Politica promoţională şi de stimulare a exporturilor

1

Aspecte specifice

• Măsurile promoţionale şi de stimulare a exporturilor trebuie să evidenţieze intervenţia directă sau implicită a statului şi să genereze efecte asupra unor actori economici privaţi;

• Măsurile promoţionale se adresează utilizatorilor străini încercând să-i determine să prefere produsele ţării care le practică;

• Măsurile de stimulare se adresează unor entităţi din ţatra care le practică pentru a le impulsiona să-şi internaţionalizeze activităţile pe calea exporturilor.

2

Măsurile promoţionale

• Negocierea şi încheierea unor tratate de comerţ şi navigaţie, acorduri comerciale şi de plăţi sau alte forme de parteneriat internaţional;

• Încurajarea participării la târguri şi expoziţii internaţionale;

• Reprezentarea comercială oficială în străinătate;

• Stimularea activităţilor promoţionale ale Camerelor de Comerţ;

• Prestarea unor servicii de informare şi orientare a clienţilor externi;

• Diverse forme de publicitate externă.

3

Măsurile de stimulare a exporturilor

• Măsuri bugetare Subvenţionarea directă a exporturilor;

Primele directe de export;

Subvenţionarea indirectă a exporturilor;

• Măsuri fiscale Facilităţi fiscale care vizează bunurile

Facilităţi fiscale care vizează firmele exportatoare;

• Măsuri financiar bancareCreditele de export

Asigurarea şi garantarea creditelor de export

• Măsuri valutarePrimele valutare

Deprecierea monetară4

Asistenţa financiară se acordă firmelor pentru:

• Încurajarea activităţii economice într-o regiune sau stimularea firmelor să se localizeze în anumite regiuni;

• Furnizarea unor servicii pe care piaţa nu le-ar furniza altfel;

• Încetinirea ritmului declinului unor sectoare economice;

• Compensarea efectelor evoluţiei factorilor non-economici (agricultura)

• Corectarea unor disfuncţii ale pieţei (CD, protecţia mediului);

• Sporirea ratei de ocupare a FM

• Extinderea cotei de piaţă a unor firme în fetrimentul nerezidenţilor.

5

Tipuri de subvenţii• În funcţie de scopul urmărit: Subvenţii directe de export; Subvenţii pentru folosirea prioritară a unor bunuri indigene; Subvenţii pentru promovarea unor anumite sectoare

economice; Subvenţii pentru stimularea ajustărilor structurale; Subvenţii pentru dezvoltare regională; Subvenţii pentru CD.

• Din punct de vedere al efectelor generate Subvenţii care nu limitează anumite activităţi şi nu

distorsionează anumite sectoare(subv. Nespecifice) Subvenţii care distorsionează anumite afaceri sau

sectoare(specifice).

6

Măsuri de stimulare de natură financiar-bancară

• A) Creditele de export

• - creditul furnizor

• - creditul cumpărător

• -Liniile de credit (creditele consorţiale)- deschise de o instituţie financiară din ţara exportatoare în favoarea unei bănci, organizaţii comerciale … din ţara importatoare (au la bază, de obicei, un acord intergvernamental).

B) Asigurarea şi garantarea creditelor de export

7

Creditul furnizor

• Constă în vânzarea de către exportator a unor mărfuri, pe credit, acceptând astfel să fie plătit la o dată ulterioară (apare pentru exportator riscul de neîncasare a contravalorii mărfii).

• Presupun existenţa unei perioade de graţie, reprezintă o vanzare pe termen lung, au în vedere bunuri complexe şi de valoare mare, se oferă în condiţii de dobandă favorabilă

• Este un credit comercial

• Se asigură

8

Creditul furnizor

IMPORTATOR EXPORTATOR

Banca

Exportatorului

Vânzare pe credit (ex: 1 milion USD)

Asigurarea creditului prin

SCONTARE

sau FORFETARE ori prin eliberarea

unor polite de asigurare

9

Creditul cumpărător

• Este acordat de o instituţie bancară din ţara exportatoare, cu condiţia ca suma respectivă să fie folosită în vederea cumpărării de mărfuri de pe piaţa ţării creditoare (apare pentru banca creditoare riscul de nereturnare a creditului).

• Se derulează în baza unor convenţii de creditare (cadru sau individuale). Convenţiile stabilesc produsele ce pot fi procurate, plafoanele minime finanţabile,...

• Este un credit bancar• Se garantează

10

Creditul cumpărător

IMPORTATOR Instituţie bancară din

ţara exportatoare

Banca

Importatorului

Acordarea unui credit

(ex: 1 milion USD)

Garantează

returnarea creditului

11

Primele valutare

• Constau în convertirea în monedă naţională a încasărilor în valută realizate ca urmare a exportului, la un curs mai favorabil decât cel oficial (curs cu primă).

• Urmăresc creşterea interesului exportatorilor pentru majorarea exportului, pe baza suplimentării câştigurilor obţinute în monedă naţională.

12

Deprecierea monedei naţionale

• Stimulează exporturile atunci când are loc într-un ritm mai accelerat decât scade puterea de cumpărare pe piaţa internă - (ex:...).

• Stimulează exporturile pe pieţele externe numai dacă cererea este elastică în raport cu preţul produselor.

• Urmăresc sporirea competitivităţii externe a bunurilor exportate.

13

Cont.

• De obicei, induce efecte pozitive doar pe termen scurt

• Pe termen lung, la nivel macroeconomic, deprecierea monedei naţionale conduce la înrăutăţirea raportului de schimb şi la o deteriorare a poziţiei ţării ce adoptă o astfel de măsură, în cadrul comerţului internaţional (deoarece presupune o “scurgere” a venitului naţional în afara graniţelor).

14

Sisteme comerciale preferenţiale

S.G.P. şi S.G.P.C.

15

SGP• A fost lansat la începutul anilor 70

• Sistemul presupune din partea ţărilor donatoare, scutire integrală sau parţială de taxe vamale la importul de produse manufacturate provenind din ţările beneficiare de preferinţe (în principiu toate ţările în dezvoltare).

• Preferinţele vamale acordate sunt unilaterale, deci nu pot face obiectul negocierilor

• Prin adoptarea, la Runda Tokio, a clauzei de abilitare a fost permanentizat tratamentul preferenţial în favoarea t.c.d.

16

Obiectivele SGP

• Creşterea veniturilor din export ale ţărilor

beneficiare de preferinţe în cadrul acestui

sistem

• Promovarea industrializării ţărilor

beneficiare

• Accelerarea ratelor de creştere economică

ale acestora

17

Caracteristicile SGP• Generalizat – deoarece se aplică (ar trebui

aplicat) de toate ţările dezvoltate, la importul de produse manufacturate provenind din t.c.d. Acest lucru nu presupune insa uniformitate de tratament.

• Nediscriminatoriu - deoarece se aplică de către ţările donatoare în relaţiile comerciale cu toate ţările în dezvoltare

• Nereciprioc – deoarece ţările beneficiare nu sunt obligate să acorde concesii echivalente, în schimbukl preferinţelor de care beneficiază

18

Amplitudinea reducerilor de taxe

vamale

• Ţări care au acordat scutire de taxe vamale

(Finlanda, SUA, Suedia, fosta URSS)

• Ţări care au acordat scutire totală la produse

manufacturate si unele reduceri la produse

agricole (UE)

• Ţări care au acordat reduceri liniare (Bulgaria,

Cehoslovacia)

• Alte variante

19

Mecanisme de salvgardare• Ţările donatoare şi-au rezervat dreptul de a modifica,

limita sau retrage preferinţele acordate ţărilor beneficiare.

• Măsurile de salvgardare îmbracă două forme:_• Măsuri prealabile aplicării SGP (apriori)

• Măsuri ulterioare aplicării SGP (eşapatorii)

• Cu excepţia UE, Japoniei, SUA şi Australiei, celelalte ţări folosesc masuri ulterioare aplicării SGP

• Sistemul apriori se concretizează prin aplicare următoarelor categorii de măsuri: plafoane, plafoane individuale, contingente tarifare, procente maxime de utilizare sau pe baza “criteriului de menţinere a competitivităţii” (SUA).

• Sistemul ulterior aplicării SGP presupune retragerea tratamentului preferenţial.

20

Limitele SGP• Preferinţele se acordă pe bază autonomă, fără a exista

un angajament contractual

• Importurile preferenţiale sun supuse restricţiilor cantitative şi nu se acordă acces preferenţial pentru importurile produselor devenite competitive

• Poate fi refuzat accesul preferenţial pentru ţ.c.d. Care au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare (aplicare tratamentului este percepută ca temporară şi regresivă)

• Aplicarea SGP poate fi anulată unilateral sub pretextul perturbării pieţei interne (salvgardare) sau pe baza unor motive politice (nerespectarea drepturilor omului).

21

Alte elemente specifice

• Principalele ţări donatoare: Australia, Belarus,

Bulgaria, Canada, Elveţia, Japonia, Noua

Zeelandă, Norvegia, Rusia, SUA, Turcia, UE

• Preferinţele nu vizează textilele, încălţămintea

şi produsele din piele.

22

Noua schema SGP a UE• A fost lansata la 23 iunie 2005 si va ramane valabila pana la finele

lui 2008

• Din cele aproximativ 11 000 de pozitii tarifare 7200 intra sub incidenta SGP avand taxe vamale reduse (au fost introduse in noul sistem aprox 300 noi pozitii din domeniile agricol si pescuit)

• A fost creat asa numitul “SGP Plus” pentru tarile cel mai putin dezvoltate, caz in care taxele sunt 0 la cele 7200 de pozitii tarifare

• Anumite produse pot face obiectul “acceptarii graduale” daca ele devin competitive pe piata comunitara – criteriul unic folosit in noul SGP este cota de piata detinuta la nivel comunitar in totalul importurilor in regim SGP (15%, si 12,5% pt textile si confectii)

• Sub incidenta SGP in perioada 1999-2003 ponderea tarilor in devoltare in totalul importurilor UE a crescut de la 33% la 40% -362 mld.euro

• UE ofera un regim special de import tarilor din ACP, 97% din produsele acestora intrand in UE fara taxe sau cu taxe reduse 23

S.G.P.C.

• Lansat în 1982

• România a ratificat acordul în 1989 şi aplica sistemul cu 43 de state

• Obiectivele sistemului

– Să contribuie la impulsionarea comerţului între ţările în dezvoltare

– Să faciliteze punerea în valoare a potenţialului ţărilor în dezvoltare şi să se constituie într-un factor al creşterii economice

– Să contribuie la promovarea cooperării economice multilaterale între ţările în dezvoltare

24

Principiile SGPC

• SGPC este rezervat participării exclusive a ţărilor în dezvoltare membre ale G 77

• Avantajele SGPC revin numai ţărilor participante la Acord

• SGPC se bazează pe principiul reciprocităţii avantajelor astfel încât să beneficieze toţi participanţii în mod echitabil de sistem

• SGPC este negociat treptat,îmbunătăţit şi lărgit pe baza revizuirii periodice

• SGPC nu înlocuieşte alte acorduri ci vine în completarea acestora

• SGPC trebuie să cuprindă toate produsele ce fac obiectul schimburilor

25

SGPC este global deoarece

• Se derulează între toate ţările membre ale G77

• Are în vedere toate bunurile ce fac obiectul

schimburilor (de bază şi manufacturate)

• Vizează toate categoriile de obstacole

comerciale (tarifare, netarifare, paratarifare) ce

limitează schimburile comerciale dintre ţările

membre

26