VINERI, 9 DECEMBRIE 2016

15EDITORIAL

În decurs de două zile (4-5 noiembrie a.c.) Fundația Universitară a Mării Negre, în parteneriat cu platforma Curaj TV și ziarul TIMPUL au orga-nizat Școala de Excelență în Jurnalism – Mass-media pentru tineri (SEJ-2016). Evenimentul a avut loc în incinta Hote-lului Olsi din Chișinău reunind tineri jurnaliști și bloggeri din R. Moldova.

Participanții la program au avut oca-zia să asiste la sesiuni de traininguri și workshopuri organizate de trainerii și formatorii Nicolae Țîbrigan (FUMN),

Dorin Galben (ziarul TIMPUL), Oleg Brega (Curaj T V), Ghenadie Brega (Curaj TV), Diana Moraru (FUMN) și Mihai Bârsan (FUMN).

Proiectul Școala de Excelență în Jurnalism – Mass-media pentru tineri (SEJ-2016) își propune să stimuleze implicarea mass-mediei din R . Mol-dova în informarea decidenților și a societății asupra necesității combaterii șomajului în rândul tinerilor. Astfel, organizatorii și-au fixat drept obiective specifice ale proiectului următoarele

criterii: formarea unui grup de tineri jurnaliști care vor aborda domeniul social, stabilirea unui transfer bilateral de experiențe între tineri jurnaliști și traineri/formatori de tineret, promova-rea conceptului de „jurnalism civic” în rândul tinerilor, abordarea problemati-cii șomajului în rândul tinerilor din R. Moldova, identificarea unor soluții pe termen mediu și scurt, conștientizarea și informarea decidenților politici asupra necesității implicării în reducerea feno-menului de șomaj în rândul tinerilor.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al României, prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid), în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Re-gional pentru Europa și Asia Centrală (UNDP) în cadrul Fondului de Mo-bilitate Experți România – Republica Moldova implementat de Federația Or-ganizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND)

Mass-media pentru tineri

Ediție Specială

Unicul Ziar Naţional E timpul să ştii

Fondator: Constantin Tănase

VINERI, 9 DECEMBRIE 2016

16EDIȚIE SPECIALĂ

În noiembrie anul curent am avut ocazia să vizitez Centrul de informare al României din cadrul Universității din Comrat. Am fost surprins, în primul rând, de existența unui

astfel de centru, știind, mai ales că în Unitatea Teritorial Autonomă Găgă-uz Yeri se vorbește mai mult în rusă, găgăuză sau bulgară. În oraș, nu am găsit nici indicatoare sau afișe scrise în română. Și totuși, care e rolul unui astfel de centru al României pentru o comunitate vorbitoare de limbă rusă?

Dotat cu utilaj performant de ultimă ge-nerație, o colecție impresionantă de cărți și hărți, materiale analitice și documentare despre Uniunea Europeană și România, Centrul de informare al României urmea-ză să asigure locuitorilor din UTA Găgăuz Yeri, dar și oaspeților regiunii, condiţii materiale și didactice necesare în vederea studierii limbii române în regiunea găgă-uză, precum și un mediu adecvat promo-vării culturale, educaţionale și turistice a României.

Am fost surprins să aflu că în cadrul uni-versității au fost deschise mai multe centre de cultură și informare: rus, turc, grec, bul-gar etc. Totuși, cel mai dotat dintre acestea este Centrul de informare al României unde am avut ocazia să-l întâlnesc pe pro-fesorul Ovidiu Ivancu din Cluj-Napoca. Profesorul Ivancu a fost selectat să predea la Comrat, în urma unui concurs organizat de Institutul Limbii Române de la Bucu-rești, care are deschise până acum alte zeci de lectorate asemănătoare în diferite alte state, inclusiv în India. „Am privit acest lectorat ca o provocare. Este vorba despre o zonă foarte interesantă, atât cultural, cât și istoric”, a declarat profesorul Ivancu re-feritor la motivul care l-a determinat să-și asume o astfel de misiune nobilă.

Profesorul a ajuns în Republica Mol-dova în februarie, și predă deja de zece luni limba română tinerilor studenți din regiune.

„La cursurile de limbă română avem discuții care vizează cultura, civilizația românească și marea provocare este ca

eu să reușesc să integrez valorile culturii românești în cultura găgăuză. Ceea ce vreau să le transmit studenților, iar aici este marea provocare, este că putem realiza un dialog al culturilor și putem să găsim puncte comune între cele două culturi”, a mai mărturisit profesorul român.

Pe hol am găsit afișat un panou infor-mativ cu portretul lui Mihai Eminescu – simbol al continuității culturii și limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru - „Educația lingvistico-literară. Axa de cer-cetare”. De fapt, era singurul panou scris în română din întreaga universitate, iar în sala Centrului erau prezente singurele steaguri ale României și Uniunii Europene din re-giune. Am rămas surprins de faptul că încă mai există studenți interesați de învățarea limbii române, chiar dacă majoritatea din-tre aceștia vorbeau pe hol doar în rusă. Am hotărât să aflu care sunt motivele.

Tocmai se terminase cursul de limbă română și urma să realizez un focus-grup cu studenții din prima grupă. De la Ca-tedra de limbă română am aflat că există două grupe cu predare intensivă a limbi-lor română și engleză (circa douăzeci de persoane) doar de fete, care se reunesc săptămânal timp de patru ore pentru a învăța din comorile limbii române, plus că pe semestru, numărul orelor de predare a acestei limbi depășește per total cifra de 72, iar pe lângă cursurile de cultură și civilizație românească, la universitate cursurile de limbă latină, pedagogie și limbă engleză sunt predate tot în română.

„Sunt de etnie găgăuză și vreau să cunosc mai bine româna. Vreau să devin educatoare de grădiniță, deoarece îmi plac foarte mult copiii”, spune Marina, una dintre studente.

O altă tânără pe care am întâlnit-o la

curs, Alina, spune că îi place foarte mult să vorbească limba română. „Pe viitor aș dori să devin profesoară de română-engleză”, spune studenta.

„Limba română mă ajută să-mi îndepli-nesc visul de a deveni arheolog. Vreau să învăț bine limba română, deoarece noi nu avem facultate de istorie și aș dori să-mi continui studiile la Chișinău”, a reiterat a treia fată.

Ana spune că limba română a devenit necesară în R. Moldova mai ales că toate documentele oficiale sunt scrise acum în limba de stat – limba română, la fel ca și limba engleză. „Consider că orice student trebuie să cunoască, în primul rând, aceste două limbi”, menționează aceasta.

Ecaterina spune că vorbește la perfecție găgăuza, bulgara, turca și rusa, iar acum învață româna și engleza. „Urmez aceste ore de română, deoarece sunt studentă la ULIM, iar cursurile de la relații internați-onale se fac în română și de aceea trebuie să o cunosc cât mai bine”, a afirmat tânăra.

Din discuțiile cu studenții am aflat un lucru important, și anume că studierea limbii române îi poate ajuta pe viitor la angajare, deoarece cunoașterea limbii de stat reprezintă un avantaj considerabil în autonomia găgăuză.

Ludmila, o altă studentă de la orele de română a spus că în Găgăuzia cunoașterea limbii române a devenit importantă, chiar angajatorii din Comrat au început să solici-te asta, ceea ce înseamnă că dacă ai în CV scris – cunoscător de limbă română, ești avantajat din start. „Acum limba română e importantă nu numai atunci când vrei să te angajezi în administrația locală din regi-une, dar și în întreprinderile private. Spre deosebire de Chișinău, în Găgăuzia limba română e mai căutată”, a declarat tânăra.

M-am despărțit de tinerii studenți urându-le mult noroc în ceea ce-și propun să obțină de pe urma cunoașterii limbii române, meditând încă o dată asupra fap-tului că pentru unii tineri din R. Moldova cunoașterea limbii române nu constituie un fapt divers, ci chiar un privilegiu. Sper ca Guvernul României să implementeze cât mai multe proiecte similare.

Nicolae Țîbrigan

În Moldova, domeniul de activitate cerut de angajatorii și investitorii străini sunt serviciile, relatează Magenta Consulting. În prezent, în raionul Călărași, se atestă aceeași situație, fapt confirmat de solicitările agenților econo-mici către Agenţia Naţionala pentru Ocupare a Forţei de Muncă (AOFM).

Cererea nu corespunde ofertei! Se caută croitori, con-structori și programatori IT, dar universitățile produc o aglomerație de juriști și eco-nomiști.

Biroul Naţional de Statis-tică anunţă că în anul 2016 rata șomajului în rândul ti-nerilor (15-29 ani) a scăzut la 7,2%, comparativ cu 9,7%, în anul precedent. Măsuri de combatere a acestui feno-men în raionul Călărași sunt întreprinse periodic. „Anul acesta Târgul locurilor de muncă a atras peste 90 de persoane af late în căutarea unui job”, a spus Doina Harea, șefa AOFM.

Masterclassur-ile de frize-rie și manichiură, prezentate de AO „Insula Speranțelor”,

au sporit gradul de interes, unii dintre absolvenți hotă-rându-se imediat să studieze aceste domenii. De asemenea,

se organizează Clubul Muncii (unde cei interesați își testează abilitățile și se orientează spre domeniul potrivit); seminarii

de pregătire (scrierea corectă a unui CV, norme de conduită în timpul intervievării) și cursuri de formare profesională (fie-care participant fiind susținut cu o bursă de 461 de lei lunar, plus cămin sau o indemnizație pentru chirie egală cu 691 de lei).

În Călărași, croitorii și cusătorii se clasifică în fruntea tuturor cererilor. Agenții eco-nomici din Strășeni, de aseme-nea, sunt în căutare de astfel de specialiști. Sunt dispuși chiar să ofere transport gra-tuit.

În prezent, 58 de persoane sunt înregistrate la cursuri profesionale. În jur de 200 au solicitat să lucreze în Israel în calitate de tencuitor, arma-turier, dulgher sau placator cu placă. Restul cetățenilor neangajați nu-și pot confirma statutul de șomer, din motiv că au gospodărie țărăneas-că, sunt deținători de teren agricol sau nu se adresează la AOFM. Astfel se explică evidența deficitară a șomajului oficial.

Silvia Fetescu

Șomajul în rândul tinerilorÎn orașul Fălești numărul total de șomeri este

de 1123. Dintre aceștia, circa 30 la sută sunt tineri și 25 la sută vârstnici. Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AOFM) Fălești le aduce la cunoștință tinerilor șomeri că sunt disponibili pentru a oferi posibilitatea

de a obține gratuit instruiri și cursuri profesionale după care și un post de lucru stabil. Drept sprijin pentru tinerii șomeri, AOFM îi informează pe aceștia despre legislația în domeniul forțelor de muncă și locurile vacante. Sergiu Chiruță, directorul AOFM Fălești, a afirmat cu regret că în oraș sistemul pe piața muncii este mai complicat în comparație cu alte localități, cum ar fi Bălți sau Chișinău.

În Fălești, salariile sunt la limita subzistenței, nu sunt în-treprinderi ce oferă salarii marii, însă pentru cei ce dau dovadă de sârguință se găsește mereu câte ceva de muncă, chiar dacă nu au studii superioare. Sergiu Chiruță îi îndeamnă pe tineri să gândească cât mai pozitiv, să se informeze mai mult, să dea do-vadă de îndrăzneală și activitate intensă în atingerea succeselor din domeniul profesional.

Irina Bordeianu a absolvit colegiul Mondostudart din Chișinău. De ceva timp este în căutarea unui post de muncă în domeniul studiat, dar cu regret ne-a confirmat că oriunde ar depune CV-ul, șeful companiei îi spune că are nevoie de mai multă practică, deși la colegiu a avut parte doar de cursuri de teorie. „Este foarte dificil să te angajezi în Moldova pe specialitate. Toate organizațiile cer experi-ență în muncă, dar de unde dacă abia am finisat colegiul, iar pentru a face o facultate, am nevoie de bani pentru a o achita, iar părinții nu-mi pot oferi suma necesară”, spune proaspăta absolventă.

Noi, tinerii, suntem viitorul țării noastre și nu trebuie să lăsăm mâinile jos pentru că nu am găsit de muncă aici la noi, acasă, și să plecăm prin străinătate. Fiecare dintre noi trebuie să depună maxim efort pentru a obține cu ade-vărat ceva. Acesta este un strigăt către popor de a începe schimbarea de la noi.

MARIA GRĂCHILĂ

În Găgăuzia limba română e căutată

Undă verde la munca auxiliară!

VINERI, 9 DECEMBRIE 2016

17EDIȚIE SPECIALĂ

Dificultatea de a găsi un loc de muncă pentru tinerii din Republica Moldova nu mai

e de mult un secret. La 25 de ani de indepedență, tinerii din țară sunt tot mai mult puși în fața unei alegeri dificile, fie de a luptă cu morile de vânt acasă, fie să încer-ce să cucerească țările străine.

Acasă sau nu chiar Șomajul în rândul tinerilor, mai

ales în segmentul de vârstă 18-25 de ani, este o problemă dar și o preocu-pare la nivelul Uniunii Europene. În R. Moldova, datele statistice neofici-ale arată că acest fenomen se aproprie de aproximativ 40 la sută.

Am încercat să înţelegem moti-vele pentru care s-a ajuns în această situaţie de la mai mulţi tineri dornici de muncă și pe alocuri dezamăgiţi de situaţia în care au ajuns.

Deși pare ciudat, cu lipsa locurilor de muncă se confruntă atât tinerii care au studii medii, cât și cei care au studii superioare. Unul dintre ei este și Stanislav, un tânar de 26 de ani din Chișinău, abosolvent al Facultăţii de Fizică și Inginerie „Sunt inginer licenţiat în energetică netradiţio-nală și de când am absolvit studiile nu am reușit să îmi găsesc un loc de muncă în acest domeniu. După mai multe încercări de angajare, am fost nevoit să mă reprofilez și să încerc un demeniu total nou pentru mine și am muncit în sfera comerţului. Acum, însă, sunt șomer și caut un nou job”, spune Stanislav.

Tatiana, o altă tânără din Chiși-nău, se confruntă cu aceeași proble-mă. „Cu o diplomă de bacalaureat și fară facultate mi-a fost greu să îmi găsesc un loc de muncă. Odată an-gajată ca vânzător într-un magazin de produse alimentare, dupa mai bine de jumătate de an de muncă, am renunţat din cazua salariului prea mic. Acum sunt în cautarea unui nou loc de muncă, cu un salariu care mi-ar putea acoperi cheltuielile lunare și sper foarte mult să nu fiu nevoită să plec în străinatăte pentru un viitor mai bun”, spune tânăra.

Altcineva, cu care am vorbit, crede că problema șomajului în ţara noastră este legată de sistemul educațional. „Tinerii nu beneficiază de o instruire corespunzătoare în domeniile pe care le studiază, iar specialitățile „la modă” pe care și le aleg nu se regăsesc pe piaţa muncii de la noi. Piaţa este suprasaturată de juriști, economiști și jurnaliști, dar mai puţin de muncitori calificaţi. O altă problemă gravă ține de zonele rurale, unde tinerii nu au locuri de muncă și sunt nevoiți să plece în strainătate. În timp ce la Chișinău locurile de muncă sunt existente, doar că salariul abia de acoperă chiria și alte cheltuieli, mai

ales pentru cei veniţi din afara muni-cipiului”, afirmă Marius.

Un tânar angajat este însă de alta părere, el susține că ofertele de muncă sunt multe, însă pentru a gasi un job stabil și bine plătit pare a fi totuși o problemă. „Locuri de muncă sunt în ţară, companiile străine care se deschid tot mai mult în R. Moldo-va, cel puţin în Chișinău, oferă salarii mai mari decât angajatorii locali. Însă, totodată locurile de muncă nu sunt stabile și oricând te poţi po-meni fară job. O altă problemă este oferirea salariilor în plic și angajarea fără carte de muncă, iar asta nu oferă siguranţă angajaţilor”, spune Daniel, consultant în vânzări la o companie din Chișinău.

O tânară mămică mărturisește că după mai multe tentative, dar fară succes, de a se angaja în ţară, este nevoită să își lase fiica în grija buni-cilor pentru a munci în străinătate. „Mă doare sufletul atunci când mă gândesc că am fost nevoită să stau departe de fiica mea care de la nouă luni este în grija mamei mele, dar e foarte greu să reziști cu salariile de aici mai ales când ai și un copil de crescut. De jumătate de an am revenit în ţară și îmi asigur existenţa cu economiile făcute din munca din strainătate, când se termină banii voi fi nevoită să plec din nou dacă nu găsesc un loc de muncă acasă”, spune vădit emoţionată, Alexandra.

„Dulci” țări străineIrina e studentă la Facultatea

de Arhitectură și Urbanism, spe-cialitatea design interior. Pentru că specialitatea e una relativ nouă pentru R. Moldova, tânăra spune că un loc de muncă în acest domeniu îl poți obține doar prin recomandare. „Am avut noroc. Acolo unde îmi fac stagierea am fost recomandată de o profesoară. Inițial am accesat mai multe pagini web ale companiilor de design și câteva de mobilă, am telefo-nat, însă nimeni nu a fost receptiv cu

privire la un loc de muncă, chiar și pe viitor”, spune studenta.

Despre viitorul acestei meserii în țara noastră, dar și despre așteptări, Irina zice că se vede pe viitor lu-crând ca designer. „După absolvire, potențialii angajatori au așteptări prea mari. Dar și profesorii buni de la facultate, cei creativi și inventivi, au plecat. Deci scade și calitatea studiilor când rămâi cu profesori ce predau din obligație”, spune tânăra. Ea menționează că există soluții pentru situația creată, cum ar f i taininguri și munca pe cont propriu la calitățile de designer de interior. Despre ideea emigrării tânăra spune că, deocamdată, nu ia în considerare o asemenea opțiune. „Lumea la noi încă mai crede că știe foarte bine ce să facă decât un specialist în design interior. Sper în viitorul apropiat să se schimbe această tendință. Moldova e totuși țărișoara mea și nu vreau să fiu omul care trimite bani părinților de undeva de peste hotare, crezând că asta umple golul lăsat. Și pentru că limba în care gândesc e româna și așa vreau să rămână”, a afirmat studenta.

După cinci ani petrecuți pe pă-mânt american, Daniela și Nicolae au devenit anul acesta cetățeni americani cu acte în regulă. „Ne-am adaptat destul de repede aici, cred că și datorită faptului că am găsit ambii un job destul de repede”, spune Daniela. „Am plecat pentru că doar cu salariile de acasă nu puteam nici măcar visa la o casă a noastră”, adau-gă femeia. Acum în SUA au o casă a lor și tot acolo li s-a născut și primul copil. Despre cum e să te integrezi în societatea americană, Daniela spune că e mai ușor în orașele mari, unde sunt mai mulți străini. „Nu te simți ca acasă, fiindcă duci dorul părinților, rudelor. Chiar de îți faci aici prieteni, oricum e altfel, te simți mai singur”, spune femeia. Acum doi ani, Daniela și Nicolae au venit de sărbători acasă, în Moldova. „Nu vroiam să merg nicăieri și să cumpăr ceva. Prețurile mi-au provocat dez-

gust, acestea sunt de două sau trei ori mai mari ca în SUA! Comparam prețurile la produsele pentru copii și mă întrebam cum își permite lumea în Moldova să întrețină un copil”, se întreabă indignată femeia. Dincolo de toate astea Daniela spune că acasă au găsit căldură și s-au simțit bine, iar copiii la fel au simțit grija și atenția celor dragi. Întrebată dacă ar reveni acasă, Daniela zice că nu s-ar întoarce. „În SUA sunt perspective de viitor. E greu, dar și interesant aici”, spune Daniela.

La cei 20 de ani Maria are un an muncit peste hotare. Știa că indepen-dența financiară la care râvnea nu putea să o obțină în următorii ani în Moldova. „Am ales să plec. Nu, cred că mai degrabă am fost obligată să plec”, afrimă tânăra. Acum Maria locuiește într-un orășel din nordul Spaniei, la o oră distanță de Barcelo-na. În fiecare dimineață ia trenul spre inima metropolei, unde timp de trei ore îi ține companie unei bătrîne de 92 ani, Ines. „Visez să ajung psiholog, iar pentru asta știu că am mult de muncit. Mă gândeam că dacă merg să îmi continui studiile la o facultate acasă, risc mai apoi să ajung șomeră ca foarte mulți tineri din Moldova”, accentuează tânăra. Maria spune că Spania e o țară frumoasă și se simte bine acolo. „Oamenii aici par lipsiți de griji, gata să îți ofere un strop din fericirea lor și un zâmbet larg. Mă îndrăgostesc de țara asta”, spune zâmbind tânăra. Maria mai precizea-ză că nu îi pare rău acum că a plecat. „Știu că aici îmi pot atinge obiectivele mai ușor. În viitorul apropiat, cu părere de rău, nu mă văd acasă”, a concluzionat ea.

De trei luni Ion muncește în Marea Britanie. În Moldova era șef la un post de poliție într-un sat. „Să lucrezi în poliție la noi e greu. Îmi suna telefonul și la trei noaptea”, spune bărbatul. Cocheta cu ideea de a emigra de ceva timp, dar spune că acest pas a venit la „momentul potrivit”. Spontan și-a făcut bagajul și

a plecat. Bărbatul susține cu acum e mai „liniștit” în Marea Britanie și zice că oamenii sunt mai modești. „Nu simt că îmi este greu să mă adaptez. Nu simt greul unui nou început așa cum se plâng alți moldoveni. Cred că dacă ar fi și cei dragi aici lângă mine, aș rămâne pentru totdeauna”, spune tânărul. Ion afirmă că spre deosebire de moldoveni, care se pricep la toate, englezii preferă să își cunoască bine doar meseria lor și nu se apucă să le facă pe toate, iar asta îi face mai fericiți. Peste câțiva ani, Ion se vede acasă totuși, cu o sumă frumușică cu care să înceapă o afacere. „Da, mă văd acasă. Cel puțin de asta am plecat eu”, destăinuie bărbatul.

La 23 de ani Socrat și-a căutat rostul în mai multe țări din Europa. Proaspăt ieșit de pe băncile Facultății de Informatică, era în căutarea unui loc de muncă când un prieten i-a zis „Hai cu mine în Germania!”. „Eram gata să fiu angajat al Inspectoratului Fiscal când perspectiva din Germa-nia mi-a făcut cu ochiul. După câteva luni de căutări, când mi se cerea cei trei ani de experiență, ori salariul ce mi se oferea era prea mic, am decis să plec”, spune tânărul. În Germa-nia a zăbovit trei luni. Dezamăgit, era hotărât să se întoarcă acasă. Nu reușea să își găsească ceva de lucru, principala problemă fiind faptul că nu cunoștea limba germană. Salvarea a venit în urma unui apel din Spania, l-a sunat tatăl și i-a zis să vină acolo că poate îi găsește ceva de muncă. Norocul îl aștepta în Spania. Acolo a găsit ceva de lucru la negru și își făcea planuri. De câteva zile, Socrat e plecat în Marea Britanie. „Pentru că acolo e mai bine și salariul mai bun”, spune el. Nu știe deocamdată cât timp va mai zăbovi în Anglia, dar dacă toate îi merg bine, se gândește să se stabilească acolo definitiv. „Grămădesc ceva bani și poate îmi echivalez studiile aici. Iată atunci o să fiu liniștit”, afirmă tânărul. Acasă ar reveni peste ceva timp dacă s-ar schimba lucrurile în țară. „Ca acasă nicăieri nu e mai bine. Acolo îmi sunt prietenii”, concluzionează acesta.

Tinerii se plâng de lipsa locurilor de muncă și inaccesibilitatea acesto-ra, salarii mizere, corupţie, săracie și lipsa de stabilitate când vine vorba de un trai decent în R. Moldova. În-frânți uneori, aceștia renunță și iși fac bagajele, alteori continuă să lupte aici pentru că nu se văd departe. Statul, din punctul lor de vedere, ar trebui să vină cu o politică mai bine pusă la punct privind măsurile de ocupare a populației tinere pentru a-i motiva să rămână acasă.

Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la data de 25 octombrie a acestui an, erau inregistrate 9241 de locuri de muncă vacante.

Victor Armaş, Angela Barbaiani

Quo vadis, tineri!?

Tinerii din R. Moldova căutând oferte de studiu în România

VINERI, 9 DECEMBRIE 2016

18EDIȚIE SPECIALĂ

Repere ale politicii publice de prevenire a șomajului în rândul tinerilor

Tot mai des, astăzi, popu-lația resimte calitatea inteli-gibilă a actului de guvernare și inerția elitelor educate în vechiul sistem ce blochează procesul de ameliorare a pro-blemelor sociale existente. Statul are rolul esențial în reducerea fenomenelor nega-tive sociale prin instrumente compensatorii, adoptând poli-tici de incluziune a grupurilor sociale vulnerabile ca acțiuni afirmative și soluții optime. Definirea unei probleme în societate implică o abordare complexă, identificând cau-zele evidente și vizibile ale ei, precum și soluțiile care pot fi înaintate decidentului. Deci-dentul, la rândul său, studiază și analizează problema, caută soluții la consultanții de poli-tici publice ce execută studii de fezabilitate. El are misiu-nea de a căuta și apoi a aplica soluții optime la problema socială existentă, cunoscută și măsurată real, explorând toate alternativele politicilor publice pe baza analizei de cost-beneficii și a maximizării impactului resurselor alocate în acest scop.

Consultanții de politici analizează obiectiv cauzele ce duc la apariția problemei, având un tablou cuantificat în indici cunoscuți și măsurați, valorile grupului vulnerabil în ceea ce ține de oportunități și preferințe. La fel stabilește în etape: 1) date și fapte din analiza surselor și referințelor documentate, ex-statistice, 2) comunicarea cu actorii relevanți politic, și anume a perspectivelor/consecințelor problemei și a soluțiilor de-zirabile, implicând și repre-zentanți ai businessului, me-diului academic, sindicatelor, asociațiilor profesionale etc. 3) prevede costurile imple-mentării, riscurile și benefi-ciile, facilitând autoritatea/decidentul în luarea de decizii conștiente și deliberate, chiar și scrierea unui cadru legal sau propunerea de a amenda cadrul existent 4) etapa de formulare a recomandărilor și alternativelor/definitivarea și transmiterea documentului decidentului. Ocupându-se de formularea alternativelor de politici consultantul va avea nevoie să apleze la sfa-turile experților cu caracter de consiliere specializată cu scopul de a genera acțiuni cu maximum de beneficii la un cost social cât mai redus.

Procesul decizional va de-pinde de reacțiile și interesele actorilor săi, astfel o politică

publică eficientă reprezintă un proces complex, iar cercetarea academică a fenomenului ar fi de ajutor. Cercetătorii in-struiți capabili să-și adapteze scopurile teoretice pentru a contribui practic la abordarea temei de interes public, exclu-zând abordarea tradițională, cerând împlicații urgente la subiectul dat.

Este important în oricare politici publice pentru a fi eficiente, trebuie să fie reale, realizabile și eficace, altfel po-litica poate eșua. Eficacitatea este calitatea de a produce efectul așteptat, deci obține-rea rezultatului dorit sau re-zultatul trebuie să fie raportat la cost-eficiență. E imperios necesar să fie luate în calcul opiniile experților, liderilor, grupurilor de presiune care v in în întâmpinarea deci-dentului cu idei de progres și inovație socială procesului complex de adoptare a poli-ticii, cu precădere prioritară. De exemplu, eliminarea capa-cităților excesive, crearea unui sistem educațional cât mai rațional, mai bine dotat, cu personal didactic remunerat și instruit, în modul adecvat și motivat, de a desfășura un proces educațional, care ar satisface cererea pe piața de muncă. Politicile să fie înso-țite de obiective cât mai clare lipsite de ambivalențe, iar în implementarea lor să fie impli-cați agenți care au capacitatea și motivația necesară pentru a face față acestor obiective. De aceea implementarea legii bune trebuie să f ie urma-tă de o aplicare, pe măsură

ce presupune monitorizarea implementării și evaluarea rezultatelor prin indicatori de evaluare și criterii de imple-mentare măsurabile. Politicile pot fi evaluate în funcție de criteriul de performanță sau prin măsurarea impactului asupra grupului țintă, ținând cont că ne af lăm în context continuu de schimbare, deci și evoluția politicilor în acest domeniu să fie flexibilă. Ast-fel, decidenții sunt cei care își asumă răspunderea politică pentru buna implementare a politicilor, de aceea el este obligat să asigure și să prote-jeze bunăstarea și securitatea tuturor cetățenilor asupra cărora își extinde autoritatea politică și administrativă.

R. Moldova este un stat în care sărăcia este privită ca fenomen de creștere sistema-tică a inegalităților de venituri ale categoriilor de populație, astfel bogații devin tot mai bogați, iar săracii rămân tot mai săraci. Șomajul este un fenomen frustrant, mai ales în rândul tinerilor, ceea ce atestă un intens proces de mobilitate socială. Declinul economic, fenomenul marginalizări i tinerilor s-a manifestat prin accentuarea fenomenului de șomaj galopant. Șomajul de cele mai dese ori e rezultatul educației și instruirii inopor-tune, sau rezultatul mentali-tății și a comportamentului oferit prin calificarea slabă a forței de muncă. De asemenea sistemul actual de educație și formare profesională care nu reușește să producă com-petențe necesare de care au

nevoie angajatorii, lipsa unui model eficient de colaborare între școlile vocaționale și bu-siness contribuie la faptul că absolvenții să fie în dificultate de a-și găsi un loc de muncă, deoarece calitatea studiilor obținute nu corespund ri-gorilor întreprinderilor din sectorul modern de producție. Tot mai grav se resimt efectele fenomenului de excluziune și polarizare pe plan social, iar excluziunea socială în cazul tinerilor se atestă prin împie-dicarea la viața socială decizi-onală din cauza lipsei compe-tențelor de bază acumulate în procesul studiului și prevăzute de regulă în curriculă, implicit cele profesionale, operaționa-le, manageriale, relaționale, precum și deprinderea de învățare pe termen lung, con-stant și continuu. Conceptul și conținutul curriculei în instituțiile de învățământ nu corespund provocărilor socia-le, demografice și economice, schimbărilor ce s-au produs pe piața forței de muncă, a indus-triilor ce s-au format în ultima perioadă în condițiile econo-miei de piață și ale mișcărilor de capital internațional. Dar se mai atestă reglementări perimate în nomenclatorul de specialități ce nu reflectă necesitățile pieței muncii, instituțiile nu sunt adaptate standardelor internaționale de studii ca urmare a defi-citului de infrastructură de acces, de tehnologii speciale de instruire și programe de studii centrate pe discipol/be-neficiar, absența unei clarități strategice pentru dezvoltarea

sistemului vocațional menține o criză etică și morală a cadre-lor didactice, lipsa unei strate-gii de dezvoltare a instituțiilor sau existența uneia ireale.

Analiza între cost și benefi-cii presupune cheltuieli mini-me și timp pentru a-i permite tânărului să se angajeze rapid în câmpul muncii, obținând un salariu dorit. Un studiu de durată cu cheltuieli financiare mari și șanse limitate de anga-jare imediat în câmpul muncii îi decepționează.

În acest sens sunt bineve-nite organizarea focus-gru-purilor din 6-10 persoane cu subiecte comune prin selec-tarea/captarea opiniilor rele-vante de la membrii asociați ai unor grupuri profesionale, a căror opinii sunt îndreptate pe subiecte cercetate pe durata unei perioade îndelungate de timp ce creează ref lecții corespunzătoare și riguroase a fenomenului de șomaj. Ast-fel chestionarea grupurilor mici pot fi o alternativă reală, desfășurate cu resurse limitate și care pot examina în discu-ție colectivă circumstanțele, comportamentul social și opiniile, cauza și consecințele fenomenului complex, for-mulând enunțuri valoroase. De asemenea este relevantă, utilă și cu cheltuieli reduse informația acumulată prin intermediul chestionărilor pe baza rețelelor online pentru a selecta de la un număr cât mai mare al grupului țintă, ales aleatoriu în funcție de criteriul socio-demografic, interviurile realizate cu experți prin diver-se modalități publice.

Concluzionând opiniile pot f i formulate soluții ce diminuiază fenomenul prin:

integrarea reală a sis-temului educațional din R. Moldova în spațiul educațio-nal european, implicit acredi-tarea tuturor instituțiilor de învățământ;

introducerea modificări-lor de formare a competențe-lor în interiorul programelor de studiu și a curriculei prin familiarizarea și dezvoltarea abilităților de a folosi noile tehnologii, statistică, tehnici de comunicare, tehnici de management modern și admi-nistrare finaciară, cunoașterea f luentă a limbilor moderne, promovarea mobilităților aca-demice;

asigurarea condițiilor necesare pentru o educație vocațională modernă, com-patibilă cu cererea de piață și standardtele sistemului național;

ridicarea concurenția-bilității mediului academic pentru a spori și revitaliza ca-litatea educației și continuarea reformei educației vocaționale și a formării continue;

utilizarea tehnologiilor informaționale și de comuni-care în procesul educațional;

implicarea tinerilor în desfășurarea serviciilor de vo-luntariat din partea sectorului privat prin executarea stagiilor de practică, astfel când există cerere există și ofertă ca alter-nativă educațională;

autoritățile prin instru-mente legale să impună obli-gatoriu executarea stagiului ti-nerilor în cadrul companiilor cu care are încheiat un acord legal, astfel companiile vor avea posibilitatea de a genera competențe practice și recru-ta/selecta viitori angajați, pre-cum și sisținerea/promovarea inițiativelor tinerilor angajați;

dezvoltarea abilităților antreprenoriale a tinerilor regăsite atât în conținutul curriculelor cât și în cadrul unor centre speciale create de stat;

regăsirea în unități le angajatoare a trainerilor în domeniul instruirii, formării și perfecționării cu scopul pregătirii și promovării unui plan de formare continuă și perfecționare a angajaților din unitate;

drepturi egale de angajare în câmpul muncii prin prisma meritocrației și a testării prin concursuri transparente și echitabile.

Ecaterina Raicu