media si rv

7/23/2019 media si rv

http://slidepdf.com/reader/full/media-si-rv 1/9

Mass-media si realitatea "virtuala"

Cultura media pare a fi atins dimensiuni globale, propunând omului modern un nou mod

de percepere a realităţii. „Radioul, televiziunea, filmul şi alte produse ale industriilor culturiicreează tipare; aflăm astfel ce înseamnă să fii bărbat sau femeie, om de succes sau ratat, să ai saunu putere. Cultura media, de asemenea, creează materiale din care mulţi îşi formează sentimentulclasei, etnicităţii şi rasei, al naţionalităţii, al sexualităţii, al ideii de noi! spre deosebire de ei!.Cultura media a"ută la modelarea viziunii #enerale asupra lumii şi asupra valorilor primordiale$defineşte ceea ce se consideră a fi bun sau rău, pozitiv sau ne#ativ, moral sau imoral% &'Cul, ()*.+nţele#erea sistemului massmedia implică o viziune -olistică pentru a sesiza multiplele salele#ături cu sistemele societăţii$ economie, viaţa politică, dezvoltările te-nolo#ice, artele, precumşi cu numeroasele ştiinţe din perspectiva cărora poate fi studiat$ sociolo#ie, psi-olo#ie,

antropolo#ie, lin#vistică, teoria comunicaţiei, cibernetică etc. +n virtutea opoziţiei dintre sacru şi profan, suntem avertizaţi că „trebuie să separăm lumea massmedia & media world * de lumea dezi cu zi &ordinary world *% &ic/ Couldr0, 1222, 3pud C44, 56*, pentru reproducerea ierar-iilor simbolice. Caracterul virtual 7 utopic al realităţii create de massmedia rezultă din aspectul ei de„mediu cultural înşelător % &'Cul, (8*, de „piesă de teatru%, astfel încât „distracţia tinde să sedisipeze de îndată ce reapare realitatea obişnuită! 7 ordinar0 realit0!% &Cre9, )1*. :in punctulde vedere al ştiinţei comunicării, „massmedia sunt instituţii care se consacră transferului deinformaţie, construiesc sau reconstruiesc realitatea pentru un public a cărui etero#enitate rămâneimprescriptibilă% &udor <lteanu, în C=, >*. 4edierea simbolică fundamentală este„mecanismul prin care se formează ordinea socială &ca formă culturală de raporturi socialedeterminate*% &:Com, ()*. Considerate a patra putere în stat, massmedia „au preluat funcţiileinstituţiilor care produceau şi distribuiau mituri şi mitolo#ii în societăţile ar-aice% &C44, 5?*,devenind instanţe ma"ore ale sistemului simbolic al societăţii. „3rtefactele complexe! pe carele pune în circuit industria media nasc efecte ambivalente, contradictorii% &R@ref , A*.

„3bolind decala"ele spaţiotemporale, massmedia devin multiplicator de mobilitate!%&Bo-n . -ompson, 3pud R9l, 62*. Ubicuitatea este un rezultat al prezenteismului ,simultaneizării percepţiilor, deoarece consumatorul de media are senzaţia participării directe şisimultane la opulenţa informaţională vizând o realitate mondializată &vezi melan"ul de ştiri

interne şi externe*. Suprainformatizarea 7 information overload! #enerează efecte paradoxale$„informaţia, din punct de vedere pra#matic, rămâne relativ constantă%, „cantitatea de cunoştinţede care dispune societatea va creşte mult mai lent%, „nivelul de cunoaştere nu este direct

proporţional cu oferta de informaţii%, „o cantitate crescândă de informaţii îşi va pierde funcţiainformativă%, devenind pseudoinformaţie, „consumul informaţional creşte mult mai încet decâtoferta%, „prăpastia dintre ofertă şi consum se adânceşte%, „mai multă informaţie înseamnă mai

puţină informaţie%, „suprainformatizarea dere#lează relaţiile dintre informaţie şi efectul său%&C=, ?(?5*. Receptorul este convins că descoperă eternul uman, cadrele universale ale #ândiriişi comportamentului, varietatea formelor de cultură, cât şi unicitatea culturii, fiind mereu

informat în le#ătură cu tot ce se întâmplă întro lume în care distanţele îşi pierd semnificaţia, deşiel nu poate influenţa mersul evenimentelor. Dluzionarea oamenilor că sunt „participanţi activi% ai

1



evenimentelor 7 emisiunilor ţine de o estetică a „compensaţiei % &vezi „Eeniţi cu noi pe @ro#ramul1 F%, „Gii observator F%*.

:upă cum relevă studiile antropolo#ice, massmedia folosesc tehnica alterităţii şi identităţii , a exoticului, urbanului 7 ruralului, enclavei, mar#inalizării, ca „te-nici de defamiliarizare% &C44, 12*, de distanţare. 3stfel, se creează „în mod artificial, o distanţă în raportcu evidenţele lumii noastre cotidiene%, pentru a scăpa de „această proximitate orbitoare aobiectului% &4. 3bHlIs, (>>2, 3pud C44, 12*. Gundamentul psi-olo#ic al acestui proces

presupune, însă, şi pericolul permanentei înstrăinări de sine$ „@aradoxul conştiinţei J conformcăruia, cu cât cineva are mai multă conştiinţă, cu atât este mai separat de lume prin procesareaspecifică J este unul dintre atâtea altele din natură. :istanţarea pro#resivă de lumea externă estedoar preţul plătit pentru a şti cât de cât ceva despre lume. Cu cât conştiinţa noastră despre lumedevine mai adâncă şi mai lar#ă, cu atât mai complexe devin etapele procesării necesare pentru aobţine acea conştiinţă% &:ere/ ic/erton, (>>2, 3pud CalC, ?(*. Kfectul antropolo#ic constă în

#lisări între experienţa personală şi experienţele celorlalţi, între similitudine şi diferenţă, întreînţele#erea unei culturi necunoscute şi pierderea propriei specificităţi, ambi#uizări &vezi„4asculin L Geminin%, fenomenul -ipp0, @iaţa Mniversităţii J (>>2, s/in -eads, medicii,

profesorii, sportivii etc.*.

@ornind de la avertizarea asupra fenomenului de „teletropism% &Neo o#art, (>8A, 3pudR9l, >*, se constată „accelerarea timpului mediatic%, „dictatura instantaneului% &„temporalitateaunică a difuzării% 7 „defizicizarea% J Bonat-an Griedman*, promovarea „istoriei în direct% &R9l,(8; (>*, deoarece timpul scurt este „cea mai înşelătoare dintre durate% &raudel, 3pud R9l, 5*.

@rodusele massmedia distru# cronolo#ia evenimentelor, propunând noi scenarii &istoricitate„mediată%* prin modernele te-nici de cliva", de fapt, de- / re-cronologizarea realităţii 7 istoriei,„ fluiditatea% 7 „modernitatea lic-idă% &O0#munt auman, 1222, 3pud R@ref , 5*, „accelerândDstoria% &R9l, 61*. 9lobalizarea produce tranzienţa informaţiei &3lvin offler, 3pud R9l, 5*,ţelul fiind, de altfel, „uniformizarea consumului%, însoţit de intensificarea bombardamentuluimediatic &R9l, 5*.

4assmedia alterează calitatea informaţiei , prin modul în care se cule#e şi se prezintăaceasta. „4assmedia "oacă astăzi rolul de a#endă a realităţii!, ele dictând ordinea priorităţii

problemelor sociale, prin interesul pe care îl arată faţă de acestea% &:soc, )6(*. @e lân#ă „neo-alfabetismul T % &R9l, 5*, sa observat că „în presa comercială modernă sa produs o alteraretreptată a viziunii despre lume promovate de "urnalişti, printrun comportament nonselectiv şi„ fragmentaristic% &R9l, ((* J de tip postmodernist J, în le#ătură cu informaţia. 3ceştiamanifestă un interes excesiv pentru aspectele particulare, minore, afective, senzaţionale, ambi#ueşi se dovedesc incapabili să inte#reze aceste particularităţi con"uncturale întro perspectivă mailar#ă &!hole*, întemeiată pe înţele#ere, toleranţă, evitarea stereotipurilor% &C44, 11*. „4assmedia propun o ima#ine a realităţii care este serios diferită de ceea ce există în realitate &c-iar încazul transmisiilor directe E*% &:soc, )6(*. <piniile semioticienilor relevă faptul că„publicitatea nu este un "oc de cuvinte, este un "oc de sens. Ka creează o multitudine de puncte de

vedere din perspectiva cărora putem iubi sau urî un lucru. 9ândire laterală este această bizarămanieră de a deplasa subiectul în permanenţă pentru al revedea întro manieră nouă,

2



semnificativă, diferită, emoţionantă% &@-. 4ic-el, (>58, 3pud :ânComsimb, 125*. :eoarecemassmedia devin filtrele prin care omul modern îşi formează viziunea despre lume, antropolo#ii

propun „comunicatori massmedia cu desc-idere spre cunoaştere% autentică, ştiinţifică &=usan3llen, (>>6, 3pud C44, 1A*, pentru a evita lipsa de veridicitate şi coerenţă a unei „realităţicompozite% &@-illippe PuHau, (>>), 3pud R9l, (8* &vezi „Ce vrea muşc-ii tăi Q%*.

@ornind de la premisa conform căreia „comunicarea nu este niciodată neutră% pentru că„limba"ul constituie un substitut al realităţii şi face posibilă orice distorsionare a acesteia%, seconstată o le#ătură strânsă între informaţie şi putere$ „Dnformaţia a fost şi va rămâne întotdeaunaasociată cu puterea. Conducătorii de or#anizaţii vor continua să comunice cu reticenţă, deoareceei identifică împărtăşirea informaţiei cu o eroziune a puterii, a autorităţii% &:a#C, )2*. Culturamedia este, în consecinţă, „câmpul de luptă pentru dobândirea controlului asupra societăţii%&'Cul, 6>*. 3stăzi, prin massmedia se realizează „non-comunicare%$ „feedbac/ul e anemic,interacţiunea comunicativă slăbeşte pe măsură ce ne instalăm, deloc confortabil, în Kvul 4edia%

&o#dan 9-iu, 1221, 3pud R9l, A*. +n pofida suprainformării, a dezinformării, fenomenulmediatic devine mod de viaţă, mediu de existenţă, care „confiscă, -edonistic, cotidianul% &R9l,A*, „transformă realitatea în fenomen discursi#!, fabulatoriu, scenarizat, spectacularizat% &R9l,A*, creând, totuşi, iluzia participării &vezi modalităţile participative de tipul „Realitatea E%,„3ntena (%, „Radio Kuropa G4%$ „u faci realitatea F%, „:acă se întâmplă ceva important,contactaţine la telefonul ... sau la adresa de email ... F% 7 „... şi vei intra în dosarul Ovonul! F%etc.*. 4assmedia a creat zone de „subdez#oltare comunicaţională% &R9l, A*, în carecomunicarea este „comercială%, „epidermică%, „culinaristică%, „un şuvoi de modele şi ima#ini#-id, sfârşind prin a infantiliza publicul, îndobitocit prin soap-operas şi publicitate stupidă%

&R9l, ?*.

4ediatizarea informaţiei se realizează printrun „mod de ambalare extrem de seducător %&=i#ne oSell, (>>?, 3pud C44, 1)*, cu „disfuncţie narcotizatoare% &Bean =toetzel, (>8(, 3pudR9l, (>; 6>*, în încercarea de a #enera cultură şi sens, vandabilitate, atractivitate &vezi

publicitatea şi abundenţa de bunuri şi servicii, sistemul de „#ratificaţii comerciale% &'Cul, (8*.@rodusele sunt asociate cu „ima#ini pozitive şi dezirabile% &'Cul, 1>6*. :e altfel, folosirea unuiîntre# arsenal mediatic transformă o întâmplare întrun eveniment ieşit din comun, întroadevărată ştire 7 newsworthiness, întro „înscenare instrumentală a faptelor% 7 „mana#ementevenimenţial% 7 „pseudoevenimente% &. 4. 'epplin#er, (>5>, 3pud C=, (>?*, noutatea fiindcalculată astfel$ „outatea T umărul victimelor L Dmprevizibilitatea $ :istanţa faţă deeveniment% &9alis, (>5?, 3pud C=, (>A*; „Ealoarea informativă T &improbabilitate* L&relevanţă socială*% &C=, ))*. Cel mai important factor care structurează ima#inea realităţiidifuzate de massmedia este „ principiul conflictului %, „lumea prezentată fiind cu mult maiconflictuală decât cea reală% &:soc, )6(; vezi „Golclorul contraatacă F%*. Numea mediatică J orealitate „ecranată% &Bo-n . -ompson, 3pud R9l, 1(* J marc-ează trecerea „de lalo#ocentrism la ima#ocentrism%, la „dictatura audiovizualului%, la „asediul ima#olo#ic% &R9l, >;>1*. =altul de la era tribalorală, la era tipo#rafică şi, în prezent, la era circuitului electronic&4ars-all 4cNu-an, (>A6, 3pud R9l, (>* presupune sc-imbarea raportului dintre simţuri &„e

vezi bine, te vinzi bine F%*. „:ivertismentul ţine afişul ofertei mediatice şi deturnează revolta%&R@ref , 5*, instaurând starea de „infotainment % cu scop de manipulare &'Cul, )2*. „$ultura

3



media, ca fenomen relativ recent, conduce la colonizarea! timpului liber, impre#nând şidominând cotidianul, modelândul prin centralizarea consumului televizual% &R@ref , 8*.@rodusele de tip media „flatează populismul cultural şi diseminează &staruri, reclamă etc.* oideologie implantată% &R@ref , 5*, în timp ce „relaţia informaţie 7 publicitate sau educaţie 7divertisment nu mai cunoaşte frontiere ri#ide. otul e construit pe calapodul divertismentului,acesta devenind supraideolo#ia! epocii noastre% &R@ref , ((*. :ivertismentul de masă virtual

prezintă două aspecte$ „adună 7 concentrează plăcerea, şi, în acelaşi timp, divizează rolurilesociale în producător şi consumator% &Cre9, )A*. „Ritmul loisirului &...* pare mai epuizant decâtritmul muncii% 7 „loisir frenetic% &Boffre :umazedier, (>A1, 3pud R@ref , ((*, massmediaintervenind brutal în structura timpului liber, or#anizat, în mod tradiţional, ca odi-nă &timp derecuperare*, divertisment &alun#area monotoniei* şi dezvoltarea personalităţii &învăţare,autoformare*. 4assmedia favorizează „subcultura fără frontiere% &R9l, (2((*, „tribalismul

planetar% &9. Eattimo, 3pud R9l, (1*, „imperialismul #lobalist% american ce propune modelulcultural unic &R9l, ()*, având ca finalitate „@laneta oll0Sood%, „4c:onaldizarea% lumii

&9eor#e Ritzer; om Ninson, (>>2, 3pud R9l, 12; ((1*, „cocacolonizarea lumii &unnerz,(>>>, 3pud R9l, ((1*%, starea de „supermar/et cultural #lobal% 7 „#lobal villa#e% etc.„eneficiind de costuri de acces în scădere, preluând elemente facile, vandabile, acceptândstandardizarea şi impunând drept criteriu valoric lo#ica profitului, cultura mass-media este &...*un suro#at% &R@ref , (2*.

+n redacţii &neSsrooms*, se elaborează ştiri din interior, prin diferite practici desemnificare, care vizează probleme ca$ mitul, ritul, liminalitatea, ma#ia, reli#ia, sacrul, codulideolo#ic, discursul -e#emonic promovat de clasele dominante, căutarea sensului la nivelul

informatorilor, construirea inteli#ibilităţii, ipostazierea subiecţilor în străini, te-nici "urnalistice#o%-pop &C44, 161A* etc. +n consecinţă, massmedia adau#ă ştirii plus-#aloare / plus-sens&C44, 6(*. „ &ndoctrinarea nu e ri#idă, tezistă, ci seducătoare, de ventilaţie mentală, cultura delar# consum #enerând prin infantilizare şi manipulare efecte perverse, erodând rezistenţa!%consumatorului de mass media &R@ref , A*, în acest mod cultura de masă devenind o ideologie.

:in punct de vedere al uni#ersului ritual , massmedia amplifică elemente alemanifestărilor rituale 7 ceremoniilor, conferindule mai multă forţă simbolică şi amploare socială$„participarea &fizică sau afectivă* a publicului, presti#iul oficianţilor sau al altor actori, structuraritualului ceremonial, semnificaţia publică a evenimentului% &C44, 1>*. +n asemenea ocazii&vezi concertul lui 4ic-ael Bac/son la ucureşti drept ritual colectiv de purificare J C44, (88(?); ambi#uitatea intenţionată a personalităţii lui 4ic-ael Bac/son etc. J 'Cul, )2?*, massmedia aduc modificări sc-emelor de comportament ritual$ un nou decupa" al momentelor componente, #edetizarea oficianţilor şi actorilor, o nouă scriitură ceremonială, sc-imbareaaccentelor de la etapele specifice structurii rituale la nivelul emoţiilor , limba"ul celebrator, stareade spirit festivă &:a04, (>>1, 3pud C44, 1>)2*. Ritualurile sunt „mecanisme culturale care

permit controlarea sc-imbărilor sociale% &E. urner, 3pud C44, 5)*. :in perspectivă rituală,„ştirile nu sunt informaţie, ci dramă. Kle nu descriu lumea, ci prezintă o arenă a unor forţedramatice în acţiune; ele există numai în perioade istorice definite; ele ne invită să ne implicăm,

asumândune anumite roluri sociale, adeseori vicariale, în cadrele definite de ele% &Bames Care0,(>55, 3pud C44, 58*. Ca efect al scenarizării realităţii, emisiunile de tip „realit0 s-oS%

4



&„C-eaters 7 rădaţi în dra#oste%* „propun o nesfârşită -ibridare, un "oc ambi#uu la frontieradintre ficţional şi factual% &R@ref , ((*, în care vizualizarea perverteşte realul.

Consumul produselor media #enerează o nouă dimensiune e%istenţială, diferită de ritmulcircadian tradiţional &vezi „sindromul de duminică% J 9. Griedman, „:uminica în familie%$„eleviziunea, lectura ziarelor fixează ritmurile vieţii casnice, instaurează un fel de ritualitatecotidiană!. &...* Ritmurile de consum massmedia dramatizează consumul bunurilor culturale,introduc patternuri de comportament, #enerează forme de solidaritate colectivă şi c-iar oferă oanume securitate existenţială% &C44, )2*. Ritualul ma"or, #lobalizator, al epocii în care trăimeste privitul la televizor$ „puterea ritualistică a pro#ramelor de ştiri de seară se datorează, în

parte, pro#ramării re#ulate şi uniformităţii prezentării% &:a04, (>>1, 3pud C44, ?A* pentru că„prezentarea ştirilor de seară este un mod comunitar de a percepe ordinea şi evenimentele. 3cestconsum colectiv oferă solidaritate colectivă, deoarece un număr enorm de oameni este expusunor forme identice de explicare a realităţii curente% &9oet-als, (>5(, 3pud C44, ??*. Golosirea

calculatoarelor în ve-icularea informaţiei înseamnă „mistificarea publicului%, iar „informaţiilemanevrate de calculatoare devin sacrosante% &C=, ?5*. eleviziunea este considerată drept „ritde trecere, departe de şi înapoi la viaţa cotidiană% &Ro#er =ilverstone, (>55, 3pud C44, 5)*.

:in punct de vedere al sistemului mitologic, massmedia exercită control cogniti# asuprarealităţii, prin punerea în ordine şi semnificarea realului, în direcţia mitizării / demitizării . „+n#eneral, massmedia are tendinţa de a propune utopii şi idealuri intan#ibile, de a crea falşi eroi,ne#li"ândui pe cei adevăraţi% &:soc, )6(*. 3r-etipurile, naraţiunea inte#ratoare se re#ăsesc în

produsele de divertisment &filme, seriale, muzică, concursuri*, publicitate, faptul divers, relatări

despre situaţii de criză, staruri şi eroi contemporani &C44, )())*, creând impresia de adevăr absolut &vezi ar-etipul victimei, potopului, eroului 7 luptătorului 7 coSbo0ului, 'ambo ( , 'oc)y şi supremaţia „trupurilor tari% 7 „-ard bodies%, 4adonna, The *merican +ream,„televiziunea rataţilor% 7 „losertelevision%$ ,ea#is and ,utt-ead. amilia Simpson etc.*.„ransmiterea semnalelor sau mesa"elor la distanţă au rolul de a controla receptorii &de la

persuasiune la manipulare*% &Bames Care0, (>55, 3pud C44, 58*. „araţiunile sunt forme deor#anizare a experienţei. Kle pun ordine în evenimente prin faptul că le transformă în ceva desprecare se poate spune ceva; ele au putere pentru că dau un sens lumii. =ensul pe care ele îl atribuieeste însă unul convenţional. ici o povestire nu este rezultatul inevitabil al evenimentelor pe carele povesteşte. &...* Utirile apar la intersecţia dintre evenimente şi texte% &Robert 'arl 4anoff,(>5A, 3pud C44, 6>*. aloul este prezent ca rezonanţă simbolică. 3semenea televiziunii,„publicitatea poate oferi anumite ec-ivalente funcţionale ale mitului. Ca şi miturile, reclamelesoluţionează adesea anumite contradicţii sociale, propun modele de identitate şi celebreazăordinea socială existentă% &'Cul, 1>)*. Conform scenariului mitizant , „publicitatea oferă oima#ine utopică a unui eu! mai nou, mai atractiv, mai plin de succes şi de presti#iu, obţinut prinac-iziţionarea anumitor produse. @ropune o transformare ma#ică a sinelui şi a noii identităţi şiasociază sc-imbările din comportamentul de consum, din modă şi înfăţişare, cu metamorfozareaîntro altă persoană. Ca urmare, indivizii sunt educaţi să se identifice cu valorile, rolurile şicomportamentul social prin intermediul reclamelor, care, la rândul lor, reprezintă un important

instrument de socializare ca şi de manipulare a cererii de consum% &'Cul, 1>?*. +n consecinţă,„publicitatea este instanţa validată de lumea modernă, care aşază în locul lui 4esia, adică în

5



locul eroului sal#ator , demitizat în timp, obiectul sal#ator , invulnerabil, parese, la trecereatimpului, căci de fiecare dată după ce trăim sentimentul că am fost salvaţi cu adevărat ne dămseama că nu a existat nici un motiv pentru care să fim salvaţi. &...* :e fapt, mesianismul

publicitar nu este decât un eşec repetat, care împrumută, din această cauză, c-ipul triumfului%&:as4, 58*. „4iturile şi metaforele &ca fi#ură de stil* impun ascultătorului un anumit mod de#ândire, având rolul de a simplifica perceperea realităţii. &...* u contează că miturile saumetaforele deformează realitatea sau împiedică cristalizarea unei perspective concrete; importanteste că ele operează în plan emoţional sau că intensifică ori estompează percepţiile% &C=, (?>(52*.

@endulare între ritual şi mit relevă următoarul mecanism de manipulare atelespectatorului, ca „instrument esenţial al societăţii industriale de masă!% &erbert 4arcuse,3pud :soc, )))*$ „+n situaţii de criză sunt activate mai ales modele şi te-nici de #ândireculturale întemeiate pe lo#ica mitului, iar în situaţii ceremoniale sunt aplicate îndeosebi

mecanisme simbolice axate pe lo#ica ritului% &C44, (2?*. 3cţiunea de comunicare presupunecel puţin sc-ema tradiţională$ Kmiţător J canal J Receptor, în cadrul ei având loc fenomenespecifice de or#anizare, astfel încât comunicarea massmedia să fie eficientă 7 persuasivă 7credibilă. Kra comunicaţională afirmă că „mediumul este c-iar mesa"ul% &4ars-all 4cNu-an,(>A6, 3pud R9l, )5*, iar „consumul mesa"elor, fie că vizează sfera emoţională, co#nitivă saucomportamentală, nu poate i#nora, în context mediatic, condiţia lor de marfă% &R9l, ))*, livrată,în scopul su#estionării şi manipulării, permanent, standardizat, narcotizant, artificial, în exces, înavalanşă, deşi percepţia mesa"elor nu este inte#rală. +n existenţa umană viitoare, „utopiileurmează să "oace un rolc-eie în era #lobalizării% &3@r, 5 01 undamentele psihosociale ale

construirii comportamentului de consum au fost evidenţiate prin sute de experimente carevizează cumpărătorul, ambianţa 7 „atmosp-erics% şi vânzătorul, su#erând tot atâtea căi de persuasiune 7 manipulare$ „Grecvenţa ridicată a expunerii favorizează aprecierea$ cu cât vedemmai des o faţă necunoscută, cu atât o apreciem mai mult%, iar „sentimentul libertăţii este ocondiţie indispensabilă pentru ca un individ să adopte spontan un anumit comportament% &9@c,6>; A>*. :eoarece „noi suntem fiinţe care cred totul. 3parent, ceea ce putem noi crede şi ceea ce

putem distin#e nu au limite%, iar „sarcina minţii umane este de a produce #iitorul %, mintea se prezintă drept „ceva ce anticipează, un #enerator de speranţe%, un multiplicator cogniti# prinintermediul cuvântului &:ip, A5; (AA*. 2imba"ul de lemn masca realitatea, iar în prezent,-ibridând realul prin „indistincţia construită savant%, amestecul de stiluri, abolirea

polisemantismului, sărăcia lexicală, stereotipie şi disimulare, predominarea conotaţiei şi aeufemismelor, cuvintele anodine, „amorsarea semantică% &9@c, 61*, te-nica zapping ului,-iperbolizare, mistificare etc., formează „teleintelectuali % mediocri &@. ourdieu, (>>5, 3pudR9l, 6>*. „3zi, comunicarea e privită ca metainstituţie% &B. abermas, 3pud R9l, )8*. Dndustriade mesa"e „induce stereotipii de #ândire şi comportament%, false nevoi &R9l, )?*, cu efectenocive asupra individului dezorientat. „Nimba"ul este manipulator, încercând să anulezecontrariile%, să formeze individul „unidimensional%, docil, cu înclinaţie spre facil. &erbert4arcuse, (>A6, 3pud C=, (?5*. @ublicitatea „ani-ilează conştiinţa şi îşi formează, fără mare#reutate, structurile ei proprii în conştiinţa individului prea înspăimântat, prea credul sau prea

copilăros pentru aşi dori să dea un răspuns lumii încon"urătoare% &. Gr0e, (>A1, 3pud :Com,)6*. 4esa"ele media, ca „texte sociale% &'Cul, 1>A*, folosesc metonimia 7 conti#uitatea

6



sensurilor pentru a ataşa produsului o conotaţie poziti#ă, „mitopoetizatoare% &vezi „Neasin# plăcut F%; „Crescând, bărbatul nuşi abandonează visele de copil, le perfecţionează F%; reclamelela ti#ările 4arlboro$ folosirea mitului naturii pentru a vinde un produs artificial, nesănătos*, dar,în substrat, impun 7 vând „o anume perspectivă asupra lumii prin ima#ini retorice, slo#anurile şi

"uxtapunerea lor în reclamele în care sunt în#lobate concepte artistice, cercetare ştiinţifică şistrate#ii de mar/etin# în cantităţi impresionante% &'Cul, 1>?*. @ublicitatea „începe să producăidentitate% care, din nefericire, „se aplatizează şi se trivializează% &'Cul, )21; )28*.

„4assmedia deraţionalizează evenimentele şi transformă spaţiul public întro arenă aspectacolului% &C44, AA* &vezi spectacolul „Războiului din 9olf%*. Cu efecte ne#ative asupraconsumatorului de media, spectacularizarea permanentă se relevă în$ deritualizarea politiculuiurmată de detaşare, neimplicare; banalizarea ritualului; „disaster marat-ons% care îşi pierdfuncţia socială inte#ratoare, de reconciliere; dramatizarea societăţii; acapararea evenimentului decătre media &vezi cazul lui Nad0 :iana*; „social drama% &vezi Bocurile <limpice, corida* şi

pervertirea trăirilor ceremoniale autentice prin #eneralizarea transmisiilor televizate ale marilor momente sportive.

Kfectele benefice ale massmedia, în procesul de construire a unei realităţi „virtuale%, potinclude$ sentimentul protectiv, creşterea solidarităţii umane 7 forţa de socializare, refacereareţelelor sociale şi a comunităţilor 7 spaţiului public &vezi „<ameni care a"ută oameni%, „:ă maideparte F%*, trăiri de mare intensitate, de tip cat-arsis, întărirea memoriei colective, reactualizarea

periodică a amintirilor societăţii, acceptarea sc-imbării, ceremonializarea, educaţia estetică,conştientizarea consumatorului în procesul decizional etc. @e autostrăzile informaţionale!,

„suntem, pentru prima dată în istorie, confruntaţi cu o economie care se axează pe o sursă carenu numai că nu se epuizează ci, mai mult decât atât, se amplifică% &B. aisbitt, (>56, 3pud C=,8>*. +n societatea postindustrială, informaţia reprezintă un factor de putere &„'noSled#e is

poSer%*, dar şi un bun colectiv 7 #lobal.

Considerând ma"oritatea aspectelor investi#ate drept efecte malefice / destabilizatoareasupra personalităţii umane, putem conc-ide că „devenim ceea ce percepem% &4ars-all4cNu-an, (>A6, 3pud R9l, A*. +n ultimele decenii, se manifestă următoarele tentinţe în#lobalizarea culturii media 7 în „publicultură%$ „proliferarea -aotică a comunicării mediate%&R9l, A*, #enerând suprainformare şi dezinformare, falsificarea realităţii &prin „spin doctors% J „manipulatori de informaţie%*, „-ibridarea culturală a omului #lobal% &R9l, A*, pervertireaeroului mesianic în obiect salvator &:as4, 58*, dezideolo#izarea, transformarea „animaluluimedia%, infantilizat, în „maşină de privit% şi în captiv al culturii media &R9l, ?*, uniformizare 7trivializare, alienarea individului prin consumerism, prin „cosmopolitism ieftin, pă#ubos,culturaliceşte alienant% &CDnt, (6(*, prin inventarea 7 intensificarea trebuinţelor, subminareaapartenenţei 7 identităţii 7 creativităţii sale, excluderea eticii din viaţa publică, tensionarearelaţiilor dintre mondializare şi varietatea culturilor, disiparea culturilor tradiţionale,depersonalizarea relaţiilor umane „intimitate nonreciprocă% &R@ref , )>*, ani-ilarea ener#iilor

politice &R@ref , 5*, ruinarea ierar-iilor şi de 7 recronolo#izarea realităţii, rutinizarea

evenimentului neaşteptat 7 senzaţional, perceperea realităţii „prin procură% 7 „vicarious

7



perception% &Bosep- 'lapper, (>A2, 3pud R9l, 6>*, intruziunea în conştiinţe, seducţiasubliminală prin avalanşe publicitare, diri"area opiniilor, pasivism etc.

„@lanetarizarea culturii de masă conduce la transmutarea! realului, socialul devinespectacol, violenţa se insinuează ca limba" universal, escapismul anesteziază spiritul critic% &R9l,)1*. „$i#ilizaţia electronică &...* produce o nouă realitate% &9. Griedman, 3pud R9l, )>*, adeseac-iar o falsă realitate. „@ierderea realului! în civilizaţia ima#inii înseamnă că ima#inea aînlocuit realitatea &...* Societatea mediatică transformă realitatea întrun construct narativ şi trecedezinvolt de la informare la manipulare% &R9l, 5>*. „@endulând între globalizare şi atomizare,omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă &...* un transfer de an%ietate!% &R@ref , 5* &vezi

3oltergeist şi anxietatea socială*. „Cultura devine un concept contaminat!; iar civilizaţiaomoară cultura% &R9l, 68*. @rin ruptura de societatea tradiţională, în epoca postmodernă,hiperrealitatea se caracterizează prin „dispariţia sensului % &R9l, 6>*. Klementul real dinspectacolul lumii pare să devină tocmai mass media, accentuând „irealismul societăţii reale% &9.

:ebord, (>>1, 3pud R9l, 6>*. @rin pro#ramarea pieţei, societatea devine „un sistem circular,fără exterioritate şi -azard, &...* o societate de esenţă totalitară % &9al=t, (51*. Kste, însă, denetă#ăduit faptul că „a#resivitatea culturii media anunţă, se pare, un nou totalitarism% &R9l,(2>*.

Bibliografie / sigle (cifra de după siglă indică pagina de referinţă):

3lexe, 9eor#e, @reliminaries to t-e 12th Ecumenical Theological Symposium, in Globalization

from A (Archeology) to S (Spirituality): hat !s !t an" ho #ee"s !t $ &-e Selft-Kcumenical -eolo#ical =0mposium, :ecember 6, 1226*, -e Romanian Dnstitute of <rt-odox -eolo#0 and =piritualit0, eS Vor/, 1228, pp. 8> &si#lă$ 3@r*.

auman, O0#munt, Globalizarea %i efectele ei sociale, Kditura 3ntet, (>>>.Calvin, William ., &um g'n"e%te creierul Eolu*ia inteligen*ei, ucureşti, Kditura umanitas,

122A &si#lă$ CalC*.Coman, 4i-ai, !ntro"ucere +n sistemul massme"ia, Daşi, Kditura @olirom, (>>> &si#lă$ CDnt*.Coman, 4i-ai, -ass me"ia, mit %i ritual . perspecti/ antropologic/, Daşi, Kditura @olirom,

122) &si#lă$ C44*.Cresap, =teven, X9lobalization and Kntertainment. -ree @-ases of 4ass Eirtual @leasure%, în

Globalization from A (Archeology) to S (Spirituality): hat !s !t an" ho #ee"s !t $ &-eSelft- Kcumenical -eolo#ical =0mposium, :ecember 6, 1226*, -e Romanian Dnstituteof <rt-odox -eolo#0 and =piritualit0, eS Vor/, 1228, pp. 1865 &si#lă$ Cre9*.

Cuilenbur#, B. B. Ean; =c-olten, <.; oomen, 9. W., 0tiin*a comunic/rii, ucureşti, Kdituraumanitas, 7 1226 7, Eersiune românească şi studiu introductiv de udor <lteanu &si#lă$C=*.

:a#enais, ernard, &ampania "e rela*ii publice, Daşi, Kditura @olirom, 122) &si#lă$ :a#C*.:ascălu, :oina, „4esianismul publicitar%, în Anale Seria urnalistic/, Eol. YDD,

Mniversitatea „ibiscus%, imişoara, Kditura 3u#usta, 122?, pp. 5) J 5A &si#lă$ :as4*.

:a0an, :aniel; 'atz, Kli-u, -e"ia Eents, Cambrid#e, arvard Mniversit0 @ress, (>>1 &si#lă$:a04*.

8



:âncu, Easile =ebastian, &omunicarea simbolic/ Arhitectura "iscursului publicitar , Clu" apoca, Kditura :acia, 122( &si#lă$ :Com*.

:ennett, :aniel C., Tipuri mentale . +ncercare "e +n*elegere a con%tiin*ei, ucureşti, Kdituraumanitas, 122A 7 (>>A, raducere din en#leză de ortensia @ârlo# &si#lă$ :ip*.

9albrait-, B. '., 0tiin*a economic/ %i interesul public, ucureşti, Kditura @olitică, (>51 &si#lă$9al=t*

9uH#uen, ic-olas, 3sihologia consumatorului 4actorii care ne inflen*eaz/ comportamentul

"e consum, Daşi, Kditura @olirom, 122A, raducere de 4arius Roman &si#lă$ 9@c*.'ellner, :ou#las, &ultura me"ia, Daşi, Dnstitutul Kuropean, 122(, raducere de eodora 9-iviriză

şi Niliana =cărlătescu, @refaţă de 3drian :inu Rac-ieru &si#lă$ 'Cul 7 R@ref*.Rac-ieru, 3drian :inu, Globalizare %i cultur/ me"ia, Daşi, Dnstitutul Kuropean, 122) &si#lă$

R9l*.offler, 3lvin, &onsumatorii "e cultur/, ucureşti, Kditura 3ntet, (>>?, raducere de 4i-nea

Columbeanu &si#lă$ ofC*.

Oamfir, Cătălin, Elăsceanu, Nazăr &Coord.*, 5ic*ionar "e sociologie, ucureşti, Kditura abel,(>>5 &si#lă$ :soc*.

9

media si rv

Documents

Transcript of media si rv