LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

. Lucian Blaga Subsecretar de Statla Ministerul de Externe.

(28 decembrie 1937-10 februarie 1938)Amintiri si elemente despre el, despre ce a mai avut sa scrie si

nu i s-a perm is, !?i despre cei din jurul lui de-a lungul anilor.

in ziua de 28 decembrie, pe la unsprezece dimineata, ministrulplenipotenpar Achil Barcianu, directorul Cabinetului ~i Cifrului, a deschis usade la biroul Cifrului si mi-a facut semn cu capul sa ies atara, in marele salonde la parterul palatului Sfurza-Vitelu, din Capul Podului Moqosoaiei, de-i maizice si Piata Victoriei, dupa izbinzile de la Grivita, Srnardan si Plevna. Apoi~etul meu, neam de ardelean si el si soi bun, m-a introdus in biroul mare alSecretariatului General al Ministerului, Gh. Paraschivescu, "conu Georqica"cum i se spunea in Minister, om cu cap bun si diplomat versat desi mic destat, burticos ins a nu era, nu permitea stilul diplomatic, in schimb conuGeorgica avea mosie in Baraqan. Era acolo in birou si domnul AlexandruCretzianu, Directorul Politic.

Surpriza: Lucian Blaga, cu mina sting a suspendata de git cu 0 esartaneagra.

Nu ne mai vazusern de multi ani, de cind eram student la Bucuresti,ultima data la unchiu Sivu (Blaga), la hotelul Metropol de pe Calea Victoriei(azi acolo blocul curb Romarta, fost Dragomir) unde tragea in anii 1928-1930 unchiul nostru cind era vice- presedinte al Senatului. in acel hotel

. locuiau de preferinta parlarnentarii ardeleni cind veneau la Bucuresti pentrutrebile parlamentare' ~i cu gilceava. Lucian cind venea de la postul dinstrainatate, atasat de presa, cauta sa-I vada pe unchiu Sivu, iI educase lalieeul Saquna din Brasov. .

Ne-am Imbratisat. L-am intrebat ce i s-a intimplat? Mi-a spus eafusese accidentat noaptea precedenta venind cu automobilul de la Sibiu,oder~pare pe ghiata si proptire intr-un parapet, dar nimic gray - zise Lucian.ACCldentulavusese loc pe Valea Prahovei, mai jos de Campina, automobilulera al lui Lionel Blaga, notarul public de la Sibiu si fratele cel mai mare al luiLuei~n. Care aveasi 0 julitura la urechea dreapta. in fapt era destul de binearanJatde~i Il faeea pe grozavul, 0 fi avut ceva si pe la vreo coasta dar nuse vedea, de veston, pulover si carnase. A~a era el, suferea si tacea, la!Oate. Eu asi fi facut tarabol, pe chestia literara si filosofica interzisa. $i iarIntram la pu~carie, adica dubla ea eram deja in ea pe-atunci, ma distram de i

zor la Canal, Gherla ~i Aiud, scrisninddin dinti,Lucian Blaga mi-a spus ca a fost numit Subsecretar de Stat la

-5-

CORNElIU BlAGAExterne ~i ca la orele 13 va depune juramintul la Palat impreuna cu ceilal~membrii ai noului guvem, Presedinte al Consiliului de Mini~tri OctavianGaga, Ministru de Exteme Istrate Micescu.

Lucian m-a rugat ca dL.:paarniaza la ora cinci sa vin la el, la hotelul: Splendid.

Era pe Calea Victoriei, peste drum de Athenee Palace, hotel vechi,cu tradi~e ~i distins, nu fitecine putea trage'la Splendid, ca era ~i piparat, nuinsa in asa hal ea Atheriee Palace, ca ala lux a'ntiia ~i cu fasoanaoccidentale, ~i locale clocolesn, papite fine pe la bar etc, curvi~tine ~i fan~.

Fusese chemat la conducerea Tani un guvem Goga-Cuza; ultimul infuncfie de Vice-Pre~edinte al Consiliului de Mini~tri. in fapt, in acea forma~eguvernamentala, A.C. Cuza a facut mai mult figura onorifica, se ocupa deproblemele ideologice ~i partinice, fusese toata viata un teoreticiannationalist, acum peste 70 de ani, catedra universitara la lasi, economiapolitica, iar partidul ajuns la putere se numea "Partidul na~onal~re~tin",organ Porunca Vremii, director llie Radulescu (tragea ~i el a pu~riecomunista, aceea a fast unitatea de masura a oamenillor curaiosi),

Aducerea la putere a Partidului Na~onal-Cre~tin a fast facuta de Carol11 prin infringerea practicei politice normale, cact acel partid la ultimelealegeri nu obfinuse decit 9,15 la suta din totalul voturilor exprimate. Seinregistrase insa, la acele alegeri - ~i conta - un avans important aI drepteipolitice, mai ales al dreptei extreme, Inca mai extrema decit cuzi~tii·legionarii. Cari obtinusera la alegeri 15,58 la suta din totalul voturilor, pecind puternicul partid liberal, care avea cea mai organizata ,~i eficace reteaelectorala ~i era la putere-guvern, nu objnuse decit 35,92 la suta, Ne'maiavind majoritatea in parlament, guvemul liberal trebuise sa demisioneze.Alegerile fusesera complet libere - caz unic in istoria parlamentarismuluiroman, unic ~i apoi oricare forma de guvemare a mai fast in Romania.Alegerile fusesera efectuate sub controlul Subsecretarului de Stat de la In·

o teme, Richard Franassovici, deputat perpetuu de Menedint, se pricepea laafaceri dar a fost ~i om de tr~aba. Alegeri cari au onorat partidul liberal.

Carol 11 a recurs la formula Goga-Cuza la guvern pentru trei motiveprincipale, ~i scopuri ale sale personale in acelasl timp:

1. Scop extem. Sa faca posibila 0 ameliorare a rela~ilof Romaniei CIJ 'Germania nazista, devenita din ce in ce mai puternica ~i amenintatoare, ~revizionista, impingind pe unguri inainte. Franta ~i Anglia slabite ~i defetiste.Toate acestea au contrib'lit la hotarirea lui Carol 11 de a aduce la guvern urpartid la care nerntii nu se uitau urit. Germania se intarise, ocupaseRenania, era gata sa ocupe Austria, deci sa se apropie de fruntariilERomaniei, de petrolul ~i celelalte bogaPi ale ei.

Pe de alta parte, Germania of ere a Homantel mari posibilita!-6-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

economice, in special industriale, in timp ce sprijinul fo~tilor aliap din razboi,Franta ~i Anglia, condlponat de sistemul lor politic in Est ~i in regiuneadunareana, tlevenea vaporos, proiectul pactului oriental cazuse, Mussolinilansa ideea unui pact danubian, sub conducere italiana, bmelnteles, inplanul intii Ungaria si Austria, Romania' in subsiliar ~i poate, sacrificarea luiTitulescu nu ajunsese nerntilor, iar cu Uniunea Sovietica nu se realizase nici

I un modus vivendi, Titulescu fiind Inlaturat in'1936, Romania sirntea ca incurind va fi descoperita la toate fruntariile ~i vulnerabila mai ales dinspreVest. Trebuia facut ceva. Devenise necssara - pentru Carol 11, care i~iasumase si conducerea PQliticii exteme pe Iinga eea i,nterna - 0 manevra cuuz extern, pentru a se da oarecare satisfaqie nesafisfactiei ~i incruntariiBertinului fata de Romania.

Tofusi, Carol 11 nu a parasit complet politica externa alafuri de statelefoste aliate, Franta ~i Anglia, politica traditionala ~i normala a Bornaniei.Acesta a fost marele merit istoric al lui Carol 11 ~i, in acelasl timp, una dintrecauzele prabu~irii lui. '

Subliniez - ceea ce nu am citit sa se fi facut in vreun studiu de 0istorie politica sau diplomatica privitoare la Romania din acei ani - ca regeleCarol 11 a facut acea schimbare de guvern, aparent ~i de orientare diplo-matica, numai ca 0 menevre cu uz temporar $i limitat, gindita astfel de eldin capul locului, ea sa linisteasca Germania ~i pe parcurs el regele sapoata regrupa fortele inteme, tnsa sa le conduca personal. $i pentru a selamuri, preciza, sprijinul pe care Franta ~i Anglia n mai puteau da Hornanlei, _asaltata de germani, de unguri ~i de bulagri dupa ei, situalia fiind neclara in

I ee privea Uniunea Sovietica.Carol 11 i~i preqatea in acele luni guvemarea personala, asa-nurnita

"dictatura regala"; ~i avea aproape integral redactata ~i baza pentru aceasta:o noua Constitutie. 0 va promulga la 27 februarie 1938, cu sfesnice deargint ~i cu luminari aprinse pe rnasa Louis Quinze, la palatul regal. Carol 11credea ca putea lua ochii ~i mintile oamenilor cu aparenfe ~i fasturi factice.Cu multi reusea, dar nu cu toti. Un asemenea act nu putea interveni cu unguvem nereprezentativ ca eel al lui Goga ~ Cuza. Noua Constitutie va fisemnata de Carol 11 sub un guvem asa-zis de "uniune nationala", pus subpre~edinlia patriarhului (Miron Cristea), ca in timpurile voievodale.Guvem Miron Cristea care va inlocui guvemul Goga-Cuza a doua zi dupacaderea aceluia. Carol 11 se infatua cu traditiile voievodale - !ntre eleMitropolitul in fruntea Divanului domnesc, respectiv Guvem - iar prin 1939 ise.va zice lui Carol 11 "Voievoqul Culturii", ca lui Brancoveanu - i-au zis asaeel cu aprecierea speriata ~i interesata, ~i lingaii regali, sunt ~i din ceipr~zidentiali, soiul rau nu piere. Este insa adevarat ca regele Carol 11 a dato Importanta speciala ~i a cautat sa reatizeze ceva in domeniul culturii -fundatii culturale, posibilitate neingradita de editare a cartii, cartea strainame~eu prezenta in librarii (se afecta valuta necesara importului de c8r1i ~irevlste straina, docurnentatie de tot felul, autonomia universitara era

-7-

CORNELlU BLAGA

respecata, presa rarnasese relativ libera, exceptie cea de la extrem;° dreapta si stingao Se mai da Insa iama prin legionari, mai ales pri~

comunisti, l?i crime ale Siqurantei, dar nu in rnasa ea ale succesoarei, l?tipDvs care si ce fel, noaptea suna jumatate, cocosul negru cinta. La Canal lilila Aiud.

*In ce priveste antisemitismul lui Goga, el nu era de natura rasiala, ci

econornica. Goga spunea - nu departe de adevar - ea evreii constituiau 14la suta din populatia Romaniei, 50 la suta din rnediei, 25 la suta din totalulgazetarilor, peste 50 ta suta din cel al cornercianfilor, 80 la suta dinpersonalul bancilor si ea evreii controlau 65 la sum din capitalul Tarii. $i maispunea Goga ca dupa anul 1921, minoritatea evreiasca crescuse de la550.000 persoane la peste 1.000.000, afluxul de evrei gali~eni in RomaniaMare l?i primitoare, toleranta, Cu ce pret Insa?

Antisemitismul devenit politica de stat explica faptul ea multiintelectuali evrei, ea l?i unii dintre cei crestini l?ide sting a - au aderat, in anii'30, la partidul comunist (nu-i zic roman fiindca nu are nici 0 legatura cufondul national rornanesc). Si toti acei amagili au devenit peste noapteadmiratori a ce se petrecea dincolo de Nistru. A fost una dintre cele maimari 'lnduceri in eroare Inreqisfrata in Europa, dealtfel si in Occident, l?i inStatele Unite ale Americii, chiar l?i in Japonia traditional irnperiala - iardesteptarea a fost dureroasa pentru acei intelectuali. Nu-i deajuns sa fi citit,mai e nevoie si de cap.

*Goga nu a stiut nimic de mai sus aratata rnanevra politica regala, nu

a l?tiut nimeni afara de sfetnicii intimi ai lui Carol 11. Lucrurile au aparut lasupfafata 0 luna l?i jurnatate mai tirziu cind Goga a fost debarcat, la fel cumfusese lnlaturat Titulescu, prin surpriza l?i fara menajamente, eu sfiarn depolitetea regilor cind colo asta era tapta de gangster l?irnirlan, sforani regalesi politicianiste, stil si metode fanariote, influenla acelora dainuia mocnind inmoravurile politicienilor romani sub justificarea nejustificabila a asa-ziselorinterese superioare de Stat. Maodezgusta. Am discutat cu Lucia Blaga genulacela lntarn l?i urmarile lui nefaste pentru spiritualitatea romaneasca, LucianBlaga nu a scris insa nimic despre acestea, era filosof de inalturi, scriu euacuma ca stau prost cu filosofia, Dinu Noica imi zicea ca mizerabil, sa maapuc de popice, ma mai descurc eu prin istoriografia poJitica l?idiplomatica,ceva prin l?tiinta oamenilor, dar ei ma prajesc mereu. Sunt oare chiar atlt deprost? Oi fi ca si al~i sunt cu carul, l?i se cred mari destep]i, ba sunt ~i

l aplaudati de a~i mari gogomani.,Ci~d·~·f~~t~i~i~t~~~t·d~··I~·ri~·~~;~:·~i··~~;~~~·~·i~~it··p·~;~~nal- trecutu!

. lui de luptator nationalist l?i acum piesa de rnanevra politica - surpriza IUIGoga a fost mare. Revolta l?i furia lui Inca mai mari. A plecat la Ciuce~

-8-

-LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

~stelul" sau (nu era vreun castel, ci 0 casa mare ~i veche cumparata de laun nobil unqur scapatat, Goga a reparat-o, tucrarlle le-a supravegheat deaproape sotia sa, ea si pentru casa de la Bucuresti, din Intrarea Arrnasului -pareul loa~id) si d~ la Ciucea Gog~ a tunat si fulgerat imp~triv~Bueure:;;tiuIUl, respectiv Carol 11, a amenintat cu un mars asupra Capitalei,"eu Ardealul dupa mine". Carol 11 s-a alarmat si a inceput sa'si ia rnasurile.Cum si ee fel voi arata putin mai departe - 0 chestiune tenebroasa, genul"cloak and dagger", capa si pumnal, rarnasa neelucidata, dar afirrnatia unuireputat clinician privitoare la cauza mortii lui Octavian Goqa nu a fostdezvaluita in public, 0 fac eu aici, sa se stie. Cite au fost :;;i sunt nestiuteazi! Timpul i:;;i intinde mantia-i arnpla peste loeuri :;;ioameni, cei de valoaremulti sunt uitati, iar miseii devin eroi, parlamentul un for de prosf siagramati .

............................................. "; .Caderea guvernului Goga a fost precipitata, in avans chiar fala de

ini1ialproiectatul de Carol 11 provizorat guvernamental. S-a Intirnplat si a fostasa datoritafaptului ea Goga fiind Prim Ministru, a incheiat in secret cuCorneliu Codreanu, respectiv s-a incheiat intre cuzisf ~i legionari ea rnilitanfpolitici pe teren, un fel de pact de neagresiune care putea ins a deveniagresiv fala de Carol 11 si de cei din jurul lui. Conform acelei intelegeri,orqanizatia politica a lui Codreanu urma sa nu se prezinte la alegerile dinprirnavara lui 1938, pe cari Goga eonta foarte mult, iar Codreanu sa deadispozitie legionarilor sa

voteze candidatii partidului national - crestin ai lui Goga si Cuza,Codreanu socotind ea oricum"Totul pentru Tara", fiind la inceputuri nu poateforma un guvern si conduce Romania.

Carol 11 a aflat de inteleqerea lui Goga cu Codreanu, prin Serviciulsecret - Moruzof. Nu numai ea rniscarea secreta a primului .sau ministruGoga I-a contrariat si enervat, dar ii si dadea peste cap planul de a dezbinafortele de dreapta (P.NT si P.N.L. erau socotite de centru, primul de centru- stinga). Pe legionari Carol 11 ii supraveghea de aproape dupa ce lepropusese sa devina partid de quvernarnlnt condus de el regele!? iarCodreanu prim ministru, ceea ce acesta refuzase nst.In plus, Carol 11 stia ealegionarii aveau sa-l plateasca 0 searna de polite-Siquranta lui Carol 11 Iimaltratase pe multi, unii fusesera ucisi fara judecata, plus chestia cuLupeasca- incurcate rau toate ale lui Carol 11 erau, in zadar incerca el sa?,anevreze si sa navigheze intre Scyla ~i Caribda politice, toate Il aruncauIn stinci. Si aceasta numai din cauza arnbitiilor lui. Apoi, in 1939 si 1940 avenit falimentul politic :;;idiplomatic total, dar capul ~i morga tot sus le tineaCarol 11 (ea si capra riioasa coada) iar desteptii de ziarisf occidentali scriau~ e~te "ultimul mare rege in Europa". Mare in ce, in definitiv ? In morqa siIn unlform.e, in fanfaronada paquboasa ? Multe in lume par a fi si nu sunt,ca la mO~1pe vremuri, femeia paste si cu barba, balena care mascara de lacap la coada 15 metri, de la coada la cap 25, loveste pe prosti, Iereste-te

-9--

CORNtLlU BLAGAnene sa nu te-atinqa, poftip inaunttu va ruqarn, intrarea numai cinci lei, totule viu !?~natural - umplut cu paie, completa din public cite un suqubet, MiticiiPopesti, .

2. Alt motiv care I-a determinat pe Carol 11 sa aduca la putere unguvern Goga-Cuza a fost de natura specific intema. Completez ce am' spusmai inainte in aceasta privinta: lini!?tirea, daca nu satisfacerea, curentuluinationalist de dreapta, in continua crestere ~i avind priza la cetateni. Politic,partidul natonal-crestin, constituit in 1935 din formatii gogiste ~i cuziste,ramura oarecum mai moderata a dreptei, cea extrema fiind "Totul pentruTara", expresia politica a rniscarii legionare.$i astfel, Carol 11 vrind sa-iblocheze pe legionari, a recurs la formula guvernamentala provizorie Goga-Cuza. Caci in fapt,

legionarii condusi de Corneliu Codreanu ci!?tigau mereu teren politic!?i arnenintau sa'!?i raliezs 0 parte irnportanta din opinia publica -respectivdin electorat- dezqustata de politicianismul partidelor cari se perindasera laguvernare, liberalii mai ales, socotf a fi mari afaceristi, multi in fapt erau,am cunoscut personal 0 cireada.

Codreanu predica salubrizarea vielii politice rornanesn, moralizareaei, intoarcerea la credinta strarnoseasca, la traditie !?i la virtutile barbate~tide altadata.Desi prea eroic, dar placea, aceste elemente fiind adinciniplintate in mentalitatea st in inima romfmilor.Codreanu le-a exploatatabiLPersonal era un om foarte cinstit !?isincer in tot ce facea.

Cu totul alta a fost situatia cind, dupa uciderea la!?a si stupida a luiCodreanu, conducerea Mi!?carii legionare a luat-o Horia Sima. Acesta spre -spre diterenta de Codreanu - urrnarea luarea puterii de Stat.Si a dusMiscarea leqionara pe calea razbunarilor si a violentei extreme, pe caleapistolului ca argument politic ~i instrument de acpune politica, pe caleacrimei politice - tot de drept comun este, voi demonstra ceva mai departe -iar Horia Sima a fost un mic terorist.Si avea 0 figura de arhanghel!

Carol 11 a avut , deci, de ales - pentru motivele aratate la punctul 1 demai sus - intre legionari !?i qoqo-cuzisti, $i i-a ales pe cei mai pulinpericulosi, Carol 11 a procedat astfel desi la ultimele alegeri Partidul Naponal-Crestin obtinuse mai putine voturi decit legionarul "Totul pentru Tara", sautocmai din aceasta cauza, Carol 11 putind manevra mai usor 0 formatiepolitica care electoral era minoritara si nereprezentativa, fara priza elec-torala iar cetatenilor indiferenta - niste zurbagii neorqanizati, ziceau,

Aceasta alegere - rniscare de sah politic a lui Carol 11 a dat satisfactiedreptei politice, ca !?i Germaniei hitleriste, devenita arnenintatoare pentruRomania.

Contribuise la toate acestea !?i faptul ca in toamna anului 1937,Corneliu Codreanu declarase ca daca Legiunea va lua puterea, Romania vatrece in 24 ore de partea Axei. Declaratie - catastrota de politicaexterna. Dare in mina altuia cu miinile legate. Cred ea a contribuit si aceasta

-10-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

la uciderea lui Codreanu. Nenorocitul de falnic flacau! Politica ii trebuia? Nu-.~a el ca politica este rnlncatorie cinica? Cine nu-l blindat sa nu se bage.

3. Alt motiv al acelei hotariri a lui Carol 11 : darea unei satisfactiiArdealului. Ai carui reprezentanp, partidul national si cel gogist, fusesera~nuti mai tot timpul in afara guvernarii, in opozipe de la razboi incoace, cuexeeppa citorva ani. Nu fusesera aduse la putere - Goga Intr-o forrnatieaverescana - deeit pentru citeva scurte perioade, restul timpului guverne-liberale: dupa eel de doisprezeee ani al lui lonel Bratianu, au urmat, in serie,guvernele liberale ale lui I.G. Duca, dr. Angelescu si Tatarascu - iar teritorial$i ca populate, Transilvania, Banatul, Crisana si Maramure~ul, i41sumajumatate din teritoriul Tarii Homanesf si a poputauel.

*In ianuarie 1938, dat fiind ca participa laquvernul Goga-Cuza, "grupul -

Armand Calinescu" a fost -exclus din P.NT; in schimb s-a .inscris in elNicolae Titulescu $i colaboratorii sai apropiaf Savel Radulescu, ConstantinVi$oianu, Edmond Ciuntu si Sergiu Nenisor. Avusesera pozltli olt tirnpTitulescu fusese ministru de Externe, dar nici unul dintre acestia nu erainilial diplomat de meserie, abordasera alte profesiuni: economist (SavelRadulescu), gazetar (Visoianu), Ciuntu nu se fixase Inca ce profesiune saaleaga, dadea tircpale Ministerului de Externe, iar Sergiu Nenisor, licenliatin Drept , se multumea a fi seeretarul particular al unchiului sau (dupamama) Nicolae Titulescu. $i in acea ipostaza a rarnas Sergiu Nenisor sidupa ce Titulescu a fost lnlaturat, l-a insotit in strainatate, ea si fratele maimic, Georqica Nenisor, prieten de-al meu(din puscarie-Canal), acolo rni-aincredintat Georgica multe inedite despre Titulescu.

Armand Calinescu, ministru de Interne fiind in guvernul Goqa-Cuza,nu pregeta sa sanctioneze abaterile (scandalurile ~i bataile, de ovrei indeosebi) ale "lancierilor", trupa de soc a cuzistilor, condusi de faimosulNichifor Robu, om vinjos, deputat, in parlament nimeni nu putea sa-i stea incale, nici chestorul Manolescu-Strunga, individ masiv, de fel din Braila slliberal (l-am cunoscut pe Nichifor Robu, in 1949, la Craiova-puscarie si rn-aamuzat enorm, cum se umfla in pepturi si in glasuri, iI zqindarearn: "la maizi-i 0 data, coane Nichifoare, cum sta chestia cu ovreii?" 0 lua de la Moise$i de la Esthera, ea a fost cea mai mare si parsiva darna din toata~tichitatea ~i ea ovreii prapadesc, satele din Moldova si din Bucovina,uniisi-au cumoarat parnint pe mai nimica toata ~i s-au facut plugari, auzi mataCOaneComele, jidan la coarnele plugului!? Racne~te brazda, nu trag boii.

lar el, Nichifor, era cit un taur $i rosu la fala, s-a tacut palid si el,dupa citeva luni de puscarie olteneasca bolsevizata $i seeuritate cu naravuri~Ie ~i haine, moarte de om. Cu Robu ~i la Canal, facea regulat doua norme~ ~striga la gardieni "Vezi rna, asa suntem noi". "Fa-o $i pe-a treia daca estia~t.~e tare $i de destept" - "Cotu ma ca nu's prost ea voi". $i se alegeaNlchlfor cu ni$te injuraturi si cozi de lopeti pe spinare. Nici ca-i pasa, 0 avea

-11-

*

CORNELlU BLAGA

Inca solida,

Calculul politic al regelui - factorul constitutional care decidea asuprainstalarii si schirnbarii guvernelor - nu a reusit decit partial in ce privea rolulpe care un guvern Goga-Cuza urma sa-l joace citva timp: curentul •nationalist - mai ales cel de extrerna dreapta, legionarii - a crescut din ce ince mai mult si arneninta sa invadeze intreaga politica interna a Romfmiei.Cele doua tabere nationalists au inceput sa supraliciteze fata de nemti.Carol" observa evoluha situatiei din ce in ce mai alarmat, de ce se intimpiain Tara, peste care se credea stapin, ~i nu era, nici de drept - dictaturareqala impusa - nici in fapt, Ii scapau 0 multirne de elemente, celenationaliste complet.

A mai intervenit si Inteleqerea secreta dintre Goga 9i Codreanu, ceeace l-a determinat pe rege sa puna capat quvernarii Goga-Cuza chiar inaintede timpul calculat. I?i -revenind la subiectul principal - Lucian Blaga a fostplasat in mijlocul acestor jocuri si evenirnente politicianiste.

Carol " i-a intimat lui Goga ea guvernarea lui trebuie sa ia sfirsitinvodnd diferite motive cari nu aveau leqatura cu fondul problemei, ea nustapineste intern tara, ea Occidentul s-a alarmat, Berlinul nernulturnit ~i eletc. Si Carol " a procedat la aceasta schimbare de guvern pe neasteptate,la 10 februarie 1938 ( cum procedase si cu Titulescu ). Soc si pentru toatepartidele politice, iar cetatenii nu mai inteleqeau nimic din cele ce sepetreceau politic in Tara, strainatatea la fel, ce face "In Balcani", "Ultimulmare rege din Europa". A fost mic, putea sa fie mare, avea calitatilenecesare, i-au fost anulate de vicii sidetecte, de ambitie nernasurata rnaiales.

In acea conjunctura a politicii interne din timpul domniei lui Carol 11,anume la inceputul "dictaturii regale" s-a plasat episodul nebulos si misteriosde care am vorbit in treacat mai inainte, acum 9i aci cu detalii, cel alultimelor doua saptamini din viata marelui poet si patriot roman OctavianGaga, nu remarcabil Insa ca om politic cu toata lunga sa cariera politica,desfasurata Incepind din timpul primului razboi mondial, la Paris in cadrulComitetului National Roman (1917-1918) avind ea scop obtinerea de catreRomania la Conferinta de Pace (Versailles) a unor conditii potrivite efortuluisau in razboi si tratatelor incheiate in prealabil (1916 ) cu Aliatii, pentruintregirea terito~iului sau national. In acel Comitet, Octavian Goga r~prezenta 'Ardealul, Apoi, Goga a luat parte la guvernarea "Partidului Poporului"(Averescu ), partid de mare popularitate imediat dupa razboi, si in final, intimpul scurtei quvernari din 28 decembrie 1937- 10 februarie 1938. In fapt ~realitate, Octavian Goga a rarnas poet si in politica; intre altele nu si-a datseama la timp ea avea in fata un mare arnbitios si manevror politic.

Este de notat 9i subliniat ea ce a patit marele poet Octavian Gogavirindu-se in politica, vor pati, si Inca mai rau, savantul istoric Nicolae lorga

--------------------------~~--------------------------12-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

!?iuniversitarii George Bratianu !?iMihai Antonescu, cari nu aveau ce cata inpolitica, nici nu erau de meserie politicieni, aveau 0 profesie frurnoasa, farapericole - dar demonul politicei ispiteste, arnaqeste, atrage !?i pina la urrnanenoroceste, oameni de valoare ca ~i prosti comuni, qura-casca politici, safie si ei de fata cind se impart ciolanele.

Cum rnentionarn ~i mai inainte, dupa Inlaturarea intempestiva de laguvernare, Goga a intrat Intr-o mare furie, si nu atit din cauza faptului ci afelului brutal cu care Carol II procedase, fara sa-l fi atentionat vreodata eanu da satisfactie in guvernarea '[arii, ~i Gaga a plecat la Ciucea imediat, aproferat de acolo la adresa Bucuresnului, recte a lui Carol 11, arnenintarilemai inainte aratate. Apoi s-a mai tinistit si a plecat la Berna. lntentiona sa sestabileasca in Elvetia, sa cumpere acolo 0 casula pe marginea unui lacalpin, sa duca in ea 0 viata lini~tita departe de politica, sa scrie ~i sa publiceliteratura, cistiqlridu-si astfel piinea (i-a spus lui Lucian Blaga, si el mie,Lucian zicind ea are sa faca la fel, pe unde 0 putea, bani pentru casa inElvetia nu avea ). Prieteniiii trimiteau din tara lui Goga in Elvetia gazete; in

! unele din acestea, activitatea sa politics era foarte criticata, Ba mai mult:adversarii politici mergeau atlt de departe Incit Il tratau de tradator, c~ dupace fraise bine in tara, se retrage in strainatate pentru a duce acolo 0 vialade huzur. La acestea, Goga cl reactionat in felul sau: a reziliat contractu I decurnparare al casei si s-a inters furios la Ciucea, unde a linut iar un discurs _tare, in tata presei convocate, ~i iara!?ia declarat ca are sa ridice in picioaretot Ardealul si sa se duca la Bucuresti "cu Ardealul dupa mine", sa facaregula acolo. Tot atunci Goga a declarat ea nu voise sa preia in Decembrie1937 guvernarea Tarii, sirntind ea nu era, in acel moment, omul potrivitpentru aceasta, ea a refuzat dar regele i-a impus-o cu intentia de a-lcompromite impreuna cu intreaga rniscare nafionala.de dreapta, scopul finalal regelui fiind 0 guvernare personala a'[arii (comunicate la Ciuceaprietenului sau de 0 viata Onisifor Ghibu, om de mare cultura ~i linutarnorala, vezi in Amintirile acestuia ). Si asa s-aintimplat cum Gogaprevazuse: Carol 11 si-a facut de cap si politic (nu numai cu damele, s-ar maifi inghilit ca si Ludovic paispe ~i cinspe 0- facura lata pe chestie si totusirarnasera mari ·in istorie, nu cum Carol 11 pocit ). Dupa cele de mai sus,Goga a plecat in Germania intr-o viz ita politica, Exista situatii cari daca suntimpinse dincolo de anumite limite, pot fi fatale. Acesta pare a fi test cazul ~icu Octavian Goga.

In cele aratate mai sus, totul a fost limpede, explicabil chiar, desisecant. CE} a urmat insa nu. Ceala deasa disimulind unelecu semne deintrebare. Incepind cu faptul ca imediat dupa plecarea lui Goga in Germania,a plecat acolo si Moruzof, misteriosul si eficientul set al serviciului secret,voi vorbi de el cu arnanunte intr-un capitol special "SSI", aci rnentioneznumai ea Moruzof era !?i in serviciul personal al lui Carol 11, actiona insa sipe cont propriu, nu dadea socoteala la nimeni, si ea - in legatura cu vizita luiGoga in Germania - Moruzof avea legaturi cu faimosul amiral Canaris, seful

-13-

CORNElIU BLAGAI Abwehrmserviciului secret al armatei germane, separat de serviciul seeret aI

partidului nazist. . . _ _ _ A ••

•Plecat in Germania sanatos, dupa ce s-a inters la Ciucea, Goga ainceput sa se sirnta rau, Nu vreo criza cardlaca sau de vreo alta natura, nudureri de cap semn de congestie carebrala - ci ceva greu de diagnosticat,

onu insa caz de spitalizare.Octavian Gaga a murit. dupa citeva zile in noaptea iui 8 Mai 1938.

sOlise numai doua zile ~i nu oinmod alarm ant, moartea lui a tost 0 surprizachiar pentru cei din casa CertificatUl de deces zice ea congestie cerebra/asi congestie pulrnonara. Oare? Chiar asa deodata, din senin, fara vreunsimptom prealabi/? Pai daca faci congestie pulmonara tusesfi, ai febra mare.In cazul Goga nimic din aceste semne clinice .

Dupa medicul de la Ciucea ~i certificatul lui a venit sa constatemoartea ~i cauzele ei, ~i reputatul internist de la Cluj, prof. dr.EmilHa~eganu, veehi prieten al lui Goga. Dupa examinare, Ha~eganu a spusdoar atit: "Tavi a fost otravit", $tiu de la Veturia Goga, am meriponat deja cao legau de tatal meu 0 rudenie ~i amintiri cornu ne, erau intre ei Sonu ~iDuta iar eu Comeliu pentru dinsa, a apreeiat ea am venit sa 0 vad la Ciuceadupa moartea sotului sau,

Ultima poezie a lui Octsvien' Goga. Mult rnai tirziu, in 1956, la Jilava-puscarie, fostul secretar particular al lui Goga in 1938, un ardelean,profesor de liceu la Ciucea (mai inainte secretar ii fusese lui Gaga, I.Chendi,fiul criticului literar ) dupa ce mi-a confirmat cele ce stiarn de la VeturiaGoga despre circumstantele rnortil lui Octavian Goga - otravirea - ace/protesor, om de virsta mea, rni-a spus ca in dimineata urmatoare mo~imarelui poet, a gasit pe biroul lui Gaga 0 foaie de hirtie, pe ea 0 poezie. Mi-a reeitat-o, la rugamintea mea de mai multe ori, pina am invatat-o pe derost. Mi-? revenit in minte timp de ani. Versurile aeelea m-au impresionatadinc, ma obsedeaza, 'dau raspuns la intreban ce imi puneam de mulmvreme cu privire la adevarann Goga :;;isfir:;;itul sau, Acum la batrinete adincanu imi mai aduc aminte deeit primele versuri ale acelei premonitoare poezii:"Imi canta moartea la fereastrat Ca 0 yeeemie in surdina .....••.~i versurilefinale, pline de sensuri, poate ~i de sernnificatie politica: ''Nu cate au fost imivin in minte! Ci cate ar fi putut sa fie"

( Respect ortografia marilor scriitori din trecut, intre altele "a" lamijllocul cuvintelor. Nu am dreptul sa le-o modific, stiau sa scrie mult maibine decit mine, :;;idecit eei ce azi comit noui ortografieri, ~i ce-i aia 'redamdupa noile norme ortografice"? Cine. le-a facut, vreunul .rnai cult ~i maidestept decit Eminescu ~i Goga? Acum to~ gramaticii schilodesc serisulromanesc cu inven~ile lor tampe, ne tacusera ~i romini veri cu romii, adica

o~ganii (fara ura de rasa). Sa 'caute bine aceia prin veehi documente :;;ihante, or fi vreun neam. lar eu, prostul prin imita~e, rriai scriu ~i eu eu a dini, din lene ~i repezeala, ca tmtul e mai usor de tacut deeit gago~ cu

-14-

~ciula} ..

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

in testamentul sau redactat la 8 Mai 1936, Octavian Gaga seria, intrealtele ca 0 concluzie finala: "lrni pare rau ca n'am putut sluji Tara eum asl fivrut ~ cred ea asl fi putut - cu credinla ~i hotarare. Am trait in vremea

ro~tilor - stapfma mediocrafia sub un rege tranzactionist in chestiuni de~orala ~i fara orizont in problemele de Stat. Ce va fi de Tara in valtoareacare vine, nu ~tiu - dar cred in puterile sutletesf ale neamului".

Le seriu pe toate aeestea despre Octavian Gaga in cadrul unui capi-tol dedicat lui Lueian Blaga, ea reprezentant al etosului romanesc, nu poatefi bine inleles fara Octavian Goga - radacinile. Valoreaza mai mult decitsupra-structurarile intelectuale. Sunt dear lustrul.

Oupa perioada transilvana a lui Lae duoru; poezia ~i proza lui Gogas-au imbinat cu politca, in urmarirea idealului pe care Gaga ~i-I faurise,ideal national dar ~i politic proprlu-zis. Aeeasta a fost marea gr.e~eala a luiGoga - socot - a incercat sa imbine doua elemente complet diferite,contradictorii ehiar.lar arta eu tendinta ~i cu mesaje nu mai e arta ei luptapolitica camuflata.Or e alba, or e neagra, daca nu, iese spalacit, murdar. PeGaga l-a dus la acea eroare temperamentul sau vulcanic ~i combativ.Pornind de. la idealuri nationale sl culturale, Goga s-a manifestatrevendicativ. Exemplu in aeest sens din proza politica a lui Goga estevolumul Mustu/ care fierbe (eul~ere de discursuri politiee ~i artieole ). iardin marea sa poezie O/tu/ ~i acel "cite ar fi putut sa fie " din ultimele saleversuri. Poziei O/tu/ ii corespunde pe terna Vrem pBmant a lui Oosbuc -Goga, Cosbuc si Aron Conus au fost marii protestatari ardeleni in versuri -iar mai inainte Eminescu in hnparat ~ipro/etar. Oar Eminescu ~i Cosbuc nuau intrat cu capul inainte in viltoarea politicii militante, cum a. facut Gaga.Eminescu s-a multumit cu articole politiee in ziarul Timpul, organul partiduluiconservator - oarecum in contradicpe cu hnparat ~ipro/etiJr, sensa in stilulSOCiaJisto-revolutionar. Este uimitor cite genuri a putut aborda MihaiEminescu. ~i de aceea a fost genial. Altfel, toate au fost spuse ~i mai pot fiSPUseimbracindu-Ie in forme noui ~i dindu-Ie noui sensuri. Cu cit poatecuprinde mai multe sensuri, cu atit 0 no~une este mai valoroasa.vpoatee~ma mai multe. in asemenea caz, se simte nevoia unor precizari ~idiferen~eri .

BIas· Octavian Goga a sfir~it trist ~i in mister, ea in romanele politiste .. temata de politica ~i in acel caz cu poet ~i om politic. Cornbinatia cea

fllai nenorocita ~ipaguboasa.. Viersuise odata Goga:: "Pe curnpana fantanii..... pui gola~ de

aocarlie".

-15-