8/17/2019 Maturitatea la sturioni.doc

1/4

Maturitatea la sturioni, intervale intre reproduceri, longevitate

Conform http://www.sterlet.ro/cresterea-sturionilor.php, aflam urmatoarele:

Principalele specii de sturioni care fac obiectul sturioniculturii în vederea producţiei de caviar sunt prezentaţi în ordinea crescătoare a vrstei minime la care a!un" la maturitatea se#uală, dacă suntcrescuţi în sisteme intensive sau superintensive:

• Ce"a $ %cipenser ruthenus& '(,) $ * ani+• turionul siberian $ %cipenser baeri& '* $ ani+• Păstru"a $ %cipenser stellatus& '* $ ) ani+• turionul alb $ %cipenser transmontanus& ') $ ani+•  isetrul $ %cipenser "ueldenstaedti& '* $ 0 ani+• turionul de %driatica $ %cipenser naccari& '1 $ 2* ani+• 3orunul $ 4uso huso '0 $ 1 ani+

Conform http://"astronomiedeltaica)0.blo"spot.ro/(52(/50/speciilede-sturioni-din-lumestur"eons.html, avem urmatoarele date:

Specia Origine

Anii şi talia la pubertate Intervalul între

2 reproduceri

Longevitateamaximă (ani!"rsta (ani Lt (cm #($g

mascul %emelă mascul %emelă mascul %emelă mascul %emelă mascul %emelă

 Nisetru

 siberian

 A. baerii

crescătorii * - 6 0- 255-2)5 25 2 (-* 05

 Nisetru

 A.

 gueldenstaedticrescătorii * 0 2() 2) 2

Cega

 A. ruthenuscrescătorii ( * 05-255 0- 2

 Pastruga

 A. stellatuscrescătorii * ) 2*5-2)5 25-2) 2

3orun Huso Huso

crescătorii )-0 -1 2(-2 *6-*) 6 - 0 ) - ) 15-255

&ata de crestere pe ' ani in conditii de densitate de )*+)) $g pestem- si ba.ine cu apacalda (2+*2/ grade 0elsius

Specii An + An 2 An / An An '

 isetru 2.(-(.( (.6-*. 6.5-0.) 0.-1.( 1.(-26Pastru"a 5.-2.( 2.)-(.0 (.-6.0 6.5-0. 0.5-1.5

 isetrusibrian

2.5-2. (.2-*.6 *.6-). ).-.5 .)-2(

Ce"a 5.2-5.* 5.*-5. 5.6-2.( 5.-*.5 5.-*.2

3orun 2.1-*.( 6.-01 .5-25.( 22.*-21 2.5-(1.5

http://www.sterlet.ro/cresterea-sturionilor.phphttp://www.sterlet.ro/cresterea-sturionilor.phphttp://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2012/06/speciilede-sturioni-din-lumesturgeons.htmlhttp://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2012/06/speciilede-sturioni-din-lumesturgeons.htmlhttp://www.sterlet.ro/cresterea-sturionilor.phphttp://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2012/06/speciilede-sturioni-din-lumesturgeons.htmlhttp://gastronomiedeltaica56.blogspot.ro/2012/06/speciilede-sturioni-din-lumesturgeons.html

8/17/2019 Maturitatea la sturioni.doc

2/4

Morunul (1uso 1uso 

0ega (A &ut3enus 

7ate despre ritmul cre8tere in sistem intensiv:

4umărul anilor de via5ă Lungimea totală (mm

2 (),5( *5,6

* 6*,66 6*,0) )(1,60 )(,* 050,0 0(,(1 002,5

 

8/17/2019 Maturitatea la sturioni.doc

3/4

4isetru (A #ueldenstaedti

4isetru siberian (Acipenser baeri

4ecesar %ura6e

8/17/2019 Maturitatea la sturioni.doc

4/4

fura!e e#trudate *-6)9 proteine brute, 2(-(59 lipide, rata de conversie 2-2.(, cantitate ma#ima defura!e administrate in sistem $ 655 "/zi

;n medie 2).555 "/an 'pana la (5 tone/an in cazul productiei de caviar+.

'5.1-2 /"+

7opulare

?a populare, e#emplarele cantareau )55 "rame fiecare.• un sturion de 25 centimetri costă 2 euro•  puietul este adus pana la (-* " 'asta inseamna (-* ani+ apoi este mutat in viviere unde sta

 pana la maturitate

7rincipiul recircularii apei

@A#i"enul este cea mai importantă problemă. 7ar avem un rezervor-tampon, un recipient mare deo#i"en lichid sub presiune 8i un sistem automatizat de o#i"enare în fiecare bazinB, adau"ă o!a. %cest

 parametru este monitorizat permanent de un computer, iar atunci cnd o#i"enul scade sub 259 faţă delimita stabilită pentru fiecare bazin 8i în funcţie de numărul de pe8ti pe mc, se introduce automato#i"en. ici măcar resturile fura!ere nu alterează calitatea apei pentru că pe fundul bazinului e#istă o

 pompă, un sistem de aspirare care preia apa murdară 8i o e#pulzează într-un lac biolo"ic, populat cucrap 8i alte specii mai puţin pretenţioase. Dn plus, apa din bazine este schimbată la ( ore, ceea ceînseamnă 5 mc schimbaţi, un debit uria8 prin care se asi"ură calitatea apei. Practic, în primă etapă areloc o filtrare mecanică printr-un filtru-tobă, apoi partea "rosieră intră într-un filtru biolo"ic, careconstituie inima instalaţiei de purificare a apei. 7e aici apa revine într-un bazin de pompare, de undeeste trimisă către bazinele de cre8tere. Dntre filtrul biolo"ic 8i bazinul de pompare e#istă montate filtreultraviolete cu rol de distru"ere a bacteriilor 8i impurităţilor.

e valorifica si pielea si cartila!ele.

Calitatea apei