Mecanicax Tehnologii in Mecanica Agricola

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIProgramul PHARE TVET RO 2002/000 – 586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a X-a

DOMENIUL: MecanicCALIFICAREA: Lucrător în mecanică agricolăNIVELUL: 1

MODULUL: Tehnologii în mecanica agricolă

AUTOR:

prof.ing. Iuliana Pop – Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” – Baia Mare

CONSULTANŢĂ:

Dana Stroie – expert CNDIPT

Olivia Oncoş – expert local

CUPRINS

I. GHIDUL PROFESORULUI

PaginaIntroducere 3

Competenţe vizate 6

Obiective urmărite 7

Cuvinte / concepte cheie 1

Glosar de termeni 10

Materiale de referinţă 11

Îndrumări privind modalităţi de evaluare 26

II. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

PaginaFişa de descriere a activităţii 27

Exerciţii de identificare şi comparare a

maşinilor agricole27

Activităţi individuale sau în grup care vizează

diferite stiluri de învatare29

Activitati interactive (joc de rol, metoda

cubului)34

Importanţa creării unui portofoliu 43

Sugestii pentru creşterea eficientizării

învăţării43

Fişa de progres şcolar 44

Bibliografie 45

Modulul TEHNOLOGII ÎN MECANICA AGRICOLĂ

Ghidul profesorului

INTRODUCERE

Stimaţi colegi,

Acest auxiliar curricular vă este destinat vouă, profesorilor şi maiştrilor

instructori care desfăsuraţi activităţi didactice specifice domeniului mecanic.

Informaţiile din acest material sunt destinate celor care pregătesc elevii clasei

a X-a de la Şcoala de Arte şi Meserii pentru calificarea ,,Lucrător în mecanica

agricolă,, şi fac referire la:

Partea I :

- competenţele şi obiectivele ce trebuie atinse la finalul parcurgerii

modulului ,,Tehnologii în mecanica agricolă,,

- documente elaborate de profesor ce urmăresc derularea

activităţilor şi înregistrarea progresului şcolar ( fişa de descriere a

activităţii, fişa de progres şcolar)

- evidenţierea conceptelor / cuvintelor cheie

- glosarul de termeni specifici

Domeniul: MECANICCalificarea: LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ AGRICOLĂ

4


- materiale de referinţă în procesul de predare si evaluare ( fişe

conspect, folii, formulare folosite pentru organizarea activitatilor,

fişe de observatii, etc.)

- îndrumări privind modalităţi de evaluare

Partea a II-a

- exemple de exerciţii şi teste (cu soluţii anexate)

- activităţi individuale sau în grup care vizează diferite stiluri de

învatare

- activitati interactive (joc de rol, metoda cubului,)

- importanţa creării unui portofoliu

- sugestii pentru creşterea eficientizării învăţării

Activităţile pentru elevi propuse în partea a II-a nu ating toate competenţele

specificate în Standardul de pregătire profesională, ele reprezintă un prim pas care să

vă ajute în elaborarea propriilor dumneavoastră materiale de învă‚are. Auxiliarul are

drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui, cuprinzând

informaţii ce vin în sprijinul acestuia .

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor noţiuni de bază cu privire la

tehnologiile utilizate în agricultură, la construcţia, funcţionarea, exploatarea şi reglarea

maşinilor şi instalaţiilor folosite în agricultură.

Elevii vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu lucrările de mecanizare simple

specifice calificării profesionale ,”Lucrător în mecanică agricolă„ şi să execute aceste

lucrări.


ATENŢIE ! Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standard, el este doar un material orientativ având drept scop prezentarea orientărilor conform strategiei din TVET, a învăţării centrate pe elev şi a corelării competenţelor din SPP cu curriculum şi cu activităţile desfăşurate de elevi.

FOARTE IMPORTANT !

Activitaţile şi exerciţiile propuse elevilor trebuie să urmărească atingerea criteriilor de performanţă din standarde în condiţiile de aplicabilitate propuse de acestea, în vederea realizării competenţelor ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse de standard.

5


Prin exerciţiile propuse sunt vizate, pe lângă atingerea competenţelor tehnice şi

abilităţile cheie, mai ales prin modul de organizare a activităţilor (individual, în grup,

frontal).

Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul

trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de

învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv. În acest

sens vă propunem să aplicaţi chestionarul de la sectiunea ,, Materiale de referinta,,.

În elaborarea strategiei didactice , profesorul va trebui să ţina seama de următoarele

principii moderne ale educaţiei :

- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor

- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare

- elevii au stiluri diferite de învăţare

- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu

cele noi şi pentru ordonarea lor


6


MODULUL: TEHNOLOGII ÎN MECANICĂ AGRICOLĂ

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie:

UC 1 Comunicare şi numeraţieCompetenţa 4 Utilizează limbajul specific de specialitateCompetenţa 6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

UC 6 Lucrul în echipăCompetenţa 3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

UC 16 Cunoaşterea organelor de maşini şi a solicitărilorCompetenţa 3 Precizează rolul funcţional al organelor de maşini

UC 17 Construcţia şi funcţionarea tractoruluiCompetenţa 1 Precizează construcţia, funcţionarea motoarelor cu ardere internăCompetenţa 2 Identifică diferite tipuri de tractoareCompetenţa 3 Prezintă părţile componente şi funcţionarea tractorului

UC 18 Construcţia şi funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor agricoleCompetenţa 1 Prezintă maşinile şi instalaţiile folosite in agriculturăCompetenţa 2 Explică funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în agriculturăCompetenţa 3 Recunoaşte valorile optime de funcţionare

UC 19 Construcţia şi funcţionarea maşinilor zootehniceCompetenţa 1 Prezintă maşinile şi instalaţiile pentru pregătirea hranei la animaleCompetenţa 2 Prezintă instalaţiile de alimentare şi distribuire a hranei la animaleCompetenţa 3 Explică instalaţiile de muls şi tunsCompetenţa 4 Stabileşte tipurile de instalaţii de evacuare a dejecţiilor din grajdurile de animale

UC 20 Organizarea lucrărilor agricole, îngrijirea şi recoltarea culturilorCompetenţa 1 Stabileşte lucrările soluluiCompetenţa 2 Prezintă condiţiile de semănatCompetenţa 3 Identifică modalităţile de îngrijire a plantelorCompetenţa 4 Stabileşte condiţiile de recoltare a plantelor

În modul au fost agregate unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie: Comunicare şi numeraţie, Lucrul în echipă cu unităţile de competenţă specifice calificării.


7


Obiective urmărite

Pentru atingerea competenţelor prevăzute în standard vă sugerăm să vă

propuneţi obiective pentru fiecare competenţă tehnică în concordanţă cu

criteriile de performanţă din standard, cum ar fi pentru:

UC 18 Construcţia şi funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor agricole

C1: Prezintă maşinile şi instalaţiile folosite in agricultură

O1. Să recunoască maşinile şi instalaţiile folosite în agricultură

O2. Să stabilească particularităţile constructive

C 2: Explică funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în agricultură

O3. Să stabilească nivelul de transmitere a mişcării de la motor la elementele

constructive

O4. Să reprezinte funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor folosite in agricultură

C 3: Recunoaşte valorile optime de funcţionare

O5. Identifica parametrii de funcţionare a maşinilor agricole şi instalaţiilor agricole

O6. Reproduce valorile optime de funcţionare


ATENTIE !

Procedaţi asemănător pentru TOATE unităţile de competenţă

tehnice specializate ale fiecărui modul.

8


FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. Fişa se găseşte la finalul activităţilor propuse pentru elevi şi contine urmatoarele rubrici:

Competenţe care trebuie dobânditePe baza evaluării iniţiale, ar trebui să se poată identifica acele competenţe pe

care elevul trebuie să le dobândească la finele parcurgerii modulului. Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Aceasta înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie care trebuie dezvoltate şi evaluate.

Activităţi efectuate şi comentari i Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,

materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.

Aplicare în cadrul modululuiAceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a

însuşit competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.

Priorităţi pentru dezvoltarePartea inferioară a fişei este concepută pentru a privi înainte şi a identifica

activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma, mai degrabă decât pur şi simplu să reacţioneze la problemele care se ivesc.

Competenţe care urmează să fie dobânditeÎn această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi

dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.

Resurse necesareAici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice,

reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.


9


Cuvintele / conceptele cheie pentru modulul ,,Tehnologii în mecanica agricolă ,,

sunt :

Glosarul de termeni este util atât profesorului în fixarea noţiunilor noi pe parcursul

derulării modulului, cât mai ales elevului în procesul de învăţare. Completarea listei de

termeni poate constitui una din activităţile propuse elevului.

brăzdar = organ de lucru al plugului care taie brazdă în plan

orizontal

cormană = organ de lucru al plugului cu rol de ridicare, răsucire

şi răsturanre a brazdei

tiranţi = elemente de legătură a maşinii agricole la suporţii

laterali ai tractorului

agregat = ansamblu format din tractor şi maşină agricolă

lestare = îngreunarea maşinii

tasare = apăsare

prăşit = lucrare superficială a solului printre rândurile de

plante


Cuvinte cheie

Maşini de semănat

Pluguri

Cultivatoare

Combinatoare

Nivelatoare Freze

Grape

Principiul de funcţionare

Tăvălugi

10


afânarea solului = reducerea densităţii solului

marcatoare = organe de lucru cu rol de trasare a unei urme pentru

conducerea tractorului la semănat

buncărul semănătorului = spaţiul în care sunt depozitate seminţele (cutie)

duze = dispozitivele calibrate pentru pulverizare

IMPORTANT! Pentru elevi

Dacă găsiţi şi alţi termeni al căror sens nu îl cunoaşteţi notaţi-l în caiet şi informaţi-vă consultând dicţionarul sau întrebaţi-vă profesorul.Alcătuiţi propriul vostru dicţionar.

Această secţiune din Ghidul profesorului , pentru modulul Tehnologii în mecanica agricolă conţine exemple de:

fişe de curs (conspect) folii transparente fişe de organizare a lucrului în echipă planuri de acţiune ale elevilor pentru a-i ajuta să-şi planifice şi

evalueze munca cât mai eficient

Fişele de curs şi fişele de lucru sunt utile pentru: - a sprijini dezvoltarea abilităţilor cheie - ca îndrumare pentru activităţile de scris şi luare a notiţelor - sintetizarea informaţiilor date - testarea cunoştinţelor

Fişele de curs vor fi mai utile dacă veţi ţine cont de :- aşezarea în pagină să fie cât mai simplă- explicaţiile orale oferiţi-le înainte de a împărţi fişele- clarificarea cuvintelor tehnice înainte de împărţirea fişelor- limbaj simplu şi clar- modul de tipărire uşurează foarte mult citirea textului


MATERIALE DE REFERINŢĂ

11


ALEGEREA STRATEGIEI ÎN CONCORDANŢĂ CU STILURILE DE ÎNVĂŢARE

Scopul predăriiCe speraţi să obţineţi.

Strategia de predareCum veţi proceda?

Puncte tari pentru acest tip de persoană :Vizual

Auditiv

Practic

Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa unui anumit subiect

Expunere orală Lectură dirijată Vizită Video / multimedia

Explorarea şi influenţarea opiniilor, emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor

Discuţie Joc de rol şi studii de caz

Film şi Video

Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări)

Tutorial individual / 1:1 / Mentorat

Brainstorming Planificarea şi revizuirea acţiunilor

Oferirea de informaţieDe la teorie la practică:Explicarea conceptelor teoretice

Expunere orală Suport de curs / fişe de lucru

Citire

Demonstraţie

De la teorie la practică: Legarea teoriei de practică

Tutoriale individuale (schimburi în ambele sensuri)

Atelier de lucru /Simulare / Joc de rol

Dobândirea de abilităţi / consolidareaDe la teorie la practică:Exersarea practicilor

Atelier de lucru / Simulare / Practică

Demonstraţie

Formare (coaching)

Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a unor fapte concrete, sau a unei succesiuni

Învăţare mecanică

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală

Discuţie : Dezbatere Masă rotundă

Joc de rol / Piesă de teatru / Simulare


12


Scopul predăriiCe speraţi să obţineţi.

Strategia de predareCum veţi proceda?

Puncte tari pentru acest tip de persoană :Vizual

Auditiv

Practic

Lucru în grup Grup cu sarcină

precisă Grup mic Brainstorming Grup creativ

Dezvoltarea de abilităţi de comunicare în scris

Temă scrisă

Dezvoltarea lucrului în echipă

Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol

Teme /proiecte integrate Vizită de două sau mai multe zile

Lucru în grupGenerarea de idei: BrainstormingConsolidarea ideilor: Grup cu sarcină

precisă Grup mic

Consolidarea informaţiei

Seminar Joc de rol Evaluare /Test Temă de lucru / proiect (individual / în grup)

Analiza şi evaluarea învăţării

Întrebări şi răspunsuri verbale (profesor şi elev)

Examen / test Suport de curs cu spaţii goale de completat

Întrebări de control Evaluare practică / activitate cu sarcină / schiţarea profilului de abilităţi


13

Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare

Vizual / Vedere Auditiv / Ascultare Practic Vederea informaţiei în formă

tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai bine.

Verificarea faptului că notiţele dumneavoastră sunt copiate cum trebuie

Privirea formei unui cuvânt. Folosirea culorilor, ilustraţiilor

şi diagramelor ca ajutor în procesul de învăţare.

Sublinierea cuvintelor cheie. Folosirea de creioane colorate

pentru învăţarea ortografierii cuvintelor dificile: folosirea de culori diferite pentru grupurile complexe de litere

Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” (reţea de cuvinte, ciorchine).

Convertirea notiţelor dumneavoastră într-o imagine sau bandă desenată.

Folosirea imaginilor pentru explicarea textelor.

Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă va ajuta să învăţaţi.

Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi folosind propriile dumneavoastră cuvinte.

Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor. Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să verbalizaţi de

unul /una singur(ă) gândurile şi ideile pe care le aveţi Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou lucrurile Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară

decât citirea cărţii. “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l pronunţaţi

şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de ajutor. Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi exagerarea în gând

a sunetelor. Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de informaţii atunci

când acestea sunt “cântate”. Citirea cu voce tare. Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare. Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra observaţiile şi

gândurile. Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie analizate folosind

propria dumneavoastră voce, cu muzica dumneavoastră preferată ca fundal

Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

Efectuarea de către dumneavoastră înşivă a unei activităţi practice facilitează adesea înţelegerea, de ex. experimente la fizică, probleme la matematică etc.

Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţine minte.

Scrierea lucrurilor cu propriile dumneavoastră cuvinte.

Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată.

Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).

Urmărirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarea respectivelor cuvinte urmată de scrierea lor din memorie.

Preferinţa pentru a atinge şi a face. Scrisul la tastatură este adesea mai uşor

decât scrierea de mână. Utilizarea scrisului cursiv este mai

uşoară decât cea a scrisului tipărit (cu litere separate)

Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească o sarcină.

Prezentaţi elevilor acest tabel după aplicarea chestionarului ce vizează silurtile de învăţare



15

Fişa conspect

Maşina agricolă

Operaţii executate Mod de transmitere a mişcării

PlugulTăierea, ridicarea, răsturnarea şi mărunţirea brazdelor

Organele active( trupiţele ) execută lucrarea prin deplasarea lor în urma tractorului cu care lucrează în agregat, neavând mişcare proprie

Grapa

Pregătirea solului în vederea semănatului sau întreţinerea unor culturi în primele faze de vegetaţie

Organele active( colţi, stele, discuri ) execută lucrarea prin deplasarea lor în urma tractorului cu care lucrează în agregat, neavând mişcare proprie

Cultivatoare

Lucrări superficiale ale solului – cultivaţie totală sau prăşit- şi eventual: muşuroit, deschiderea de braze pentru udare, hrănire suplimentară

Organele active( cuţite săgeată sau unilaterale, dălţi pentru afînare, brăzdare pentru îngrăşăminte, ) execută lucrarea prin deplasarea lor în urma tractorului cu care lucrează în agregat, neavând mişcare proprie

Freze

Lucrări superficiale ale solului în livezi, vii, sere, solarii sau la păşuni- în vederea reânsămînţării -

Organele active ale frezelor( cuţite montate pe discuri, ) sunt antrenate - prin intermediul axului de rotaţie pe care sunt montate discurile – de la priza de putere tractorului

Semănători

Distribuirea seminţelor, introducerea în sol a seminţelor, acoperirea lor şi uneori nivelarea sau tasarea solului semănat

La semănătorile universale pentru păioase mişcarea se transmite de la axul roţii de sprijin motrică prin lanţ la cutia de viteze a semănătorii, iar de la aceasta la ax distribuitori principali şi de la acest ax prin roţi dinţate la axul agitatorului din cutia de seminţe

La semănătorile de precizie (pentru plante prăşitoare) aparatele de distribuţie a seminţelor sunt acţionate prin roţi de lanţ şi lanţuri cu role de la roţile de tasare, exhaustorul şi pompa pentru erbicide sunt acţionate prin ax cardanic de la priza de putere a tractorului fiind folosită o transmisie prin curele, iar aparatele de didtribuţie a îngrăşămintelor sunt acţionate de la roţile de sprijin prin roţi de lanţ şi lanţuri cu role


FOLIA 1 –documentare, analiz ă

Identificaţi maşinile agricole din imaginile de mai sus şi precizaţi - pentru oricare dintre imagini - lucrările agricole care au fost necesare culturilor respective de la arat pînă la lucrarea actuală şi intocmiţi un tabel după următorul model:

Nr. Crt.

Lucrarea agricolă Maşina agricolă folosită


figura 1. figura 2.

figura3.

Lucrati individual in caietul vostru. Timp de lucru 10 minute.

Expuneti apoi. oral.

17


FOLIA 2 – documentare, analiză: Maşini de semănat plante prăşitoare

Figura 4

Figura 5


Comparaţi – Identificaţi - Analizaţi

18


FOLIA 3 – documentare, analiză: Maşini de semănat cereale păioase şI ierburi

Figura 6

Figura 7



19


FOLIA 4 – documentare, analiză: Grape

Figura 8

Figura 9

La sugestia profesorului, elevii vor lucra individual sau pe grupe, iar sarcinile de lucru vor fi de asemenea diferenţiate de profesor pentru a ţine seama de stilul propriu de ]nvăţare a fiecărui elev sau de eventualele cerinţe educative speciale.



20


FOLIA TRANSPARENTă 1

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Munca în grup restrâns a însemnat următoarele: convorbirea cu alte persoane şi ascultarea lor obţinerea de informaţii de la anumite persoane şi transmiterea lor grupului organizarea a ceea ce vreţi să spuneţi ajutarea altora în expunerea propriului punct de vedere schimbul de idei cu aceştia înţelegerea activităţii

Puteţi să vă daţi seama că un membru al grupului dvs. nu lucrează pe măsura capacităţii sale atunci când:

face glume pe seama activităţii se laudă şi atrage atenţia asupra sa nu este de acord cu nimic din ceea ce se spune nu vrea să îndeplinească nici una dintre sarcinile pe care le presupune activitatea vorbeşte prea mult sau nu vorbeşte deloc.

CHESTIONAR

Acum reflectaţi asupra celor realizate în cadrul activităţii şi apreciaţi cât de bine a decurs ea.

1. Ce sarcină (sarcini) aţi realizat? Cât de bine (le-)aţi realizat(-o)? Aţi fi putut face mai mult pentru a ajuta grupul la realizarea sarcinii?

2. Au existat persoane dificile în grupul dvs.? Dacă da, cum aţi procedat cu ei?

3. Cum aţi ales conducătorul de grup? Cât de bine şi-a făcut acesta treaba?

4. Dacă nu aţi avut un conducător, de ce nu? Ar fi fost mai bine dacă aţi fi avut unul?

5. Care a fost lucrul cel mai util şi cel mai puţin util spus sau făcut?

6. Menţionaţi 2 lucruri care vă vor fi de folos când veţi lucra într-un grup mic de tipul acesta.

FOLIA TRANSPARENTă 2


21


Data viitoare când lucraţi într-un grup mic:

discuţiile sunt o parte esenţială a muncii în echipă, aveţi grijă ca discuţiile să nu

monopolizeze activitatea

puneţi întrebări pentru a vă asigura că aţi înţeles totul

încercaţi să găsiţi soluţii împreună în loc să aveţi o dispută individuală

asiguraţi-vă că ştiţi ce s-a hotărât, valabil şi pentru propriile sarcini şi termenele

lor

buna comunicare vă ajută să vă îndepliniţi sarcina

Atunci când sunteţi la locul de muncă:

oamenii lucrează deseori în echipe restrânse şi conducătorul echipei se

bazează pe dumneavoastră să vă îndepliniţi sarcina în mod corespunzător

nu aveţi deseori şansa de a alege oamenii cu care lucraţi şi s-ar putea să vă

displacă, iar ei să nu vă placă pe dumneavoastră

munca în echipă presupune îndeplinirea sarcinii indiferent de ce părere aveţi

despre oamenii cu care lucraţi

cereţi ajutorul atunci când aveţi nevoie, oferiţi ajutor de câte ori aveţi

posibilitatea.


22


FISA NR.1

PLAN DE ACŢIUNE

Numele elevului:

Descrierea activităţii care mă va ajuta să îmi dezvolt abilităţile:

Abilităţi cheie asupra cărora îmi planific să mă concentrez:

Comunicare şi numeraţie

Lucrul în echipă

Asigurarea calităţii la locul de muncă

Cum planific să realizez acest lucru:

De ce anume voi avea nevoie:

Cine altcineva este implicat:

Până la ce dată va fi realizat: Unde anume se va realiza:

„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul meu”

Semnături:

Elev: Profesor: Data:

Acestea sunt exemple de acţiuni şi planuri efectuate de elevi care vor fi folositoare în cadrul procesului de învăţareşi evaluare din timpul şi de la finalul unei unităţi de competenţă sau al unui modul pentru dezvoltarea in special al abilitatilor cheie.


23


FISA NR.2

ANALIZA unei activităţi

Nume:

Activitatea:

Ce am făcut: Ce a mers bine:

Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

Abilităţile cheie pe care le-am folosit:

Comunicare şi numeraţieLucrul în echipă

Asigurarea calităţii la locul de muncă

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.

Semnături:Elev: Profesor: Data:

Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea reuşitelor şi nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul desfăşurării unei activităţi.


24


FISA NR.3

ORGANIZAREA / PLANIFICAREA LUCRULUI IN ECHIPA

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de

organizare a activităţii”

Martor / evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:

Această fişă se utilizează pentru activităţile desfăşurate pe grupe şi confirmă că toţi

membri grupei au înţeles ce au de făcut şi cum anume.


25


FIŞA DE EVALUARE

Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute.

Metoda de evaluare Da NuEvaluarea este iniţială, formativă şi/sau sumativă?

Este nevoie de informaţii suplimentare

Teste prestabilite Examinări pe parcursExaminări finaleTeme stabilite ProiecteTeste practicePrezentări oraleEvaluare a unor activităţi de lucru Mapele de lucrăriEvaluare continuăAnalize /rapoarte formaleDemonstraţii

Altele: ...........................................................................................................................................

Comentarii: ........................................................................................................................

..........


INDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI DE EVALUARE

26


II. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVIFIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Numele candidatului Nr.reg.

Data începerii unităţii de Data promovării unităţii de competenţă competenţă

UNITATEA DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢA

EXERCIŢIUL

TITLUL PAGREALIZAT

Comunicare şi numeraţie

4

1, 3Însuşirea terminologiei specifice de specialitate

2, 7Adaptarea limbajului de specialitate în diverse contexte şi situaţii

3Completarea documentelor simple de specialitate

6

3, 7Identificarea mărimilor necesare întocmirii graficelor şi diagramelor pentru o operaţie simplăTrasarea graficelor şi diagramelor simple, corespunzătoare sarciniiCitirea corectă a graficelor şi diagramelor simple

Lucrul în echipă

3

Recunoaşterea competenţei membrilor echipeiCorelarea propriilor sarcini cu cele ale echipeiManifestarea spiritului de întrajutorare

Cunoaşterea organelor de maşini şi a solicitărilor

1

Construcţia şi funcţionarea tractorului

1

2

3

Construcţia şi funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor agricole

11.a

Identificareamaşinilor şi instalaţiilor folosite în agricultura

1.b, 2, 3

Recunoaşterea particularităţilor constructive

24

Stabilirea modului de transmitere a mişcării de la motor la elementele constructive

4Descrierea procesului tehnologic şi a succesiunii opeaţiilor

3 5 Verificţ funcţionarea la parametri optimi prin controlul calitţ‚ii lucrţrii


27


6, 7Identificarea parametrilor de funcţionare a maşinilor şi instalaţiilor agricole

8Descrie reglajele posibile pentru a obţine valori optime de funcţionare la fiecare masinţ agricolţ

Construcţia şi funcţionarea maşinilor zootehnice

123

4

Organizarea lucrărilor agricole, îngrijirea şi recoltarea culturilor

123

4

Activităţile propuse urmăresc atingerea competenţelor prevăzute

în standard.

U.C. CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA MAŞINILOR ŞI

INSTALAŢIILOR AGRICOLE

C1. Prezintă maşinile şi instalaţiile folosite in agricultură

EXERCIŢIUL 1 Activitate individuala Timp de lucru 15minute

Identificarea maşinilor agricole

Citiţi cu atenţie următoarea listă:

plug tractat, brăzdar, cuţit disc, plug semipurtat, ,

cultivator,cormană, plaz, plug purtat, grapă cu colţi.

a) Grupaţi elementele din listă pe două coloane astfel:


Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.

La elaborarea fişei şi a exerciţiilor propuse urmăriţi atingerea criteriilor de performanţă din standarde în condiţiile de aplicabilitate propuse de acestea, în vederea realizării competenţelor ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse de standard.

28


Maşină agricolă Corect

Greşit

Organ de lucru

b) Precizaţi diferenţa între plugul purtat şi cel semipurtat

..................................................................................................................................

...................................

..................................................................................................................................

..................................................................................................................................

........................................................................

Coevaluare : Vă evaluează colegul de bancă dupa folia cu rezolvarea prezentată

de profesor şi bifează după caz în coloana CORECT/ INCORECT

EXERCIŢIUL 2

1. Identificaţi maşinile agricole din imaginile de mai jos:

1 2 figura 2.


figura 1.

1

2

3

4

5

6

3

4

29


2. Identificaţi elementele componente poziţionate ale maşinilor din figura 1 şi 2.

3. Întocmiţi o diagramă (după modelul de mai jos), comparând imaginea din figura 2 cu imaginile din figurile 1 şi 3.

În zona se vor nota deosebirile figurilor 1 şi 3 faţă de figura 2

În zona se vor nota deosebirile figurii 2 faţă de figurile 1 şi 3

În zona se vor nota asemănările

EXERCIŢIUL 3 Activitate pe perechi Timp de lucru 25 minute

Caracteristile maşinilor agricoleProfesorul împarte elevii în perechi aşa încât se vor forma maxim 14 perechi. Fiecare echipă va avea de îndeplinit 2 sarcini de lucru.

Sarcina 1. Aveţi de executat arătura pe un teren cu lungimea L şi lăţimea l. Pentru această lucrare folosiţi un plug cu trei trupiţe. Calculaţi suprafaţa arată şi numărul de treceri necesare pe lungime pentru a termina de arat suprafaţa dată, apoi completaţi fişa de lucru de mai jos.

FISA DE LUCRU

Lungime, L,

m

Lăţime, l,m Suprafaţa,m2

Numărul de

treceri

* *

Precizări: 1. Pentru toate grupele se dă: - lăţimea de lucru pe trupiţă = 30 cm- acoperirea între brăzdare = 2,5 cm

2. * L = 500 mp l = 46.75m - perechile 1, 5, 9 şi 13 L = 600 mp l = 85 m - perechile 2, 6, 10 si 14 L = 700 mp l = 34 m - perechile 3, 7 si 11

L = 800 mp l = 30.60 m -perechile 4, 8 si 12 Sarcina 2 Completaţi coloana a II-a din tabelul de mai jos:

Mărime caracteristică Maşia agricolă Corect


figura 3.

30


Adîncimea de semănatNumărul de cuţite pe un discNumărul maxim de rânduri semănate la o trecereNumărul de rînduri prăşite la o trecereNumărul de colţi la un câmpDispunerea bateriilor cu discuriZona de protecţie (de o parte a rândului), în cmLăţimea de lucru pe trupiţăNumărul discuri cu cuţiteUnghiul de atac, în grade

Evaluarea activitatii:

Pentru sarcina 1: profesorul numeşte câte o pereche din fiecare din cele 4 categorii care să prezinte rezultatele. Se face confruntarea cu rezultatele obţinute de celelalte perechi din aceaşi categorie.

Pentru sarcina 2: răspunsurile sunt verificate de perechea cu numărul imediat superior după proiectarea foliei cu răspunsurile corecte de către profesor.

C2. Explică funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în

agricultură

EXERCIŢIUL 4 Activitate pe două grupe Timp de lucru100 minute

Loc de desfăşurare: atelierul de Masini agricoleFormaţi două grupe: “ Prietenii frezelor” şi “ Prietenii semănătorilor”

Sarcina 1 : Gîndiţi împreună şi completaţi următoarea fişă de lucru

Fisa de lucru

Maşina agricolă

Operaţii executate

Mod de transmitere a mişcării

Freze

Semănători

Sarcina 2 : Liderul ales al fiecărei grupe va desemna câte

un membru al grupei care va demonstra colegilor funcţionarea maşinii


31


un membru care va evidenţia modul de transmitere a mişcării la organele de lucru

un responsabil cu respectarea NTSM şi a normelor de PSI ceilalţi membri ai fiecărei grupe vor avea statut de observator şi vor

întocmi câte o fişa de organizare a lucrului pentru grupa lui.

-Evaluarea activităţii : Fiecare grupă, prin liderul său va prezenta

rezolvarea sarcinilor. Profesorul împreună cu ceilalţi elevi evaluează

La evaluare puteţi folosi FISA CONSPECT de la pagina 18.

C3. Recunoaşte valorile optime de funcţionare

EXERCIŢIUL 5 Activitate individuala Timp de lucru 15 minute

1. La grapa cu discuri, un reglaj important se referă la asigurarea

paralelismului cadrului grapei cu suprafaţa terenului. Bifaţi în coloana a doua

modalităţile corecte de efectuarea a acestui reglaj.

Modalităţi de reglare

Bifaţi în această coloană

răspunsul corect

Corect

Incorect

Se reglează înălţimea punctului de cuplare

Prin modificarea ecartamentului

La grapele purtate se reglează lungimea tiranţilor de la ridicătorul hidraulic

Prin modificarea unghiurilor de atac ale discurilor

2. Completaţi cuvintele care lipsesc din textul de mai jos.

Controlul calităţii lucrărilor de arat constă în:

- verificarea perioadei .....................................(1) în funcţie de

cerinţele agrotehnice

- verificarea ......................................(2) medii a arăturii după 20 de

măsurători


32


- verificarea .......................................(3) măsurând porţiunile

rămase nearate

- verificarea arăturii corecte a zonelor .......................................

(4)de la capetele parcelei

-Autoevaluaţi-va dupa folia cu rezolvarea prezentată de

profesor

EXERCIŢIUL 6 Activitate pe grupe Timp de lucru 50 minute

Reglaje efectuate pentru obtinerea valorilor optime de

functionare Metoda cubului

Activitate de recapitulare a cunoştinţelor despre maşinile agricole

Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru

Profesorul - moderatorul şi arbitrul activităţii

Etape: se formează grupe de cate 6 elevi se alege un lider care să controleze derularea acţiunii se împart sarcinile între membrii grupului şi fiecare elev din grup primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume: ,,faţa” - 1 = Pluguri – principalele reglaje

,,faţa” - 2 = Grape – principalele reglaje ,,faţa” - 3 = Cultivatoare – principalele reglaje ,,faţa” - 4 = Tăvălugi – principalele reglaje ,,faţa” - 5 = Semănători pentru plante păioase – principalele reglaje ,,faţa” - 6 = Semănători pentru plante prăşitoare – principalele reglaje

liderul coordoneaza desfasurarea actiunii dupa rezolvarea sarcinilor se construieste cubul

Lucrarea in forma finala va fi afisata pe tabla


1

Pluguri – principalele

reglaje

2Grape –

principalele reglaje

3Cultivatoare – principalele

reglaje

5Semănători

pentru plante păioase –

principalele reglaje

4

Tăvălugi principalele

reglaje

6Semănători

pentru plante prăşitoare – principalele

reglaje 33


EXERCIŢIUL 7

JOC DE ROL Timp de lucru 30 minute

Pentru această activitate trebuie să jucaţi un rol în cadrul unei situaţii imaginare. Acest procedeu vă ajută să cunoasteti şi opiniile celorlalţi.

Acesta este rolul pentru persoana nr.1

Imaginează-ţi că trebuie să-ţi contractezi lucrarea de semănat pentru două hectare de teren pe care doreşti să semeni grâu.

Pentru aceasta, nefiind specialist, te consulţi cu reprezentantul firmei specializate din zonă, pentru a afla perioada oprimă de execuţie a lucrării, necesarul de seminţe, agregatul pe care îl poate oferi firma (tipul tractorului, tipul semănătorii, posibilitatea aplicării de erbicide lichide sau de îngrăşăminte).


Acesta este rolul pentru persoana nr.2

Joci rolul reprezentantului firmei specializate care-i ofera clientului informatii cu privire la serviciile pe care le poţi oferi, calitate, promptitudine, preţ.

34


Colegii de clasa urmaresc discutia si completeaza Foaia de

observatii.

FISA NR.4

FIŞĂ DE OBSERVAŢII PENTRU JOCUL DE ROL

Folosiţi un exemplar pe care fiecare elev îl va păstra în portofoliul său. Acordaţi fiecărui elev un scor de la 1 (insuficient) la 5 (excelent) pentru fiecare întrebare.

Numele participantului _______________________________________Raport despre ( numele elevului) _______________________________


35


În calitate de vorbitor PunctajCât de bine şi-a pregătit întrebările?

Cât de clar şi-a formulat întrebările?

Cât de mult şi-a ajutat partenerul în derularea

conversaţiei?

Cât de adecvat a fost tonul vocii?

Cât de adecvat a fost limbajul corporal (ex. mimica,

gestica)?

În calitate de ascultator PunctajCât de atent şi-a ascultat partenerul?

Cât de bine a demonstrat că ascultă?

Cât de adecvat a fost limbajul său corporal?

Alte comentarii:

Semnătura ( observator) ________________________________

Data________________________________

EXERCIŢIUL 8Realizaţi un referat cu tema: Parametri optimi de funcţionare a maşinilor agricole

Folosiţi surse de documentare ca: manuale, cărţi tehnice ale

maşinilor agricole studiate, reviste, pliante, cataloage, casete video,

internet.

La termenul stabilit prezentaţi în faţa colegilor referatul pregătit, prin

care veţi transmite informaţii auditoriului

Veţi reuşi cu succes prezentarea dacă ţineţi cont de următoarele

sugestii:


În timpul prezentării referatului

Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede Respiraţi adânc pentru ca vocea să aibă o rezonanţă mai

puternică Dacă respiraţi adânc vă puteţi controla mai bine emoţiile Fiţi atenţi la reacţiile auditoriului pentru a evalua

impactul discursului Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce

vorbiţi Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă

bâlbâiţi sau să mergeţi prea repede Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care

auditoriul să se uite astfel încât să nu vă privească tot timpul

Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze atunci când vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi în minte

Este util să accentuaţi cuvintele cheie

36

Solutiile exercitiilor


EXERCIŢIUL 1. a

Maşină agricolă Corect

Greşit

Organ de lucru

pug tractat

plug semipurtat

cultivator

plug purtat

grapă cu colţi

brăzdar

cuţit disc

cormană

plaz

EXERCIŢIUL 1. b

Plugul purtat este susţinut de tractor prin intermediul ridicătorului hidraulic, pe când plugul semipurtat este susţinut doar la partea anterioară pe tractor prin ridicătorul hidraulic, iar la partea posterioară este susţinut pe o roată de sprijin cu pneu.

EXERCIŢIUL 21. figura 1 – plug purtat


37


figura 2 – agregat tractor – grapă cu discuri - nivelator figura 3 – agregat tractor – plug purtat 2. figura 1 1- brăzdar

2- cormană3- prelungitor de cormană4- cadru5 şurub de reglare a adâncimii de lucru6 roată de sprijin

figura 2 1 – baterie de discuri2 – roată de sprijin3 – nivelator4 – cadru

3.

3.

PERECHI SUPRAFATA, mp NUMAR DE TRECERI

perechile 1, 5, 9 şi 13 23375 55

perechile 2, 6, 10 si 14 51000 100

perechile 3, 7 si 11 23800 40

perechile 4, 8 si 12 24480 36

Mărime caracteristică Maşia agricolă Corect

Adîncimea de semănat Semănătoare Numărul de cuţite pe un disc Freza Numărul maxim de rânduri semănate la o trecere

Semănătoare

Numărul de rînduri prăşite la o trecere Cultivator


PlugExecută arături

Maşini delucrat solulafânează solul, mărunţesc solul

Agregat :tractor,grapă cu discuri, nivelator

38


Numărul de colţi la un câmp Grapa cu colţi Dispunerea bateriilor cu discuri Grapa cu discuri Zona de protecţie (de o parte a rândului), în cm

Cultivator

Lăţimea de lucru pe trupiţă Pluguri Numărul discuri cu cuţite Freza Unghiul de atac, în grade Grapa cu discuri

EXERCIŢIUL 4

Maşina agricol

ăOperaţii executate Mod de transmitere a mişcării

Freze

Lucrări superficiale ale solului în livezi, vii, sere, solarii sau la păşuni- în vederea reânsămînţării -

Organele active ale frezelor( cuţite montate pe discuri, ) sunt antrenate - prin intermediul axului de rotaţie pe care sunt montate discurile – de la priza de putere tractorului

Semănători

Distribuirea seminţelor, introducerea în sol a seminţelor, acoperirea lor şi uneori nivelarea sau tasarea solului semănat

La semănătorile universale pentru păioase mişcarea se transmite de la axul roţii de sprijin motrică prin lanţ la cutia de viteze a semănătorii, iar de la aceasta la ax distribuitori principali şi de la acest ax prin roţi dinţate la axul agitatorului din cutia de seminţe

La semănătorile de precizie (pentru plante prăşitoare) aparatele de distribuţie a seminţelor sunt acţionate prin roţi de lanţ şi lanţuri cu role de la roţile de tasare, exhaustorul şi pompa pentru erbicide sunt acţionate prin ax cardanic de la priza de putere a tractorului fiind folosită o transmisie prin curele, iar aparatele de didtribuţie a îngrăşămintelor sunt acţionate de la roţile de sprijin prin roţi de lanţ şi lanţuri cu role


39


EXERCIŢIUL 51.

Modalităţi de reglare

Bifaţi în această coloană

răspunsul corect

Corect

Incorect

Se reglează înălţimea punctului de

cuplare

Prin modificarea ecartamentului

La grapele purtate se reglează lungimea tiranţilor de la ridicătorul hidraulic

Prin modificarea unghiurilor de atac ale discurilor

2.

(1) – de execuţie

(2) – adâncimii

(3) – greşurilor

(4) – de întoarcere

EXERCIŢIUL 6

SUPRAFATA REGLAJE CARE SE EXECUTA PENTRUA LUCRA LA PARAMETRI OPTIMI

1 PLUGURI Adâncimea de lucru, Paralelismul cadrului cu suprafaţa terenului, Lăţimea de lucru nominală, Poziţia cuţitului disc şi a aripilor reglabile de la trupiţe

2 GRAPE Lăţimea de lucru, Numărul de organe active, Masa proprie, Masa de lestare, Adâncimea de lucru, Poziţia răzuitoarelor faţă de discuri, Unghiul de atac, Numărul de discuri pe o baterie şi tipul discurilor

3 CULTIVATOARE

Lăţimea cadrului, Numărul de rânduri prăşite la o trecere, Numărul de secţii independente, Zona de protecţie a plantelor, Adâncimea de lucru, Masa totală.

4 TAVALUGI Numărul de secţii, Lăţimea de lucru a unei secţii şi lăţimea totală, Acoperirea între secţii, Masa


40


constructivă şi masa cu balast

5 SEMANATORI PENTRU PAIOASE

Numărul maxim de rânduri semănate la o trecere, Distanţa nominală între rânduri, Tipul aparatului de distribuţie, Reglarea debitului aparatelor de distribuţie, Adâncimea maximă de semănat, Viteza în lucru (4-8 km/h), Poziţia marcatoarelor de urmă,

6 SEMANATORI PENTRU PLANTE PRASITOARE

Numărul maxim de rânduri semănate la o trecere, Distanţa nominală între rânduri, Tipul aparatului de distribuţie,Tipul brăzdarelor, Reglarea debitului aparatelor de distribuţie, Adâncimea maximă de semănat, Viteza în lucru (5-9 km/h), Turaţia exhaustorului, Poziţia marcatoarelor de urmă,

PORTOFOLIUL ELEVULUI

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de

către profesor cât şi de către elev, trebuie strânse şi organizate într-un

anumit loc, astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă. Pentru

elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea,

precum practica la locul de muncă, pot fi colectate într-un „portofoliu al

elevului”. Acesta reprezintă de fapt ”cartea de vizită” a elevului, ce a

realizat el şi ce este capabil să facă în continuare.

Portofoliul elevului ar putea conţine:

Rezultate ale lucrărilor de evaluare

Fişa de descriere a activităţii pentru fiecare modul

Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor

care au avut loc

Opiniile elevului privind activităţile desfăşurate

Planuri de acţiune/evaluări/activităţi viitoare planificate şi

efectuate de către elev

Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele

elevului


41


SUGESTII PENTRU O ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ

Pentru creşterea eficienţei învăţării elevilor voştri este foarte important

să:

Cunoaşteţi nivelul de abilitate al elevilor

Pregătiţi şi planificaţi activităţile

Identificaţi şi ţineţi cont de cunoştinţele anterioare ale elevilor şi de potenţialul acestora

Încurajaţi învăţarea centrată pe elev şi învăţarea centrată pe un anumit grup de elevi

Folosiţi strategii diferite pentru a răspunde diferitelor stiluri de învăţare

Vă asiguraţi că materialul este citeţ şi conţine informaţii clare

Selectaţi o varietate de materiale şi resurse pentru a veni în sprijinul nevoilor elevilor

Implicaţi elevii în evaluare şi oferiţi feedback privind progresul înregistrat de aceştia

Organizaţi diferite tipuri de activităţi de evaluare care să corespundă nevoilor elevilor

Încurajaţi elevii să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare

Utilizaţi în mod eficient temele pentru a consolida şi spori cele învăţate


FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

42


Modulul ____________________ Numele elevului ______________________

Profesor______________________________

Competente

care trebuie

dobândite

Data

Activitati

efectuate şi

comentarii

Aplicare în

cadrul

modulului

Evaluare

Bine Satisfăcător Refacere

Comentarii Priorităţi de dezvoltare

Competenţe care urmează să fie dobândite

Resurse necesare

Referinţe bibliografice:

1. Standarde de Pregătire Profesională

2. Curriculum pentru clasa a X-a, Lucrător în mecanica

agricolă


43


3. Manualul mecanicului agricol, Editura CERES, 1981.

4. Colecţia revistei MECANIZAREA AGRICULTURII,

Editura AGRIS, 2000-2005.

5. Colecţia revistei CEREALE şI PLANTE TEHNICE, Editura

AGRIS, 2000-2005.

Pentru a obţine mai multe informaţii despre tematica

studiată, vă recomand să accesaţi următoarele surse de

pe internet:

ro.bau-portal.com

www.agrocapa.ro

www.neogen.ro

www.romagrotec.ro

www.semanatoarea.ro

www.tehnomet.ro

www.moldagrotehnica.mdmds.int.ro www.retromobil.ro - Muzeu Agricol


44

http://www.moldagrotehnica.md/

http://www.tehnomet.ro/

http://www.neogen.ro/

Mecanicax Tehnologii in Mecanica Agricola

Documents

Transcript of Mecanicax Tehnologii in Mecanica Agricola