra Vidrd lnterzisi

6 Mustel idae Maftes maftes Jder de copac 15 tX - 31 i l l

7 Mustel idae Maftes foina Jder de piatrd 15 tX - 31 i l l

8 Mustel idae Mustela lutreola Nurcd lnterzisd

29 Mustel idae Mustela erminea Hermind 15 tX - 31 i l l

20 Mustel idae Mustela nivalis Nevdstuicd '1 5tX-31 i l l

21 Fel idae Felis slvestris Pisicd sSlbat icd lnterzisa

22 Fel idae Lynx lynx RAs 15iX-31 i l l

ZJ Mustel idae Mustela putorius Dihor 15 tX-31 i l l

24 Mustel idae Mustela vison NurcA americand '15 tx - 31 i l l

Art iodactyla

25 Suidae Sus scrofa Mistret 1Vi l t -15l l

26 Cervidae Cervus elaphus Cerb 1tx-15t |n7 Cervidae Cervus dama Cerb lopdtar 1 tx-15r128 Cervidae Capreolus capreolus Cdprior 1 Vl - 15 t l

29 Bovidae Ovis musimon Muflon '1s tx - 31 xt l30 Bovidae Rupicapra rupicapra Caprd neagri 15lX-15Xt l

31 Bovidae Bison bonasus Zimbru 15 rX - 31 i l l

Tabel sinoptic al mamiferelor de interes cinegetic din fauna Romdniei Lista specii lor de mamifere din fauna Rominiei, declarate monumente ale naturii

Lista specii lor de mamifere incluse in Cartea Rogie a vertebratelor din Romdnia

NTcrt. Ordin Famil ie Specie Denumire popul i

1 Carnivora Ursidae Ursus arctos ursCarnivora Felidae Lynx lynx Ras

3 Artiodactyla Cervidae Cervus elaphus Cerb carpatin

4 Artiodactyla Bovidae Rupicapra rupicapra Caprd neagra

5 Artiodactyla Bovidae Bison bonasus Zimbru

Nr. cr t . Ordin / Famil ie Specie l)cnl [ntro [x)pi l l l r rn

lnsectivora

1 Soricidae Sorex alpinus ( ) l l1() i l t r ic ntrrnk.

( ) l r1() i i l t r l { : i l l ) i l

Olr i l r : i tn r I r nr l ; r : , . l r r r , r

_Oltr l t : r t r r rh: r ; i l rn1r

C!1",yr ( l ( ' ( , r i i ( lnr i

*__!I?-: tare -iii

rr i t s 1',' l,',,, t vi

Li l iac crr nas potr :o i rv;r r r r i r :

L i l iac cu nas potcoava rnt : r l r I r r r r r r

L i l iacul lu i Blasirrs

2 Soricidae Neomys fodiens

3 Soricidae Neomys anomalus

4 Soric idae Crocidura leucodon

Soricidae Crocidura suaveolens

Chiroptera

Rh inolophidae Rh inoloph u s fe rru mequ in u m

7 Rhinolophidae Rh inolo phu s hi pposideros

8 Rhinolophidae Rhinolophus euryaleo Rhinolophidae Rhinolophus blasii

10 Rhinolophidae Rhinolophus mehelyi _ Li l iacul lu i lVlehely

Li l iac mare cu ure,chi de goareco

Lil iac mare musticios

11 Vespert i l io nidae Myotis myotis

12 Vespe rt i l io n idae Myotis brandtii

13 Vespe rt i l io n idae Myotis blythii Li l iac mic cu urechi de goarece

14 Ves pert i l ionidae Myotis capaccinii Li l iac cu degete lungi

15 Vespert i l io nidae Myotis dasycneme Lil iac de iaz

16 Vespe rt i l io n idae Myotis daubentoni Li l iacul lu i Daubenton

17 Ves pe rt i l ion idae Myotis emarginatus Li l iac cu urechi rdscroi le'18 Ves pert i l ionidae Myotis mystacinus Li l iac mustdcios

17 Vespert i l io nidae Myotis nattereri Li l iacul lui Natterer

19 Vespert i l ionidae Myotis bechsteini Li l iacullur Bechstein

20 Ves pert i l ion idae Plecotus auritus Li l iac urechiat brun

21 Ves pert i l ionidae Plecotus austriacus Li l iac urechiat cenusiu

22 Vespert i l io nidae Vespeftilio murinus Li l iac bicolor

ZJ Vespert i l ionidae Eptesicus serotinus Li l iac cu aripi late

24 Ves pe rt i l io n idae Eptesicus nilssonii L i l iacul lu i Ni lsson

26 Ves pert i l ionidae Nyctalus lasiopterus Li l iac mare de amurg

27 Ves pert i l ionidae Nvctalus leisleri Li l iacul lui Leisler

z6 Vespert i l ionidae Pipistrellus nathusii L i l iacul lu i Nathusius

29 Vespert i l ionidae Pipistrellus savii L i l iacul lu i Savi

* Conform Legii nr. 103/.1996 - Fond cinegetic gi gestionarea vdnatului

92 9l l

30 Ves pert i l io n idae Ba rba stella ba rb aste I lu sL4 Vespert i l ionidae Min io pteru s sch reibe rs i

Lagomorpha

5Z Leporidae Oryctolagus cuniculus lepure de vizuind

Rodentia

Sciuridae Marmota marmota Marmotd

34 Sciur idae Spermophilus citellus PopAnddu

35 Glir idae Eliomys quercinus PArg de stejar

JO Glir idae Dryomys nitedula P5r9 cu coadd stufoasi

37 Glir idae Myoxus glis PArg cenugiu

JO Glir idae Mu sca rdin u s ave lla nariu s P6rs de alun

39 Cricetidae Cricetus cricetus H6rciog

40 Cricetidae Mesocricetus newtoni Hamster romAnesc

41 Cricet idae Cricetu lu s mioratoriu s HArciog pit ic

42 Cricetidae Microtus agresfls $oarece de pdm6nt

43 Cricetidae Microtus nivalis $oarece de zdpadi

44 Muridae Micromys minutus goarece pit ic

45 Spalacidae Spalax leucodon Orbete apusean

46 Spalacidae Spalax graecus Orebete rdsdritea

47 Zapodidae Sicista betulina $oarece cu dungd de pidure

48 Zapodidae Sicista subtilis $oarece cu dungi de stepd

Cetacae

49 Phocoenidae Phocoena phocoena Delf in mic

50 Delphinidae Tursiops truncatus Delfin mare

51 Delphinidae Delphinus delphis Delf in comun

Carnivora

52 Canidae Canis Iupus LUP

Canidae Canis aureus gacal

54 Ursidae Ursus arctos UrsMustel idae Lutra lutra Vidrd

56 Mustel idae Martes martes Jder de copac

57 Mustel idae Mustela lutreola Nurcd

58 Mustel idae Mustela eversmanni Dihor de stepi

59 Mustel idae Mustela erminea Hermini

60 Mustel idae Vormala peregusna Dihor pitat

61 Fel idae Lynx lynx RAs

oz Phocidae Monachus monachus Foca cu burtd albd

Artiodactyla

63 Cervidae Alces alces Elan

64 Cervidae CeNus elaphus Cerlc carpatin

65 Bovidae Ovis musimon Muflon

66 Bovidae Rupicapra rupicapra Capri neagri

67 Bovidae Bison bonasus Zimbru

Lil iac cArn

Li l iac cu aripi lungi

DIN LUMEA MAMIFERELOR

1. rNSEclvoRE. Ariciul are corpul acoperit cu circa 6.000 de ace, care formeazd un invelig de spini,

principala armd cu care se apere.. Aricii, ' in ciuda picioarelor lor scurte, pot parcurge mai mult de '1 km pe noapte in cdutarea

hranei.o

a

a

o

o

a

a

C6rti la poate sdpa intr-o singurd noapte 100 de metri, in cdutarea hranei.Chilcanul de pddure mdnAncd zilnic o cantitate de insecte egalS cu propria sa greutate.

2. LrLrEclin RomAnia se cunosc astdzi 30 de soecii de Ii l ieci.Cel mai mic dintre specii le europene este l i l iacul pit ic care abia atinge 5 g, iar cel maimare este l i l iacul comun cu corpul la fel de mare ca al unei vrdbii gi anvergura aripilor de40 cm.Lil iecii nu sunt nici pdsari, nici goareci, ci singurele mamifere capabile.de zbor activ.O colonie de 1500 de indivizi consum5 intr-o vard aoroximativ 1.5 t insecte.Pddurile sunt pentru l i l iecii autohtoni domenii de v6ndtoare unice in felul lor. Structurapddurii asigurA o bogSlie de insecte, pdianjeni qi alte artropode Tufigurile gi arbugtii de laliziera pddurii gi din luminiguri sunt locurile preferate de fluturi i de noapte.Cea mai mare colonie de hibernare din Europa se gdsegte in RomAnia, numArand peste52.000 de exemplare.Lil iecii sunt amenintati cu disparit ia, din cauza distrugerii locurilor de hrdnire gi aaddposturilor, a speoturismului necontrolat, folosirea insecticidelor neselectionate gi asuperstit i i lorLa nivel global, disparil ia l i l iecilor ar duce la prdbugirea agriculturi i in 7-8 ani.

3. TEPURI

lepuroaica mame, igi aldpteazd puii doar o datd zi gi atunci doar o perioadd scurtd det imo.Datoritd numerului mare de urmagi, iepurii sunt considerati in cultura multor popoare unsimbol al ferti l i tSli i .

4. RozAToARE$oarecii reprezintd mai mult de un sfert din numdrul total al mamiferelor.in ritualul de imperechere, veverita alege pe cel mai puternic Ai care igi dovedegtefarmecul. ..Luna de miere" dureaze doar trei sSotSm6ni.

5. DELFTNI

Delfinilor le place muzica, dovadd cA ei se pot dresa cu ugurinld in captivitate. Adeseori,aceste animale inteligente reugesc sd reproducd bine vocea gi chiar cuvintele dresorului.Delfinii ,,se joacd" cu diferite obiecte. mingi, inele de diferite mdrimi. La inceput, obiectuleste luat ?n primire de cdtre unul dintre delfini gi apoi, de cStre toti ceilafti.Delfinii nu dorm decdt cu jumdtate de creier o datS; in timp ce o emisferd se odihnegte,fdrd activitate nervoasS gi fSrd vise, cealaltd rdmene treazd gi vegheazS.

o

a

94 95

a

a

6. cARNrvoRECel mai mic mamifer carnivor, nevdstuica are o lungime de numai 15 cm 9i o greutatecorporald de 130 gVidra trdiegte numai pe l€rngd rSurile populate cu pegte, dar igi face culcugul chiar gi intr-ovizuind pardsiti de un iepure.Pentru a se juca, vidrele construiesc ,,topogane", pe care alunecd in ap5, culcate pe burtAcu labele intinse, cu capul ridicat, scoldnd, uneori, strigdteCAnd este rdnit, r6sul i9i prepard in gurd, din anumite plante, un fel de "terci" pe care apoli l aplicd pe rini, intinzAndu-l cu l imbaPisica salbaticd africand (Fells sy/vesfris lubica) este strdmogul pisicii sdlbatice africand.Pisicilor le place parfumul eterat al plantei Cataris officinale (iarba pisicii), pe care o miroscu multd plScereNevdstuica se imunizeazd impotriva mugcdturii gerpilor veninogi m6nc6nd planta ierboasdvirnan! sau ruta (Ruta graveolens).Lupul este cel mai mare animal sdlbatic aparlinAnd familiei Canidae. Lupoaica mamd esteresponsabild de Slaptatul curdtatul, incSlzitul 9i pizitul puilor, pe cand lupul tatd se ocupdde educatia lor. In cazul in care o lupoaicd mamd moare in timpul cat igi cregte puii, tatdllup le asigurd existenla gi i i feregte de primejdii.Vulpea igi ingroapd surplusul de mancare la care se intoarce mai tArziu.

7. ARTIoDAcILE

in Delta Dundrii s-au fdcut' imperecheri intre porcii domestici de rasa Stocli gi mistret (Suspcrofa). Hibrizii ob{inuli au cdpdtat mai multe caractere de sdlbdticiunelmperecherile intre cerbul carpatin (Cervus elaphus) gi cerbul lopdtar (Cervus dama) audat rezultate neEative, hibrizii rezultati n-au fost viabil iin mitologia diferitelor popoare, cerbul era cunoscut ca zeitate primordialS, animal-solar,animal-cSlduzd un simbol al puritdti i gi vieti i vegnice.Cerbii rdnil i, rumegi frunze de frdsinel, planta din care se extrage un ulei volati l, puternic,bactericid.Cdprioara aduce pe lume, de obicei, un singur ied, care, dupd numai 3-4 ore reugegte sise ridice in picioare. CAnd este in pericol, cdprioara i l cheamd prin behdituri.In RomAnia istoria zimbrului in l ibertate ne plaseazd la inceputul secolului allX-lea. Ultimul zimbru v€rnat in munli i nogtri a fost in 1800, iar in 1830, un altul a murit debdtrAne!e.Prima pereche de zimbri a fost adusi din Polonia in 1958 gi introdugi in pddurea Slivu!-Haleg Ulterior a fost infi intatd Rezervatia Neagra-Bucganilor Ddmbovitei careaddpostegte actualmente un numdr de 37 exemplarePrimele exemplare de zimbri, in Rezervatia de zimbri gi faund carpatind ,,Dragog Vodd" innumdr de trei, originare din Polonia, au fost aduse in anul 1970, ddndu-li-se numele deRardu, Roxana gi Raluca.In prezent, aicr trdiesc un numdr de gase zimbri: Rodica, Rodia, Rochita, Roxana, Rardugi Rodion. Primele doud litere ale numelor zimbrilor ndscuti in Romdnia, trebuie sd fie..RO',

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. ACCOBAMS, 2000 - Guidelines forthe Development of National Networks of CetaceattStrandings.

2. ANDREEV S., BONDARESCU A., 2006 - Lil iecii f i inle remarcablle, Chigrndu3 ALTMANN JEANNE, 1973 - Observational Study of Behavior: Sampling Methods,

Chicago.4. ANTONESCU C.S , 1966 - Mamifere din mdrigioceane, Editura $ti inlif icd, Bucuregti.5 BARBU P 1969 - Sur la systematique et la distribution des petits mammiferes du Delta

du Danube, Analalele UniversitSli i Bucuregti, Seria Biologie Animald, 18,Bucuregti: 89-99

6 BACESCU M., MULLER G.1., GOMOIU M T., 1971 - Ecologie marind, Vol. lV, EdituraAcademiei R.S.R., Bucuregti: 357.

7. BEARZI G., NOTARBARTOLO di SCIARA G., POLITI E., 1997 - Social Ecology ofBottlenose Dolphins in the Kvarneric (Northern Adriatic Sea), Marine mammalsScience, 13(4): 650-668

B. BIBRICH, M., STACHURSKA, J , 1981 - Keys to Vertebrates of Poland Mammals, PolishScientif ic Publisher, Warszawa.

9. BIRKUN A. Jr., 2002 - Cetaceans of the Mediterranean and Black Seas; Sfafe olKnowledge and Conservation Sfrafegles. Report of the ACCOBAMSSecretariat, Editor G. Notarbartolo di Sciara, Sections 6, 8,10, 14, 16, Monaco.

10. BOBRINSCHI, N.A., '1953 - Zoogeografia, Editura Agro-Silvicd de Stat, Bucuregti.11. BORDINO Pablo, 2OO2 - Ecology, Behaviour and Conservation of the La Plata dolphin in

Argentina, AQUA MARINA Centro de Estudios en Ciencias Marinas12. BOTNARIUC N , VADINEANU A, 1982 - Ecologie, Editura Didacticd 9i Pedagogici,

Bucuregti.13. BOTNARIUC N., TATOLE VICTORIA, 2OO5 - Cartea rogie a vertebratelor din Romania,

Bucuregti.14. CALINESCU R., 1931, Mamiferele RdmAniei. Repartilia gi problemele lor biogeograflce -

economice, Buletinul Ministerului Agriculturi i, 251 , Bucuregti: 1-103.15 CIOCARLAN V., 2000 - Flora ilustratd a Romeniei, Editura Ceres, Bucuregti.16. COLIBABA E., DAMIAN G , 1977- Cartea vdndtorului, Editura Junimea, lagi. 117-12O.17 COTTA V ,1982- V1natul, Editura Ceres, Bucuregti.18. CROITORUL 1., ALBULESCU 1., PETRIU C., 1970 - Nurca, Edi tura Ceres, Bucuregt i19.DlHORU Gh., DONITA N., 1970 - Flora gi vegetatia Podigului Babadag, Editura

Academiei R.S. R., Bucuregti.20. EVANS P.G.H., HAMMOND P.S., 2003 - Monitoring Cetaceans in European Waters,

Mammal Review, Vol 34, Sea Watch Foundation2l.GA$TESCU P., 1963 - Lacurile din Republica Poputard Romdnia, Editura Academiei R

P. R., Bucureqti: 39-45; 228-292.22. GERACI J. R , LOUNSBURY Valerie J , 1993 - Marine Mammals Ashore, A field guide for

strandings, lA & M Sea Grant Publication, Texas.23. GEORGESCU M , 1989 - Mamiferele sdlbatice din Romdnia, Editura Albatros, Bucuregti.24. GODEANU S , 2003 - Diversitatea lumii vr7. Determinatorul ilustrat al florei gi faunei

Rom6niei, vol l l , Apele continentale, Editura Bucura Mond, Bucuregti.25 GODEANU S , MULLER G | 1995 - Diversitatea lumii vii. Determinatorul ilustrat al florei

gi faunei Romaniei, vol l. Mediul Marin, Editura Bucura Mond, Bucuregti.26. HAMAR M , $UTOVA M , 1964 - Ecologia mamiferelor din agrobiocenozele din Dobrogea

gi Bdrdgan, Societatea de $ti inle naturale 9i Geografie din R.P.R., Comunicdride Zoologie, l l l , Bucuregt i : 37-63.

96 97

27 IANA SOFIA, 1970 - Noutdti faunistice in ecosistemele Dobrogei de Sud, Studii 9tComunicdri de Ocrotirea naturii, Vl 6-7, Suceava. 251-256

28. ION 1., ION C., 2OO2 * Mamiferele din Ceahldu, Editura Corson, lagi29. IVAN D., 1992 - Vegetatia Romaniei, Editura Tehnicd Agricold, Bucuregti30.IVAN D., 1979 - Fitocenologia gi vegetafia R.S.R, Editura Didacticd 9i Pedagogicd,

Bucuregti.31 Kranz A., POLEDNIK L., GOTEA V ,2001 , Conservation of the European Mink (Mustela

lutreola), in the Danube Delta, Background Information and Project Plan,Analele $ti intif ice ale I N C D D.D, Tulcea: 124- 129.

32.KREBS CJ, 1999 - Ecotogicat Methodology, Addison Welsey Educational Publishers,Menlo Park, Canada.

33 MANOLACHE 1., DISSESCU G, 1977, Mic atlas cinegetic romdnesc, Editura Ceres,Bucuregti

34 MARCHE$ G, 1965 - Date privind rdspdndirea gi importanla practicd a unor mamiferedin Dobrogea, Ocrotirea naturii, 14, nr 2, Bucuregti: 165-180.

35 MARCHE$ G., 1960 - Problema bizamului (Ondatra zibethicus L.), in tara noastrd,Ocrotirea Naturii, 5, Editura Academiei R.P R., Bucuregti: 71 - 103.

36. MITCHELL-JONES, A J , & colab., 2000, The atlas of European Mammals, T and A. D.Poyser Natural History.

37 NEGRITIU A. $ELARU N., CODREANU C., IORDACHE D, 2000 - Fauna cinegeticd gisalmonicold, Asociatia Romdnd pentru Educatie DemocraticS, Bucuregti: 152-154

38 NASTOIU 1., 1994, Fauna de interes medical, Ed. All Bucuregti, 136-137.39. POP I , HOMEI, V , 1973, Mamiferele din Romdnia, Ed. $ti intif icS, Bucuregti, vol. l.40. POP V , 1962, Zoologia vertebratelor, Ed. Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti.41 RAGA J. A.,2OO2, - Prolet d'6tablissement d'un r6seau r6gionale pour l'6chouage des

c6tac6s en Mediterran6e et dans la Mer Noire, document ACCOBAMS, MOP 1/inf. 7; Monaco.

42.REYNOLDS J.E. l l l , ROMMEL S.A., 1999 - Biology of Marine Mammals, SmithsonianInstitution Press, Washington and London

43. SIMIONESCU | , 1983 - Fauna Romdniei, Editura Albatros, Bucuregti.44. SPITZENBERGER F ,2001 , Die Saugetierfauna, Osterreich, Band 13, Graz, '1 -895.45. TOMILIN A.G , 1971 - Delfinii in slujba omului, Editura $tiintificS, Bucuregti.46 TUFESCU V., TUFESCU M., 1981 - Ecologia gi activitatea umand, Editura Albatros,

Bucuregti.47.VAN DEN BRINK F.H., 1967 - A Field Guide to The Mammals of Britain and Europe,

Coll ins Editor, London48. VASILIU G D., $OVA, C , 1978, Fauna vertebratica Romaniae (index), Muzeul Judelean

Bacdu, Stud. Comun ,2 ' 215-254.49.W|LSON 8., HAMMOND P.S., THOMPSON P., 1999 - Estimating size and assesslng

trends in a coastal bottlenose dolphin population, Journal of EcologicalApplications, 9(1 ): 288-300.

*** 2OO2 - Helping to protect UK whales and dolphins, Whale and Dolphin ConservationSociety, Active Seas Pack.

*** 1975 - Harla geobotanicd a R.S.R., Institutul de Geologie gi Geografie, Bucuregti.**" 1976 - Flora R.S.R., Editura Academiei R.S.R., Bucuregti*** 2006 - Ghidul voluntarului pentru monitorizarea delfinilor eguafi, Proiect iniliat de ONG

Mare Nostrum gi f inantat prin Programul GEF*** 1998 - Ghid pentru recunoagterea reptilelor din Dobrogea de Nord, Editura AVES, 1,

Odorheiu Secuiesc: 3-7

55. http://www atlanticgil lnet.comidolphin_safe.htm56. http://www jncc gov uk/page-156457. http://www.wdcs.org58. http://www sealifesurveys.com59. http:/iwww.ncseagrant org60. http://www.fishingnj.org6'1 . http://www unep org62. htto://www irishscientist ie63. http:/iwww ifaw.org64. http:/iwww.accobams org65. http://www.cetaceanbycatch org66 http:i/www.edwardtbabinski us/whales/whales-graph.jpg67 . http.i/www.transilvania-ro. romaniaexplorar com/img-l 1 86368. http.//www usborne-quicklinks.com69 http://wwwarkive.orgi7O. The Tree of Life Web Prolect, http://tolweb org/71. Walker. M. D. 2006. Brit ish Bats wwwworlddeer.org/brit ishbats/home html7 2. http: //graff i ki I l. blogspot. com l2OO7 | 09 | pestera-l i I ieci lor htm I7 3. www.transi lvania-ro. romaniaexplorar. com/im g-1 1 86374. http://www.sierradebaza.org75. http://www beta uniprot.org76. http://www.mammalogy org77. http://www.storchenverin.de78. http://www fotd"community.de79. http://www.darwin icn pt80. http://www.wikimedia.org8'1. http://www.quantum-conservation.org82" http://www.out4awalk.com83. http://www.rupdsbacau.ro84. htto:i/www.edoc.hu-berlin.de85. http://www.mangatutorials com

Cadrul legislativ privind conservarea biodiversitdli i

1991 , European Red-List, Animals and Plants, Economic Commission For Europe, Geneva,UNITED NATIONS. New - York: 21- 2

Legea 13/1 993 Legea pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra conservdrii vieliisdlbatice gi a habitatelor naturale din Europa.

Legea 58i1992 - Legea pivind ratificarea Conventiei privind diversitatea biologicd, semnatdla Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.

Legea 13/1 993 - Legea pentru aderarea Rom€rniei la Conventia privind conservarea vieti isSlbatice gi a habitatelor naturale din Europa, adoptatd la Berna la 19septembrie 1997; l.U.C N Red List Categories (1994)

Legea 69/1 994 - Lege pentru aderarea Romdniei la Conventia privind comertul internationalcu specii sdlbatice de faund gi flord pe cale de disparitie, adoptati laWashington la 3 martie 1973

Legea 103/1 996 - Fond cinegetic Ai gestionarea vanatului.Legea 5/200O - Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului nalional -

Sectiunea a l l l-a - zone protejate.Legea 46212001 - Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei gi faunei sdlbatice.

50

51.52.53.

54.

98 99

r DICTIONAR

- ordin de mamifere copitate cu numSr par de degete.

- ordin de mamifere adaptate la un regim alimentar preponderent, dar nuexclusiv, de carne.

- ordin de mamifere care cuprinde balenele cu fanoane 9i balenele cu dinli.

- ordin de l i l ieci divizat in megachiroptere (mari) 9i microchiroptere (mici)

- diviziune sistematicS a unei increngituri de fi inle vii, ea ins59i subdivizatd inordine.

- diviziune sistematicd a unui ordin grup6nd organisme cu trdsdturicaracteristice comune.

Gen - ansamblu de fiinle vii situat intre familie gi specie gi care caracterizeazdspecii foarte apropiate.

Gregar - referitor la o specie animald care trdiegte in grupuri sau in comunitdli, fdrd a fiin mod obligatoriu sociale.

inotitoare - denumire datd unui organ care serveqte inotului.

Insectivore - ordin de mamifere placentare care grupeazd: cArti lele, aricii 9i chilcanii gicare se hrdnesc in principal cu insecte.

Lagomorfe - ordin de mamifere asemdnitor cu cel al rozdtoarelor. Sunt insi mai multediferenle, cea mai importantd fiind dentilia. Astfel, la lagomorfe sunt prezenlio pereche de canini nedezvoltali. De asemenea, existd 9i diferenlealimentare.

Migund/migind - gaurd in pimAnt sau muguroi in care igi depoziteazd hrand unele animale.

Omnivor - animal care se hrdnegte atAt cu substanle vegetale, c6t gi cu substanleanimale

CuprinsPrefa!dCuvAnt inaintecAP. f fNTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . .71.1. Zonele de vegetat ie din R;;e; ; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .l .2.scurt istor ical cunoagter i imamiferelor. . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fgAl .3.Caracter izareamamiferelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14cAP. i l DESCR|EREAMAM|FERELOR . . . . . . . . . . . . . .16CLASA MAMMALIA Linnaeus, 1758 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Ordinuf |NSECT|VORABowdich, 1821 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Famil ia Erinaceidae Bonaparte, 1 838Genul Er inaceus, Linnaeus, 1758 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Erinaceusconcoior,Mart in, 1B3B-Aric iu l rdsdr i tean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Famil ia Talpidae Gray, 1825Genul lalpa Linnaeus, 1758Talpaeuropaea Linnaeus, 1758-C6rt i {a . . . . . . . . . . . . . . . j7TalpacaecaSavi , lS22-Cir i i lamicd.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17Famil ia Soricidae Gray, 1821Genul Sorex Linnaeus, 1 758

Artiodactile

Carnivore

Cetacee

Chiroptere

Clasd

Famil ie

Ordin

Specie

Vibrize

Sorex araneus Linnaeus, 1 758 - Chitcanul comunSorex m in utu s Savi, 1 766 - Chitcan ul pit ic . . . . . . .Sorex a l pi n u s Schinz, 1 837 - Chitcanul de munte .. . . . . . . . . . . .Genul rVeomys Kaup, 1 829Neomys.fodiens Pennant, 1771-Chi lcanulde apd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :Neomys anomalus Cabrera, 1 907 - Chitcanul de mlastindGenul Crocidura Wagler, '1832Crocidura leucodon Hermann, 1 780 - Chilcanul de cAmpCrocidura suaveoiens Pallas. 1811 - Chilcanul de gridindOrdinuf CHIROPTERA Blumenbach, 177 9Famil ia Rhinolophus Bel l , 1836Genul Rhi nolo phus, Lac6pdde, 1 799Rhinolophusferrumequinum, Schreber, 1774-Liliacul mare cu nas potcoavd.........Rhinolophus hipposrderos, Bechslein, 1800 - Li l iacul mic cu nas potcoavi . . . . . . . . . . . . . .Rhinolophus eu4gale, Blasius, 1853 - Li l iaculmediteranean cu nas potcoavi . . . . . . . . . . . . . . . . . .Rhinolophus blasfi, Peters, 1866 - Liliacul lui BlasiusRhinolophus mehelyi,Matschie, 1 901 - Liliacu I lui MehdlyFamil ia Vespert i l ionidae Gray, 1 821GenulMyotisKaup, 1829

1B.. .1 9

'1 I

.2020

. . . . . zJ

. . . . . zJ

. . . . . .25

zl

2122

- diviziune sistematicd a fi inlelor vii, intermediard intre clasd 9i familie.

- ansamblu de fi inle vii asemdndtoare prin infdtigare gi mediu de viald, care sepot inmulli intre ele, dar, de regulS, nu se pot reproduce cu indivizi ce apatinunei alte soecii.

- mustat5, pdr tacti l al unor mamifere.

Myot ismyot isBorkhausen, 1797-Li l iaculmarecuurechidesoarece.. . . . . . . . . . . . . . . . . .Myotis blyth i i fomes, 1 857 - Li l iacul mic cu urechi de Eoarece .. . . . . . . . .Myoti s ca paccinl i Bonaparte, 1 837 - Li l iacul cu degete lun gr . . . . . . . . . . . .Myoti s da sycneme Boie, 1 825 - Li l iacul d e iaz .. . . . . . . . . . . . . . .Myotis daubentoni iKuhl, l S l I - Li l iacul lui Dau bentonMyotis emarginafus E. Geoffroy, 1 806 - Liliacul cu urechi rdscroite ..Myotis mystaci nus Kuhl, 1 8 1 I - Li l iacul mustdcios .. . . . . . . .Myoli s natte re r i Ku hl, 1 81 B - Li l iacul lui Natterer.. . . . . . . . . . . .Myotis bechsteini iKuhl,1 B1 7 - Li l iacu I lui Bechstein . . . .Myoti s bra n dt i i Eversmann,' l 845 - Li l iacul lui Brandt . . . . . . . . .GenulPiecolus E. Geoffroy, 1818Plecotusaur i tusLinnaeus, 1758-Li l iaculurechiatbrun . . . . . . . . . . . . . . . . .33Plecotusaustr iacusFischer, 1829-Li l iaculurechiatcenugiu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34Genul Vespeftilio Linnaeus. 1758

lo

27282829303031JI

Ve speft i l io m u r inus Linnaeus, 1 758 - Li l iacul bicolor . . . . . . . . . . . . . . .Genul Epfes/bus Rafinesque, 1820Epfesicus serofinus Schreber,1774 -Liliacul cu aripi lateEpfesicus n/sson/ Keyserling et Blasius, 1 839 - Liliacul lui NilssonGenul ffycfaius Bodwich, 1825

. . . . . . . . . . . . . 34

. . . . . . . . . . .35. . . . . . . . . . . . . . . JO

. . . . . . . . . . .36. . . . . 37. . . .38

Nyctalus noctula Schrebeq 1777 -Llliacul de amurgNyctalus lasioplerus Sch rebeq 1880 - Liliacul mare de amurg ...

100 Nyctalus leisleriKuhl, ' l 81 8 - Li l iacul lui Leisler

Ordinul LAGOMORPHA Brandt. 1 855 . . . . . . . . . . . . . . .Famil ia Leporidae Gray, '1821Gen ul Lepus Linnaeus. 1 758Le pu s e u ropaeu s Pa lla s, 1 7 7 I - lepurele de cAmpGenul Oryctolagus Lilljeborg, 1871O ryctolagu s cu n icu I u s Li n n aeus, 1 7 58 - lepurele de vizuindOrdinul RODENTIA Bowdich, 1 82 1Famil ia Sciuridae Gray, 1821Genul Sclurus Linnaeus, 1 758Sci uru s vu lga ris Linnaeu s. 1 758 - VeverilaGenul hlarmota Blumenbach, 1779Ma rmota marmofa Linnaeus, 1 758 - Marmota . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Genul Spermophllus F. Cuvier, 1825S permo phi lus c/e//us Linnaeus, 1 766 - PopAndiul . . . . . . . . . . . . . . .

Genul Pipistrellus Kaup, 1829Pipistrellus saviiBonaparte, 1837 - Liliacul lui SaviPi pistrellu s pipislrelius Schreber, 177 4 - Llliacul pitic..........Pipistrel lus pygmaeus Leach, '1825 - Li l iacul mic . . . . . . . . . . .Pipistrel lus nathusl Keyserl ing et Blasius, 1 839 - Li l iacul lui NathusiusPi pi stre l lu s ku h I i i Kuhl, 1 817 - Li l iacu I cu dun gd a1b6 .. . . . . . .Genul Barbasfe lla Gray,1821Ba rba ste I I a ba rbasfel/us Schreb er, 1 7 7 4 - Liliacu I cArn ....Genul Miniopterus Bonaparte, 1837M i n io pterus sch re i be rsi i Kuhl,'1 81 9 - Liliacul cu aripi lungi

Microtu s a rva l is Pal las, 1 779 - $oarecele de c6mp .. . . . . . . . . . . . .Microtus agresfis Linnaeus, 1 761 - $oarecele de pimAnt ...M icrotu s n iva lis Martins, 1 842 - $oarecele de zdpadd

ApodemusagrarrusPalas, 1771-$obolanuldecdmp.. . . . . . . . . . . . . . . . . .6 ' )ApodemusuralensrsPal las, 1811-$oarecelemicdepddure.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63Genul Raffus Fischer, 1803Rattusrat tusLinnaeus, 1758-gobolanulnegru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63Rattus norvegicus Berkenhout, 1 769 - $obolan ul de casi . . . . . . . . . . . . . .64Genul Mus Linnaeus. 1 766Mus mu sculu s l innaeus, 1 766 - $oarecele de casdMus spici legus Pet6nyi, 1882-$oarecele de migundFamil ia Spalacidae Gray, 1 82 1Genul Spa/ax Guldenstaedt. 1 7703 pa Ia x le ucodon Nordmann, 1 840 - Orbetele mic . . . . . . . . . . . . . . . .Spalax graecu s Nehr ing, 1 898 - Orbetele mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Famil ia Zapodidae Coues, 1875Gen u I Sicr'sfa G r ay, 1 827Sicista betul ina Pallas, 1 779 - $oarecele de mesteacdn .. . . . . .Sic ista subt i l isPal las, ' l773-$oarecelede stepd.. . . . . . . . . . . . . .Famil ia Myocastoridae Smith, 1 842Genuf Myocasto rKerr, 1792Myocastorcoypus Molina, 1782 - NutriaOrdinul CETACEA Brisson, 17 62 . . . . . . . . . . . . . . .Famif ia Delphinidae Gray,1821Genul Delphinus Linnaeus. 1 758

..6667

Delphin us del phls Linnaeus, 1 758 - Delf inul comun .. . . . . . . . . . . . .Genul lurslops Gervais,'l 855Tu rs io ps t runcafus Montagu. 1 82 1 - Delf inul mare .. . . . . . . . . . . . . .Famil ia Phocoenidae G ray, 1 825Genul Phocoena G. Cuvier, 1817Phocoena phocoena Lrnnaeus, 1758 - Del f inul mic. . . . . . . . . . . . . . . .Ordinul CARNIVORA Bowdich, 1821 . . . . . . . . . . .Famil ia Canidae, Gray, 1 821Gen ul Canis Linnaeus. 1 758

J6

3940

.40"41

' ' ' ' , ,42

. . . .42. . .44

44

NE

40

. .47

. .47

..48

.. . . . . . 56

. . . . . . .57. . .57

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Mustela lutreola Linnaeus, 1 761 - NurcaMustela putorius Linnaeus. 1 758 - Dihorul comun .. . . . .Mustela eversmanniLesson. 1 827 - Dihorul de stend .Mustela erminea Linnaeus, 1 758 - HerminaMustela nival is Linnaeus, 1 766 - Nevistuica .. . . . . ."". . . . .

6565

68

.. . . . . . .69. . . . . . . . . . . . .70

.70

. .71

72IJ

Famil ia Glir idae Thomas, 1897Genul E/lomysWagner, 1 840El iomysquercinusLinnaeus, 1766-PArguldestejar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49Genul Dryo mys Thomas, 1 906Dryomysni tedulaPal las, 1778-PArgulcucoaddstufoasi . . . . . . . . . . . . .50Genul Myoxu s Zimmermann, 1 780Myoxusgl isLinnaeus, 1766-PArgulcenugiu . . . , . . . . .50Genul Muscardinus Kaup. 1 829Muscardinusavel lanar iusLinnaeus, 1758-Pdrguldealun . . . . . . . . . . . .51Famil ia Cricetidae Rochebrune, 1 883Genul Crlcelus Leske, 1 779Cricetuscr icetusLinnaeus, 1758-HAr:c iogu|. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52Genul Mesocrbelus Nehring, 1 898Mesacricelusnewloni Nehring, 1898-Hamsteruldobrogean .. . . . . . .53Genul Cricetu lus Line-Edwards, 1 867CricetulusmigraforrusPallas, 1773-HArciogulpit ic.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43Famil ia Arvicol idae Gray, 1821Genul Cleth rio nomys Tilesius, 1 850Clethrionomys g/areolus Sch feber, 1780 - $oarecele scu rmdtor de pddureGenul Arv icola Lac6pdde. 1 799Awicolaterrestr is Linnaeus, 1758-$obolanulrogu de ap6 .. . . . . . . . . . .55Genul Microtus Schrank, '1798Microtus subterraneus de S6lys-Longchamps, 1836 - $oarecele subpimdntean .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Canis lu pu s Linnaeus, 1 758 - Lupul.. . . .Canis aureus l innaeus, 1 758 - $acalulGenul Vuloes Bowdich. 1821Vulpesvulpesl innaeus, lT5S-Vulpea . . . . . . . . . . . . . . . . .74Genul NyctereufesTemmink, '1 839N ycte re ute s p rocyo n oi d e s G r ay, 1 834 - CAi n ele enot . . . . . . . . . . .75Famil ia Ursidae Gray, 1821Genul UrsusGray, 1825UrsusarclosLinnaeus, 1758-Ursu| . . . . . . . . . . . . - - . . - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Famil ia Mustel idae Swainson, 1835Genul Meles Brisson, 1 762MelesmelesLinnaeus, 1758-Bursucul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Genul Lutra Brunnich, 1 771Lutralutra Linnaeus, 1758-Vidra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77Genul Marfes Pinel, 1792MaftesmartesLinnaeus, 1758-Jderuldecopac.." . . " . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78Martesfoina Exleben, 1777-Jderuldepiatrd. , . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78Genul M u stela Linnaeus, 1 758

. . . . . . t5

. . . . . . . .74

.54

Microtus rossiaemeridionalis Ognev, 1 924 - $oarecele rdseritean de cAmp .....Microtus taticus Kratochvil, 1 952 - $oa recele de TatraGenul Ondatra Link, 1 795Ondatra zibethicus Linnaeus, 1 766 - BizamulFamil ia Muridae Gray, 1821Genul Micromys Dehne, 1 841M icro mys m i n ufus Pal las, '1 771 - $oarecele pi t ic . . . . . . . . . . . . . . . . .Genul Apodemus Kaup, 1 829Apodemus sylvaficus Linnaeus, 1 758 - $oarecele de pidureApodemus flavicoills Melchior, 1 834 - $oarecele gulerat ......

Genul Vormela Blasius, 1 884Vorm el a peregusna G( ldenstaedt, 1 770 - Dihorul pdtat . . . . . . . . . . . . . . . . . .Famil ia Fel idae Gray, 1821Genul Fel is Linneus, ' l 758Felis s/vesfls Sch reber, 1 775 - P is ica si lbaticd .. ". . . . . . . . . .Genul LynxKerr, 1792

7979808081

82

6161

83

LynxlynxLinnaeus, 1758-R4su1.. . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . " . 83Famil ia Phocidae Gray, 1821Genul Monachus Fleming, 1822MonachusmonachusHermann, lTTg-Focacuburtealbe . . . . . . . . . . . .84OTdinuIARTIODACTYLA Owen, 1848 . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Famil ia Suidae Gray, 1821Genul Sus Linnaeus, 1 758SusscrofaLinnaeus, 1758-Mistre1u|. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85Famil ia Oervidae Gray, 1821GenulA/cesGray, 1821A/cesa/cesLinnaeus,1758-Elanul . . . . , . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86Genul Cervus Linnaeus, 1 758CervuselaphusLinnaeus, lT5S-Cerbulcarpat in. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 87Cervusdama Linnaeus, 1758-Cerbul lopdtar. . . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . .88Genul CapreolusGray, 1821CapreoluscapreolusLinnaeus, 1758-Cipr ioara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . .88Famil ia Bovidae Gray, 1 821Genul Ovls Linnaeus, 1758Ovisammon Linnaeus, 1758-Muf lonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . .89cenul Ru picapra Blainnville 1 8 1 6RupicaprarupicapraLinnaeus, 1758-Capraneagra.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . .90Genul Brson H. Smith, 1827Bison bonasus Linnaeus, 1758-Zimbrul . . . . . . . . . . . . . . .90Tablou sinopt icalspeci i lorde mamifere, de interes c ineget ic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Listasoeci i lordemamiferedinfaunaRomAnieideclaratemonumentealenatur i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93Lista speci i lorde mamifere incluse in Cartea Rogie a vertebratelordin Rominia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Din lumea mamiferelor. . . $t ia l i c5? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Bibl iograf ie se1ect ivd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97Cadrul legis lat iv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99Dict ionar" "" "" 1oo

Editura ,Dobrogea"Trustul de Presi , ,Cuget Libef '

Constanta, l .C. Brdtianu nr. 5, cod 900711Tel: 0241 1582.130 Fax: 0241 1619.524

E-mail: offi ce@cugetliber.ro

Bun de t ipar: iul ie 2008Apirut: august 2008Format: 16 I 44 x64

Coli t ipar: 6,5

-a,il