7/28/2019 Medicamentele si influenta lor asupra organismului

1/4

Medicamentele

1. Introducere

Medicamentele sunt substane care pot preveni, ameliora sau vindeca diferiteafeciuni. Numrul substanelor folosite ca medicamente a crescut treptat, produselor de

origine natural adugndu-li-se cele obinute prin sintez. Din preparatele aflate astzi pe

piaa mondial de medicamente, 70 la sut nu erau cunoscute n urm cu 15-20 de ani.

2. Tipuri de medicamente

2.1 Medicamente solide

Pulberile reprezint substane medicamentoase fin divizate.

Comprimatele (tablete) sunt forme medicamentoase obinute prin comprimarea

industrial a pulberilor.

Drajeurile sunt comprimate care au la exterior un nveli (zahr, gelatin), pentru a

masca gustul sau mirosul meplcut al unor componente, sau pentru a proteja substana

medicamentoas de efectul aciditii gastrice. De aceea, drajeurile nu se fragmenteaz

niciodat.

Capsulele sunt nite mici recipiente ce conin substana medicamentoas i sunt

formate din gelatin sau amidon (cele din amidon se numesc caete).

Pilulele sunt forme medicamentoase mici, rotunde, 0,2-0,3 grame.

Supozitoarele sunt forme medicamentoase care se introduce n unele caviti (rect,

vagin).

2.2 Medicamente semisolide

Medicamentele semisolide sunt reprezentate de n special de unguente. Acestea conin

o substan medicamentoas (sau mai multe) incorporat ntr-o substan gras. Unguentele

pot fi crme cu consisten fluid (conin mult ap) i paste cu consisten vscoas

(conin mai puin ap).

2.3 Medicamente lichide

Medicamentele lichide au ca solvent apa (n general). Pot fi nezaharate i zaharate.

Cele nezaharate cuprind soluiile i suspensiile.

Soluiile conin una sau mai multe substane medicamentoase solide dizolvate n ap.

7/28/2019 Medicamentele si influenta lor asupra organismului

2/4

Suspensiile conin substane medicamentoase insolubile, care sunt divizate i

dispersate n ap.

Dintre medicamentele lichide zaharoase, mai frecvent utilitzate sunt siropurile (care au

o concentraie mare de zahr) i poiunile (moderat zaharate).

Unele medicamente lichide au ca solvent alcoolul (tincture, vinuri medicinale) sau

uleiul.

3. Principalele grupe de medicamente

3.1 Cu aciune asupra sistemului nervos central

hipnotice determin somnul

tranchilizante au ca aciune de linitire, stimulatoare ale activitii

nervoase (cafein n cantiti mici, de exemplu)

analgetice nltur durerea fizic

stupefiante, analgetice puternice (morfin, fortral) calmeaz n special

durerea visceral i determin fenomene grave de obinuin i reacii

secundare serioase.

3.2 Cu aciune asupra sistemului cardiovascular

tonicardiace (digitalice) cresc randamentul inimii cu insuficien i

amelioreaz activitile acesteia

antiangioase nltur (sau previn) durerea din criza de angin (de

exemplu, nitroglicerina, care are effect n 1-2 minute)

hipotensoare normalizeaz valorile crescute ale TA (hiposerpil,

clonidin)

diuretice cresc cantitatea de ap i sare eliminate din organism prin

aciunea asupra rinichiului, avnd astfel efect hipotensor (de exemplu,

nefrix, furosemid).

3.3 Cu aciune asupra sistemului respirator

o stimulente ale secreiei digestive calmeaz

tusea (codenal)

o expectorante cresc secreiile traheo

bronhice, pe care le fluidific, uurnd expectoraia

7/28/2019 Medicamentele si influenta lor asupra organismului

3/4

o antiasmatice sunt medicamente

bronhodilatatoare (miofilin)

o antituberculoase (hidrazid).

3.4 Cu aciune digestiv stimulente ale secreiei digestive

(vinuri medicinale)

fermeni digestive amelioreaz

digestia (triferment)

antiacide neutralizeaz excesul de

HCl din stomac (bicarbonat de sodium, carbonat de calciu, hidroxid de

aluminiu) vomitive produc vrsturi, utile n

cazul unor intoxicaii (apomorfin)

antivomitive (emetiral,

metoclopramid)

antispastice nltur colicile

(papaverin, scobutil)

antidiareice linitesc peristaltismul

intestinal (carbonat de calciu)

laxativele cu efect mai slab

purgitivele cu efect mai puternic, de

evacuare a coninutului intestinal

3.5 Antibiotice

Primul antibiotic a fost descoperit de Alexander Fleming, care a observat c nite

culturi de bacterii pe care le studia au fost contaminate de mucegaiuri. Pe una dintre culture

crescuse un tip de mucegai care distrusese bacteriile n jurul su. Era Penicilinium motatum.

Antibioticele se clasific n:

- naturale produse de microorganisme (ciuperci), cuprind: penicilina, streptomicina,

eritromicina, cloramfenicolul, tetraciclina, kanamicina, gentamicina, cefalosporinele

(majoritatea secretate de ciuperci din genul Streptomyces).

7/28/2019 Medicamentele si influenta lor asupra organismului

4/4

- de semisintez se obin prin nlocuirea unor radicali ai antibioticelor naturale cu

radicali de sintez. Cuprind oxacilina, ampicilina (deriv din penicilin), doxiciclina (deriv

din tetraciclin).

- de sintez antibiotice care nu exist n natur, fiind realizate de om. Exemplu:

sulfamidele.

4. Plante medicinale nocive (drogurile)

Cnepa Indiana (cannabis indicae sativa); prind prelucrare fizico-chimic se obine

haiul i marijuana.

Marijuana, haiul i uleuiul de cannabis constituie droguri, i amestecate cu tutunul

pot fi fumate, acionnd ca intoxicani, relaxani, tranchilizani, stimuleni.

Arbustul Coca (erythroxilon coca); frunzele, seminele conin substane organice din

familia alcaloizilor, ca de exemplu cocaina, care are efecte negative pronunate asupra

organismului uman.

Cocaina, alkaloid extras din frunzele arborelui de coca, nc din anul 1862 de ctre

Wohlere, are formula chimic C17H21O4N i n amestec cu alte subsatene (lactoza,

dextroza, amidonul, pudra de talc), formeaz un drog cu impact deosebit de nociv fiziologic.