Master Plan Statiunea de Agrement - Tratament Nicolina

MASTER PLANSTATIUNEA DE AGREMENT - TRATAMENT NICOLINA

SC VILA HOUSE SRLStr. Panselelor nr.15,sector 4, BUCURESTI,J40/1971/2001, CUI: RO13726294, CAPITAL SOCIAL: 800 RON CONT: RO58BREL070001633RO11001,LIBRA BANK - SUC .STEFAN CEL MARE ,Tel/Fax:021-323.30.80

www.vila-house.ro

1. DATE GENERALE1.1 Denumirea obiectivului de investitii: STATIUNEA DE AGREMENT - TRATAMENT NICOLINA 1.2. Amplasare: MUNICIPIUL IASI ZONA GARA NICOLINA 1.3. Titularul Titularul Investitiei: PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI 1.4. Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI IASI 1.5. Elaborator: SC VILA HOUSE SRL BUCURESTI Proiect nr. 245 /2010 , faza Master Plan


www.vila-house.ro

2. SCURTA PREZENTARE

In cadrul programului Strategia de dezvoltare economico durabila a Municipiului IASI ORIZONT 2020, unul din obiectivele strategice ale dezvoltarii economice este Iasi Capitala Culturala si Turistica a Romaniei in care utilizarea potentialului turistic poate cunoaste o dezvoltare sub urmatoarele aspectele: cultural, religios, evenimente speciale, turism de afaceri si tratament. O data cu realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Pentru Polul de Crestere Iasi 2009 2015, s-au conturat principalele proiecte necesar a fi realizate. Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale a avizat favorabil proiectele propuse prin decizia CMC nr. 8/17.05.2010. In acest sens Consiliul Local al Municipiului Iasi a solicitat realizarea unui Master Plan pentru dezvoltarea si aducerea la standarde europene a zonei Nicolina, zona unde se exploateaza cateva izvoare termale sulfuroase si sunt utilizate nemijlocit de Spitalul Clinic de Recuperare prin baza sa de tratament de catre cele 10 Clinici Universitare Medicale. Staiunea balnear Nicolina se afl n Sud-Vest-ul municipiului Iai, la 250 m de gara Nicolina, nglobat n cartierele localitii, caz unic de accesibilitate pentru o aezare populat i activ de o jumtate de milion de locuitori, la o asisten medical complex, recunoscut ca valoare i complexitate, de interes naional.


www.vila-house.ro

nceputurile Bilor Nicolina se nscriu pe la 1950, ca urmare a unui foraj de prospeciune al Comitetului Geologic din Bucureti. Apa adus la suprafa artezian n esul Bahluiului forma un nmol negru i onctuos, ntrebuinat la nceput empiric, a determinat un bogat i pitoresc folclor veterinaro-uman. Sesiznd calitile curative ale apei i nmolului, s-au executat i alte foraje, care au adus la suprafa ap de la 200 m adncime, din tartanian, srat i sulfuroas, puternic concentrat (izvorul Victor), de la 400-500 m, din stratul silurian (izvorul Dorin), una dintre cele mai concentrate surse n H2S, iar de la 1.000 m adncime, din cristalin, o ap clorusodic termal. Documentaia balneologic a convins Institutul de Balneologie, Ministerul Sntii i forurile administrative locale s aprobe construirea de baze specifice practicii balneare. Astfel, s-au realizat: - o baz de tratament ambulatoriu cu dotri complete de balneo-fizioterapie, - o plaj sezonier, - o policlinic cu 9 cabinete de specialitate, - Spital de Recuperare cu 550 de paturi, - Sanatoriu UNCAP cu 110 de locuri, - o coal pentru persoanele cu deficiene motorii cu 850 de locuri, - o grdini de copii cu deficiene motorii de 60 de locuri funcionnd n incinta Policlinicii Balneare. Aezmintele complexului au determinat i dezvoltat noi practici de asisten medical prin care, o dat cu restabilirea strii de sntate se urmrea i inseria pacientului ntr-o activitate profesional. n aceast viziune de recuperare funcional s-au imaginat metode i s-au asigurat mijloacele asistenei de recuperare a deficitelor funcionale ale aparatului locomotor, cardiovascular i respirator, precum i restabilirea aptitudinilor afectate de boli profesionale.


www.vila-house.ro

O dat cu aplicarea noului domeniu medical al recuperrii capacitii funcionale la bazele balneare de la Nicolina s-au format specialiti de kinetoterapie, psihokinetoterapie, instructori. Noul domeniu medical a stabilit o larg colaborare cu catedrele nvmntului politehnic, n vederea proiectrii i perfecionrii aparaturii tehnice necesare explorrilor funcionale i tratamentelor. Au fost create aparate de aero-ionizare (prof. Ion Luca Agronomie), generator de ultrasunete (acad. P. Jitaru - Universitate), un numr de 26 de aparate de mecano-terapie (prof. Merticaru i colectivul de la Institutul Politehnic), generatoare de cureni cu impulsuri (prof. N. Boa), sistem de triaj balnear automatizat (ing. I. Botez), complex psihokinetoterapeutic (prof. P. Brnzei, V. Paraschiv). Fundamentarea tiinific n indicarea apelor minerale de la Nicolina a fost asigurat n urma numeroaselor studii de farmacodinamie, executate n laboratoarele Institutului de Medicin sub conducerea prof. Gh. Ghimicescu, prof. C. Caraman. ntregul material tiinific, mpreun cu lucrrile Comisiei de Ecologie Uman au fost publicate n 42 de volume de studii i lucrri. Compoziia chimic a apelor minerale de aici sunt caracterizate ca ape puternic sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sulfatate sodice, alcaline. Concentraia n compui ai sulfului le situeaz printre cele mai concentrate din Europa. Trei foraje au o mineralizare total de 23 g/l, fiind mai concentrate dect apa Mrii Negre i patru izvoare au o temperatur de 21 de grade Celsius. Valoarea terapeutic a fondului balnear a fost evideniat prin studii i observaii elaborate, n cadrul Policlinicii Balneare Nicolina de dr. Vlad Bejan i colectivul su, dea lungul anilor 1955-1985. Pe lng apa mineral ce curge liber din sond, n zon se formeaz nmol, produs rezultat din procesul biochimic al biomasei asupra creia acioneaz apa mineral n prezena unor bacterii de putrefacie i sulfobacterii reductoare. recuperaioniti, specialiti n explorri funcionale, maitri,


www.vila-house.ro

Datorita multitudinii de indicatii de folosire a izvoarelor minerale in cura diferitelor afectiuni, in cadrul spitalului de recuperare s-au dezvoltat, de la infiintare si pana in prezent zece clinici ce folosesc nemijlocit curele cu ape sulfuroase de pe amplasament. Acestea sunt: Sectia clinica reumatologie Sectia recuperare, medicina fizica si balneologie I Sectia recuperare, medicina fizica si balneologie II Sectia clinica ortopedie si traumatologie Din care: - compartiment ATI Sectia clinica recuperare medicala-cardiovasculara Sectia clinica recuperare medicala-respiratorie Sectia clinica recuperare medicala- neurologie Sectia clinica medicina muncii Sectia recuperare neuromotorie Sectia clinica ORL Din care: - compartiment implant cohlear - compartiment ATI Total Spitalizare de zi 5 paturi 5 paturi 530 paturi 20 paturi 5 paturi 40 paturi 25 paturi 70 paturi 20 paturi 70 paturi 30 paturi 80 paturi 70 paturi 45 paturi 80 paturi

In toti acesti ani, activitatea sustinuta de cercetare realizata la Spitalul de Recuperare a determinat recunoasterea valorii actului medical. In prezent in cadrul Spitalului se deruleaza urmatoarele programe de cercetare finantate de Ministerul Cercetarii: 1.ARMS- Analiza parametrilor necesari monitorizarii la distanta a proceselor neuromotorii bazate pe FES . 2.SINPHA- Sisteme incorporate tip neuroproteza pentru recuperarea persoanelor cu handicap neuromotor.


www.vila-house.ro

3. SANAM- Microsenzori acustici pe baza de nanofire magnetostructive pentru aplicatii medicale. Toate aceste stabilimente balneare au arhitectura specifica anilor 70 , iar declinul turismului balnear romanesc din perioada 1990-2010 au dus la uzura morala si psihica a tuturor cladirilor, in acest moment fiind necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor turistice si medicale. Dup anul 1980, zona balnear Nicolina urma s includ n perimetrul su Dealul Galata pentru a realiza o zon balneo-turistic cu amenajri peisagistice, muzeale i cu dotri de agrement, realiznd o replic a Copoului n partea de S-V a oraului.


www.vila-house.ro

3. OBIECTIVE. VIZIUNE

Obiectivele Master Planului sunt de a analiza situatia existenta si de a studia oportunitatile de dezvoltare ale Zonei Balneare Nicolina, oferind astfel beneficiarului posibilitatea de a lua decizia oportuna in privinta modalitatii de actiune pe termen scurt, mediu si lung. Astfel, rolul acestui studiu este de: a ajuta la elaborarea ofertei pentru pietele interne / externe bine identificate pornind de la avantajele competitive ale Municipiului Iasi ; de a stabili rolul administratiei locale in dezvoltarea zonei Balneare Nicolina. Viziunea este ca dezvoltarea zonei balneare Nicolina sa contribuie la dezvoltarea turismului in Iasi, fiind un atu unicat in competitia cu oferta turistica a celorlalte mari orase din Romania. In cadrul Strategiei de Dezvoltare economico-sociala durabila a Municipiului Iasi ORIZONT 2020 viziunea este recunoasterea Municipiului Iasi drept Centru regional politic si administrativ pentru spitale, universitati, scoli, pentru servicii financiare, asigurari, pentru cumparaturi, pentru transport si distributie. si se afirma ca Dezvoltarea turismului o optiune fara regrete Prezentul Master Plan se inscrie in doua din obiectivele strategice Orizont 2020 :

IASI CAPITALA CULTURALA SI TURISTICA A ROMANIEI in care sunt prevazute urmatoarele actiuni : Plan de dezvoltare turistica ;


www.vila-house.ro

Crearea unui centru de pregatire pentru promovarea serviciilor turistice ; Imbunatatirea cazarii turistice ; Dezvoltarea de centre de terapie cosmetica si relaxare

IASI CENTRU DE SERVICII AL REGIUNII se propunefacilitarea activitatilor cum ar fi crearea de centre regionale si functii pentru diferite sectoare economice : constructia unui centru expozitional ; centru de sanatate si terapie ; scoala de servicii turistice si alimentare ; centru logistic alimentar ;

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Iasi Obiectivul General nr. 4 Valorificarea patrimoniului cultural istoric si natural in vederea dezvoltarii potentialului turistic al polului de crestere Iasi unul din programele prioritare este

amenajare

zone

de

relaxare

si

agrement

ce porneste de la premisa ca punerea in valoare a patrimoniului

natural si valorificarea zonelor de relaxare si agrement va da valente pozitive dezvoltarii potentialului turistic al Zonei Metropolitane Iasi, scopul final fiind atragerea cat mai multor turisti romani si straini. Astfel zona balneara Nicolina poate deveni un punct de convergenta al petrecerii timpului liber pentru o zi sau pentru o vacanta pentru toate categoriile de varsta ale populatiei. Prezentul studiu urmareste inscrierea si integrarea in planurile de actiune propuse in studiile realizate la nivel national si judetean. Acestea sunt: Masterplan Dezvoltarea Turismului in Romania MDRT Masterplan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear in Romania MDRT Strategie de dezvoltare a turismului transfrontalier Iasi Republica Moldova CJ IASI


www.vila-house.ro

4. CADRU SOCIO ECONOMIC

Cadrul socio-economic va surprinde evolutia indicatorilor turistici si de sanatate din judetul Iasi si din Zona Metropolitana, dar si evolutia populatiei acestui pol de dezvoltare. Analizarea acestora va reda indirect importanta si necesitatea dezvoltarii zonei balneare Nicolina. Sursele datelor statistice prezentate in continuare sunt: - Directia Judeteana de statistica Iasi Buletin statistic lunar nr.9 si nr.10 / 2010; - Comunicat de presa nr 39/09.11.2010; - Institutul National de Statistica Turismul Romaniei Breviar Statistic 2010 - PIDPC Iasi

Populatia Judetului Iasi la 31 iulie 2009 era de 829.973 persoane , cu 14.831 persoane mai mult fata de 2009. Analizand statistica pe grupe de varsta se constata o descrestere semnificativa a grupei de varsta 0 14 ani de 83.286 persoane. In acelasi timp se constata o crestere proportionala cu cca 13% a grupei de varsta de 15-59 ani si cu cca. 32% a persoanelor aflate in grupa de varsta de peste 60 ani.Pe grupe de vrst Anii 1990 1995 2000 Total 815142 818345 836751 0 14 ani 231673 189260 174452 15 59 ani 477504 506608 526550 60 ani i peste 105965 122477 135749


www.vila-house.ro

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

842126 805330 816003 821621 813943 824083 825100 826552 829973

171469 162939 158142 153317 149302 148545 148184 148539 148387

533487 506744 522251 533127 530460 540864 541664 542116 541493

137170 135647 135610 135177 134181 134674 135252 135897 140093

Aceasta situatie este explicata de doi factori numarul tot mai mic de nascuti vii si speranta de viata ce a crescut in ultimii 20 de ani.

Tabel miscarea naturala a populatiei2009 oct. Nscu i-vii Deceda i Spor natural 875 715 160 nov. 757 788 -31 dec. 760 809 -49 ian. 842 850 -8 feb. 762 689 73 mar. 809 847 -38 apr. 741 791 -50 2010 1) mai 718 700 18 iun. 815 725 90 iul. 831 651 180 aug. 878 629 249 sep. 864 669 195 oct. 782 711 71

Durata medie a vietii, pe sexeAnii 1990-1992 1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004 2003-2005 2004-2006 2005-2007 2006-2008 2007-2009 Ambele sexe 70,61 68,44 70,93 71,33 71,40 70,97 71,16 71,88 72,63 73,13 73,52 73,79 Masculin 67,54 64,93 67,63 68,02 67,83 67,25 67,60 68,26 68,98 69,60 69,91 70,18 Feminin 73,78 72,20 74,39 74,78 75,12 74,91 74,92 75,70 76,46 76,84 77,28 77,53


www.vila-house.ro

Populatia activa a inregistrat acelasi trend descrescator, iar ca si activitati in economie, agricultura si industria au pierdut din numarul de angajati in favoarea serviciilor si a constructiilorJude ul Iai Total economie Agricultur, vntoare i silvicultur Pescuit i piscicultur Industrie, din care: Industrie extractiv Industrie prelucrtoare Energie electric i termic, gaze i ap Construc ii Comer Hoteluri i restaurante Transport, depozitare i comunica ii Intermedieri financiare Tranzac ii imobiliare i alte servicii Administra ie public i aprare nv mnt Sntate i asisten social Celelalte activit i ale economiei na ionale 1992 344,2 130,3 0,3 98,3 0,1 92,5 5,7 14,4 18,5 4,6 18,6 1,4 13,7 3,3 22,0 12,6 6,2 1995 342,6 125,0 0,2 79,7 0,2 73,4 6,1 14,6 44,1 3,4 18,4 1,7 9,0 3,5 23,1 14,3 5,6 2000 318,0 136,7 0,1 65,8 0,1 59,4 6,3 12,9 28,3 3,5 12,7 1,8 8,5 3,6 21,7 16,7 5,7 2001 316,2 134,7 0,2 64,4 0,2 58,9 5,3 12,9 28,5 3,0 12,5 1,8 9,7 3,7 21,8 17,1 5,9 2002 302,8 115,4 0,2 71,2 0,1 66,1 5,0 13,3 27,8 2,0 12,3 1,8 9,5 3,8 21,3 17,8 6,4 2003 2004 2005 2006 2007 2008

298,2 290,5 296,4 110,0 100,7 102,5 0,2 67,2 0,1 62,3 4,8 14,4 28,7 2,6 11,8 1,8 11,2 4,0 21,3 18,3 6,7 0,2 61,3*)

291,7 297,6 295,8 97,0 0,2 52,9*)

94,6 0,2 51,9 0,1 47,3 4,5 23,1 37,4 4,8 12,9 2,7 15,1 5,9 20,9 18,8 9,3

93,1 0,2 51,3 0,1 47,0 4,2 25,3 35,7 4,7 12,6 2,7 15,7 6,3 20,9 19,6 7,7

0,2 55,8 0,1 51,2 4,5 17,7 32,9 4,1 12,0 2,4 12,5 4,7 22,7 18,9 10,0

56,7 4,6 13,2 29,9 4,0 11,4 2,1 13,2 4,0 22,6 19,2 8,7

48,4 4,5 18,8 34,5 4,0 13,2 2,2 14,1 4,9 21,8 18,8 9,3

Astfel se constata o reconversie profesionala a populatiei o data cu dezvoltarea initiativei private si cu desfiintarea marilor colosi industriali, cea mai mare anvergura avand-o comertul o crestere de 17,2 mii persoane si constructiile o crestere de 10,9 mii persoane, ajungand la finele anului 2008 la 35,7 mii persoane, respectiv la 25,3 mii persoane. Activitatea de sanatate si asistenta sociala a cunoscut un trend crescator constant de la 12,6 mii persoane la 19,6 mii persoane. Activitatea turistica reprezentata de hoteluri si restaurante a avut un numar constant de angajati, in ciuda faptului ca infrastructura hoteliera a evoluat. Astazi in Iasi se regasesc 69 structuri de cazare turistica, din care 7 hoteluri de 4 stele, 15 hoteluri de 3 stele si 35 pensiuni cu un numar de aproximativ 2400 de angajati. Activitatea de sanatate si asistenta sociala a cunoscut o dinamica la nivelul trecerii policlinicilor din proprietatea de stat in proprietate privata.


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al spitalelor, din cele 20 existente in judetul Iasi, 15 spitale sunt locate in municipiul Iasi iar din acestea 12 spitale sunt universitare. Toate cele 20 spitale sunt cu capital majoritar de stat.Dispensare medicale Total Judeul Iai 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20 20 22 21 20 20 20 20 20 20 20 19 20 4 2 1 1 1 1 1 1 198 198 2 6 5 1 2 1 1 3 4 136 136 1 3 3 2 2 1 1 36 24 13 13 13 13 14 14 13 13 15 100 53 21 22 7 21 20 23 20 19 19 Teritoriale Centre de sntate1)

Anii

Spitale

Policlinici

Cree

Farmacii

De remarcat este faptul ca in 2010 s-a deschis primul spital privat din Iasi aflat in aproprierea spitalului de recuperare. Numarul de paturi in spitale a cunoscut un regres, in timp ce numarul personalului medical a cunoscut o relativa constanta, la nivelul judetului Iasi.

Paturile n spitale i personalul medico-sanitar , la 31 decembrieAnii/ Judetul Iasi 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Paturi n 1) spitale 9452 8660 8137 8043 7972 6908 6855 6870 6816 6820 6743 Medici 1701 2050 2941 2649 2584 2692 3103 2663 2352 2662 28122)

Stomatologi 273 317 320 353 348 440 365 348 275 300 307

Farmaciti 232 189 150 132 127 130 139 72 53 44 42

Personal sanitar Mediu 5190 6247 4938 5026 5306 5088 5527 5369 5421 5698 5736


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al sosirilor turistilor in judetul Iasi, in 2010 s-a constatat o crestere fata de 2009, conform Buletinelor statistice ale Directiei Judetene de Statistica Iasi din septembrie si octombrie 2010:Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice *) Pensiuni agroturistice **) 2009 ian. 9882 6729 7 369 40 1212 482 feb. 11130 7972 18 374 129 1265 452 mar. 12691 9288 24 364 134 1356 575 apr. 12639 9050 48 391 34 1464 457 mai 16028 11296 40 412 25 1657 654 iun. 13628 9221 55 408 40 1514 800 iul. 13912 9610 20 446 240 1456 600 aug. 12672 9120 44 343 41 1479 542 sep. 14166 10139 24 352 240 1545 596 oct. 18164 13613 24 493 280 1827 684 nov. 13179 9712 23 371 117 1134 477 dec. 10168 7199 17 349 130 929 384

Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

2010 ian. 8721 6535 9 307 19 775 346 feb. 10633 8205 8 353 18 901 310 mar. 12593 8631 432 470 60 1398 469 apr. 14276 9881 555 409 138 1355 428 mai 17984 13056 838 564 105 1576 579 iun. 16149 11753 737 476 105 1418 501 iul. 14958 10465 775 379 120 1309 445 aug. 13658 9907 443 380 41 1125 462 sep. 16648 12327 645 402 95 1518 550 oct. 19443 14552 782 481 152 1853 590

Iar indicele de utilizare neta a structurilor de cazare a cunoscut o scadere:2009 oct. Total jude 40,0 nov. 32,5 dec. 21,9 ian. 19,3 feb. 24,5 mar. 25,8 apr. 29,4 mai 35,4 2010 iun. 34,7 iul. 28,7 aug. 27,9 sep. 35,4 oct. 38,2

Din punct de vedere al initiativei private, s-a inregistrat o crestere constanta in domeniul turismului la nivelul Municipiului Iasi. Astfel:

Numar firme privateAgentii turism Activitate hoteliera Restaurante, baruri,cafenele

200018 20 246

200781 36 430


www.vila-house.ro

Cifra de afaceri ( euro)Agentii turism Activitate hoteliera Restaurante, baruri,cafenele

20003.227.728 2.537.243 9.530.032

200710.281.724 14.170.279 46.507.240

Numar salariatiAgentii turism Activitate hoteliera Restaurante, baruri,cafenele

200071 485 1.708

2007238 545 3.005

Se constata astfel ca la nivelul Municipiului Iasi exista o deschidere investitionala spre turism si petrecerea timpului liber.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a realizat in decursul anului 2009 studii referitoare la potentialul turistic al tuturor judetelor din Romania, iar Municipiul Iasi, in functie de punctajele obtinute pentru resurse si pentru infrastructura existenta a obtinut un punctaj total de 66,42 puncte potential de dezvoltare turistica:

JUDETUL IASI- PONTENTIAL DE DEZVOLTARE TURISTICAResurse antropic e Punctaj total resurse turistice33,00 16,50 19,00

Nr. crt.

Unitatea administrativ teritorial

Resurse naturale

Infrastructur specific turistic

Infrastructur tehnic

Punctaj total infrastructur

Punctaj total poten ial de dezvoltare turistic66,42 40,50 36,50

1. 4. 24.

MUNICIPIUL IAI ORA HRLU COTNARI

9,00 8,50 10,00

24,00 8,00 9,00

4,42 0,00 0,00

29,00 24,00 17,50

33,42 24,00 17,50

Nota: din prezentul tabel au fost eliminate localitatile cu un potential de dezvoltare turistica mai mic de 30 puncte.


www.vila-house.ro

5. TURISMUL BALNEAR

In cadrul posibilitatilor de dezvoltare a turismului in Iasi, un domeniu practic inexistent pana acum, dar cu un potential extraordinar de dezvoltare, este turismul balnear. Turismul balnear este acea parte a turismului n care motivaia destinaiei este pstrarea sau redobndirea sntii, folosit de o larg categorie de turiti, in mod regulat. In Romania, incepand cu anii 1950 a capatat un caracter social, desi mai ales in perioada interbelica, statiuni balneare precum Vatra Dornei, Baile Herculane, Slanic Moldova, Baile Govora aveau caracter de statiuni de lux, in care numai cei cu posibilitati banesti puteau beneficia de o cura de 2 3 saptamani. Caracterul social al acestui tip de turism este pastrat si astazi, Ministerul Muncii avand un program anual de subventii acordate pentru biletele de tratament, acestea fiind acordate mai ales pensionarilor si membrilor de sindicat. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a realizat la sfarsitul anului 2009 un studiu referitor la turismul balnear, finalizat cu un Masterplan de Dezvoltare a Turismului Balnear . Concluziile studiului au pus in evidenta problemele actuale ale turismului romanesc, probleme ce se constata, in mare parte si in Iasi, precum:


www.vila-house.ro

1.

Investitiile noi au fost aproape inxistente in ultimii ani, iar baza materiala a

structurilor hoteliere si a celor de tratament a suferit un proces de deteriorare, in unele cazuri fiind destul de avansat. Importanta clientelei asistate si nivelul sumei forfetare de suportare a cheltuielilor acesteia le permite, in cel mai bun caz, structurilor balneare sasi acopere cheltuielile de functionare. 2. 3. Oferta disponibila este de calitate inegala si eterogena; Mai exista totusi un know-how si o reputatie in tratamentul anti-

imbatranire, chiar daca cercetarea medicala pare in general sa se fi oprit si sectorul balnear nu mai motiveaza medicii tineri. Fiind putin specializate pe anumite tratamente, statiunile balneare au o pozitionare mai globala/ mai completa decat tarile unde exista principiul specializarii;


www.vila-house.ro

4. a.

Romanii au cultura balnearului. Aceasta apare ca: O abordare de tip welness si sanatate legata de o traditie istorica importanta; b. Un drept dobandit pentru pensionari si membrii sindicatelor. Sunt de fapt vacante platite cu ajutorul biletelor compensate. Este o politica sociala si ne putem intreba cat timp va mai putea dura ea. Putem vorbi in acest caz de o clientela captiva. c. Clientelei curelor scurte libere ( cure de o durata intre 3 si 10 zile si nesubventionate) ii este din ce in ce mai greu sa coabiteze cu clientela persoanelor in varsta si cea sociala in baze de tratament si structuri de cazare invechite, cu un confort mai scazut. In aceste conditii, ne putem intreba daca ei nu se vor orienta spre vacante active, mai ales in strainatate.

5.

Termenii sanatoriu, baza de tratament, curaau o conotatie negativa pe

plan regional si folosirea lor ar trebui evitata.

Experientele altor tari au pus in evidenta orientarile pietelor sectorului balnear si modul in care produsele s-au adaptat acestei evolutii a cererii. Retinem 6 puncte:

- Turismul balnear social este in declin peste tot si sistemele de asigurari sociale, in general deficitare, incearca sa se dezangajeze. Cu toate acestea, bugetul mediu alocat de gospodariile europene pentru sanatate si pentru tratamente de prevenire a bolilor, continua sa creasca, ceea ce se traduce, intre altele, prin dezvoltarea curelor scurte libere ( cure de o durata intre 3 si 15 zile nesubventionate) In acelasi timp, nivelul asteptarilor persoanelor care urmeaza cure cu ape termale nu inceteaza sa creasca iar sectorul balnear trece printr-o perioada de schimbari


www.vila-house.ro

profunde.In aceste conditii, trebuie ca oferta turismului de sanatate sa se imbogateasca prin adaugarea componentei de wellness. - Indicatiile terapeutice ale curelor balneare se limiteaza din ce in ce mai mult la Reumatologie pe care alopatia nu reuseste ( inca?) sa o vindece. In schimb formele de medicina usoara, curele ce vizeaza obezitatea, antitabagismul, recuperarea post-natala merg bine. Sunt cure scurte si, de cele mai multe ori, libere. - Repunerea in forma/ Spa tine de domeniul privatului si se dezvolta peste tot,atat in cadrul terapiei cat si talasoterapiei. Ea este un produs de lux si este adesea legata de o linie de produse cosmetice si/sau imbuteliate. - In schimb, orasele balneare cu un patrimoniu istoric construit si care folosesc apa ca atractie ludica si pentru repunerea in forma devin un fel de statiuni de litoral interne, precum Amneville, Bade-Baden,Karlovy-Vary, Badgastein sau Abano Terme. Turismul balnear competitiv se practica in statiuni animate, cu patrimoniu, cu o abordare medicalizata: este conceptul de orase termale - Centrele termale cu caracter ludic care s-au dezvoltat in statiunile balneare nu sunt o solutie viabila, deoarece clientela este adesea incompatibila. Diversificarea dimensiunii curative prin adaugarea unei dimensiuni recreative este de obicei un esec. Echipamentele termale cu caracter ludic ( aquaparcurile) trebuie sa faca obiectul unor studii de piata serioase si sa aiba dimensiunile adecvate. Aceste echipamente permit ameliorarea ofertei turistice pentru statiunile deja cunoscute si cu potential turistic, fie sunt incluse in centre termale/baze de tratament, sau chiar independente de acestea. In general putine statini balneare au reusit sa atraga clientela din strainatate. Turismul balnear este de regula, un turism national si de proximitate. Cand este vorba de sanatate, ne place sa fim la noi acasa.


www.vila-house.ro

Turismul de sanatate se situeaza in trei sectoare:Sectorul Sanatatii care aduce in prim plan utilizarea resurselor naturale din apa termala sau din mare algele, ( cu produsele in scopuri complementare terapeutice. Sectorul turismului ( pentru petrecerea timpului liber si wellness) foloseste apa intr-o maniera ludica in echipamente de tipul centru termalcu caracter ludic sau parc acvatic, dar si centre spa, pentru ca no watwer, no leisure Sectorul sportului, in general centre de fitness, care poate sa includa si o piscina sau cateva echipamente de spa. Aceste trei sectoare se adreseaza unor consumatori diferiti cu un marketing adecvat: Persoane la tratament, adesea mai mult sau mai putin precum namolurile, etc)

bolnave- aflate in cure lungi, care sunt interesate de ingrijiri medicale cu marketingul produselor de sanatate. Turisti care vin pentru agrement sau wellness in statiuni care trebuie sa ofere o gama intreaga de activitati, organizate in jurul apei, al culturii, al zapezii. Ei sunt consumatori de prestatii turistice. Sportivi care vor sa-si intretina corpul, sa faca antrenament, body building Aceste sectoare nu sunt intotdeauna compatibile. Ceea ce este interesant

sunt legaturile dintre ele. In particular, componenta balneara poate ocupa un loc important in cadrul politicii de preventie, dar probabil nu in acelasi cadru ca cel


www.vila-house.ro

oferit de turismul balnear social actual. Clientela care vine sa-si petreaca vacantele consuma prestatii de repunere in forma. Caracterul medical este intotdeauna o garantie , un plus

Apa este numitorul comun al sectoarelor sanatatii si turismului si, foarte adesea si al sectorului sportului. Apa este folosita in scopuri diferite in sectoarele respective. Vom distige astfel: Apa decor: ea trebuie sa fie omniprezenta in statiunile balneare: fantani, lacuri, rauri ( Baden-Baden, Vichy sau Carlovy Vary). Apa confort: piscine incalzite, centrele spa si cele termale cu caracter ludic. Apa curativa : apele cu proprietati specifice care trebuie folosite conform unui protocol medical. Apa ludica: cea cu care ne amuzam, apa timpului liber prin excelenta, folosita in aquaparcuri.

Segmentarea pietelor turismului de sanatateSegmentele de piata sunt analizate in moduri foarte diferite, chiar daca fac apel la elemente comune: apa, ingrijiri mai mult sau mai putin medicalizate, personal bine format. Diferitele produse/ piete ale turismului de sanatate sunt, in ordinea crescatoare a medicalizarii, urmatoarele: 1. Turismul medical. Acesta cuprinde acte medicale sau chirurgicale ( nu numai chirurgie estetica dar si operatii dificile pe cord, ortodontie...) efectuate in institutii


www.vila-house.ro

specializate si pentru care clientii sunt motivati de preturi mai avantajoase decat in tara lor si/sau tehnici care nu sunt autorizate la ei. Este vorba despre aspectul curativ. Importanta turismului medical este din ce in ce mai mare peste tot in lume. In prezent, 3 milioane turisti medicali calatoresc in fiecare an, acest numara putand creste pana la 20 milioane. Actorii principali ai pietei turismului medical, de o parte se afla tarile unde asigurarile sociale si rambursarile medicale sunt cvasi-inexistente sau foarte scumpe ( SUA, Canada,Marea Britanie, Australia, etc) iar de cealalta parte tarile receptoare care au axat o mare parte a strategiei lor turistice pe aceasta piata: Thailanda, India, Tunisia si Bulgaria ( in 2007 a avut o crestere cu 20% a numarului de turisti medicali) Regimurile de asigurari medicale din europa sunt din ce in ce mai selective in rambursarea ingrijirilor si adevaratul avantaj concurential al Romaniei ar fi raportul Calitate/pret competitiv. Acest lucru necesita structuri de inalt nivel din sfera privata.

2. Turismul balnear foloseste o apa minerala naturala care provine din panze freatice sau surse naturale si ale carei proprietati curative sunt recunoscute ( efecte chimice, termice si mecanice). Este in general practicat intr-un mediu natural adecvat. Este asociat patrimoniului oraselor termale, a luxului de altadata, cu proximitatea unui cazinou, a unor hoteluri rafinate. Turismul balnear are o imagine invechita, de cure lungi pentru pensionari, de prestatii sociale.Intreaga localitate turistica este purtatoare de imagine. Mediul urban trebuie deci sa fie foarte bine ingrijit.Regenerarea urbana se afla in centrul problematicii pentru recrearea identitatii teritoriului. Ca activitate medicalizata, el trebuie sa respecte reglementarile sanitare, in mod necesar stricte, cu privire la apele termale si cu privire la tratamentele balneare.Este in


www.vila-house.ro

general mai mult sau mai putin subventionat de regimurile de asigurari medicale, iar tarifarea sa este controlata. Tratamentele balneare sunt din ce in ce mai mult considerate ca tratamente preventive. La nivel mondial, turismul balnear este esentialmente european. In prezent, numarul persoanelor care urmeaza cure balneare este estimat la 10 milioane la nivel mondial, din care cele mai relevante tari sunt: - Germania 6 milioane turisti , din care 250 mii straini; - Italia 1,8 milioane turisti, din care 380 mii straini; - Franta 500 mii, cu foarte putini turisti straini; - Spania 200 mii persoane

3. Talasoterapia foloseste apa de mare, ale carei proprietati curative sunt recunoscute ( efecte chimice si mecanice).Aceasta procedura nu este exploatata inca in Romania. 4. Hidroterapia propune ingrijiri asemanatoare celor propuse de

talasoterapie, dar folosind apele de izvor ale caror proprietati sunt limitate la efectele mecanice sau termice. Hidroterapia este mai recenta si mizeaza pe imaginea de wellness si repunere in forma legata de apa. 5. Oferta de wellness sau spa tine de sectorul wellness, destindere,

preventie, adica ceea ce nu face obiectul prescriptiei medicale si nu da dreptul la rambursare de catre asigurarile de sanatate. Este vorba adesea de echipamente de hoteluri. La nivel mondial numarul persoanelor ce frecventeaza spa-urile este estimat la 100 mil persoane, iar cifra de afaceri se ridica la circa 173 miliarde euro. Acest sector se va putea dezvolta in Romania in hotelurile de afaceri si de agrement cu spa-uri mici, dar exista si posibilitatea instalarii unor echipamente mult mai ambitioase in viitoarea retea a oraselor termale.


www.vila-house.ro

6. Sejurul sportiv si fitness-ul tin de un univers activ si tanar, preponderent masculin.

Turism medical Preventiv

Turism balnearX

Talasoterapia

Hidroterapia

Wellness/spa

Fitness

x

x

x

Curativ

x

X

Recreativ

x

x

X

La nivel de turism balnear, se disting patru grupuri de baze de tratament: Grupul 1 Baze cu misiune/ pozitionare sociala prin excelenta pentru piata nationala si cea locala, care nu-si vor putea continua activitatea fara subventii publice. Grupul 2 Centre medicalizate care pot intra pe pietele internationale, pentru ca poseda un adevarat specific medical si/ sau sunt situate intr-o regiune cu potential turistic important. Acestea vor putea, de asemenea, dezvolta aspecte industriale ( imbuteliere si linii de produse farmaceutice) Grupul 3 Bazele situate in zone unde cererea turistica poate fi mare, dar numai pentru piata interna regionala sau locala. Grupul 4 Centrele situate in zone axate pe turismul international, care s-ar putea transforma in statiuni de wellness. Pentru acestea, segmentul balnear nu este decat o activitate printre altele si prestatiile trebuie sa fie la un nivel calitativ ireprosabil.


www.vila-house.ro

In cadrul Judetului Iasi, izvoarele minerale de la Nicolina nu sunt singurele descoperite si exploatate. Statiunea Strunga ( atestata ca statiune inca de la 1812) a cunoscut o reputatie deosebita pana in 1989. Din pacate baza materiala s-a pierdut datorita lipsei totale de investitii. Izvoare cu ape minerale mai exista si la Raducaneni ( izvoare clorosodice, iodobromurate), Deleni (calitati curative ale aerului si a apelor minerale ) si Cucuteni ( izvoare cu ape minerale)., iar in Iasi, in Copou se exploateaza un izvor cu apa naturala necarbogazoasa Amfiteatru, pe langa izvoarele bicarbonatate, sodice aflate la Breazu si Gradina Botanica.


www.vila-house.ro

Administrarea apelor minerale este realizata de Societatea Nationala a Apelor Minerale SA, ce exploateaza cca. 90 % din zacamintele de interes national valorificate pentru consum alimentar si cca. 16% din potentialul hidromineral al Romaniei.


www.vila-house.ro

Din punct de vedere al afectiunilor tratate, Baile Nicolina prin Spitalul de Recuperare trateaza patru din cele sase grupe de afectiuni pentru care sunt recomandate statiunile balneare din Romania. Acest fapt poate determina optiunea autoritatilor pentru declararea Iasi-ului drept Statiune Balneara, mai ales daca se va exploata potentialul apelor minerale din apropriere. Astfel, Spitalul de Recuperare prin cele zece clinici se realizeaza noua tipuri de metode medicale balneare, ce folosesc la randul lor circa 50 de proceduri specifice. Aceste metode sunt: Electroterapie; Fototerapie ; Pneumoterapie; Hidro-termo-kineto-terapie; Balneoterapie; Masoterapie; Vertebroterapie; Crenoterapie; Alte proceduri

Astfel, prin toate metodele medicale aplicate, la un numar de 580 paturi in anul 2009, au fost spitalizati 19.589 bolnavi cu o durata medie de spitalizare de 9,7 zile/pacient. Rata de utilizare a paturilor a fost de 89,97 %. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania a realizat o situatie a procedurilor si tratamentelor aplicate in statiunile balneare din Romania. Din pacate, Baile Nicolina nu se regasesc.


www.vila-house.ro

STATIUNI BALNEO CLIMATERICE

PROCEDURI SI TRATAMENTE Amara Baile Calacea Baile Felix Baile Felix -1 Mai Baile Herculane Baile Olanesti Baile Tusnad Bazna Brasov Breaza Bucuresti Buzias Calimanesti - Caciulata Cluj Constanta Covasna Eforie Nord Geoagiu Bai Govora Lacul Sarat Mangalia Moneasa Ocna Sibiului Ocnele Mari Oglinzi Praid Pucioasa Sangeorgiu de Mures Sangeorz Bai Saturn Sinaia Slanic Moldova Slanic Prahova Sovata Targu Mures Turda Vatra Dornei

RECOMANDARI TERAPEUTICE


www.vila-house.ro

In urma expunerilor din capitolele de mai sus, s-au conturat trei perspective de dezvoltare ce pot contribui la afirmarea Iasi-ului drept oras turistic, si anume: Dezvoltarea unei statiuni balneare in imediata apropriere a centrului orasului; Crearea premizelor pentru dezvoltarea turismului medical; Revitalizarea situatiei existente prin aducerea la standardele si cerintele realizarii unui turism de agrement performant a Bailor Nicolina.


www.vila-house.ro

6. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Municipiul Iai se afl n partea de Est a Moldovei, n Cmpia Moldovei, caracterizata printr-un relief larg cu interfluvii colinare si deluroase, sau sub forma de platouri joase cu altitudini obisnuite de 125-150m ce se repeta pe spatii intinse. Prin extinderea lui, Iaul este legendara urbe a celor 7 coline Cet uia, Galata, Copou, Bucium-Pun, orogari, Repedea i Breazu, cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului i 400 m pe Dealul Pun i Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cet uia, Ttrai i Galata. Oraul nou s-a extins n toate direc iile, cuprinznd n prima faz (secolele XVIIIXIX) cartierele Copou, Srrie, icu, Ttrai, Ciurchi, Galata i par ial Nicolina i Pcurari; n a doua faz (secolul XX), au fost incluse cartierele Pcurari (partea nou, de vest), Nicolina (partea nou, de sud, azi numit C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Btrn, Alexandru cel Bun, Dacia i Grdinari, la acestea adugndu-se Zona Industrial. Oraul are ca suburbii cteva localit i care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate nc aezri rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezint ca aezri urbane: Dancu, Tometi, Ciurea i Lunca Cet uii. Tendin a urban este de extindere a Iailor, aceste localit i fiind incluse n zona metropolitan, alturi de alte localit i: Pun, Brnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului i Breazu. n urma exploziei fenomenului construc iilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localit i sunt astzi practic unite cu oraul.


www.vila-house.ro

Clima prezint un caracter continental pronun at, fiind influen at de masele de aer cu provenien rsritean; iernile sunt geroase, iar verile clduroase. Vara predomina timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor venite dinspre Nord-Est si Nord cu viscole frevente.Secetele, brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna, aversele de ploaie insotite de caderi de grindina, completeaza trasaturile regimului climatic continental. Temperaturile medii anuale inregistrate sunt de cca. 8 Temperatura maxim C nregistrat a fost 40 (27 iulie 1909), n timp ce minima a fost de - 36,3 (1 C C februarie 1937). Vantul caracteristic bazinului hidrografic al raului Moldova, din puct de vedere a clasei de importanta, conform STAS 10101/20-78 se incadreaza in zona B, ceea ce permite reduceri ale presiunii dinamice cu 40%. Cantitatile medii anuale de precipitatii se situeaza la valori de circa 550 mm. Directiile dominante ale vanturilor sunt Nord ( 21,5%), Sud ( 13%) si din Sud-Est ( 9,5%). Viteza medie anuala este cuprinsa intre 3 5,2 m/s, iar viteza maxima poate atinge 50 m/s. Oraul s-a dezvoltat de-o parte si de alta a rului Bahlui, pe o lungima de 11 km. Oraul mai este traversat de rul Nicolina i de prul orogari ; la rsrit de ora, curge prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. Alimentarea raurilor se face in principal din precipitatii si intr-o masura mai mica din straturile acvifere. De aceea regimul de scurgere se caracterizeaza prin mari fluctuatii de debite, reflectand regimul precipitatiilor, evidentiindu-se ape mari de primavara si viituri pluviale intense in timpul verii si toamnei. In municipiul Iasi exista o suprafata totala de zona verde de cca 419 Ha formata din gradini de cartier, scuaruri, gradini de fatada, plantatii stradale, fasii plantate si platbande etc. Orasul este inconjurat de o perdea forestiera insumand cca 400 ha, care ofera conditii de agrement. Suprafata de spatiu verde ce revine unui locuitor din municipiul Iasi este de 20,6 mp, ceea ce corespunde normelor impuse de OUG 114/2007.


www.vila-house.ro

Vegetatia de pe teritoriul Iasului si din imprejurimi are un caracter predominant de silvostepa dat de palcurile de padure de gorun, tei artar, carpen, etc., cum sunt cele de la Breazu, Rediu, Aroneanu, Bucium, Uricani. In zona Nicolina, padurea(plantatia) Galata-Miroslava fixeaza versantul puternic degradat prin eroziune si alunecari pe o suprafata de 100 ha. Este alcatuita din arborete pur de salcam( 25 ha), salcam si pin ( 30 ha), arborete amestecate, stejar,ulm, cires,etc. Zona propusa spre dezvoltare se intinde intre urmatoarele repere: - Subtraversarea caii ferate in partea de Nord-Vest - Cartierul de Mircea cel Batran la Vest - Manastirea Galata la Sud Vest; - Cartierul Nicolina 1 la Sud - Bulevardul Republicii la Nord - Pasajul Nicolina la Est Amplasamentul ales pentru crearea nucleului dezvoltaii zonei balneo turistice Nicolina Iasi este Spitalul de Recuperare. Aceasta zona are un potential ridicat atat de efectuare a unor cure balneare cu apa sulfuroasa, cat si pentru potentialul ridicat turistic, amplasamentul se afla intr-o zona de parc natural, zona ce inconjoara manastirea Galata (un alt obiectiv turistic important). Nucleul in jurul caruia se va cristaliza intreaga dezvoltare a zonei balneoclimaterice este Spitalul de Recuperare. Obiectiv dat in folosinta in anul 1977 ca unul din cele mai moderne spitale de acest tip, cu o baza de tratament moderna, amplasata in aceeasi locatie cu spitalul, folosind apa sulfuroasa din zacamant propriu, Spitalul de Recuperare s-a dezvoltat de la doua clinici la darea in folosinta s-a ajuns in prezent la 10 clinici amplasate intr-un mod haotic. Acest gen de dezvoltare conduce in mod inevitabil la pierderea functionalitatii initiale. Astfel au fost ocupate diverse incaperi


www.vila-house.ro

care faceau parte dintr-o anumita schema functionala, perturband astfel intreaga functionalitate a spitalului. Spitalul de Recuperare a trecut din subordinea Ministerului Sanatatii in administrarea Consiliului Local al Municipiului Iasi in acest an. Cu aceasta ocazie a fost pusa problema unei dezvoltari durabile pe baza unui master plan care sa studieze in mod organizat, pe etape clare de derulare a demersului. Spitalul este proprietar al terenului pe care este amplasat. Deasemeni spitalul are acte de proprietate si pentru un teren de peste 1000mp pe strada Pantelimon Halipa, situat pe partea opusa a spitalului , si pentru un teren de 10000mp, teren liber de constructii. Pentru rezolvarea temei de proiectare este necesar sa luam in considerare urmatoarele loturi de teren cu sau fara constructii pe ele, loturi care vor intra in compunerea noului spatiu. Loturile existente care fac parte din viitorul centru balneo climateric sunt urmatoarele: lotul 1 pe care se afla amplasat spitalul lotul 2 apartine spitalului lotul 3 apartine spitalului. lotul 4 teren neproductiv lotul 5 baile Nicolina lotul 6 grup scolar nr 2 lotul 7 hotel UNCAP lotul 8 policlinica balneara lotul 9 policlinica sportiva S= 35.000mp S= 10.000mp S= 1.000mp S= 6.500mp S= 5.300mp S= 25.800mp S= 6.400mp S= 7.000mp S= 7.200mp 104.200 mp

TOTAL SUPRAFETE TEREN =


www.vila-house.ro

Constructii existente si starea lor

Pe lotul 1 se afla amplasat Spitalul de Recuperare o cladire S+P+8E la o prima privire nu prezinta fisuri sau alte degradari structurale deci apreciem starea constructiei foarte buna. In curtea spitalului se mai afla si constructii anexa care pentru asanarea imaginii acestui spital, in conditiile ca se vor face extinderi aceste la constructia vor fi principala, functiuni

amplasate la subsolul acestor extinderi Pe lotul 5 se afla amplasat strandul Nicolina care are cateva constructii improvizate, degradate, la fel ca bazinele de apa sulfuroasa. Ca un semn al zonei mai exista rezervoare asezate la inaltime in care se prepara namolul. Acest lot trebuie curatat complet.


www.vila-house.ro

Lotul 6 este ocupat de Grupul Scolar nr 2- Scoala care are un complex format din camine cazare, cantina si scoala. Aceasta scoala a fost amplasata aici datorita spitalului pentru a trata cat mai eficient copiii. Constructiile nu sunt de valoare iar ca stare sunt acceptabile

Pe lotul 7 se afla un mini hotel, cu o mini baza de tratament. Acest hotel este singurul pe o zona foarte intinsa deci a fost supra solicitat. Pentru a creea conditiile desfasurarii unui turism balnear civilizat acest hotel este complet insuficient. Hotelul apartine Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Din punct de vedere tehnic, hotelul nu mai suporta ridicarea standardului privind confortul, deci dupa parerea noastra este demolabil.


www.vila-house.ro

Pe loturile 8, 9 sunt amplasate doua policlinici ale caror cabinete au fost vandute medicilor. Referitor la teren nu avem informatii precise dar se pare ca terenul a ramas in administrarea Consiliului Judetean, cel care a vandut cabinetele medicilor. Din punct de vedere structural aceste cladiri nu prezinta nici un fel de probleme fiind concepute cu inaltimi mici de 2 nivele ( P+1).

Cea mai mare problema o reprezinta aspectul arhitectural, care si de aceasta data este evident. Dar ceea ce este de neinteles este lipsa de imaginatie a arhitectilor cand sunt in fata unui asemenea caz, cand ar trebui sa foloseasca intreaga gama de culori.


www.vila-house.ro

Loturile 2,3,si 4 sunt terenuri libere de constructii si apartin Spitalului de Recuperare si Consiliului Local Iasi.

In Municipiul Iasi exista asigurate conditiile edilitare pentru un nivel acceptabil de locuire urbana. Astfel,exista sistem de alimentare cu apa potabila si sistem de canalizare a apelor uzate menajere.Exista retea de alimentare cu energie electrica si retea de alimentare cu gaz.


www.vila-house.ro

7. ANALIZA SWOT

Analiza factorilor ce au un rol determinant in dezvoltarea Zonei Balneare Nicolina au relevat punctele slabe si punctele forte de care beneficiaza Iasul :

PUNCTE FORTE:

Iasi expresia culturii unei natiuni; Un potential turistic important. O poarta de intrare pentru o destinatie turistica culturala recunoscuta, Moldova. Ape minerale sulfuroase cu cea mai mare concentratie de H2S din Europa; Accesibilitate rutiera, feroviara, aeriana; Potential pentru resursele umane din turism; Catalizator economic al regiunii Nord Est si al Republicii Moldova


www.vila-house.ro

PUNCTE SLABE:Expansiunea necontrolata a orasului asupra zonelor verzi ce inconjoara citadela; Accesul sinuos la Manastirea Galata Zona balneara este inconjurata de cartiere de locuinte colective si de un cartier cu locuinte individuale. Prezenta caii ferate si a garii Nicolina la mai putin de 100 m Accesul se realizeaza din strada Pantelimon Halipa strada cu doua benzi, total insuficienta traficului actual. Legatura cu centrul orasului este limitata accesul se face prin pasarela de la Nicolina (ce duce direct in Podul Ros nod de circulatie in Iasi) sau prin pasajul denivelat pe sub calea ferata cu acces in Bd. Nicolae Iorga (artera de trafic greu) - punct de colmatare a circulatiei. Procentul mare de proprietati particulare in raport cu proprietatea publica din zona balneara; Calitatea serviciilor din ce in ce mai scazuta; Supraaglomerarea Spitalului de Recuperare prin existenta numarului mare de clinici infiintate in timp, care au creat dezorganizarea totala a fluxurilor functionale de baza a spitalului. Functionarea sezoniera a bailor Nicolina ( maxim 3 luni / an) Arhitectura anilor 70 care a devenit cenusie o data cu trecerea timpului; Insuficientele locuri de parcare; Inexistenta posibilitatilor de recreere ( lipsa terenuri de sport, terenuri de joaca, patinoare, piste de role, piscine, etc) Inexistenta nici unui hotel de 5 stele in Iasi. Nici unul din cele 18 hoteluri nu are prevazut in cadrul acestuia un centru SPA; Nici un lant hotelier international nu este prezent in Iasi; Insuficienta promovare turistica a orasului Iasi. Neamenajarea albiei raului Nicolina


www.vila-house.ro

OPORTUNITATI:Declararea Zonei Balneare Nicolina Statiune Balneara ( conf. OG 109/2000) Declararea Zonei Balneare Nicolina Zona Protejata Aducerea la standarde europene a Spitalului de Recuperare Dezvoltarea in Iasi a doua componente importante ale turismului: cel balnear si cel medical; Deschiderea unei scoli de turism si servicii la nivel postliceal Specializarea personalului medical mediu in tratamentul balnear; Atragerea lanturilor hoteliere internationale; Dezvoltarea interesului touroperatorilor straini. Dezvoltarea de parteneriate public-private in toate aspectele economice si sociale. Dezvoltarea aeroportului din Iasi.

RISCURI:Cresterea nejustificata a valorii terenurilor ramase libere in zona; Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala; Migrarea fortei de munca specializate catre tarile vest-europene ce ofera salarii motivante si conditii decente de munca; Lipsa unei strategii de marketing in promovarea turistica a orasului Iasi. Scaderea numarului de turisti in conditiile crizei economice- financiare; Rezistenta la schimbare atat a administratiei locale cat si a populatiei


www.vila-house.ro

8. PROPUNERI DEZVOLTARE BAILE NICOLINA


www.vila-house.ro

VARIANTA 1

Revitalizarea situatiei existente prin aducerea la standardele actuale ale Zonei Balneare Nicolina

Se propun investitii minime necesare. In aceasta ipoteza turismul balnear nu se va putea dezvolta. Capacitatea de cazare a spitalului si a bazei de tratament va fi marita prin extinderea spitalului cu doua corpuri noi. La subsolul acestor extinderi se vor amplasa functiuni care acum ocupa un spatiu valoros in cladiri independente, cladiri a caror stare tehnica este precara. Aceste extinderi vor prelua deficitul de suprafete de saloane, si vor inbunatati conditiile de prestare ale procedurilor balneologice si vor contribui la decongestionarea fluxurilor functionale si restabilirea acestora in conformitate cu legislatia de acreditare a spitalelor. Pe terenul de 10.000 mp din spatele spitalului se va construi o cladire pentru cercetare in domeniul specific al proprietatilor curative a apelor minerale. Cladirea a fost conceputa pentru a adaposti si un mic spatiu de micro productie care va viza resursele de ape minerale locale ( din municipiu si din intreg judetul).


www.vila-house.ro

Spitalul de asemenea va beneficia de lucrari de reparatii capitale care vor asigura cladirea din punct de vedere structural la noile cerinte de stabilitate la seism ( P 100/1-2006) Pe lotul 5, lot care este ocupat in prezent de strandul Nicolina, se va amplasa o baza de agrement tratament, special conceputa sa determine functionarea pe tot timpul anului. Acesta baza de agrement tratament va avea toate facilitatile necesare pentru ca o persoana, indiferent de varsta sau de starea de sanatate, va putea petrece o zi intreaga fara sa se plictiseasca. In cadrul acestui complex se vor gasi de la spatii pentru proceduri ultra moderne precum terapia in grup pana la Sali de fitness, de la Sali de Spa la un mic cazinou sau Sali de jocuri mecanice sau electronice, de la aparate sofisticate de gimnastica la restaurante ecologice. In cadrul acestei variante toate terenurile ramase libere in urma demolarilor vor fi atent amenajate ca spatii verzi. De asemenea se propun urmatoarele investitii in infrastructura rutiera a zonei: - largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi; - realizarea unei alei carosabile cu rol de delimitare a zonei de interventie fata de vecinatati; - realizarea unui nou pasaj pe sub calea ferata ce face legatura strazii Pantelimon Halipa cu Bd. Nicolae Iorga. - realizarea unei parcari subterane de 6.000 mp ce va asigura necesarul de

locuri de parcare din zona si va decongestiona traficul auto.Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-5 cu un total 64300mp suprafata teren. Existent: - Alei pietonale - Strazi alei carosabile - Constructii 7954.75mp 6443.92mp 14241.36mp


www.vila-house.ro

Propunere: - Alei pietonale - Strazi alei carosabile - Constructii noi

11.830.80mp 17.577.45mp 4.137.87mp

Lucrari necesare ce urmeaza a fi executate: lucrari constructii instalatii: extindere spital cu doua corpuri noi (unul pentru clinica ORL si unul pentru extinderea bazei de tratament) S+P+1E, avand o arie desfasurata de 12.410mp lucrari de reamenajare la spital pe intreaga suprafata de 17.500mp lucrari constructii instalatii: o baza agrement - tratament Ad= 4.100 mp o laborator cercetare Ad=1.100mp lucrari de amenajare spatii verzi 19.270mp oglinzi apa 1.100mp strazi, alei carosabile 17.577,45 mp parcare subterana 6.000 mp

Total interventii pe teren Suprafata desfasurata ( noi+exist): Suprafata construita ( noi+exist): Suprafata alei carosabile, parcare: Suprafata alei pietonale: Spatii verzi: 27000 mp 37.500 mp 7.550 mp 17.600 mp 11.800mp CUT: 0,60 POT: 11.8 %


www.vila-house.ro

AVANTAJE

Valoarea de investitie este relativ mica, in comparatie cu celealte doua variante Zona Nicolina va deveni un al doilea pol de manifestare a actului medical din punct de vedere recuperatoriu, fapt ce va ajuta la decongestionarea centrului orasului.

Prin restructurarea urbanistica a zonei studiate se creaza o legatura verde necesara si fireasca cu dealul si Manastirea Galata Reconsiderarea infrastructurii rutiere prin largirea strazii Pantelimon Halipa, crearea unei parcari subterane si largirea pasajului de subtraversare a caii ferate vor rezolva disfunctionalitatile rutiere din zona.

DEZAVANTAJEAcordarea tuturor creditelor dezvoltarii actului medical nu rezolva necesitatea stringenta a locurilor de cazare pentru curele de tratament, numarul de locuri a hotelului Nicolina fiind total insuficient Dezvoltarea zonei din punct de posibilitatile de dezvoltare comerciala vedere medical limiteaza

In jurul parcelei studiate, tesutul urban ramane destructurat si pare ca lipseste un concept urbanistic unitar Posibilitatile de divertisment sunt limitate


www.vila-house.ro

VARIANTA 2Crearea premizelor pentru dezvoltarea turismului medicalVarianta medie . varianta in care problema cazarii, conditie sine qva non a

-

dezvoltarii unui turism medical eficient, va fi rezolvata prin amplasarea unui hotel, varianta care asigura un echilibru optim intre valoarea investita si efectul produs asupra clientilor. Hotelul a fost amplasat in lotul 4. Solutia de rezolvare a acestuia este strans de imprejurimi, de punerea acestora in valoare. Solutia adoptata este o legata

constructie inalta formata din doua turnuri de 20 etaje fiecare, care parcurgand pietonalul vor incadra imaginea manastrii Galata. La parterul si mezaninul hotelului se vor gasi spatii de alimentatie publica, Sali de conferinte, pasaje comerciale, etc. Aceasta varianta include realizarea propunerilor din prima varianta, si anume: lucrari constructii instalatii: extindere spital cu doua corpuri noi (unul pentru clinica ORL si unul pentru extinderea bazei de tratament) S+P+1E, avand o arie desfasurata de 12.410mp lucrari de reamenajare la spital pe intreaga suprafata de 17.500mp lucrari constructii instalatii:

baza agrement - tratament Ad= 4.100 mp special conceputa sa determine functionarea pe tot timpul anului. Acesta baza de agrement tratament va avea toate facilitatile necesare pentru ca o persoana, indiferent de varsta sau de starea de sanatate, va putea petrece o zi intreaga fara sa se plictiseasca.


www.vila-house.ro

In cadrul acestui complex se vor gasi de la spatii pentru proceduri ultra moderne precum terapia in grup pana la Sali de fitness, de la Sali de Spa la un mic cazinou sau Sali de jocuri mecanice sau electronice, de la aparate sofisticate de gimnastica la restaurante ecologice. Laborator cercetare cu Ad=1.100mp, in domeniul specific al proprietatilor curative a apelor minerale. Cladirea a fost conceputa pentru a adaposti si un mic spatiu de micro productie care va viza resursele de ape minerale locale ( din municipiu si din intreg judetul). lucrari de amenajare spatii verzi 19.270mp oglinzi apa 1.100 mp strazi, alei carosabile 17.577 mp parcare subterana 6.000 mp De asemenea se propun urmatoarele investitii in infrastructura rutiera a zonei: - largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi; - realizarea unei alei carosabile cu rol de delimitare a zonei de interventie fata de vecinatati; - realizarea unui nou pasaj pe sub calea ferata ce face legatura strazii Pantelimon Halipa cu Bd. Nicolae Iorga. - realizarea unei parcari subterane de 6000 mp ce va asigura necesarul de

locuri de parcare din zona si va decongestiona traficul auto.

Avantajul acestei solutii deriva din urmatoarele considerente: se creaza posibilitatea dezvoltarii turismului medical prin atragerea interesului lanturilor hoteliere internationale ce sunt axate pe turismul medical; valoarea investitiilor realizate direct de administratia locala va fi micsorata considerabil prin realizarea de parteneriate public private; activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul spitalului de recuperare va fi sustenabila prin interesul direct manifestat de investitorii in turismul medical;


www.vila-house.ro

-

tendinta actuala a personalului medical specializat de plecare peste hotare va fi stopata prin asigurarea conditiilor decente de desfasurare a activitatii; impunerea standardelor internationale medicale va determina sistemul sanitar din Iasi sa ridice nivelul de practica medicala.

-

Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-5 cu un total 64300mp suprafata teren.

Existent:

Alei pietonale: Strazi alei carosabile: Constructii: Alei pietonale noi

7.954.75mp 6.443.92mp 14.241.36mp 13.800mp 17.577.45mp 8.000mp

Propunere:

Strazi alei carosabile noi Constructii noi Total interventii pe teren Suprafata desfasurata ( noi+exist): Suprafata construita ( noi+exist): Suprafata alei carosabile, parcare: Suprafata alei pietonale: Spatii verzi:

54.100 mp 7.570 mp 17.600 mp 13.800 mp 25.000 mp CUT: 0,90 POT: 11.8 %


www.vila-house.ro

AVANTAJE

Solutia propune dezvoltarea unui nou pol urban prin realizarea unei constructii inalte, de 20 etaje

Zona Nicolina va cunoaste o dezvoltare puternica din punct de vedere comercial, ca urmare a prezentei hotelului

Solutia determina atragerea capitalului privat alaturi de cel public prin crearea de parteneriate public-private

Ca urmare a investitiilor propuse, intreaga zona Nicolina va cunoaste un reviriment urban Reconsiderarea infrastructurii rutiere prin largirea strazii Pantelimon Halipa, crearea unei parcari subterane si largirea pasajului de subtraversare a caii ferate vor rezolva disfunctionalitatile rutiere din zona.

DEZAVANTAJEValoarea de investitie este mare daca nu se atrage capitalul privat Dezvoltarea zonei din punct de vedere comercial creaza premisele unei aglomerari urbane Dezvoltarea comerciala va limita prezenta spatiilor verzi, astfel omul nu beneficiaza de o relatie directa cu natura


www.vila-house.ro

VARIANTA 3Dezvoltarea unei statiuni balneare in imediata apropriere a centrului orasuluiVarianta maximala este o ipoteza de lucru care incearca sa si reuseste sa se apropie de dezideratul Primariei ca Baile Nicolina sa devina o statiune balneoclimaterica. Obiectivele acestei variante sunt urmatoarele: 1. cladirea spitalului, caci numai aceasta va mai ramane, va primi transformari radicale atat in ceea ce priveste functionalitatea cat si din punct de vedere arhitectural. Aceasta cladire nu va mai avea aspectul unui spital cu multi oameni imbracati in alb, va fi necesara schimbarea raportului dintre medic si bolnav, in care medicul nu mai intervine glorios in ajutorul bolnavului, ci va deveni un sfatuitor pentru prevenirea bolilor. Astfel din personajul izbavitor, medicul, va deveni un rau cat mai mic posibil, dar absolut necesar. 2. Baza de Agrement -Tratament - special conceputa sa determine functionarea pe tot timpul anului. Acesta baza de agrement tratament va avea toate facilitatile necesare pentru ca o persoana, indiferent de varsta sau de starea de sanatate, va putea petrece o zi intreaga fara sa se plictiseasca. In cadrul acestui complex se vor gasi de la spatii pentru proceduri ultra moderne precum terapia in grup pana la Sali de fitness, de la Sali de Spa la un mic cazinou sau Sali de jocuri mecanice sau electronice, de la aparate sofisticate de gimnastica la restaurante ecologice. 3. Unitatile de cazare tip vila pot asigura un grad sporit de confort, care vine in completarea capacitatii de cazare a spitalului. Acest tip de cazare este cel mai luxos fiind formate di doua sau patru apartamente sau garsoniere avand posibilitatea unor


www.vila-house.ro

servicii alternative cum ar fi: restaurante , cofetarii, baruri, discoteci, cluburi, spatii plantate, piscine, terenuri de sport, cinematograf si cazinou. Aceste functiuni deosebite se vor amplasa pe loturile 4, 6, 8 si 9 sub forma pavilionara, formand o adevarata statiune balneo climaterica. Avantajele solutiei pot fi catalogate din urmatoarele puncte de vedere: din punct de vedere economic: valoarea de investitie poate fi esalonata fata de varianta medie deoarece au fost evitate constructiile de dimensiuni mari si au fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente modulate, usor sa fie uzinate; conform calculelor valorii de investitie la varianta maximala fata de valoarea Variatei medii; varianta a fost usor de stucturat pe categorii de lucrari; din punct de vedere tehnic aceste constructii vor fi realizate din materiale ecologice, materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu rezistenta sporita; Prin alegerea Variantei maximale se ofera tuturor o gama mai larga de posibilitati de distractie, acoperind o arie larga de cosumatori structurati pe categorii de varste, pe categorii de preocupari sau pe categorii de instruire; Prin alegerea rezolvarii functionale cu constructii mici exista posibilitatea unei flexibilitati sporite prin posibilitatea reamenajarii interioare .

Aceasta varianta se afla amplasata pe loturile 1-9 cu un total 110.700mp suprafata teren. Existent: alei pietonale 1.600mp Strazi alei carosabile 6.444 mp Constructii 14.241mp Propunere: alei pietonale 24.100mp Strazi alei carosabile 17.600mp Constructii 11.800mp


www.vila-house.ro

Lucrari necesare ce urmeaza a fi executate: lucrari constructii instalatii: extindere spital cu doua corpuri noi (unul pentru clinica ORL si unul pentru extinderea bazei de tratament) S+P+1E, avand o arie desfasurata de 12.410mp lucrari de reamenajare la spital pe intreaga suprafata de 17.500mp lucrari de demolare lucrari constructii instalatii: ambulatoriu Ad=4.000mp, laborator cercetare Ad=1.100mp si ansamblu vile cazarex Ad=21.000mp lucrari de amenajare spatii verzi 13.900mp oglinzi apa 500mp strazi, alei carosabile 17.600mp spatii verzi 32.000mp

Total interventii pe teren Suprafata desfasurata ( noi+exist): Suprafata construita ( noi+exist): Suprafata alei carosabile, parcare: Suprafata alei pietonale Spatii verzi: 55.500 mp 19.550 mp 17.600 mp 24.000mp 50.000 mp CUT: 0.50 POT: 17.4 %


www.vila-house.ro

AVANTAJE

Solutia propune extinderea capacitatii de cazare

Tesutul urban se restructureaza

Omul beneficiaza de o relatie directa cu natura

Desfasurarea activitatilor sportive este favorizata

Se creaza posibilitatea dezvoltarii turismului in zona Reconsiderarea infrastructurii rutiere prin largirea strazii Pantelimon Halipa, crearea unei parcari subterane si largirea pasajului de subtraversare a caii ferate vor rezolva disfunctionalitatile rutiere din zona.

DEZAVANTAJEValoarea de investitie este mare si cade in sarcina autoritatilor publice

Solutia implica necesitatea exproprierii anumitor proprietati private si demolarea constructiilor existente


www.vila-house.ro

Premise asupra calculului valorii de investitie

Cadrul legal pentru calculul valorii de investitieOrdinul MLPAT 11N Tab 2 Valoarea medie estimata a investitiei Hotararea nr. 363 din 14.04.2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitie finantate din fonduri publice.

Lista cladirilor la care se fac interventiiConstructiile noi ce urmeaza sa fie amplasate in statiunea Nicolina este urmatoarea: Laborator cercetare si mica productie are o suprafata construita de 1100mp, se desfasoara pe demisol, parter, 3 etaje. Se propune o cladire simpla, in cadre, pe radier general, cu pereti cortina. In conformitate cu standardele de cost aprobate prin HG 363/2010 se poate lua in considerare costul unitar fara TVA de 1404Euro/mp la total deviz si 888Euro/mp pentru C+I. Ambulatoriu, este o cladire care face legatura dintre clientii care vin la cura balneara si clientiii intamplatori, localnici sau nu, care doresc sa petreaca timpul liber. Astfel se vor inbina elemente de welness cu elemente de fizioterapie, Sali de gimnastica cu Sali de cinematografie, spatii de alimentatie publica cu sali de forta, totul pentru a ocupa clientul o zi intreaga. Constructia este mai pretentioasa deoarece include si o piscina interioara. Cladirea se desfasoara pe parter etaj si subsol, are suprafata construita la sol de 1350 mp si o arie desfasurata de 4.100mp. Avand in vedere gradul de complexitate este mai ridicat decat al


www.vila-house.ro

celorlalte obiective costul unitar este de 1600Euro/mp la total investitie, 1120Euro/mp pentru C+I Vila cazare cu doua apartamente de 2 camere, fiecare nivel cu intrarea separata, avand tot confortul de acasa. Se vor construi constructii cu garsoniere. Aceste constructii sunt clasice cu fundatii, plansee, stalpisori si centuri din BA, In rest meteriale obisnuite, la finisajele exterioare se vor folosi materiale speciale lemn tratat. Din punct de vedere functional se vor respecta prevederile Ordinului nr 510 din 2002 privind clasificarea pe stele a structurilor turistice, pentru 4 5 stele. In aceste conditii costul unitar pentru estimarea costului investitiei este 802Euro/mp pentru total deviz din care 654Euro/mp pt C+I. Hotelul de 4 5 stele a fost configurat intr-un mod mai special astfel incat acest obiect de investitie sa poata deveni un simbol al zonei, un element care sa exprime legatura dintre actualitate si trecut, intre traditie si inovatie. Astfel a rezultat o cladire formata din doua turnuri inalte de 20 etaje , turnuri ce au o forma destructurata, anvelopate cu pereti cortina cu stuctura ascunsa. Aceste turnuri vor avea functiunea de cazare, iar la etajele inferioare a fost organizat un bazar comercial. Intregul ansamblu se va realiza pe o structura din beton armat, si va respecta toate normele privind proiectarea cladirilor inalte si foarte inalte. Referitor la conceptia functionala a hotelului se va respecta Ordinul Ministrului Turismului nr 510 din 2002 privind clasificarea pe stele a structurilor turistice pentru un hotel de 4 5 stele. Cele doua turnuri vor avea o capacitate de 250 de camere de doua paturi si 35 apartamente. Costul unitar exclusiv TVA al hotelului este1260Euro/mp la total deviz din care 950Euro la C+I. Ansamblu comercial si de prestari servicii este un complex de cladiri avand o structura clasica din beton armat. Cladirile se vor desfasura pe parter , subsol, si 1 2 etaje, iar din puct de vedere functional vor fi spatii de inchiriat, individuale si vor cuprinde spatii rezerva marfa, sala de vanzare. Grupurile sanitare vor fi comune Costul unitar exclusiv TVA al hotelului este1260Euro/mp la total deviz din care 1020Euro/mp la C+I.


www.vila-house.ro

Corp de cladire nou - extindere spital va fi o cladire independenta cu legaturi functionale cu corpul principal al spitalului si va cuprinde spatii specifice unei clinici sau altor spatii functionale care sunt deficitare in prezent. Din analiza complexa a distributiei spatiilor, in prezent, in Spitalul de Recuperare a fost constata o dispunere foarte neuniforma a clinicii ORL. Astfel propunem construirea unui corp nou de cladire care va fi pe S+P+2Etaje care sa dispuna de propria organizare, avand bloc operator propriu eliberand spatiul de la etajul 1, dand posibilitatea refacerii vechilor circuite functionale. O alta extindere a fost propusa pentru baza de tratament. Aceste constructii sunt lucrari obisnuite: infra si supra structura din beton armat, zidarie din BCA, tamplarie din aluminium, invelitoare tip terasa. In aceste conditii costul unitar conform Hotararii nr 363 din 14.04.2010 va fi 1351euro/mp investitii de baza din care constructii instalatii 867euro/mp.


www.vila-house.ro

9. SURSE DE FINANTAREExperienta primilor patru ani, comprimati la trei ani de depunere proiecte pentru obtinerea fondurilor nerambursabile, ne demonstreaza ca drumul de la idee pana la functionare este anevoios. Epuizarea fondurilor alocate pe diferite axe de a aratat realitatea cruda a faptului ca necesitatile urgente de rezolvare a problemelor stringente si punctuale nu pot fi acoperite decat intr-o foarte mica masura. Criza economica simtita tot mai profund de populatia Romaniei nu s-a incheiat inca, iar marea provocare a autoritatilor locale este de a cauta si a gasi cele mai bune solutii pentru crearea premiselor necesare unui nivel de trai decent pentru locuitorii localitatilor respective. Astfel, pentru dezvoltarea STATIUNII DE TRATAMENT AGREMENT NICOLINA, problema finantarii devine organica in sensul in care realizarea integrala a uneia din cele trei variante este mai mare decat intreaga suma alocata Regiunii NordEst pe AXA prioritara 5 Dezvoltarea Durabila si Promovarea Turismului , DMI 5.2 Creare, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice. Crearea unei statiuni balneare in interiorul Municipiului Iasi duce implicit la ridicarea nivelului de trai nu numai a locuitorilor orasului ci si a Zonei Metropolitane Iasi si implicit a intregii Regiuni Nord Est din Romania. Realizarea unei statiuni balneare in cadrul unui oras semnaleaza, pe linga resursele de ape minerale termale, si calitatea decorului natural, calitatea serviciilor oferite, calitatea actului medical, calitatea institutiilor de invatamant si cultura, pe scurt Calitatea Oamenilor din Iasi


www.vila-house.ro

Astfel proiectele necesar a fi realizate, comune pentru toate cele trei variante sunt: Lucrari de infrastructura urbana extindere strada Pantelimon Halipa la 4 benzi de circulatie; realizare pasaj rutier subtraversare cale ferata ( legatura cu strada N. Iorga) realizare parcare subterana Lucrari de infrastructura turistica Baza de agrement tratament Lucrari de amenajare spatii verzi Oglinzi de apa Alei pietonale si carosabile Instalatii electrice, sanitare, de termoficare si de gaze de incinta Lucrari de infrastructura de sanatate Cladire laborator Cercetare Dezvoltare

Proiectele identificate specifice fiecarei variante sunt: Varianta 1 Lucrari de infrastructura de sanatate o Extindere spital cu doua corpuri noi o Reamenajare spital

Varianta 2

Lucrari de infrastructura turistica o Hotel de 4-5 stele o Spatii comerciale anexate hotelului

Lucrari de infrastructura de sanatate o Reamenajare spital


www.vila-house.ro

Varianta 3

- Lucrari de infrastructura turisticaTransformare spital in hotel Extindere spatii cazare hotel Ansamblu vile cazare Spatii comerciale si de agrement anexate ansamblului turistic

Pentru anul 2011, sursele de finatare pentru dezvoltarea zonei Nicolina sunt : Axa Prioritar 1 - Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poli urbani de cretere Subdomeniul : Poli de Crestere Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a avizat favorabil prin decizia CMC nr. 8/17.05.2010 proiectul de realizare a unei baze de tratament agrement pe terenul strandului Nicolina. Pentru toate celelalte investitii necesar a fi realizate, apelurile de proiecte sunt suspendate pentru Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Alte surse de finantare : de la bugetul de stat, prin programul de Reabilitare/Modernizare/ dezvoltare a Statiunilor Balneoclimaterice dezvoltat de MDRL Scheme de ajutor de stat pentru reabilitarea/ modernizarea/dezvoltarea infrastructurii publice rutiere De la bugetul local Realizarea de parteneriate public private

In cazul variantelor 2 si 3 propunerile de dezvoltare sunt adaptabile cerintelor incheierii parteneriatelor public - private


www.vila-house.ro

10. 10. CONCLUZII

a. Valorile de investitie ale celor doua variante varianta medie si varianta maximala, sunt sensibil apropiate, deci trebuie gasite alte criterii axiologice care sa stea la baza alegerii variantei optime; b. Avand la baza principiul pavilionar pentru rezolvarea cazarii in statiune, aceasta confera investitorului posibilitatea sa etapizeze pe un termen mai lung investitia; c. Prima varianta, minimala, nu rezolva problema cazarii, problema esentiala pentru existenta unei statiuni de orice fel deci varianta minimala nu raspunde cerintelor temei; d. Din punct de vedere al constructorului este mai eficient sa sa lucrezi intr-un spatiu restrans decat pe o suprafata intinsa si. e. Din punct de vedere al utilitatilor cea mai convenabila este varianta medie; f. Din punct de vedere urbanistic varianta maximala pare sa se aseze in zona cel mai potrivit, ca regim de inatime, ca textura urbana, in concluzie este mai in spiritul locului; varianta cu hotelul vaianta medie, inceaca sa particularizeze zona,sa o marcheze, sa arate ca in acel loc se intampla ceva. In afara de aceast solutia incearca sa puna in valoare pozitia extrem de interesanta a manastirii Galata. g. Pentru a deveni viabil acest plan de infiintare a unei statiuni de agrement si tratament este necesar ca politica primariei sa fie consecventa in urmatoarele directii:


www.vila-house.ro

1. Sa nu mai permita construirea cladirilor care creaza aglomeratii in zona, sa nu incurajeze dezvoltarea cartierul de case de la poalele Galatei si de cate ori exista posibilitatea sa permita crearea unei legaturi a zonei verzi de pe dealul Galata cu amplasamentul statiunii de agrement si tratament. Ar fi remarcabil daca primaria ar opri investitiile din zona de protectie a garii Nicolina 2. Largirea strazii Pantelimon Halipa la 4 benzi; 3. Largirea pasajului de trecere sub calea ferata ce face legatura cu Bd. N. Iorga 4. Realizarea unui plan de Marketing pentru promovarea Brand-ului Iasi Oras Turistic, cu toate componentele turismului, in care Turismul Medical Balnear sa beneficieze de o atentie sporita; 5. Inscrierea in programele de dezvoltare a turismului in Romania si a Turismului Balnear National dezvoltate de MDRL 6. Realizarea de parteneriate cu Ministerul Sanatatii si cu Ministerul Educatiei referitor la punerea in practica a unui program de specializare in tratamentul balnear a medicilor de familie si a personalului sanitar de nivel mediu.


www.vila-house.ro

Master Plan Statiunea de Agrement - Tratament Nicolina

Documents

Transcript of Master Plan Statiunea de Agrement - Tratament Nicolina