1

Medii de transmisie cablate

Studenti: Banu Laura 442A

Robitu Paul 442A

2

Cuprins

Banu Laura:

1. Introducere………………………………………………………………………………………………3

2. Cablurile cu perechi torsadate………………………………………………………………….4

2.1 UTP…………………………………………………………………………………………. 5

2.2 STP……………………………………………………………………………………………6

2.3 FTP……………………………………………………………………………………………6

2.4 SSTP………………………………………………………………………………………….7

2.5 Cabluri TP………………………………………………………………………………….7

2.6 Conectori pentru TP………………………………………………………………....8

3. Cablul coaxial……………………………………………………………………………………………10

3.1 Parametrii cablului coaxial………………………………………………………..11

3.2 Caracteristicile cablului coaxial…………………………………………………11

3.3 Tipuri de cablu …………………………………………………………………………12

3.4 Tipuri de conectori……………………………………………………………………13

Robitu Paul

4. Fibra optica………………………………………………………………………………………………16

4.1 Tipuri de fibra optica…………………………………………………………………17

4.2 Tipuri de cabluri………………………………………………………………………..18

4.3 Conectori de fibra optica…………………………………………………………..19

5. Standardul 802.3 in cablare………………………………………………………………………20

6. Aplicatii…………………………………………………………………………………………………….22

7. Bibliografie……………………………………………………………………………………………….23

3

1. INTRODUCERE

In ultimii ani o atentie sporita s-a acordat mediilor de transmisie fara fir, in principal

datorita evolutiei gadget-urilor mobile de tip smartphone, tablete sau netbook-uri. Desi este un

subiect extrem de interesant, in aceasta lucrare ne vom indrepra atentia spre mediile clasice de

transmisie si anume cele cablate.

Prima transmisiune importanta pe cablu a fost realizata in anul 1858 prin cablul de

telegraf transatlantic intre America de Nord si Regatul Unit. In acele conditii, transmisiunea

unui simplu mesaj a durat 17 ore.

In domeniul retelisticii, mediile cablate au devenit populare o data cu dezvoltarea primelor

retele precum ARPANET. Universitatile americane erau conectate la aceasta retea, partajand o

viteza maxima de 50kbits/s.

Dupa o perioada relativ lunga, introducerea familiei de protocoale Ethernet

standardizate de catre IEEE a reusit sa alinieze toate eforturile mondiale de dezvoltare a

retelelor, iar astazi acestea sunt foarte accesibile pentru orice categorie de utilizatori, de la

home users pana la business.

4

Desigur, o data cu dezvoltarea internetului, cantitatea de informatie interschimbata in

retele a crescut exponential, fapt ce a determinat evolutia mediilor de transmisiune prin cablu

si nu numai. Debitul acestora a crescut, ramanand o solutie optima din punct de vedere al

fiabilitatii, al sigurantei de transmisie a datelor.

Pe parcursul proiectului vom aduce impreuna cele mai populare medii de transmisiune

cablate, echipamentele aferente acestora, cat si tipuri de semnale, performante si evident

aplicatii. Mediul de transmisiune este reprezentat de calea de comunicatie, care conecteaza

fizic nodurile retelei. In functie de mediul prin care circula informatia in retea, putem distinge:

1. Retele cablate:

-cablu coaxial

-perechi torsadade

-fibra optica

2. Retele Wireless (fara fir): acestea sunt impartite, la randul lor in mai multe categorii, in

functie de suportul de transmisie a datelor:

-IR (Infrarosu)

-unde radio (Radio Waves)

2. CABLURILE CU PERECHI TORSADATE

Cablurile cu perechi torsadate sunt contin doua fire conductoare din cupru isolate

individual si rasucite intre ele pentru a elimina interferenta electromagnetica .

Codul celor 25 de perechi de culori [1]

5

Exista mai multe tipuri constructive de cabluri TP:

1. Perechi torsadate neecranate (UTP)

2. Perechi torsadate ecranate(STP sau FTP)

3. Perechi torsadate cu cablul si perechile ecranate (SSTP)

2.1. UTP (Unshielded twisted pair)

Cablu UTP [2]

Cablurile UTP se gasesc in majoritatea retelelor Ethernet si sistemelor de telefonie. In

aplicatiile de telefonie, UTP este, de obicei, grupat intr-un set de 25 de perechi conform

standardului codului celor 25 de perechi de culori, dezvoltat de AT&T Corporation. Perechile de

culori: alb/albastru, albastru/alb, alb/portocaliu, portocaliu/alb sunt cele mai folosite in

cablurile UTP.

Cablurile UTP este cel mai folosit tip de cablu folosit in retelele de calculatoare datorita

popularitatii standardului Ethernet, fiind folosite atat in retele de dimensiuni medii sau mici

datorita pretului scazut fata de alte medii de transmisie precum fibra optica. In plus este fiabil si

ofera o viteza satisfacatoare.

UTP este din ce in ce mai folosit in aplicatiile video, in special in camerele de

supraveghere. Largimea de banda a cablurilor UTP s-a imbunatatit pentru ca aceasta sa fie

compatibila cu banda semnalelor TV.

Perechile torsadate sunt ecranate pentru in incercarea de a preveni interferenta

electromagnetica. Deoarece ecranul este alcatuit din metal, el poate servi, de asemenea, ca

masa. Totusi, perechile torsadate ecranate au un cablu special ce serveste ca masa si acesta se

numeste “drain wire”

6

2.2. STP (Shielded Twisted Pair)

Cablul STP prezinta in plus fata de cel UTP ecranarea (Shielded), fiind impartit in 4

perechi de fire torsadate fiecare avand propria ecranare. Un mic dezavantaj al acestui tip de

cablu este grosimea putin mai mare si este mai costisitor.

Cablu STP [3] Sectiune a Cablului STP [1]

Acesta este folosit in retele de tip token-ring si FDDI. Tipul de protectie aplicat cablului

elimina interferenta electromagnetica si , totodata, impiedica perechile vecine sa

interactioneze.

2.3. FTP (Foil Twisted Pair)

Cablul FTP este practice o combinatie intre cel UTP si STP, diferenta facand-o modul in

care s-a realizat ecranarea. Daca la STP fiecare pereche de fire torsadate avea propria

ecranare, aici toate cele 4 perechi sunt strnase intr-un singur invelis de protective.

Cablul FTP [3]

7

2.4. SSTP (Shielded Foiled Twisted Pair)

SSTP (Shielded Foiled Twisted Pair) sunt perechi torsadate cu cablul si perechile

ecranate. Este folosit pentru a impiedica intrarea/iesirea interferentelor magnetice in cablu,

precum si interactiunea dintre perechile vecine, fiind foarte putin sensibil la zgomote dar cu un

pret mult mai ridicat.

Cablu SSTP [3]

2.5. Cabluri TP

Cele mai folosite cabluri TP:

Nume Tip Latime de banda Aplicatii

Nivelul 1 0.4 MHz In telefonie, modem-uri

Nivel 2 4 MHz Sisteme terminale mai vechi

Cat 3 UTP 16 MHz 10BASE-T and 100BASE-T4 Ethernet

Cat 4 UTP 20 MHz Token ring de 16 Mbit/s

Cat 5 UTP 100 MHz 100BASE-TX si 1000BASE-T Ethernet

Cat 5e UTP 100 MHz 100BASE-TX si

8

1000BASE-T Ethernet

Cat 6 UTP 250 MHz 10GBASE-T Ethernet

Cat 6e UTP 500 MHz 10GBASE-T Ethernet

Class F SFTP 600 MHz Telefonie, CCTV, 1000BASE-TX in acelasi cablu, 10GBASE-T Ethernet

Class Fa 1000MHz Telefonie, CCTV, 1000BASE-TX in acelasi cablu, 10GBASE-T Ethernet

2.6. Conectori pentru TP

Cablurile torsadate folosesc diferite tipuri de conectori printre care:

4P4C (4pozitii-4 contacte)

Conector 4P4C [6]

6P6C(6pozitii-6contacte)

Conector 6P6C [6]

9

8P8C(8pozitii-8contacte)

Conector 8P8C [6]

Tipuri de conexiuni:

2 fire (RJ-11)

4 fire (RJ-14)

8 fire (RJ-45, Telco 8P8C)

Sus: Conector RJ11; Jos: Conector RJ45 [16]

3. CABLUL COAXIAL

Acesta este un cablu bine ecranat, care suporta debite importante de informatie.

Cel mai des sunt intalnite in televiziune si au mai multe variante in functie de adaptarea

de care proiectantul are nevoie, puterea transmisibila, tipul de transmisie etc: cablul cu

impedanta caracteristica de 50 de ohmi (folosit in aplicatii digitale) si cel cu impedanta

caracteristica de 75 de ohmi (folosit in special in aplicatiile analogice).

10

Datorita stratului convertor de tip plasa, cablul poate suporta frecvente inalte si nu este

foarte sensibil la zgomot.

Cablu coaxial : A-invelis isolator [5]

B-invelis conductor

C-material isolator

D-fir conductor

Designul cablului coaxial influenteaza marimea fizica, performanta in frecventa,

atenuarea, flexibilitatea, rezistenta si costul. Interiorul conductor poate fi solid sau maleabil

(acesta permite o mai mare flexibilitate). O metoda de imbunatatire a performantele la

frecventa inalta reprezinta placarea cu argint a interiorului conductorului. Izolatorul care

acopera interiorul conductor poate fi alcatuit din plastic solid sau plastic spumos. Proprietatile

dielectricului controleaza anumite proprietati electrice ale cablului. Cel mai des este folosita

polietilena, dar se mai utilizeaza si teflonul.

3.1 Parametrii cablului coaxial

1.Parametrii fizici:

-lungimea cablului- h;

-diametru exterior la interiorului conductor- d;

-diametrul interior al ecranului- D;

-constanta dielectricului -ἐ

-permeabilitatea magnetica-µ

11

3.2 Caracteristicile cablului coaxial:

1. Banda de frecventa a cablului coaxial se intinde pana la 500 MHz. Capacitatea acestora este mai mare comparativ cu cea a cablurilor TP.

2. Fata de cablurile TP , cablurile coaxiale sunt mai putin sensibile la interferenta electromagnetica.

3. Pentru transmisiuni analogice si digitale sunt folosite repetoare din 1-20 de kilometri. 4. Atat costul cablurilor coaxiale, cat si instalarea lor este mai mare comparative cu cel al

cablurilor TP. 5. Daca este folosit pe distante considerabile, este nevoie de protectie la fulgere. 6. Se pot distinge dimensiuni si impedante caracteristice multiple:

-RG 59 (AWG 20, 22, cu Z=75Ω -RG 58 (AWG 20, 22, cu Z=50Ω -RG 6, RG 8 (AWG 20,22 , cu Z=50Ω -RG 11(AWG 20, 22, cu Z=75Ω etc

3.3. Tipuri de cablu coaxial

Exista 2 tipuri de cablu coaxial:

Subţire (thinnet)

Gros (thicknet)

Cablul coaxial subtire

Printre avantajele acestui tip de cablu coaxial remarcam faptul ca este foarte simplu de instalat si poate fi folosit in aproape toate tipurile de aplicatii al retelelor. In plus cablul se conecteaza direct la placa de retea, are o lungime maxima de 185m, un diametru redus si o flexibilitate sporita.

Cablul coaxial gros

Spre deosebire de cel subtire, acest cablu are un diametru dublu, este mult mai rigid, dar este foarte potrivit pentru Ethernet, fiind si primul cablu pe care a fost dezvoltat protocolul. Avand un diametru mai mare al miezului decat cel subtire, semnalul se va atenua la o distanta

12

mult mai mare (aproximativ 500 de metrii).

Pagina www.atmedia.ro ofera un tabel cu tipuri de cablu coaxial si cu performantele acestora. :”

Coaxial

Atenuarea pe 30 m

(in 27MHz)

Factor de scurtare

Descriere

RG-8 1.15 dB .66 50 Ohm coax

RG-59 2.0 dB .66 75 Ohm coax

RG-8/U Foam

0.85 dB .80 50 Ohm coax, Foam Dielectric

RG-59/U Foam

1.5 dB .79 75 Ohm coax, Foam Dielectric

Belden 9913

0.7 dB .84 Premium 50 Ohm coax

1/2" Hardline

0.35 dB .81 Special coax, expensive!

RG-8X (Mini-8)

1.2 dB .78 Small 50 Ohm coax. Perferred over RG-58. Recommended for mobile installations.

RG-58 2.35 dB .66 50 Ohm coax

RG-213 1.35 dB .66 50 Ohm coax.

RG-11/U Foam

0.85 dB .80 75 Ohm coax.

RG-11/U 1.35 dB .66 75 Ohm coax.

“[13]

Trebuie sa se tina cont de factorul de satratie si de atenuare la proiectarea unei retele foarte largi deoarece dupa o anumita distanta pot aparea pierderi de pachete.

3.4. Tipuri de conectori

In cazul cablurilor coaxiale, conectorul trebuie sa aiba aceeasi impedanta caracteristica

cu a cablului:

Conector F – are o impedanta caracteristica de 75Ω si o banda utila intre 250

MHz si 1GHz. Acesta se foloseste la conectarea modemului la cablu, la

conectarea la antenna etc.

13

Conector F [5]

Conector BNC- are o impedanta caracteristica de 50Ω si o banda utila intre 0 si 4

GHz. Este folosit pentru semnalele video, pentru conectarea la antena, pentru

interconectarea modulelor electronice din aviatie precum si pentru conectarea

dispozitivelor de masura.

Conector BNC [5]

Conector N- are o impendata caracteristica de 50Ω sau 75Ω si banda intre 0 si 5

GHz. Acest tip de conector are urmatoarele avantaje: zgomot de cuplaj mic,

rezistenta sporita la umezeala, socuri su vibratii. Se foloseste in retelele radio de

date, sistemele de paging etc.

Conector N [5]

14

Conector UHF- are banda utila cuprinsa intre 0 si 300MHz. Interconecteaza

cabluri de tipul RG8, RG9, RG58, RG59. Este utilizat in aplicatii radar. Utilizarea

lui s-a diminuat pentru ca tinde sa fie inlocuit cu BNC si conector N.

Conector UHF [5]

Conector FME – are banda cuprinsa intre 0 si 2 GHz. Este utilizat pentru

conectarea cablului coaxial de tip RG-85 si in echipamentele mobile.

Conectori FME [7]

Mai exista si alte tipuri de conectori ca: APC-7, mini-UHF, GR900BT,SMA,TNC.

Benzile de frecventa ale conectorilor coaxiali sunt reprezentate in figura:

15

[8]

4. FIBRA OPTICA

Fibra optica

Fibre optice [9]

Fibra optica este un cablu care contine unu sau mai multe fibre optice.

Elementele fibrei optice sunt sunt acoperite individual cu plastic si continute intr-

un tub protector potrivit pentru mediul unde va fi folosit cablul.

Fibra optica este alcatuita din : miez optic, invelis optic si invelis de protectie.

16

Fibra optica [10]

Fibra optica are ca element de baza miezul inconjurat de un strat de substanta. Este

necesar ca indicele de refractie al fibrei miezului sa fie mai mare decat cel al invelisului

(stratului de substanta) pentru a se asigurara pastrarea semnalului optic in miez.

Indicele de refractie caracterizeaza cantitativ mediul substantial unde se produce

refractia luminii. Indicele de refractie se calculeaza ca raport intre viteza luminii in vid c0

si viteza de propagare a luminii prin mediul strabatut c.

n=c0/c,

c0=300 000 km/s

In mod tipic, indicele de refractive al stratului de substanta este 1,46, iar cel al miezului

1,48 de unde rezulta ca semnalul din fibra optica va circula cu o viteza de 200 000km/s.

4.1 Tipuri de fibra optica

Exista mai multe tipuri de fibre optice si anume:

Fibra optica multimod:

-cu salt de indice de refractive

-cu indice de refractie gradat

Fibra optica monomod

Fibra optica multimod are un diametru mare al miezului. Aceasta poate fi

analizata cu ajutorul opticii geometrice.

17

Propagarea luminii prin fibra optica multimodala [11]

In cazul fibrei optice multimod cu indice de refractie gradat, indicele de refractie scade

de la ax la teaca, spre deosebire de fibra optica multimod cu salt de indice, unde razele de

lumina sunt conduse de-a lungul miezului fibrei prin reflexie interna totala.

“Fibra optica monomodala are un diametru al miezului mai mic decat de zece ori

lungimea de unda a luminii propagate; nu pot fi modelate cu ajutorul opticii geometrice.” [11]

Tipuri de fibra optica [11]

Caracteristicile fibrei optice

La fibra optica se pot sublinia cateva caracteristici speciale:

1. Are cea mai mare largime de banda, cuprinsa intre 100-1000GHz.

2. Nu sunt necesare multe repetoare deoarece acestea au distanta mare intre

ele (zeci de km).

3. Nu reactioneaza la interferentele magnetice.

4. Atat dimensiunea, cat si masa sunt reduse.

4.2 Tipuri de cabluri

Tipuri de cabluri:

18

OFNR (Optical Fiber, nonconductive, rise)- nu contine componente conductoare

de electricitate. Ele au fost create pentru a preveni imprastierea focului de la un

etaj la altul dintr-o cladire.

OPGW(Optical ground wire) –este un tip de cablu care impleteste functiile de

impamantare si comunicatii. Contine o structura tubulara cu una sau mai multe

fibre optice, acoperita de straturi de fire de aluminiu sau otel.

ADSS (All Dielectric self-supporting)- nu contine elemente metalice conductoare.

Este o alternative a OPGW cu un cost de instalare mai scazut.

OFNG (Optical fiber, nonconductive,general use)

OFCP(Optical fiber, conductive,plenum) etc

4.3 Tipuri de conectori

Tipuri de conectori:

Conector SC(Subscriber connector) – se foloseste in telecomunicatii

Conector SC [12]

Conector FC – este utilizat de FO monomod in telecomunicatii, echipamente de

masura

Conector FDDI- este utilizat pentru retelele FDDI

Conector MT-RJ- este folosit pentru conectarea duplex

Conector MT-RJ [12]

19

Conector ST(Square Top)

Conector ST [12]

5. STANDARDUL IEEE 802.3 SI 802.5 IN CABLARE

5.1 10Base2, 10Base5 si IOBase-T

In domeniul retelelor de calculatoare sunt folosite cinci tipuri de cabluri. Primul utilizat a

fost cablul 10Base5 denumit popular “Thick Ethernet” iar conectarea se facea prin conectori-

vampir. Cablul este de tip coaxial, suportand viteze de pana la 10Mbps si lungimi de pana la 500

de metrii.

Al doi-lea in ordinea aparitie este cablul 10Base2, “Thin Ethernet”, si spre deosebire de

10Base5 este mult mai maleabil, mai subtire si se folosesc conectori standard de tip BNC.

Prezinta o siguranta sporita, este mult mai ieftin dar are dezavantajul ca lungimea maxima

suportata este de 200 de metrii, aducand impreuna maxim 30 de calculatoare pentru fiecare

segment de cablu.

Deoarece instalarea cablurilor era o procedura anevoiasa, aparand multe intreruperi,

era nevoie de o metoda de a identifica aceste avarii. Tehnica cea mai comuna folosita pentru

localizarea intreruperilor este reflectometria in domeniul timp. Un impuls electric este transmis

prin cablu, acesta fie va ajunge la capatul cablului, ceea ce este de dorit, fie va intalni un

obstacol generand un ecou care se reflecta inapoi catre sursa impulsului. Daca se masoara

timpul cu o precizie destul de mare, localizarea avariei este facila.

Initial calculatoarele se conectau prin intermediul unui transceiver, dispozitivelectronic

ce are rolul de a detecta frecventa purtatoarei si a coliziunilor. Acest dispozitiv permite

conectorilor sa faca contact cu miezul cablului. Legatura de la calculator si trnasceiver se realiza

20

printr-un cablu de transceiver la 10Base5. Acesta este format din 5 perechi de cabluri torsadate

fiecare izolat in mod individual. Rolul acestora era de a transporta datele de intrare, datele de

iesire, semnalul de control de intrare, semnalul de control de iesire si alimentarea (pentru

alimentarea tranceiver-ului). Lungimea maxima a acestui cablu este de 50 de metrii. In ceea ce

priveste cablul 10Base2, se foloseste un conector BNC pasiv avand jonctiune in T. Mai tarziu a

fost introdus modelul de cablare IOBase-T care presupune inlocuirea transiverelor cu un hub.

Pentru fibra optica se foloseste IOBase-F, cea mai eficienta dar si costisitoare metoda de

conectare. Figura 5.1 ilustreaza cele trei moduri de conexiune.

Fig 5.1 10Base5, 10Base2 si IOBase-T [17]

Codificarea Manchester

Codarea in binar natural, desi foarte simpla si intuitiva, nu se foloseste in transmisia pachetelor

datorita ambiguitatii.

Cea mai folosita codare in retelele de calculatoare este codarea Manchester care poate fi

simpla sau diferentiala. Codarea prin prima metoda implica impartirea in 2 a perioadei unui bit,

in cazul in care se transmite bitul 1 prima jumatate de perioada este „high voltage” iar a doua

este „low voltage; in cazul in care se transmite un bit 0 prima jumatate de perioada este „low

voltage” iar ce de-a doua este „high voltage”. Desi aceasta metoda nu creeaza ambiguitati,

prezinta marele dezavantaj al necesitatii unei largimi duble de banda.

21

In ceea ce priveste codificarea Manchester de tip diferential, un bit 1 determina absenta unei

tranzitii la inceputul intervalului iar un bit 0 determina prezenta unei astfel de tranzitii. In fig 5.2

sunt reprezentate codul binar natural, codificarea Manchester clasica si codificare Manchester

diferentiala.

Fig 5.2 Codificare Binara, Manchester si Manchester diferentiala [17]

5.2 FDDI

Pe mediile precum cablul coaxial vitezele, desi satisfacatoare, erau relativ mici,

aplicatiile pe care puteau fi implementate astfel de solutii fiind cele pe distante mici. In rest,

pentru distante mari si viteza mare trebuie implementate LAN-uri bazate pe fibra optica

deoarece fibra optica prezinta o banda foarte larga, viteza foarte buna si nu este sensibila la

interferente avand o securitate excelenta.

FDDI (Fiber Distributed Data Interface) functioneaza la viteze de 100 Mbps ajungand la

distante de pana la 200 km. Acestea se instaleaza in format LAN token ring, folosind in principal

fibre optice multimod, si LED-uri. Se pot folosi si echipamente mai performante precum fibra

monomod si laseri dar pentru limitarea costului.

„Cablarea consta in doua inele de fibra, unul transmitand in sensul acelor de ceasornic,

celalalt in sens invers, dupa cum este ilustrat in fig 5.2.3.”[17] Scopul acestei tehnologii de

instalare este acela de a creste fiabilitatea retelei. In cazul unei intreruperi pe unul dintre

inele(a) , celalalt inel preia traficul primului iar daca ambele inele prezinta o intrerupere in

acelasi loc pot, acestea pot fi legate intre ele in locul intreruperii si astfel reteaua ramane

permanent in functiune(b).

22

Fig. 5.2.3 Inele FDDI [17]

Deoarece functioneaza intr-un token ring, pentru a transmite, statia trebuie sa aiba

token-ul pe care il elimina dupa transmiterea unui cadru (Fig. 5.2.4). Statia nu poate genera un

token nou daca acel cadru nu a parcurs tot drumul si nu a fost primit inapoi de catre statia

emitoatoare, acest lucru reprezentand o diferenta care apare intre FDDI si standardul 802.5.

Fiind fibra optica pe distante foarte mare, timpul necesar parcurgerii a 200 de km poate fi

semnificativ si deci s-a decis ca o statie va putea genera un token dupa ce a terminat de trimis

cadrele.

Fig. 5.2.4 Cadrul FDDI [17]

5.3 Fast Ethernet

Desi FDDI pare o solutie buna pentru a satisface nevoile de viteza si de fiabilitate,

costurile sunt totusi mari pentru utilizatorii domestici iar administrarea lor era greoaie. Totusi,

vitezele retelelor nu puteau ramane la nivelul de 10 Mbps. IEEE a fost convocat si cerinta

23

principala a fost gasirea unei solutii pentru a mari viteza LAN-urilor. Intrucat reproiectarea

standardelor ar fi dat peste cap oarecum dezvoltarea de echipamente si de solutii fiabile de

catre producatori, s-a incercat reducerea frecventelor de bit de la 100 de nanosecunde la 10

nanosecunde fapt ce a dus la o viteza de 200 Mbps. Codarea Manchester, avand nevoie de o

banda dubla pentru a fi eficienta, a redus viteza la 100 Mbps, distanta maxima fiind de 100 de

metrii. Aceste cerinte sunt indeplinite de cablul torsadat de categoria a 5-a.

5.2.5. Cablarea Fast Ethernet [17]

5.4 10 Gigabit Ethernet

Principalul obiectiv in cazul 10 Gigabit Ethernet a fost acela de a avea disponibila o

viteza foarte mare dar totusi sa se mentina in limitele standardului Ethernet. La asemenea

viteze, in mod sigure trebuie folosite fibre optice ca suport de transmisiune, deci totul va fi full-

duplex. Eforturile IEEE de a standardiza 10 Gigabit Ethernet au rezultat in definirea a patru

PMD-uri diferite (Physical Medium Dependent) care vor opera atat pe monomod cat si pe

multimod. In plus, au fost introduse doua familii de specificatii ale nivelului fizic pentru a

suporta atat aplicatiile de retele locale (LAN) cat si WAN. Toate acestea au fost grupate intr-un

standard 802.3 alterat numit 802.3ae.

Fig. 5.4.1 Cele 7 tipuri create in 802.3ae [18]

24

PMD pentru fibre optice monomod:

o 10GBase-L – foloseste lumina avand lungimi de unda de 1300 nm

suportand distante de pana la 10 km.

o 10GBase-E – foloseste lumina avand lungimi de unda de 1550 nm,

ajungand la distante de pana la 40 km.

PMD pentru fibre optice multimod:

o 10GBase-S – foloseste tehnologii relativ necostisitoare, lungimi de unda

de 850 nm, dar acopera distante mici (intre 26 si 82 de metri). Daca totusi

se opteaza pentru folosirea echipamentelor cu laseri, lungimea maxima

poate ajunge pana la 300 de metri.

PMD pentru fibre optice monomod/multimod:

o 10GBase-LX4 – prezinta un sir de 4 laseri, fiecare avand capacitatea de a

transmite 3.125 Gb/s. In mod evident are si 4 receptori aranjati tinand

cont de Wavelength Division Multiplexing ( multiplexarea prin divizare a

lungimii de unda), lungimea de unda este 1300 nm si suporta distante de

pana la 300 de metri pentru multimod si de aproximativ 10 km pentru

monomod.

Din cauza pretului mare al fibrei optice, in 2004 standardul 10GbE sufera o noua

mutatie: 10GBase-CX4. Acesta devine primul standard 10 G pe infrastructura de cupru. Scopul

este, in mod evident, acoperirea cererii de piata pentru retele de mare viteza la un cost

rezonabil.

Aplicatii ale unor PMD-uri:

10GBase-SR si 10GBase-CX4 sunt in principal folosite in centrele de date sau in

serverele de aplicatii, in general in aplicatii in care distanta este mica si este

nevoie de o retea intre rack-uri.

10GBase-LR si 10GBase-ER sunt folosite exclusiv pentru distante mari si fibre

optice de tip monomod. Exemple pot fi aplicatii metropolitane, backbone-uri ISP.

25

10GBase-W este in general folosit de catre providerii de servicii pentru distante

foarte mari precum (intre tari si chiar intre continente).

6. APLICATII

Aplicatii pentru cablurile cu perechi torsadate

Cablurile TP sunt cel mai des folosite in interconectarea dispozitivelor in retele locale de

calculatoare: 10 Mbps, 100 Mbps, 1000Mbps (PC-uri, Hub, SW). Tot acestea mai sunt folosite in

retelele de telefonie fixa, atat private, cat si publica.

Aplicatii ale cablurilor coaxiale

Cablul coaxial este utilizat in televiziunea prin cablu, LAN-uri (10 BASE5, 10BASE2), PSTN

(Public Switched Telephone Network).Utilizarea lor se reduce, tinzand sa fie inlocuite : in PSTN

cu fibra optica, iar in retelele LAN cu UTP.

Aplicatii ale fibrei optice

Fibra optica este utilizata in LAN-uri de 100Mbps si 1Gbps.De asemenea, se foloseste

pentru interconectarea centrelor de comutatie dintr-o retea metropolitan.Lungimea medie a

unei astfel de jonctiuni metropolitane este de 20km si are o capacitate de 100 000 canale

vocale.

Fibra optica este folosita si in jonctiuni rurale, unde lungimile sunt mai mari : intre 40 si

150 de km, iar capacitatea este de 500 de canale vocale.

26

Bibliografie:

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Twisted_pair

2. http://superlinkcable.en.made-in-china.com/product/CoHnKrsEnOcT/China-Cat-5e-UTP-

LAN-Cable-CAT5E-.html

3. http://gigatecno.blogspot.ro/2012/08/diferencias-entre-par-trenzado-cable.html

4. http://www.hyperline.com/catalog/cable/sstp4_c8_solid_indoor.shtml

5. http://en.wikipedia.org/wiki/Coaxial_cable

6. http://www.4cabling.com.au/products/RJ11-4P4C-Crimp-Plugs-10-Pack.html

7. http://www.cellit.com.au/store/index.php?main_page=product_info&products_id=199

8. http://highfields-arc.co.uk/constructors/info/connchart.html

9. http://www.techweekeurope.co.uk/news/isps-respond-to-government-broadband-pledge-

15149/attachment/fibre-optic-cable

10. http://en.wikipedia.org/wiki/Optical_fiber_cable

11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83

12. http://en.wikipedia.org/wiki/Optical_fiber_connector

13. http://www.atmedia.ro/doc_cablu.htm

14. http://curriculum.netacad.net/virtuoso/servlet/org.cli.delivery.rendering.servlet.CCServlet

/LMS_ID=CNAMS,Theme=ccna3theme,Style=ccna3,Language=en,Version=1,RootID=knet-

lcms_exploration1_en_40,Engine=static/CHAPID=null/RLOID=null/RIOID=null/theme/cheet

ah.html?cid=0600000000&l1=en&l2=none&chapter=3

15. http://www.radio.pub.ro/

16. http://cablesrj45yrj11.blogspot.ro/

17. Andrew S. Tanenbaum – “Retele de calculatoare”

18. Alessandro Barbieri,” Gigabit Ethernet and Its “X” Factors”, Cisco Systems, Inc. August 2005