Mediul Abisal

Mediul Abisal

Zona abisala reprezinta o zonă situată în mări și în oceane, care se întinde de la 2.000 m până la cele mai mari adâncimi.

Este un mediu lipsit de lumină, cu presiune şi salinitate ridicate, cu temperaturi scăzute în raport cu adâncimea, cu numeroase adaptări ale organismelor. Apa se caracterizează printr-un calm aproape absolut. În mediul abisal plantele lipsesc, iar fauna prezintă adaptări specifice: unele animale şi-au pierdut vederea, altele au ochi mari, telescopici au organe fosforescente.

Localizare

• Zona abisală ocupă peste 3/4 din suprafata Oceanului Planetar.

• Aceasta se gaseste in mod predominant in Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic și Oceanul Indian.

RELIEFUL FUNDURILOR ABISALE Relieful este reprezentat de câmpiile abisale, glacisurile

abisale şi fosele sau gropile abisale. Aceste forme se întâlnesc între 4000-6000m adâncime, doar fosele coborând la valori mai mari.

Din întreaga suprafaţă a Pământului aproximativ 30% este reprezentată de această categorie hipsometrică.

Câmpiile abisale reprezintă cele mai netede suprafeţe de pe Terra, acoperite de sedimente fine şi ultrafine. Se pot dferenţia mai multe categorii: tipice (în Oc. Atlantic şi Indian), de fosă sau arhipelagice (în apropierea arcelor insulare, numeroase în Pacific).

Glacisurile abisale racordează câmpiile abisale de alte forme de relief (dorsale sau munţi izolaţi, dealuri eubmarine etc.). Fosele reprezintă cele mai mari adâncimi de pe Terra. Pot fi periferice, de tip rever, oblice sau mixte.

În afara marilor unităţi morfologice descrise mai sus, în cadrul Oceanului Planetar, se întâlnesc coline, munţi abisali izolaţi, praguri abisale, depresiuni sau şanţuri abisale. O categorie aparte o formează munţii de tip guyot. Aspectul lor plat dovedeşte o evoluţie în regim subaerian şi o modelare intensă, care a dus la forma plată din partea superioară.

Solul

o Pentru ca in mediul abisal lumina nu patrunde,plantele lipsesc cu desavarsire.

o În această zonă solul este format din depuneri de mâluri fine cu globigerine, argile roșii etc.

Curentii oceanici. Temperaturi. Salinitate.Presiune.

Masele de apă joase,abisale din zona Atlanticului de Nord,sunt legate de apele reci din spaţiul Ecuatorului.

Temperaturile variaza, în jur de 3-4˚C. Salinitatea are valorea de aproximativ

34,9 psu,dar se poate schimba in functie de adancime.

Presiunile sunt imense,astfel incat ar putea zdrobi orice scafandru aflat inafara bitiscafului.

Vietuitoare Există anumite specii de animale

marine, care gasesc hrana in adancimi,si astfel,nu se apropie de suprafaţă, cu excepţia unor specii. Flora fiind inexistenta in cele mai mari adancimi, da un aspect pe cat de fascinant,pe atat de monstruos.Animalele descrise de către oamenii de ştiinţă sunt încă necunoscute în comportamentul lor şi sunt presupuse a fi descoperite doar o mica parte dintre ele,pana acum.

Acestea traiesc într-un întuneric total, o presiune extrem de ridicata şi o gamă de temperatură de la -1 până la 5 ° C. Deoarece nu există nici o sursa de lumina, sursa de energie primară o constituie o ploaie de materii organice în apele de mică adâncime, inclusiv peştii morţi sau alte animale marine ucise si aduse de curenti.

Surprinzator, animalele care trăiesc în zona abisală sunt membri ai aceluiaşi grup ca cele gasite in straturile superioare. Astfel, gasim pesti, curstacee, cefalopode, caracatiţe, calmari, moluste, echinoderme şi viermi.Diferenţa este că aceste specii au dezvoltat forme abisale,ciudate pentru noi, adaptate la mediul lor.

Animalele abisale prezintă modificări ale organelor vizuale (care sînt atrofiate sau, dimpotrivă, exagerat de mari) i șale organelor tactile (antene, tentacule, care sunt puternic dezvoltate); au adesea organe luminoase; sunt carnivore sau se hrănesc cu nămol bogat în substan e organice în țdescompunere.

Ele sunt adaptate la presiunile mari din adancuri, avand corpul strabatut de pori sau canicuri, ce echilibreaza presiunea interna a corpului cu cea din exterior.

Cei mai mulţi peşti de adâncime sunt mici şi au corpurile moi şi oase mici,datorită lipsei de calciu, necesar pentru formarea oaselor, şi vitamina D, necesare pentru oasele tari. Ei tind sa aiba gura si dintii mari şi stomacuri lungi si elastice. Acestia trebuie să mănânce peşti şi alte alimente, chiar dacă aceastia sunt mai mari decât ei înşaşi,deoarece masa urmatoare poate veni peste muuult timp.

Pestele-Mana

Pestele-Mana

Peste gazator

Pestele ViperaPestele Dragon

Paianjen

Pestele Undita

Omul si activitatile saleo Omul poate interveni in mediul abisal doar prin

intermediul submarinelor,datorita presiunii foarte mari.o Acestia sunt doar cercetatori si oceaniografi,pentru a

descoperi forme noi de viata sau lucruri nemaidescoperite pana acum.

Groapa Marianelor

Este cel mai adânc punct de pe suprafața Pământului,aflat în Oceanul Pacific și având 11.034 m adâncime.

Groapa Marianelor se află la nord de ecuator în apropiere de Insulele Mariane ce aparțin de Melanezia. Groapa se află situată la circa 2.000 km est de Insulele Filipine și la sud de insula Guam. La nord groapa se continuă în groapa Bonin, care continuă, la rândul ei, mai departe în nord în groapa Japoniei.

Groapa Marianelor a fost vizitată o singură dată de către doi oameni într-un submarin cu pereții foarte groși pentru a rezista presiunii imense.