Materii prime si auxiliare utilizate in industria extractiva .Controlul calitatii

SEMINTELE OLEAGINOASE, MATERIA PRIMA PENTRU FABRICAREA ULEIURILOR VEGETALE ALIMENTARE

Industria extractiva fabrica doua produse alimentare deosebit de importante ,atat ca utilizare cat si pentru alimentatia omului: uleiurile vegetale si zaharul. Desi unul dintre cele doua produse este deosebit de controversat(este vorba despre zahar), nu ne putem imagina alimentatia omului modern fara el. In plus, consumat in limitele admise,el este o sursa bogata de energie rapid eliberabila si deosebit de benefica activitatii creierului. Uleiurile vegetale sunt indispensabile in procesele de pregatire a preparatelor culinare,facand posibile tratamentele termice si dand savoarea finala a mancarii.Trigliceridele din uleiurile alimentare sunt sursa de energie cea mai concentrata pentru organismul uman

Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul trei, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase .Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita Rapita (Brassica napus L) obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine (38-42%), glucide si saruri minerale; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii. Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie (asigura circa 50 kg miere/ha).In Romania rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari inainte de primul razboi mondial si intre cele doua razboaie mondiale.

SoiaSoia este o planta leguminoasa, originara din Asia, care poate atinge pana la un metru inaltime.Boabele de soia seamana, ca forma, cu cele de fasole si sunt, in general, galben aurii, dar exista si varietati de culoare neagra, verde sau rosie.Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. In America si Europa este cultivata mult mai tarziu in anii 1829 si respectiv 1840.In tara noastra, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. In Romania s-au cultivat pana in 1989 suprafete mari (300.000 - 400.000 ha), dar in prezent suprafata s-a redus la 50.000-70.000 ha.

RicinulRicinul (Ricinus communis) este o planta perena ce apartine de familia Euphorbiaceae" specia Ricinus". Numele botanic al plantei de ricinus provine din latina care insemna capusa. Alte denumiri dupa forma frunzei Christuspalme" (Palma lui Cristos), Kreuzbaum" (Arborele crucii), de acea probabil mai este numit si Wunderbaum" (Arborele minune). Din semintele de ricin se extrage uleiul de ricin" care contine ,,ricina o substanta cu efect purgativ utilizat deci in medicina.

CamelinaCamelina, , este o planta anuala spontana si cultivata. Tulpina este dreapta, uneori ramificata spre varf. Frunzele sunt intregi, sesile, cu baza usor sagitata. Florile. au petalele albe-galbui. Fructele sunt, lungi de 7-9 mm. Endospermul contine ulei (30-35%) cu intrebuintari tehnice alimentare.Cultivarea camelinei are in Romania o traditie indelungata, primele semne legate de acest lucru datand inca din antichitate, din perioada dacilor.

Floarea-soareluiFloarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor, este originara din America centrala si a fost adusa in Europa in secolul al XVI -lea .Fructele (achenele) de floarea soarelui contin, in procent de ~50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).

Defectele de calitate ale unui produs alimentar pot avea de cele mai multe ori drept cauza calitatea insuficienta a materiilor prime.Materiile prime de o calitate slaba nu vor da niciodata un rezultat final bun,chiar daca nu exista nicio obiectie in privinta tehnologiei de fabricare.In special in cazul semintelor de floarea soarelui,pregatirea lor in scopul obtinerii unei materii prime de calitate pentru procesare urmarind atingerea unui randament si a unor parametri calitativi inalti pentru produsul finit este deosebit de importanta.Indicatorii de calitate ai materiei prime trebuie cunoscuti, deoarece determina in mod direct atat calitatea produsului finit cat si reglajul parametrilor de lucru ai procesului de fabricare ,randamentul si eficacitatea lui.

Caracteristicile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii sunt, in principal, urmatoarele:continutul in umiditatecontinutul de corpuri straineseminte cu defectemasa hectolitrica a semintelor de floarea-soarelui

Pregatirea semintelor se face in scopul obtinerii de materii prime cu caracteristici fizico-chimice si de calitate corespunzatoare pentru procesare, in scopul atingerii unui randament,a unei eficiente si a unor parametric calitativi inalti pentru produsul finit,adica,uleiul vegetal alimentar. Procesul de pregatire a semintelor, cuprinde trei operatii tehnologice: -curatirea -uscarea -depozitareaCuratirea consta in separarea impuritatilor din masa de seminte oleaginoase.Ea cuprinde doua etape: precuratirea si postcuratirea .Precuratirea se efectueaza inainte de depozitare,iar postcuratirea se efectueaza inainte de prelucrarea efectiva a semintelor .Uscarea urmareste reducerea umiditatii masei de seminte, deoarece o valoare marita a umiditatii ,poate duce la degradarea semintelor in perioada de depozitare,sau poate necesita operatii suplimentare in procesul de prelucrare. Procesul de uscare decurge in trei faze distincte:-evaporarea apei de pe suprafata semintelor- evaporarea apei din interiorul semintelor- umiditatea semintelor devine echivalenta cu umiditatea de echilibru. Depozitarea in bune conditii a semintelor oleaginoase urmareste asigurarea unei calitati corespunzatoare materiei prime,si,deci, indirect determina calitatea produselor finite .La fel,conduce la imbunatatirea randamentelor de fabricatie.Depozitarea semintelor se executa in silozuri celulare. Silozurile celulare prezinta avantajele ca utilizeaza rational spatiul, sunt mecanizate complet,permit depozitarea selectiva(pe sorturi sau categorii de calitate)

Controlul materiilor prime oleaginoase in timpul depozitarii:-controlul materiilor prime din depozite urmareste determinarea procentului de seminte alterate, precum si verificarea temperaturii la 3 zile si a umiditatii relative a aerului

Zaharul se obtine in tarile cu clima temperata din sfecla de zahar,iar in tarile cu clima calda,din trestie de zahar.

Trestia de zahar

Trestia de zahar este o planta erbacee perena din familia Poaceae sau Poacee care constituia inainte de inceputul sec. al XIX-lea materia prima pentru obtinerea zaharului. Ca aspect general planta se aseamana putin cu bambusul, in alte tari chiar era comparata cu acesta.Ea are tulpina cilindrica inalta de cel mult 6 m si diametrul destul de mare de 5 cm, iar maduva moaleTrestia de zahar a fost folosita inca din cele mai vechi timpuri si cultivata pentru continutul sau de zaharoza. Ea era un ,,furnizor preferat si eficient de zahar, mai mult decat atat era usor de cultivat, de recoltat, de depozitat si prelucrat. In vechile poeme indiene sunt descrise beneficiile zaharului si in mitologie are chiar atributii divine. In Vechiul Testament este scris ca evreii importau zahar obtinut din trestie de zahar din China si India.

Sfecla de zahr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o plant bienal, cultivat pentru obinerea zahruluiRdcina este pivotant, groas, glbuie la exterior i alb n interior. Tulpina este n primul an scurt i nconjurat de un buchet de frunze mari, lucioase. n al doilea an este ramificat i mai lung, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate n inflorescen, pe tipul 5 (adic au 5 sepale, 5 stamine i un pistil). Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de petale se numesc apetale, a=fr). Polenizarea este fcut de vnt (direct) i de insecte (ncruciat). Fructele sunt mici, sub form de ghemulee, care se numesc glomerule. Fiecare fruct are o smn n interior. Pe plan mondial,sfecla este a doua sursa de zahar dupa trestia de zahar,produs indispensabil pentru alimentatia omului,datorita valorii energetice mari(4000cal/kg fata de carne si paine 1500,respectiv 2200cal./kgSfecla furnizeaza aproximativ 40-45% din productia mondiala de zahar. Sfecla de zahr a fost cultivat nc din secolul al XVIII lea fiind cunoscut sub numele de sfecla alba de Silezia, aceast sfecl avnd un coninut sczut de zahr (7%). Sfecla de zahr face parte din genul Beta ,care mai cuprinde sfecla de nutre sau napi i sfecla roie .

Sfecla, imediat dup recoltare, se sorteaz pe categorii:- categoria I: rdcini cu masa peste 100 g, cu form normal, neramificate, sntoase, nerupte i nernite, nevetejite, neatinse de ger, fr scorburi uscate la colet;- categoria a II-a: rdcini cu masa ntre 40 i 100 g, ramificate, rnite, rupte, vtmate, cu scorburi uscate la colet;- categoria a III-a: rdcini vetede, atinse de ger, bolnave, cu scorburi umede la colet. Sfecla de categoria a II-a trebuie prelucrat imediat, pe cnd cea de categoria I poate fi pstrat un timp mai ndelungat. De obicei, categoria a' III-a nu se prelucreaz, ci aste destinat pentru hrana vitelor.

1. Recoltarea probelorDin sfecla de zahr, care vine la prelucrare, se iau probe att pentru determinarea impuritilor ct i pentru analiza fizico-chimicDeterminarea coninutului de impuritiDeterminarea impuritilor se face cu scopul de a stabili cantitatea real de sfecl recepionat, masa net.3. Determinarea masei medii a rdcinii Pentru a obine masa medie a rdcinilor, se cntrete o prob medie de 25 de sfecle, iar rezultatul se mparte la numrul de buci. 4. Determinarea coninutului de zahr din sfecl Pentru a putea calcula pierderile i randamentul de zahr n fabricaie, este necesar s se cunoasc coninutul de zahr din sfecl, coninut care variaz n funcie de soi i calitate. Aceast analiz se execut periodic, la fiecare schimbare a calitii sfeclei.Coninutul de zahr din sfecl se determin prin metoda polarimetric, cu ajutorul zaharimetrului.