Editura EIKON

Bucuregt|20L9

Vasile Halegan

MEDITATIA FILOSOFICA

- instrument in consilierea filosofici

Copyright @ 2079 Vasile Halegan

Referent gtiinlific: Conf. Univ. Dr' Muliu Florentina

Editura EIKON, Bucuregti, str. Smochinului nr' B,

Sector 1, Cod pogtal 031310, RomAnia

Editura EIKON este acreditati de Consiliul Nalional al

Cercetdrii $tiinfifice din invilimAntul Superior (CNCISJ'

Descrierea CIP este disponibilS la Biblioteca Nalionali aRomAniei sub ISBN: 97 8-606-7 LI-995-4

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei

HATEGAN, VASILEMeditagia filosofici : instrument in consilierea filosofici /

Vasile Hafegan. - Bucuregti : Eikon, 20L9Conline bibliografie .

rsBN 978- 606-7 rt-995-4

L

Cuprins

Introducere 7

Cap. 1. Meditafie, filosofie gi interdisciplinaritate 15

l-.1. Premise ale folosirii practicilor meditative in filosofie 15

1,2. Achenbach gi gisirea echilibrului interior 22

1.3. Alte abordiri ale meditaliei in practica filosoficl 24

1.4. Meditalia ca practicd spirituale 30

1.5. Conexiuni interdisciplinare ale practicii filosofice

asupra explordrii incongtientului 37

Cap.2. Meditafia - ca practici filosofici

2.1. Aborddri ale meditaliei in practica filosofici

2.2.Forme ale practicilor meditative folosite in

consilierea filosofici

Cap.3. Stdiile mentale gi nivelurile meditative

3.1. Starea meditativd activi si rolul s5u in meditatia

Filosoficd

3.2. Stirile mentale 9i nivelurile meditative

4L

4L

46

67

67

72Tipiritin RomAnia

Cap.4. Tehnica meditafiei filosofice active

4.1. Aplicalie privind utilizarea stdrii meditative in

meditalia filosofici

4.2. Vizualizarea gi imaginalia ghidat5, instrumente

utile meditafiei

4.3. Scurte comentarii asupra unei teorii recente

Cap. 5. Aplicafii ale meditafiei filosofice in

consilierea filosofici

5,1. Prezentarea unui exercifiu propus

5,2, Exerciliul de meditagie filosoficd activd

5,3, Alte aplicalii propuse de practicieni

ln loc de concluzii

Direcgii viitoare ale aplicirii meditaliei in practica

consilierii filosofice

Bibliografie

79

79

B4

BB

Introducere

Acest volum readuce in atenlia practicienilor

interesafi, conceptul antic de meditagie, acesta fiind un

instrument important ce poate fi folosit acum in cadrul

noilor practici filosofice, indeosebi in noul domeniu

aplicat cel al consilierii filosofice.

O formi preliminari privind tematica acestei cirgi a

fost abordati recent intr-un articol redactat in limba

englezl cu titlul ,,Meditative practice as a tool in

philosophical counseling" [Practica meditagiei ca

instrument in consilierea filosofici] gi prezentat in cadrul

conferinfei internalionale DIALOGO - CONF 201.81 lucrare

care a adunat numeroase aprecieri, fapt ce ne determini

si continuim demersul inceput, de studiere a acestui nou

domeniu aplicat al filosofiei.

L DIALOGO-CONF 201B - The Sth Virtual International Conference on theDialogue between Science and Theology, November 3 - !2,2018 [A sevedea http ://www.dialogo-conf,com/)

93

93

99

L06

LL9

L23

126

Cap. I. Meditafie, filosofie gi

interdisciplinaritate

1.1. Premise ale folosirii practicilor

Meditative in filosofie2

Privind retrospectiv spre antichitate, gisimimportanli filosofi ai vremii, ca: Socrate, Platon, Epicur;

despre care se cunoagte cd utilizau meditagia ca o formi de

practici filosofici.Daci antichitatea a avut o deschidere cdtre meditagia

filosofici, perioadele urmitoare ale istoriei omenirii au

ficut ca aceasta sd fie uitatd de mulli dintre filosofi, in Evul

Mediu aceasta a fost preluati de morala cre;tini, care a

transformat filosofia intr-o adeviratd ,,slujitoare a

teologiei'r, fapt ce a fost remarcat mult mai tdrziu de citrefilosoful Pierre Hadot3.

2 Apud Vasile Hafegan, ,,Meditative practice as a tool in philosophi-calcounseling"in DIALOGO JOURNAL 5 (1),2018, pp.1,40-149.3 Pierre Hadot. Exercices spirituels et philosophie antique, Paris: AlbinMichel,2002.

4f

Vasile Halegan - Meditalia filosoficd

Filosoful francez Hadot a studiat serios filosofia

antichitdlii din punctul de vedere al modului in care

filosofii vremii erau dedicali filosofiei, activitate

manifestatl preponderent prin discursul filosofic 9i

exercilii spirituale, in cadrul diferitelor gcoli sau curente

filosofice care au marcat antichitatea omenirii' Hadot

spunea ci: ,,filosofia constd, pentru cel care o practicd, in

stipAnirea propriului discurs interior, cu ajutorul

discursului teoretic formulat de ;coala cireia ii aparfine.

Acest discurs teoretic emani dintr-o alegere de viald

furrdamentali, dintr-o opliune existenliali, care este atAt o

viziune asupra lumii, cAt gi un mod de viatd"4.

Referindu-se la discursul filosofic, Hadot afirma cd

acesta se indreapti spre interiorul persoanei pe trei cii, 9i

anume: ,,el devine l5untric prin intermediul convorbirii cu

sine insugi sau cu celSlalt sau prin scriiturd"s dar cd ,,via!a

filosofici nu se reduce doar la discurs, fie acesta chiar ;ilduntric" ardtAnd astfel ci filosofia nu poate fi confundati

cu una din ciile sale de exprimare

a Pierre Hadot, Studii de filosofie anticd, Arad: Sf. Nectarie, 201'6' pp'227-228.s lbidem,p.228.

1.6

Vasile Halegan - Medita.tia filosoficd

Aristotel, filosof antic, in lucrarea sa ,,Politice" se

referd la starea contemplativi ,,despre care unii spun ci

aparline numai filosofului"6, gi care generalizeazd cAnd

vorbe;te despre conceptul de fericire in lucrarea ,,Etica

nicomehicd", unde face referire la statornicia actiunii

contemplative ;i a gAndirii umaneT.

Filosoful antic Epictet, in prima carte din seria

,,Diatribelor" il parafrazeazd pe Socrate, reluAnd celebra sa

remarci ,,ci o viafi lipsiti de examinare nu meritd treite"

iar cAnd Epictet este intrebat despre ce promite filosofia,

rispunsul siu arati ci ,,filosofia nu promite si aduci

omului nici unul dintre lucrurile exterioare", el indicAnd

doar obiectul ;i destinatarul acesteia, ca fiind omul cu

viala sa, gi afirmAnd ci ,,materia artei de a trii este viata

fiecIruia"s.

$i filosoful impirat Marcus Aurelius are un indemn

de a se retrage in sine insugi, sens in care titlul lucririi sale

6 Aristotel. Politica, VII, 2,1,324a29. Bucuregti: Univers EnciclopedicGold,2010.7 Aristotel. Eticq nicomahicd,21,0,X,7, tL77b. Filipesti: Antet XX Press,2004.B Epictet. Discurs viu: Diqtribe-Cartea 1, Bucuregti: Seneca LuciusAnnaeus, 2018, pp. 1.2L-1.22.

77

Vasile Halegan - Meditafia filosoficd

tradusi in limba romAni: ,,Cdtre sine fnsu;i" este destul de

sugestive.

Elemente ale practicii meditative se regisesc 9i in

gcolile filosofice ale antichitifii, care practicau astfel de

exercigii gi care devin mai tArziu acele exercifii spirituale la

care fac referire gi SfAntul Augustin 9i Toma D'Aquino, iar

mai recent filosoful francez Pierre Hadot.

O referire la una din practicile budiste din antichitate

este ficuti recent de practicianul in filosofie, Alberto

Rezzi, care scrie o lucrare despre medita;ia de

conqtientizare, care poate fi aseminati contempldrii

l'ilosofice, producAnd efecte benefice asupra persoanei, in

scnsul de a clarifica o situalie anume de via!5, dar 9i

contribuind la eliminarea stresului generat de acea

situalie gi la realizarea unui echilibru asupra persoanei

consiliatelo.

Revenind la filosoful francez Pierre Hadot, tradus

mai recent in limba romAnd, acesta definegte meditagia ca

fiind o ,,practici a convorbirii cu sine"; care a fost folositi

de discipolii lui Socrate sau de elevii scolilor antice de

e Marcus Aurelius. Cdtre sine insu;t, Bucure;ti: Vestala, 2015, p' 19'10 Alberto Rezzi. ,,Counseling filosofico e pratica meditativa" in Rrvrsta

Itqliana di Counseling Filosofico, No'11 (2015), pp' (r0-71.

18

Vasile Haiepan - Meditafia filosoficd

filosofie, un exemplu bun fiind epistolele lui Epicur11.

Hadot identifici in aceste cii de exprimare doui

forme de discurs, unul cu alte persoane gi unul interior, cu

sine insu;i, in care filosoful practici un exerciliu cunoscut

a fi meditafia, el afirmAnd cd ,,prin exerciliul meditagiei se

vizeazd, ajustarea discursului lduntric, pentru a-i conferi

coeren!;, pentru a-l ordona"rz dar care ,,se hrinegte, de o

manieri destul de simpld, cu lectura sentinlelor poelilor gi

filosofilor sau cu lectura apoftegmelor"13. Printre cei care

utilizau meditalia in antichitate Hadot ii remarci pe

descendenlii lui Epicur, care o foloseau ca exerciliu

spiritual, al5turi de alte practici; apoi pe descendenlii lui

Socrate care au utilizat convorbirea cu sine ca practice

filosoficS, fapt confirmat de unul din acegtia, Antisthenes,

care vorbea de ,,putinfa de asta de vorbd cu mine

insumi"14.

Aristofan era considerat de Hadot a fi un maestru al

dialogului cu sine insugi, astfel: ,,Cugetd la clipa de-acum gi

11 Claudiu Mesarog, ,,Prolegomene" in Exercilii spirituale ;i filosofieanticd, Pierre Hadot [Arad: Sf. Nectarie , 201,5), p. xxiv.12 Pierre Hadot, Exercilii spirituale ;i filosofie anticd, Arad: Sf. Nectarie,201.6, p.2573 IdemIa lbidem, p. 41..

79

Vasile Hategan - Meditafia filosoficd

scuteazi adAncul; pe toate cdile, intoarce-te spre tine

insuli gi scuteazi inliuntru"ls.

in perspectiva stoici, meditagia se concentreazi

asupra libert5lii interioare, redati de Hadot in umritoarea

formularet ,Nu ai nevoie decAt de tine insuli pentru a

dobAndi de indati pacea l5untricS, renunlAnd la a te mai

nelinigti pentru cele ce vor fi in viitor sau pentru cele ce s-

au petrecut deja"le, fapt ce scoate in evidenld opliunea

acestora asupra clipei prezente.

Astfel chemarea la meditagie devine specificd tuturor

gcolilor filosofice din antichitate, prin ciutarea unei linigti

interioare sau a stirii de pace liuntricS, specificd unui

procos meditativlT.

O trisituri comuni a gcolilor antice de filosofie este

faptul cI practicantul unui exerciliu de meditagie invali si

igi centreze atenlia spre momentul prezent, fapt ce mai

tArziu este catalogat a fi un adevirat secret al exerciliilor

spiritualels.

15 Aristofan, ,,Norii" Apud Pierre Hadot, Exercilii spirituale ;i filosofieanticd,p.39.16 Pierre Hadot, op.cit,p.332.17 lbidem, p.334.18 Alberto Rezzi, op.cit.

20

Vasile Hatesan - Meditutia filosoficd

De unele aspecte existengiale ale gAndirii sunt

preocupafi gi alli filosofi, cum ar fi: Schopenhauer,

Nietzche, Bergson, Husserl gi Heideggerle, acesta din urmi

face unele referiri la meditalie gi la dialogul interior,

atunci cAnd scrie despre gAnduri20.

Jean-|acques Rousseau introduce gi el conceptul de

meditagie, exprimat sub forma unei disculii purtate cu el

insugi, gi care are loc in plimbdrile sale pe malul unui lac,

momente despre care scrie la finalul vielii in lucrarea

,,Visdrile unui hoinar singuratic"2l, apertJti postum.

Meditagia a fost multi vreme catalogati a fi o

practici specifici filosofiei Orientului, de la budism la

practicile yoga sau zen, motiv pentru care liderul spiritual

Dalai Lama afirmi ci aceasta nu este in esenla sa

religioasi2z, arAtAnd ci este doar un antrenament mental

menit a linigti un ,,ocean de gAnduri" care este reprezentat

de mintea uman5.

1e lbidem20 Martin Heidegger. Originea orei de artd. Bucuregti: Humanitas,2017.21 Jean-lacques Rousseu. Visdrile unui hoinar singuratic, Bucuresti:Editura pentru Literatura universalS, 1,968, p. 48.22 Dalai Lama, Despre fericire, viald ;i multe altele, Bucuregti: CurteaVeche, 2010, p. 1.32.

21.

Vasile Halegan - Meditatia filosoficd

1.2. Achenbach gi gisirea echilibrului interior

Revenind la primul practician din Europa, filosoful

Gerd Achenbach, identificim unele preocupiri la acesta

pentru ,,gisirea unui echilibru intr-o lume frene,i.5"23, mdi

ales in cartea sa cu titlul ,,Mica carte a pdcii interioare"za in

care prezinti unele refleclii filosofice asupra tematicii

despre linigtea gi calmul interior. Despre filosoful german

relateazd, gi Raffaela Soldani, traducltoarea cirlii in limba

italiani, care vorbe;te in cuvAntul introductiv2s al edifiei

italicnc despre reflecliile sale pe aceastd temd, ardtAnd ci

Achcnbach pleaci de la sfaturile lui Seneca citre amicul

siLr Lucilius, continuAnd cu unele scrieri ale lui Plutarh

clespre seninitatea sufletului, urmAnd apoi pe scepticul

Michel de Montaigne, continuAnd cu unele trimiteri la

Nietzsche, Pascai iar la finalul cdrgii scrie despre conceptul

23 Gerd Achenbach. II libro della quite interiore. Trovare l'equilibrio in

un mondo frenetico, Milano: Feltrinelli, 2015.2a Gerd Achenbach. Das kleine Buch der inneren Rulre, Freiburg:Herder,2000.2s lbidem, loc.cit. pp. 1- 9.

22

Vasile Halegan - Meditaliq filosoficd

de calm gi u;urinld, identificat la Schopenhauer; toli acegti

filosofi fiind exemplificafi in cartea lui Achenbach.26

in capitolul dedicat stoicilor, Achenbach identifici

care sunt principiile ce au rezultat din filosofia acestora,

pe care le redim ca idei desprinse din lucrare, astfel:

, - Nu e importanti filosofia, ci a trli filosofic.

- Rdspunsul la intrebarea: ce anume conteazi cu

adevlrat? Pentru tine, tu egti cel care conteaz5!

- Orienteazi-te spre tine insufi, nu asupra altora.

- Un fapt este ceea ce se intAmpld, alt fapt este ideea

despre ce se intAmplS.

- Trebuie si fii indiferent fatl de lucrurile

indiferente.

- Trebuie si vrei ceea ce se intAmpl5, aga cum este"z7.

Recomandim viitorilor practicieni si aibd in vedere

aceste principii identificate de filosoful german, in sensul

in care acestea pot deveni argumente de investigare ;idezbatere filosofici, chiar de refleclie filosofici, iar starea

de calm interior astfel oblinutd va facilita actul consilierii,

indeosebi cu ajutorul reflecliei filosofice, ce devine astfel

un instrument important al practicii filosofice.

26 lbidem.27 lbidem, pp. 113-138.

LJ

Vasile Hatesan - Meditatia filosoficd

1.3. Alte abordiri ale meditatiei in practica filosofici

Putem afirma ci practica filosofici este o formi de a

face filosofie diferit fa!5 de filosofia academicS, care este

dedicatd mai mult teoriei gi abstractului. Aceasta se

realizeaz\ prin punerea in practici a unor instrumente,

metode gi concepte specifice acesteia, in folosul persoanei

sau a grupurilor de persoane. in prezentul volum acorddm

atenlie filosofilor dedicali transformlrii, care au iniliat gi

dezvoltat reflecfia filosoficd ca element important al

practicii. Pornind de la modul de refleclie vom ardta;i alte

preocupiri ale practicienilor in filosofie, care au dezvoltat

metode de lucru care prezintd numeroase asemdndri sau

sunt inspirate din gAndirea filosofilor din antichitate.

Au apirut astfel diverse forme de practici, de tipul

laboratorului autoreflexiv, grupul de disculii filosofice,

compania filosoficd bazatS, pe filosofia contemplativS,

precum ;i alte practici la care vom face referire mai tArziu.

Ran Lahav se remarcd ca fiind unul dintre

practicienii actuali cu o implicare deosebiti in dezvoltarea

acestui domeniu al filosofiei contemplative sau al filosofiei

Vasile Hatesan - Meditatia t'ilosoficd

reflexive, prin prezentarea unor diverse modalitdfi de

practici. Practicianul american identificd in cercetarea ;ipractica sa mai multe abordiri asupra practicii filosofice,

gi anume: abordarea de a rezolva probleme (problem

solving), abordarea asupra abilitSlilor de gAndire, urmati

de cea a dezvoltlrii personale, apoi de abordarea din

punct de vedere al gAndirii critice gi abordarea asupra

ingelepciunii2B.

Filosoful Lahav porne$te de la renumita alegorie a

pegterii din ,,Republica" lui Platon, $i pe acel model al

pe;terii configureazi conceptul definit a fi perimetrul2e, un

loc care indicd habitatul persoanei, definit a fi acel spaliu

de confort personal, in care persoana se simte bine ;i indeplinl siguranfd, dar care genereazl anumite limitdri

asumate, asemeni pe$terii lui Platon.

Pentru iesirea din acel perimetru, Lahav propune

reflecfia filosoficd ca mod de acliune specific practicii

filosofice pe care el o promoveazl.

Explorarea unui asemenea perimetru poate fi fdcutd

individual cu ajutorul unui practician in filosofie, situalie

28 Ran Lahav. Uscire dallq caverna di Platone, Hardwick: Loyev Books,2017,pp.22-25.zs lbidem,pp.36-43.

25