8/13/2019 MSURI DE PREVENIRE I CONTROL A FENOMENULUI SUICIDAR

1/4

MSURI DE PREVENIRE I CONTROL A FENOMENULUI SUICIDAR

In faa creterii generale a comportamentelor suicidare, mai ales la tineri, este absolut

obligatoriu s se intervin in mod eficient. Orice strategie de prevenire trebuie s porneasc de la

cunoaterea factorilor de risc.

Pentru a avea totui rezultate bune in acest domeniu, trebuie avute in vedere strategii

complexe care s se bazeze in acelai timp pe tratamente ale tulburrilor mentale,

farmacoterapie, terapii comportamentale, relaionale, intervenii psihosociale, intervenii

comunitare, colare, la nivelul societaii, intervenii postsuicidare si intervenii susinute de

politici de stat.

Tratamentul bolilor mentale i farmacoterapia

Se tie c un numr relativ important de sinucideri este cauzat de tulburrilor mentale.

Prin urmare este important i necesar ca ele s fie detectate cat mai rapid cu putin i s li se

administreze tratamentul adecvat pentru a preveni sinuciderea, mai a les in tulburrile de stare

emoional, dependena de alcool i droguri, schizofrenie i unele tipuri de tulburri de

personalitate.

De asemenea, trebuie avut in vedere c astfel de pacieni suport mai bine i cu mai bune

rezultate tratamentul cu medicamente de generaie nou recomandate pentru tulburri de stri

emoionale i cele legate de schizofrenie.

Aceste medicamente au mai puine efecte secundare i un profil terapeutic maiprecis,

ceea ce permite obinerea unor rezultate superioare i reducereaprobabilitii de comportament

suicidar la aceti pacieni. Astfel se propune paroxetina, care presupune ca atenueaza

comportamentul suicidar. Aceast alegere este justificat prin faptul c se asociaz

comportamentul sinuciga unei diminuri a nivelului deserotonin inorganism. Paroxetina este

un inhibitor selectiv de receptare a serotoninei care permite creterea concentrrii cerebrale in

serotonin, disponibil pentruneurotransmiterea de semnale. Un studiu efectuat timp de un an de

zile a aratat compararea efectelor paroxetinei i ale unui placebo la un lot de pacieni care

prezentaser tentative de sinucid. Aceti pacieni nu sufereau de depresii majore, dar cei mai

8/13/2019 MSURI DE PREVENIRE I CONTROL A FENOMENULUI SUICIDAR

2/4

muli dintre ei sufereau de tulburri de personalitate de limit, fiind antisociali, narsiciti i

histrionici. S-a constatat c pacieni care au luat paroxetina li s-a atenuat comportamentul

suicidar. (Verkes, R.J. i alii, 1998)

Abordri comportamentale

Un studiu realizat la Oxford (1990) a avut in vedere pacieni cu un risc crescut de a

comite tentative de sinucid, intre 16 i 65 de ani. Acetia au fost admii de urgen la grupul de

terapie comportamental dup ce ingeraser supradozede antidepresoare. Pacienii au primit fie

un tratament standard pentru tentative de sinucid, fie un tratament standard insoit i de o scurt

intervenie de rezolvare a problemelor, o form de psihoterapie scurt care pune accentul pe

problema identificat ca fiind cea mai obsesiv, preocupant pentru pacient.Studiul a ajuns la

concluzia c s-au fcut progrese remarcabile in grupul experimental (tratament plus terapie) la

ase luni dup abordarea terapeutic, in sensul scderii ratelor tentativelor de sinucid repetate.

Ins, din nefericire,diferena intre acest grup i cel care a primit numai tratamentul standard a

sczutsimitor, apropiindu-se de zero cand subiecii au fost reevaluai la un an i jumtate dup

aceea (Salkovskis, P.M., Atha C., Storer, D,1990)

Cercettorii americani au avut i ei in vedere terapia comportamental dialectic la

pacienii cu tulburri de personalitate la limit, disfuncionaliti comportamentale multiple,

tulburri mentale majore i cu numeroase tentative de sinucid. Acest tip de tratament este

conceput pentru pacienii sinucigaicronici i are la baz analiza comportamentului, precum i o

strategie de rezolvare de probleme. S-a ajuns la concluzia c, dup primul an de tratament,

pacieniisupui unei astfel de terapii au prezentat mai puine tentative de sinucid in comparaie

cu cei care au fost supui numai unui tratament standard. (Linehan, M.M., Heard H.L.,

Armstrong, H.E, 1993)

Un program interesant i, foarte util mai alespentru pacienii care sunt laprima tentativ

de sinucidere s-a numit Cartea verde. Pacientul primete uncard care ii d dreptul la diverse

soluii imediate, respectiv la un psihiatru deserviciu, la care pot apela la orice or din zi sau din

noapte, sau o spitalizare. (Cotgrove, A. et al, 1995)

Serviciul de tele-ajutor i tele-control pentru persoanele in varst, program dezvoltat in

Italia, reprezint o alt form de intervenie bazat pe principiul relaionrii, al facilitrii

8/13/2019 MSURI DE PREVENIRE I CONTROL A FENOMENULUI SUICIDAR

3/4

accesului la o form de ajutor. Este unsistem de alarm pe care clientul il poate activa pentru a

cere ajutor. Serviciul de tele-control contacteaz clienii de dou ori pe sptman pentru a

verifica dacacetia au nevoie de vreun ajutor i pentru a le aduce un sprijin afectiv. 12.135 de

persoane in varst de peste 65 de ani au beneficiat de dou tipuri de serviciipe o perioad de

patru ani. In tot acest timp, nu a existat decat o sinucidere in grupul respectiv, fa de apte la

cate s-ar fi putut atepta din punct de vederestatistic. (De Leo, D., Carollo, G., Dello Buono, M,

1995)

Abordri de tip relaional

Se tie c riscul de sinucidere este legat de numrul relaiilor interpersonale pe care o

persoan le are. Cu cat aceste relaii sunt mai numeroase, cu atat riscul de sinucidere este mai

mic.

O metod de intervenie specific a fost propusde Litman i Wold (1976)- meninerea

relaiilor continue. Este de fapt meninerea de ctre un consilierpsihosocial a unei relaii,

constand in dese contacte personale, cu persoana suicidar. Timp de 18 luni, 400 de oameni cu

risc crescut de sinucidere au urmat acest program. Subiecii au fost imprii intr-un grup

experimental (M.R.C.) i un grup martor, care beneficia de consiliere psihosocial continu,

subiecii avand iniiativa contactrii consilierului. Intervenia nu a dus la diminuarea in

intensitate a ideaiei suicidare sau la reducerea tentativelor de sinucidere. Totui, programul i-a

dovedit eficiena prin atingerea mai multor obiective intermediare, evideniindu-se progresul

sensibil in grupul experimental (M.R.C.) prin raportare la grupul martor. Participanii la program

s-au simit maipuin singuri, reuau s aib relaii intime satisfctoare, erau mai puindepresivi

i mai pregtii s contacteze serviciile comunitare.

Gibbons et al. a comparat eficiena unui sprijin psihosocial individualizat bazat pe

sarcini metoda rezolvrii deprobleme sau punerea accentului pe colaborarea dintre pacieni i

asistentul social pentru problemele legate de viaacotidian cu un tratament standard pentru

pacienii cu tentative de sinucidereanterioare. S-a constatat c nu au existat diferene intre cele

dou grupuri inceea ce privete rata tentativelor de sinucidere repetate, ins subiecii din grupul

care a beneficiat de un sprijin psihosocial individualizat bazat pe sarcini a progresat, fiind capabil

s-i rezolve mai bine problemele socialedecat grupul martor. (Dew, M.A. and al, 1987)

8/13/2019 MSURI DE PREVENIRE I CONTROL A FENOMENULUI SUICIDAR

4/4

Intervenii comunitare

Paralel cu interveniile la nivel individual, in multe ri exist servicii de sntate mental

comunitare pentru persoanele care manifest comportamente suicidare. Aceste centre sunt

concepute ca centre de criz unde se ofer unsprijin imediat, de obicei prin telefon, existand ins

i consiliere psihosocialdirect, precum i aciuni sociale. Unele cercetri au artat c, la nivel

global, aceste centre de prevenire a sinuciderii nu i-au probat eficacitatea in ceea ceprivete rata

sinuciderii, constatandu-se chiar c proporia sinuciderilor la clienii acestor centre este

superioar celei de la nivelul populaiei generale. Acest fapt ar putea s duc la concluzia c

aceste centre de prevenire atrag in mare msur populaia cu risc ridicat de sinucidere. (Dew,

M.A. and al, 1987)

Abordri la nivelul societii

Acest tip de abordare se refer la politici care restrang accesul la mijloacele de

sinucidere: barbiturice, arme de foc etc. In unele ri, precum Australia,Canada, Statele Unite ale

Americii, s-a constatat o scdere a utilizrii armelor defoc in sinucidere o dat cu restrangerea

dreptului de a deine o astfel de arm. (Lester, D, 1998)

Diverse organizaii,precum i guverne, au propus linii directoare in ceea ce privete

relatarea comportamentelor suicidare: Befriender International in Anglia, Centrele pentru

controlul i prevenirea bolii in S.U.A., O.M.S., guvernele australian i neozeelandez.

O.M.S. a lansat o iniiativ mondial pentru prevenirea sinuciderii, avand urmtoarele

obiective: ajungerea la o reducere durabil a frecveneicomportamentelor suicidare, punandu-se

accentul pe politicile din rile in curs de dezvoltare sau in tranziie economic i social;

reperarea, evaluarea ieliminarea intr-un stadiu precoce, atat cat este posibil, a factorilor care pot

incita tineretul la sinucidere; sensibilizarea publicului i asigurarea unui sprijin psihosocial

persoanelor care sufer de ideaie suicidar sau au avut tentative de sinucidere, prinilor i

prietenilor persoanelor care s-au sinucis. (Organisation mondiale de la Sante, 2000)