DE STIUT LA ISTORIE PENTRU BAC!!!Ce trebuie să ştim obligatoriu la Evul Mediu (secolul IX –

începutul secolului XVIII) - Lecţiile în ordine cronologică: Autonomii locale, Întemeierea statelor medievale, Instituţiile centrale în Ţara Românească, Implicarea voievozilor în relaţiile internaţionale - ideile principele ale acestora, ca mai jos: 1.Autonomii locale - cnezate, voievodate, ţări, codri, câmpuri în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. - sursele istorice care le relatează. 2. Întemeierea statelor medievale - pentru Ţara Românească şi Moldova: etapele întemeierii; - pentru Transilvania: cucerirea maghiară, colonizarea saşilor şi secuilor şi instituţiile centrale ale voievodatului (voievodul şi Adunarea Stărilor).

3. Instituţiile centrale în Ţara Românească: Obligatoriu instituţiile politice: Domnia, Sfatul Domnesc şi Adunarea Ţării.

4. Implicarea voievozilor în relaţiile internaţionale în evul mediu şi la începuturile modernităţii Obligatoriu câte un voievod pentru fiecare secol învăţat la scoală. Vă recomand: Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir. La fiecare voievod să descrieţi un tratat de alianţă şi o bătălie şi să ştiţi contextul internaţional (expansiunea imperiului otoman şi ce alte mari puteri erau atunci). Descrierea unui tratat de alianţă: contextul internaţional, cauzele tratatului, urmările lui Să nu uitaţi să învăţaţi pe Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu (recomand Cantemir) pentru că o întrebare poate fi despre voievozii de la începuturile modernităţii!!!

Ce trebuie să ştim obligatoriu la Epoca Modernă (secolul XVIII – 1918) - Lecţiile în ordine cronologică: Domniile fanariote, Tudor Vladimirescu (1821), Regulamentele Organice, Revoluţiile de la 1848, Unirea Principatelor (1859), Reformele lui Cuza, Constituţia din 1866, Criza Orientală (Războiul de Independenţă din 1877-1878 şi Al Doilea Război Balcanic, 1913), Primul Război Mondial, Marea Unire (1918). - Pentru fiecare jumătate de secol trebuie să ştiţi să menţionaţi proiectele şi reformele şi să prezentaţi câte una sau două din fiecare. - Realizarea statului naţional unitar: Unirea Principatelor Române (context internaţional, etape), Marea Unire (context internaţional, etape); - Politica externă a României numită şi implicare României în relaţiile internaţionale (după 1877, nu mai devreme!!!!): tratate şi prevederi ale acestora, descrieri ale unor conflicte. Pentru reforme, recomand prezentare la: - Secolul XVIII – desfiinţarea şerbiei (Constantin Mavrocordat), - Prima jumătate a secolului XIX: Regulamentele Organice; - A doua jumătate a secolului XIX: reforma agrară a lui Cuza sau Constituţia din 1866; Pentru proiecte, recomand prezentarea la: - Secolul XVIII – memoriul boieresc din 1772 - Prima jumătate a secolului XIX: proiectele de la 1848 - Petiţia Proclamaţie şi Proclamaţia de la Islaz; - A doua jumătate a secolului XIX: proiectul Adunărilor ad-hoc din 1857. Politica externă sau implicarea României în relaţiile internaţionale (nu uitaţi că începe în 1877): 1. Criza Orientală I – războiul de independenţă (1877-1878) - Convenţia militară cu Rusia (1877); - Proclamarea Independenţei (9 mai 1877); - Războiul la sudul Dunării (Plevna), - Tratatele de Pace de la San Stefano şi Berlin. 2. Alianţa cu Puterile Centrale (1883) 3. Criza Orientală II – Al doilea Război Balcanic (1913) Tratatul de Pace de la Bucureşti (1913) 4. Participarea României la Primul Război Mondial (1916-1918) - Tratatul de alianţă şi Convenţia militară cu Antanta (1916); - Campanii: 1916, 1917; - Pacea separată cu Puterile Centrale (tratatul de la Buftea-Bucureşti, 1918); - Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) - Tratatele de Pace de la Paris (Saint Germain cu Austria -1919, Trianon cu Ungaria, 1920), recunoaşterea Unirii cu Bucovina şi Transilvania.

Ce trebuie să ştim obligatoriu la Epoca Contemporană (1918-1991)

- Lecţiile în ordine cronologică pentru politica internă: regimul democratic în România (1918-1938), regimuri autoritare (dictaturile lui Carol al II-lea şi Antonescu), regimul totalitar comunist (1948-1989): regimul stalinist al lui Dej şi naţional comunist al lui Ceuşescu, Revenirea la democraţie după 1989, Constituţia din 1991

- Practici democratice (caracteristici ale regimului democratic) în Europa şi România;

- Practici totalitare şi ideologii totalitare în Europa şi România.

- Politica externă a României în perioada interbelică, în al Doilea Război Mondial, în Războiul Rece.

- Revenirea la democraţie (1989)

Practici democratice: vot universal, mai multe partide politice, constituţii cu drepturi şi libertăţi şi separaţia puterilor în stat (menţionarea a patru, prezentarea a două).

Recomand prezentarea votului universal şi pluripartidismului şi în România şi în Europa.

Ideologii totalitare: comunismul, fascismul, nazismul.

Recomand prezentarea ideologiei comuniste cu următoarele caracteristici: lupta de clasă după Marx (asupriţi şi asupritori), pentru realizarea unei societăţi egalitare Marx propune trecerea averilor în proprietatea statului.

Pentru nazism recomand caracteristici: inegalitatea raselor după Hitler (superioare, medii şi inferioare), crearea unui imperiu universal pentru rasa superioară.

Practici totalitare:

- existenţa unui singur partid politic (prin eliminarea abuzivă a celorlalte partide exemple din Germania sau România),

- crearea poliţiei politice (exemple CEKA şi NKVD în URSS, Gestapo în Germania, Securitate în România) şi metodele ei abuzive care încalcă drepturile şi

libertăţile cetăţeneşti, - constituţii care nu respectă separaţia puterilor în stat (exemplu, România, constituţia din 1948);

- cenzura (exemplu, România tezele din iulie 1971 şi rolul lor).

Factori care au favorizat instaurarea regimului totalitar comunist în România:

- ocuparea teritoriului României de către armata sovietică (1944-1958);

- impunerea cu forţa de către sovietici a primului guvern comunist condus de Petru Groza (1945)

- falsificarea alegerilor din 1946 de către guvernul comunist;

- eliminarea abuziva a partidelor democratice în 1947;

- abdicarea forţată a regelui Mihai în 1947.

Practici totalitare în regimul stalinist al lui Gheorghiu Dej (1948-1965), prezentare la:

- naţionalizarea industriei şi băncilor (1948),

- colectivizarea forţată a agriculturii (1958-1962);

- mijloace de represiune folosite de securitate (închisori, lagăre, deportări).

Practici totalitare în regimul naţional comunist al lui Nicolae Ceauşescu, prezentare la:

- cenzura şi cultul personalităţii (tezele din iulie)

- criza economică din anii 80.

Practici democratice după 1989:

- pluripartidism

- constituţia din 1991.

POLITICA EXTERNĂ după 1919

Politica externă a României în perioada interbelică 1919-1939 şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945):

- Obiectivele politicii externe româneşti în perioada interbelică: menţinerea graniţelor internaţionale, menţinerea păcii în lume;

- Alianţe (organizaţii internaţionale) la care participă România în perioada interbelică: Societatea Naţiunilor (1919), Mica Înţelegere (1921), Înţelegerea Balcanică;

- Pierderile teritoriale din 1940: Basarabia şi nordul Bucovinei, nord-vestul Transilvaniei, Cadrilaterul

- Aderarea României la Axa Berlin-Roma-Tokio: 1940

- Participarea României la război de partea Axei (1941-1944) şi de partea Naţiunilor Unite (1944-1945)

România în timpul Războiului Rece (perioada postbelică):

Definiţia Rzboiului Rece: războiul ideologic (de idei şi nu cu arme între statele comuniste şi statele capitaliste)

Gheorghiu Dej a avut o atitudine de supunere totală faţă de URSS în politica externă;

România este membră fondatoare a alianţelor economice şi militare ale blocului comunist (1949 CAER şi 1955 Pactul de la Varşovia)

Ceauşescu a manifestat opoziţia faţă de URSS în anumite crize ale Războiului Rece

- în 1967 a susţinut Israelul în Războiul de 6 zile

- a stabilit relaţii oficiale cu RFG, stat nerecunoscut de comunişti;

Revenirea la democraţie (1989):

- practici democratice după 1989: revenirea la pluripartidism, adoptarea constituţiei democratice din 1991 care prevede drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat