Medicamente Si Sarcina

7/28/2019 Medicamente Si Sarcina

http://slidepdf.com/reader/full/medicamente-si-sarcina 1/15

MEDICAMENTELE ŞI SARCINA

Multe femei îşi fac griji cu privire la folosirea medicamentelor în timpul sarcinii.

Ideal ar fi să nu fie nevoie să luaţi nici un medicament pe parcursul acestor nouă luni. Din

păcate, în realitate, lucrurile stau puţin altfel. Iată câteva din cele mai frecvente situaţii cu

care v-aţi putea confrunta:

• aveţi o afecţiune preexistentă sarcinii (astm bronşic, diabet zaharat, hipertensiune

arterială, etc.). E foarte probabil ca aceasta să necesite tratament şi în timpul

sarcinii şi de aceea medicul va evacua pentru a hotărî dacă puteţi urma acelaşi

tratament sau va trebui să-i înlocuiţi cu un altul, mai sigur pentru dumneavoastră

şi copil.

• sarcina evoluează cu complicaţii care pun în pericol sănătatea mamei şi a fătului

(iminenţa de avort, eclampsia, etc.).

• dezvoltaţi o afecţiune faţă de care aveţi aceeaşi predispoziţie ca populaţia generală

sau una faţă de care aveţi o predispoziţie crescută datorită sarcinii (infecţiile de

tract urinar).

• unele dintre simptomele comune specifice sarcinii sunt accentuate şi vă creează

un real disconfort (greţurile matinale, vărsăturile, constipaţia).

• aţi luat medicamente fără să ştiţi că sunteţi însărcinată. Întrucât majoritatea

sarcinilor nu sunt planificate, cazurile în care s-au administrat medicamente în

perioada imediat premergătoare concepţiei sau în primele săptămâni de sarcină nu

sunt rare şi dau naştere unor temeri fireşti viitoarelor mame. Atitudinea corectă

este aceea a informării medicului care va supraveghea sarcina asupra oricăruitratament urmat pentru ca acesta să poată calcula riscurile la care a fost expus

embrionul sau fătul.



La una dintre extreme se află gravidele care refuză orice medicaţie prescrisă pe

parcursul celor nouă luni de teama de a nu-i face rău viitorului copil. Este evident că

măcar în câteva din situaţiile expuse mai sus nu numai că nu poate fi evitat tratamentul

medicamentos, dar el este absolut necesar pentru ca sarcina să decurgă normal, fără

pericole pentru mamă sau făt. Dacă medicul care va supraveghea sarcina vă prescrie

medicamente, înseamnă că a calculat atent raportul risc-beneficiu şi că are un motiv

temeinic pentru a o face.

La cealaltă extremă se află gravidele care fac abuz de medicamente în timpul

sarcinii, din proprie iniţiativă. Un studiu publicat de BBC News arată că 8 din 10 gravide

au luat medicamente fără recomandarea medicului în timpul sarcinii.

Atât ignorarea indicaţiilor medicului şi refuzul urmării tratamentului prescris,

precum şi autoadministrarea de medicamente pot avea consecinţe grave. Conduita deurmat e una simplă: semnalaţi medicului orice problemă apărută în timpul sarcinii şi nu

luaţi niciun medicament fără avizul său. Dacă explicaţiile oferite de medicul curant nu vi

se par satisfăcătoare, cereţi şi părerea altui specialist, pentru a nu avea nici un fel de

îndoială cu privire la efectul medicamentelor asupra dumneavoastră şi copilului.

Medicamentele administrate în timpul sarcinii ajung la făt pe aceeaşi cale prin

care ajung oxigenul şi substanţele nutritive – prin traversarea placentei. Ele pot afecta

fătul în mai multe moduri: direct, determinând dezvoltarea anormală cu apariţia de malformaţii sau chiar

moartea acestuia.

indirect, determinând contracţii uterine ce duc la scăderea fluxului sangvin către

făt sau declanşează naşterea prematura.

prin alterarea funcţiei placentei ca urmare a vasoconstricţiei (contractării vaselor

de sânge) la nivelul vaselor acesteia, cu diminuarea aportului de oxigen şi

nutrienţi, ce poate duce la întârzierea creşterii intrauterine.

Modul în care un medicament afectează viitorul copil depinde de mai mulţi

factori: tipul medicamentului, doza administrată, momentul administrării în raport cu

vârsta sarcinii, expunerea concomitentă la alţi factori de risc. Dintre aceştia, momentul



expunerii este asociat cu cel mai mare potenţial teratogen (capacitatea de a produce

malformaţii).

În stadiile precoce ale sarcinii (primele 20 de zile de la fecundare), embrionul se

supune legii “totul sau nimic”: medicamentele fie nu îi afectează deloc dezvoltarea, fie

determină moartea sa. Perioada de maximă vulnerabilitate este între săptămânile 3 şi 8

după concepţie, atunci când are loc formarea organelor majore. În această etapă se pot

produce: avort, apariţia unor anomalii evidente la naştere sau a unor defecte ce vor fi

detectate mai târziu în cursul vieţii.

Medicamentele administrate după ce dezvoltarea organelor s-a încheiat nu mai

produc malformaţii evidente, dar perturbă creşterea şi funcţia organelor normal formate.

Există şi medicamente care au efect nociv chiar dacă au fost administrate înaintea

momentului concepţiei. Este exemplul unor substanţe ce modifică structura genetică aspermatozoidului sau ovulului (medicaţia antineoplazică) sau al altora care se acumulează

în organism şi se eliberează treptat (un exemplu ar fi etreţinatul, folosit în tratarea

afecţiunilor dermatologice, care se depozitează în tesutul subcutanat şi se poate elibera în

organism până la şase luni de la întreruperea tratamentului).

Există relativ puţine informaţii privind acţiunea anumitor medicamente în sarcină.

Înainte de a fi lansat pe piaţă, un medicament parcurge mai multe etape de testare. Se

incede prin testarea pe animale (inclusiv animale gestante) pentru a se determina un niveliniţial de siguranţă. Dacă se dovedeşte suficient de sigură, respectiva substanţă se testează

pe oameni. Majoritatea studiilor sunt aşa-numitele studii “bine controlate” şi includ un

grup de pacienţi ce primeşte substanţa ce urmează a fi testata şi altul care primeşte un

medicament deja aprobat pentru utilizare sau o substanţă inactivă (placebo). Din motive

etice, aceste studii nu includ şi femei însărcinate.

Prin urmare, datele privind efectele nedorite ale medicamentelor în sarcină se

obţin fie prin raportarea acestora de către companiile farmaceutice, medici sau chiar

paciente, fie prin includerea femeilor însărcinate care deja au luat anumite medicamente

şi nu au născut, în studii ce compară bebeluşii proveniţi din aceste sarcini cu cei ai căror

mame nu au luat respectivul medicament în sarcină.

Pentru a face aceste informaţii mai uşor de utilizat, Food and Drug

Administration, asociaţie guvernamentală din Statele Unite, fără acordul căreia nu poate



fi lansat nici un medicament nou pe piaţă, defineşte categoriile de risc pentru sarcină în

A, B, C, D, X. Acest sistem este cel mai utilizat la ora actuală la nivel mondial.

categoria A: studii adecvate şi bine controlate efectuate pe femei gravide nu au

demonstrat creşterea riscului de anomalii fetale. Din păcate, în această categorie

intră puţine substanţe. Printre ele se află acidul folic şi vitaminele prenatale, dar

numai în dozele recomandate (vitamina A în doze mari e teratogenă).

categoria B: studiile pe animale nu au demonstrat efect nociv asupra fătului, dar

nu există studii adecvate sau bine controlate pe femei gravide sau studiile pe

animale au demonstrat prezenţa efectelor adverse, dar studiile adecvate şi bine

controlate pe femei gravide nu au demonstrat nici un risc pentru făt (ex.

paracetamolul, insulina, penicilinele, cefalosporinele, nistatinul în aplicare locală,

metoclopramidul, ranitidina, famotidina).

categoria C : studiile efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt,

dar nu există studii efectuate pe femei gravide sau nu s-au efectuat studii pe

animale şi nici studii adecvate şi bine controlate pe femei gravide

(ciprofloxacinul, norfloxacinul, codeina, omeprazolul, ketoconazolul).

categoria D: studii adecvate şi bine controlate sau studii observaţionale pe femei

gravide sau animale au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile tratamentului

pot depăşii riscul potenţial (tetraciclina, doxiciclina, kanamicina, diazepamul,fenobarbitalul).

categoria X : studii adecvate şi bine controlate sau studii observaţionale pe femei

gravide sau animale au demonstrat anomalii fetale, iar utilizarea acestor substanţe

este contraindicată femeilor însărcinate sau celor care doresc să conceapă copii

(xanax, clomifen, ion radioactiv, isotretinoin, talidomida).

Aceeaşi substanţă poate aparţine unor categorii diferite în funcţie de trimestrul în

care se administrează. Ibuprofenul (Advil, Nurofen, Paduden), un antiinflamator

nesteroidian, este de categoria B în primele două trimestre, dar în trimestrul III este de

categorie D (inhibă travaliul, dă hipertensiune pulmonară la făt prin închiderea canalului

arterial).



Iată o listă cu cele mai utilizate medicamente şi efectele lor în sarcină, în ordine

alfabetică.

1. Acid acetilsalicilic (Aspirina):

• la doze sub 150 mg pe zi;

• categorie C;

• în doze standard categorie D, mai ales în ultimul trimestru de sarcină

(întârziere a creşterii intrauterine, hipertensiune pulmonară, prelungeşte

travaliul).

2. Acetamionfen (Paracetamol):

• denumiri commerciale: Panadol, Tylenol

• categorie B, sigur în doze terapeutice pe termen scurt

• expunerea la doze mari poate produce malformaţii craniofaciale şi ale

degetelor.

3. Aciclovir (Zovirax):

• categorie B

• traversează placenta

• datele studiilor umane limitate, dar riscul fetal şi neonatal pare a fi minim.

4. Acid nalixidic (Negram):

• categorie C

• la animale produce artropatie

•

date limitate pentru expunerea la om.

5. Albendazol:

• antihelmintic, categorie C



• nu se recomandă folosirea în sarcină, iar după întreruperea terapiei trebuie

folosite mijloace contraceptive cel puţin o lună.

6. Amoxicilina (Ospamox):

• categorie B

• nu s-au raportat efecte adverse fetale.

7. Ampicilina:

• categorie B


8. Aspirina:

• la doze sub 150 mg pe zi – categorie C

• în doze standard categorie D, mai ales în ultimul trimestru de sarcină

(întârziere a creşterii intrauterine, hipertensiune pulmonară, prelungeşte

travaliul).

9. Cefalexin:

• antibiotic, categoria B

• traversează placenta.

10. Cimetidina:

• categorie B

• la animale nu este teratogenă, dar s-au raportat efecte antiandrogenice la feţii

umani.

11. Ciprofloxacin:

• categorie D

• la animale produce leziuni ale cartilajelor de creştere



• la om, posibila asociere cu defecte scheletice, decolorarea danturii, spina

bifidă, malformaţii ale membrelor.

12. Claritine:

• antihistaminic de categorie B

• la animale nu este teratogenă, dar pentru sarcina la om nu există suficiente

date.

13. Clorzoxazona:

• miorelaxant, categorie C

• nu există date privind expunerea la animale, iar pentru expunerea la om datele

sunt limitate.

14. Clotrimazol:

• antifungic topic

• categorie B.

15. Codeina:

• categorie C

• utilizarea opiaceelor se asociază cu despicatura labio-palatină, anomalii

cardiace, musculoscheletale, gastrointestinale

• dozele mari la termen produc depresie respiratorie neonatală.

16. Cromoglicat disodic:

• categorie B

• se absoarbe sistemic nesemnificativ dacă este administrat prin inalare.

17. Diazepam:

• categorie D



• posibila asociere cu despicăturile labio-palatine, spina bifidă, defecte ale

membrelor pentru administrare în trimestrul I.

• se consideră că benzodiazepinele, în general, sunt teratogene, producând

multiple malformaţii: craniofaciale, renale, retard mental şi psihomotor

• cauza de bradicardie fetală, diminuare a mişcărilor fetale, hipotermie

neonatală.

18. Diclofenac (Voltaren)

• categorie B în trim. I şi II

• categorie D în trimestrul III.

19. Dexametazona:

• categorie C

• utilizarea cronică de corticosteroizi sistemic de către femeile însărcinate se

asociază cu creşterea incidenţei naşterii premature şi a greutăţii mici la naştere

• utilizarea dozelor prescrise pe cale inhalatorie nu trebuie întreruptă în timpul

sarcinii, dar dexametazona trebuie evitată deoarece se absoarbe sistemic în

mare măsură şi are timp mare de înjumătăţire.

• pentru calea inhalatorie e de preferat beclometazona datorită experienţei

clinice semnificative în utilizarea la gravide

20. Diflucan:

• categorie C

• pentru doze de peste 400 mg pe zi s-au raportat asocieri cu malformaţii ale

membrelor, craniofaciale, omfalocel, surditate;

• nu există date despre utilizarea de doze mici pe termen scurt.

21. Digoxin:

• categorie C

• la animale nu e teratogen




• supradoza poate produce moartea fătului.

22. Doxiciclina:• categorie D

• efecte asupra oaselor şi danturii fetale

• posibila asociere cu cataractă congenitală

• toxic hepatic matern.

23. Dulcolax:

• nu este disponibilă clasificarea FDA• aproximativ 5% se absoarbe sistemic

• pare a fi sigur în sarcină.

24. Eritromicina:

• categorie B


• nu există date care să indice producerea de malformaţii congenitale în

trimestrul I.

25. Etinilestradiol:

• categorie X

• expunere la estrogeni în trim. I este cauza de malformaţii oculare,

cardiovascolare

• produce feminizarea fătului

• utilizarea de estrogeni e controindicată în sarcină

26. Famotidina:

• categorie B



• traversează placenta.

27. Fenobarbital:

• categorie D

• asociat cu microcefalie fetală, retard mintal

• posibila asociare cu sindromul Down şi anomalii cardiovasculare pentru

administrarea în trimestrul I.

28. Fluconazol (Diflucan):

• categorie C

•

pentru doze de peste 400 mg pe zi s-au raportat asocieri cu malformaţii alemembrelor, craniofaciale, omfalocel, surditate

• nu există date despre utilizarea de doze mici pe termen scurt.

29. Furosemid:

• categorie C


•

expunerea după trim. I nu are efecte asupra fătului sau nou născutului, numodifică volumul lichidului amniotic

• posibila asociere cu hipospadiasul pentru expunerea în trim. I.

30. Gentamicina:

• categorie C


• ototoxic fetal.

31. Hidrocortizon:

• categorie C



• corticoizii în aplicare locală nu trebuie utilizaţi în cantităţi mari şi pe suprafeţe

întinse la femeile însărcinate;

• posibila asociere cu despicătura palatină, omfalocel şi întârzierea creşterii

pentru utilizare prelungită.

32. Hidroxid de aluminiu:

• antiacid, nu există clasificare FDA

• considerat sigur atât timp cât nu se administrează cronic în doze mari.

33. Imodium:

• categorie B

• antidiareic, nu există date suficiente pentru expunerea la om.

34. Ibuprofen (Paduden, Advil, Ibugesic):

• categorie B în primele două trimestre

• categorie C în trimestrul III (hipertensiune pulmonară la făt, oligohidramnios,

inhibă travaliul).

35. Izoniazida:

• antituberculos de categorie C

• pentru expunerea la om nu există suficiente date

• la animal are efect embriocid şi teratogen.

36. Ketoprofen (Profenid, Ketonal, Fastum Gel):

• aparţine aceleiaşi grupe de medicamente ca ibuprofenbul, are aceleaşi efecte

în sarcină.

37. Litiu:



• utilizat în tratamentul afecţiunilor psihice

• categorie D

• teratogen în trimestrul I

•

supradozarea la mamă produce naştere prematură, modificări ale ritmuluicardiac fetal.

38. Loperamid (Imodium):

39. categorie B

40. antidiareic, nu există date suficiente pentru expunerea la om.

41. Loratadina (Claritine):

• antihistaminic de categorie B

• la animale nu este tratogenă, dar pentru sarcina la om nu există suficiente date.

42. Medroxiprogesteron acetat:

• categorie D

• se asociază cu malformaţii cardiovasculare şi pseudohermafroditism.

43. Metoclopramid:

• categorie B

• traversează placenta la termen, pentru celelalte studii ale sarcinii nu există

date.

44. Metronidazol:

• contraindical în trimestrul I, posibila asociere cu atrofie optică, retard mental;

• poate fi utilizat în trim. II şi III dacă nu există altă alternativă terapeutică.

45. Miconazol;

• antifungic topic;



• categorie C.

46. Nitrofurantoin:

• categorie B

• deşi nu s-au raportat efecte adverse fetale nu există suficiente date pentru

expunerea la om

• administrat înainte de termen produce hemoliza la nou-născut.

47. Omeprazol:

• categorie C

•

pentru expunerea la om nu există suficiente date, dar s-au raportat asocieri cuanencefalia pentru utilizarea în prima jumătate a sarcinii.

48. Oxacilina:

• categorie B


•

nu s-au raportat efecte adverse fetale.

49. Paracetamol:

• denumiri comerciale: Panadol, Tylenol

• categorie B, sigur în doze terapeutice pe termen scurt

• expunerea la doze mari poate produce malformaţii craniofaciale şi ale

degetelor.

50. Penicilina V:

• categorie B




51. Propranolol:

• categorie C pentru trim. I şi categorie D pentru trim. II şi III

• traversează placenta, utilizat în doze mari produce contracţii uterine

•

administrat cronic în trim. II şi III produce întârziere în creşterea intrauterină, bradicardie fetală, depresie respiratorie la nou-născut, convulsii.

52. Pseudoefedrina:

• face parte din clasa simpatomimiticelor, teratogene la om şi animale

• categorie C.

53. Sumatriptan:• antimigrenos, categorie C

• la animale este teratogen, la om nu se cunoaşte pasajul transplacentar.

54. Vitamina A:

• în doze recomandate (2700 UI pe zi, maxim 8000 UI pe zi pentru femei

gravide) – categorie A

• dozele mai mari sunt teratogene şi produc malformaţii craniofaciale,

musculoscheletice, urinare, microftalmice, anoftalmie, atrezie

gastrointestinală.

55. Warfarina (trombostop):

• anticoagulant oral

• categorie X

• produce anomalii ale sistemului nervos, creşte riscul de avort şi moarte în uter.

56. Xilina (lidocaina):

• anestezic local;



• categorie B

• traversează placenta prin difuziune.

57. Zovirax:• categorie B


• datele studiilor umane limitate, dar riscul fetal şi neonatal pare a fi minim.

Dacă aveţi nevoie de tratament medicamentos în timpul sarcinii, iată câteva reguli

simple pe care să le urmaţi:

nu luaţi nici un medicament (nici din cele care se eliberează fără prescripţie) fărăavizul medicului.

discutaţi cu acesta posibilitatea de a lua medicamentul în cea mai mica doza

eficienţă şi pentru o perioadă scurtă de timp. Nu modificaţi singură doza, pentru

că o doza mai mare poate face mai mult rău decât bine, iar una mai mică poate să

nu aibă efect terapeutic asupra dumneavoastră, dar poate afecta fătul.

întrebaţi întotdeauna despre efectele secundare şi semnalaţi orice manifestare care

vă îngrijorează.

anuntaţi medicul că sunteţi însărcinată ori de câte ori vă este prescris un

medicament, discutaţi despre riscurile şi beneficiile pe care le implică tratamentul.

dacă urmaţi un tratament pentru o afecţiune cronică şi doriţi să concepeţi un copil,

semnalaţi medicului acest lucru. El va alege varianta terapeutică cea mai sigură

pentru dumneavoastră şi copil. În cazul anumitor afecţiuni, riscul pe care îl

implică renunţarea la medicaţie poate fi cu mult mai mare ca cel pe care-l implică

administrarea sa (hipertensiune arterială, epilepsie, depresie).

Medicamente Si Sarcina

Documents

Transcript of Medicamente Si Sarcina