8/9/2019 Maxime.implicaturi

1/7

Cel mai cunoscut dintre articolele sale, publicat n 1975, se refera la ceea ce Grice numeste"logica conversatiei". n acest articol, care corespunde unei dezvoltari a notiunii de semnificatienonnaturala si constituirii unei abordari nu exclusiv conventionaliste a producerii si interpretariifrazelor, Grice introduce doua notiuni importante una este aceea de implicatura,iarcealalta, principiul de cooperare. !upa cum o aratau dea implicit si exemplele de semnificatie

nonnaturala pe care le dadea n articolul sau din 1957, Grice ntelesese ca interpretarea uneifraze depaseste n general cu mult semnificatie ce i se atribuie n mod conventional. !e aceeasi putem face o distinctie ntre fraza si enunt: fraza este un sir de cuvinte pe care #aul, #etresau $ac%ues le pot pronunta n mpreurari diferite, si ea nu se sc&imba n functie de aceste

mpreurari' enuntul, n sc&imb, este rezultatul rostirii unei fraze, iar acest rezultat este variabil nfunctie de mpreurari si locutori. !aca #etre spune "(iul meu cel mare este primul din clasa",vorbind despre fiul sau )ristide n 1 iunie 19*7, iar #aul zice "(iul meu cel mare este primul dinclasa" atunci cnd vorbeste despre fiul sau +eodor n - decembrie 195, iar $ac%ues spune"(iul meu cel mare este primul din clasa" referindu/se la fiul sau )lexandre n 15 august 1997,#etre, #aul si $ac%ues au rostit aceeasi fraza, dar au produs trei enunturi diferite, a carorinterpretare nu este neaparat aceeasi, pe cnd semnificatia conventionala a frazei "(iul meu celmare este primul din clasa" ramne stabila. )ceasta diferenta dintre fraza si enunt, a carei

necesitate nu este evidenta ntr/o abordare pur conventionalista 0si codica a limbaului, devineabsolut indispensabila din momentul n care se admite ca semnificatia frazei nu epuizeazainterpretarea acesteia n cazurile n care este rostita n mpreurari diferite. n cele ce urmeaza,vom face asadar sistematic deosebire ntre fraza si enunt.

2a ne ntoarcem la principiul de cooperare si la notiunea de implicatura. Grice presupune cainterlocutorii care iau parte la o conversatie obisnuita respecta principiul decooperare: participantii se asteapta ca, pentru a usura interpretarea enunturilor pe care le emit,fiecare dintre ei sa contribuie la conversatie n mod rational si cooperativ. Grice expliciteazaacest principiu propunnd patru maxime care decurg din el, presupuse a fi respectate sauexploatate de interlocutori maxima de cantitateimpune ca interventia unui vorbitor sa continacantitatea de informatie necesara n situatia respectiva si nu mai mult' maxima de

calitate presupune sinceritatea locutorului, care nu trebuie sa minta si trebuie sa detina motiveserioase pentru a afirma ceea ce afirma' maxima de relatie 0sau de pertinenta) impune sa sevorbeasca la subiect 0n legatura cu propriile enunturi precedente sau cu cele alecelorlalti' maxima de mod cere sa ne exprimam clar si, pe ct posibil, fara ambiguitate,respectnd ordinea n care trebuie date informatiile pentrua fi ntelese 0de exemplu, ordineacronologica daca ne referim la o suita de ntmplari.

3u e nimic nou n toate acestea. !ar interesul principal al maximelor lui Grice nu consta ntr/attn faptul ca ele trebuie sa fie respectate de interlocutori' partea lor cea mai novatoare constamai degraba n ideea ca ele sa poata fi exploatate de catre interlocutori. nainte nsa de adezvolta acest punct, am vrea totusi sa introducem cealalta notiune importanta, aceeadeimplicatura.

!upa cum am spus, notiunea de semnificatie nonnaturala prevede ca interpretarea unui enuntnu se reduce ntotdeauna la semnificatia lingvistica conventionala a frazei corespunzatoare.4xista asadar o diferenta ntre ceea ce se spune 0semnificatia lingvistica conventionala a frazeisi ceea ce se transmite sau se comunica 0interpretarea enuntului. ar notiunea de implicatura,negliata de 2earle, corespunde tocmai acestei deosebiri. 2emnificatia este ceea ce se spune,implicatura este ceea ce se comunica, iar ceea ce se comunica este diferit de ceea ce sespune.

8/9/2019 Maxime.implicaturi

2/7

Grice admite ca, n afara de ceea ce se spune, mai exista doua miloace de a comunica unmiloc conventional, care declanseaza o implicatura conventionala, si unmiloc conversational 0nonconventional, care declanseaza o implicaturaconversationala. 2a presupunem ca $ac%ues crede ca englezii snt curaosi si ca vrea sa/icomunice aceasta convingere lui #aul. 4l poate comunica aceasta convingere n trei moduridiferite, un mod "searlian" si doua moduri "griceiene". 4l poate zice "4nglezii snt curaosi" 0sau

"+oti englezii snt curaosi", sau "$o&n e englez' deci e curaos", sau, n fine, "$o&n e englez...ecuraos". n primul caz, el spune ceea ce vrea sa comunice (Englezii snt curajosi), iarsemnificatia conventionala a frazei epuizeaza interpretarea enuntului, fara sa se faca nici oimplicatura. n al doilea caz, el comunica mai mult dect spune, pentru ca spune ca $o&n eenglez si ca e curaos, dar comunica de fapt ca $o&n este curaos pentru ca e englez si, deci, caenglezii snt curaosi avem de/a face cu o implicatura. 4a este nsa declansata n modconventional, prin prezenta conunctiei "deci", si e numita implicatura conventionala, n al treileacaz, ca si n cel de/al doilea, $ac%ues comunica mai mult dect ceea ce spune, ntruct, din nou,el spune ca $o&n e englez si ca e curaos, dar comunica de fapt ca $o&n e curaos pentru ca eenglez si, deci, ca englezii snt curaosi spre deosebire nsa de ceea ce se ntmpla n cazul aldoilea, implicatura nu este aici declansata n mod conventional prin prezenta vreunui cuvnt0cum e "deci". si iata/ne din nou n fata maximelor conversationale si a expoatarii acestora.

6aximele conversatiei snt nu att norme pe care trebuie sa le respecte interlocutorii, ct maidegraba asteptari pe care le au acestia fata de vorbitori' snt mai mult principii de interpretareale regulilor normative sau ale regulilor de comportament. n acest sens, si spre deosebire deregulile normative si conventionale ale teoriei actelor de vorbire 0a caror apropiere de abordarilebe&avioriste le/am vazut dea, maximele conversationale se nscriu clar n curentul cognitivistele se bazeaza nu numai pe capacitatea de a avea stari mentale, dar si pe capacitatea de aatribui si altora asemenea stari si, mai ales, de a le atribui intentii.

Gasim nsa si mai multe lucruri n teoria lui Grice, caci ea prevede si cazurile de exploatare amaximelor conversationale. )ceasta exploatare are loc atunci cnd vorbitorul ncalca n modevident o maxima sau alta. n acest caz, interlocutorul se vede obligat sa emita ipoteze care sa/i

permita sa/si explice nerespectarea maximelor. !e exemplu, daca $ac%ues l ntreaba pe #aulunde locuieste livier, iar #aul i raspunde "8ndeva n sudul (rantei", raspunsul sau ncalcamaxima de cantitate conform careia trebuie sa dai o informatie satisfacatoare. $ac%ues poateatunci sa faca deductia ca #aul nu stie precis unde locuieste livier. a fel explica Grice, printrealtele, si figurile retorice 0litota, metafora, ironia s.a. prin exploatarea de catre vorbitor amaximelor de calitate.

8/9/2019 Maxime.implicaturi

3/7

Principiul cooperativ. Maximele comunicarii. Forme ale implicitului

#rincipiile pragmaticii sunt de tip reglementativ, au o natura neconventionala, depinzand de obiectiveleurmarite in procesul de utilizare a unei limbi considerate.

#rincipiile pragmatice fundamenteaza cele mai diverse tipuri de activitati care presupun colaborarea intreindivizi, inclusiv comunicarea prin limba.

Principiul cooperativ: ;# Grice Logic and conversation 019

8/9/2019 Maxime.implicaturi

4/7

/ ncalcarea evidenta a unei maxime sau exploatarea acesteia.

ipuri de implicaturi

n raport cu modalitatea in care sunt asociate cu continutul lingvistic al enunturilor, implicaturile pot fi conventionale sinonconventionale.

mplicaturile conventionaledesemneaza aspectele semantice nelegate de valoarea de adevar, transmise prin formesi constructii lingvistice.

E adevarat ca nu mi-a telefonat pana acum.

E ciudat ca nu mi-a telefonat pana acum.

mplicaturilenonconventionaledesemneaza aspectele semantice legate numai indirect de continutul lingvistic al enunturilor.

Clasa tipica a implicaturilor nonconventionale este aceea a implicaturilor conversationale, definita prin raportare la principiulcooperativ si la maximele pe care acesta le subsumeaza.

G=C4 diferentiaza implicaturile conversationale particularizate de cele generalizate.

Implicaturile conversationale particularizatesunt dependente de contextul in care a fost emis enuntul .ex 4 ora 11.

Implicaturile conversationale generalizatesunt relativ independente in raport cu contextul comunicativ, prezenta lor fiinddeterminata de folosirea anumitor cuvinte, constat asociate cu anumite implicaturi.

Ion se intalneste diseara cu o femeie.

Grice insusi a observat similaritatea dintre implicaturile generalizate si cele conventionale, precum si dificultatea de a gasi exemplenecontroversabile.

4xpresiile care ar declansa implicaturi generalizate de tipul un/ o Xnu pot fi practic deosebite de cele din clasa declansatorilor depresupozitii.

rasaturi caracteristice pentru implicaturile conversationale:

/ sunt calculabile

/ anulabile

/ nondetasabile

/ nonconventionale

/

pot avea o anumita indeterminare

mplicaturile conversationale pot fi anulate explicit prin adaugarea unei propozitii sau contextual, daca nu conteazapentru aportul informational al enuntului.

Ion are trei copiidaca nu chiar mai multi.

3efiind legate de forma lingvistica a enunturilor care le contin, implicaturile conversationale nu dispar daca se opereaza substitutiisinonimice

8/9/2019 Maxime.implicaturi

5/7

0ironic Ce prieten bun! / Ce prieten extraordinar!/ Grozav prieten!

Presupozitii pragmatice

#resupozitiile : deductii latente, elemente apartinand fondului de informatii comun' acestea raman de obicei infundalul comunicarii.

mplicatia logica >vs.> presupozitie

Ion regreta plecarea Mariei..

-presupozitia 6aria a plecat' implicatia logica on regreta ceva.

mplicatia logica desemneaza consecinta logica a ceea ce este asertat printr/un enunt.

#resupozitia desemneaza o preconditie a enuntarii cu succes a unei propozitii.

!iferenta dintre ele este data de testul negatiei si al interogatiei. 3umai presupozitiile se mentin in cazul varianteinegative sau interogative a propozitiilor, pe cand implicatiile logice sunt anulate.

Ion nu regreta plecarea Mariei. Ion regreta plecarea Mariei

!in perspectiva pragmatica, nu continutul propozitional si valoarea de adevar constituie reperefundamentale pentru definirea presupozitiilor, ci situatia in care este rostit un enunt. 2ituatia este caracterizata printr/oanumita configuratie a atitudinilor si a intentiilor participantilor.

#resupozitiile nu apartin propozitiilor, ci indivizilor care enunta propozitiile.

#resupozitiile sunt parte dintr/o relatie tripartita 4 : cadrul enuntarii : =. (unctionarea presupozitiilor indiscursnecesita reinnoirea constanta in cursul interactiunii a acordului tacit intre participanti asupra limitelor teritoriuluicomun.

!lase de declansatori de presupozitii0?ule 199

1. descrierile definite nume proprii sau nume comuneinsotite de articol definit ori de determinari atributive

@. a. Aerbele si predicatele factive 0ale caror subordonate sunt intotdeauna adevarate a sti, a/si da seama, aregreta, a se bucura, a/i parea bine>rau, a fi bucuros>trist>vesel> mandru, a se intrista ca

b. verbele nonfactive 0ale caror subordonate sunt intotdeauna false a visa, a/si inc&ipui, a/si imagina, apretinde ca.

. verbele si predicatele implicative a reusi, a evita, a uita, a se intampla sa.

*. verbele care exprima modificarea unei stari a incepe, a termina, a sfarsi, a inceta,

a pleca, a aunge, a sosi.

5. verbe, adverbe, numerale adverbiale cu semnificatie iterativa a reciti, iar.

. verbele de opinie a acuza, a critica, a certa, a lauda.

7. subordonatele temporale

8/9/2019 Maxime.implicaturi

6/7

8/9/2019 Maxime.implicaturi

7/7

!eterminand directia de evolutie a conversatiei, alegerea setului de informatii prezentate ca presupozitii poate aveacaracter strategic manipularea presupozitiilor' acomodarea presupozitionala.