Colegiul Naţional “Dimitrie Cantemir” Oneşti

Clubul de Turism Montan “NEMIRĂM”

Proiect de Granturi de Dezvoltare Şcolară

finanţat de

Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului

prin

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău

2

MEMBRII CLUBULUI

Adrian Imbrea

Alexandra Filip

Alexandra Luca

Alexandra Zarzu

Alexandru Adam

Alexandru Enache

Alexandru Ivan

Alexandru Mărica

Alina Boghiu

Alina Ciubotaru

Anca Crăciun

Anca Găureanu

Andrei Anghel

Bianca Agache

Bogdan Roşca

Bogdan Saftiuc

Bogdan Ţîntaru

Camelia Chelaru

Cătălin Giană

Cătălina Cîmpureanu

Constantin Răuţă

Cristina Pîrjol

Diana Mereu

Dragoş-Alin Frenţuşcă

Dragoş Suditu

Elena Enea

Elena Popa

Emilia Bîzgan

Emilia Tîrţoacă

Emilia Unguru

Emilian Unguru

Elena Bucătaru

Eduard Frenţuşcă

Felix Ifrim

Ioana Gafiţa

Ioana Mengheriş

Ioana Părăoanu

Laura Ciobanu

Irina-Elena Veliche

Laura Ene

Liana Mihalcea

Liviu Petcu

Maria Boghiu

Lucian Coandă

Mădălina Călugăru

Mihai Mican

Mircea Martin

Oana Grigoraş

Radu Ştefănescu

Raluca Meşterca

Raluca Stancu

Raluca Ţîru

Razvan Ghiciuşcă

Roxana Merluşcă

Sebastian-Mihai

Constantin

Sergiu-Ionuţ Creţu

Ştefania Bunduc

Simona Ionel

Sorin Ifrim

Şerban Cucu

Teodor Chelmuş

Tudor Grigoraş

Tudor Sîrbu

Silviu Vlad

Opinii:

„Cea mai mare satisfacţie pe care o ai în orice drumeţie e faptul de a ajunge în vârf prin forţele proprii. Nu

numai că te poţi bucura de o privelişte minunată, ci ai satisfacţia că singur ţi-ai asigurat o experienţă nouă, o lecţie de

viaţă, o bucăţică de linişte absolută, o şansă de a compara ritmul rapid al secolului XXI cu echilibrul păstrat de natură

de mii de ani. Pe scurt, o reamintire a ceea ce poţi dobândi prin efort şi a avantajelor pe care le poti obţine în acest

mod.”

Meşterca Raluca

„Poate pentru mulţi e greu să se trezească de dimineaţă să umble prin munţi kilometri. Sincer, eu mă bucur

nespus că mi-am descoperit, treptat, această pasiune deoarece peisajele surprinse sunt incredibile. Parcă sunt nişte

tablouri enorme ale unor pictori celebri. Am ajuns să spun că mă simt mai împlinită pur şi simplu fiindcă am văzut

miracole ale naturii, ce nu credeam vreodată. În plus aerul curat face bine si la sănătate.;)”

Ciobanu Laura-Ştefania

“Mersul pe munte e ca mersul prin viaţǎ, multe dâmburi şi sudoare pentru o clipǎ de fericire în care sufletul

creşte şi se chinuie sǎ pǎstreze momentul pentru vecie, momentul când atingi cel mai înalt punct, imagini şi peisaje de

neuitat . Legi adevǎrate prietenii şi în mod realist şi util înveţi să îl preţuieşti pe cel de lângǎ tine. Echipa şi grupul este

peste individualităţi, nimeni nu va rǎmâne în urmă, mereu este îndrumat prin încredere şi susţinere.”

Ghiciuşcǎ Rǎzvan

“Fiecare drumeţie la care am participat a fost unică, specială; unele impresionau prin splendoarea peisajelor,

altele prin înălţimea munţilor. Deşi unele trasee erau mai obositoare, reuşind cu greu să le ducem la bun sfârşit, nu a

rămas niciunul neterminat, datorită importanţei acordate şi seriozităţii tuturor celor prezenţi.”

Giană Cătălin

3

Cuprins

”NEMIRĂM” – Prezentare .................................................................................................................. 4

1. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie - Vf. Bulimandru - Vf. Tarniţa - Lacul Tarniţa

– Moineşti ............................................................................................................................................. 5

2. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie – Vârful Măgura – Vâlcele – Tîrgu Ocna ........ 6

3. Înţărcătoare - Fântâna Regelui Ferdinand ........................................................................................ 7

4. Gura Cracului –La Fabrica Veche – La Strigoi - Nemira Mare ....................................................... 8

5. Nemira Mare – Ţiganca - Poiana Sălăriei ........................................................................................ 9

6. Slanic-Moldova - Poiana "La Sălărie" ........................................................................................... 10

7. Pasul Oituz - Vf. Şandru Mare ....................................................................................................... 11

7. Vf. Şandru Mare – Culmea Căprioarei – Slănic-Moldova ............................................................. 12

8. Cascada Nasolea – Vârful Nemira Mare ........................................................................................ 13

9. Slănic Moldova – Vârful La Cireş – Drumul forestier Valea Dofteanei (Şandru) ........................ 14

10. Slănic Moldova – 300 de Scări – Vârful Cernica ......................................................................... 15

11. Poiana Sărată – Brizaia – Vârful Cernica ..................................................................................... 16

12. Vârful Cernica – Pârâul Cernica – Poiana Sărată ........................................................................ 17

13. Hîrja – Vârful Cernica .................................................................................................................. 18

14. Hîrja – Leşunţul Mic - Ferăstrău .................................................................................................. 19

15. Poiana Sărată – Piatra Runcului ................................................................................................... 20

16. Piatra Runcului – Buciaş - Scutaru .............................................................................................. 21

17. Poiana Sărată – Casa Jandarmului – Valea Caşinului - Înţărcătoare ........................................... 22

18. Tîrgu Ocna – Cariera Slănic – Coşna - Oituz ............................................................................... 23

4

”NEMIRĂM” – Prezentare

Clubul îşi are originile în anul 1997 când, având în mână o hartă a Munţilor Nemira, m-am hotărât să abordez

câteva trasee. Primele „victime” au fost Brînduşa Velica şi Victor Biceagă (la acea vreme profesori de limba

engleză, respectiv filosofie la colegiul nostru). A fost greu, dar frumos, aşa că au urmat şi alte drumeţii, de această dată

cu elevi. Ani în şir am mers pe munte, de cele mai multe ori numai cu busola, cel puţin în porţiunea băcăuană a

Munţilor Vrancei, zonă pentru care nu există nicio hartă turistică.

În primăvara anului 2007, prin calificarea Proiectului de Granturi de Dezvoltare Şcolară al colegiului nostru

s-a trecut la o nouă etapă. Clubul s-a lărgit şi drumeţiile s-au îndesit. Pentru o corectă informare se cuvine să menţionez

faptul că proiectul a devenit eligibil datorită contribuţiei colegei mele Laura Agapin (profesor de limba română -

absolventă a unui curs de realizare a proiectelor) şi sub „ameninţarea” doamnei director Emilia Boghiu de la care

(amândoi) am primit această sarcină.

Colaborarea pe care o avem cu proiectul Romania Digitală permite ca toate traseele realizate de noi să fie

incluse în ediţiile viitoare ale hărţii digitale a României, ROAD.

Coordonatorul clubului,

prof. Sorin Ifrim

Obiectivele proiectului:

Înfiinţarea Clubului de Turism Montan “NEMIRĂM” cu minim 50 de membri

Dobândirea abilităţilor specifice activităţilor clubului: lucru în echipă, activităţi practice,

educaţie ecologică, orientare turistică, comportament civilizat.

Cunoaşterea zonei montane adiacente Oneştiului

Marcarea unui număr de 10 trasee turistice în zona Oneşti.

Realizarea de materiale informative despre proiect şi activitatea clubului: pliante, broşură cu CD.

Creşterea numărului de practicanţi ai turismului montan în zona Oneşti

Realizări în perioada martie 2007 – septembrie 2008:

Număr de mebri ai clubului: 60 din care 54 membri activi

Număr de drumeţii: 32

Lungimea tuturor traseelor parcurse: 613,2 km

Distanţa parcursă (de toţi membrii clubului): 4166,7 km

Număr de trasee marcate: 36 (inclusiv trasee de legătură)

Site-ul clubului: http://nemiram.dcantemir.ro/

Dezvoltarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare unei bune desfăşurări a activităţilor montane

Propuneri pentru viitor:

Atragerea de noi membri

Atragerea de noi parteneri şi sponsori

Dotarea clubului cu noi echipamente

Extinderea activităţii în zonele învecinate (în primul rând în Munţii Ciuc şi Munţii Vrancei)

Marcarea Rezervaţiei Naturale “Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei”

Marcarea Rezervaţiei Buciaş

5

1. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie - Vf. Bulimandru - Vf. Tarniţa - Lacul Tarniţa – Moineşti

Distanţa: 19 km Durata: 6 ½ h Altitudini: plecare: 302 m; maximă: 977 m; sosire: 402 m Profil:

Hartă:

Descriere: Punctul de plecare este

Staţia CFR Valea Uzulu. De aici

ne deplasăm spre Moineşti 300

de metri până la turnul de apă ce

poate fi văzut de la coborârea

din tren, după care se virează la

dreapta către E-NE. Această

direcţie va fi dealtfel păstrată, în

general, până la Schitul Sfântu

Ilie. După ce trecem podul pe

şufe peste râul Trotuş, străbatem

satul Plopu, pe pârâul cu acelaşi

nume, drumul traversând de mai

multe ori pârâul.

După 2,7 km de la

plecare (aproximativ 40 de

minute) ajungem la ieşirea din

satul Plopu.

Aici drumul se

ramifică, o variantă urcând în

stânga; păstrăm direcţia de mers şi urmăm drumul forestier încă 3,4 km (aproximativ 1 oră). Într-o curbă spre dreapta a

drumului forestier, in locul în care întâlnim o troiţă, părăsim drumul şi urmăm poteca ce se desprinde din acesta spre

stânga. Atenţie: imediat după părăsirea drumului, poteca se ramifică, un drum de căruţe urcând spre stânga; alegem

varianta din dreapta, cea care însoţeşte pârâul

De aici urcuşul devine din ce în ce mai accentuat; până la Schitul Sfântu Ilie mai este de urcat o diferenţă de

nivel de 200 de metri pe parcursul a doar 1,4 km. Când ajungem la Schitul Sfântul Ilie constatăm că au trecut peste 2

ore de la plecare şi am parcurs în total 7,5 km.

După binemeritatul popas pornim în dreapta, către NV, spre Vârful Bulimandru (977 m), pe care-l vom ataca

frontal, pe o potecă destul de abruptă. În vârf vom putea admira atât valea Trotuşului, spre stânga, cât şi valea Cernului

(afluent al Tazlăului), spre dreapta. În continuare avem de străbătut un traseu de creastă (urmărind marcajul silvic H),

până în Vârful Tarniţa (889 m). De la Schitul Sfântu Ilie la Vârful Taniţa traseul măsoară 5,6 km şi sunt necesare peste

2 ore pentru a-l parcurge.

De la Vârful Tarniţa urmează o coborâre foarte dificilă pe o pantă extrem de abruptă, care necesită o deosebită

atenţie. Răsuflăm uşuraţi după ce ajungem în Şaua Tarniţa (805 m); aici viram la stânga şi imediat ce găsim un drum de

TAF mergem din nou in stânga pe acesta şi descoperim curând legendarul lac Tarniţa. Din Vârful Tarniţa până la lacul

cu acelaşi nume avem de parcurs o distanţă de doar 1,4 km dar care ne răpeşte aproximativ 45 de minute.

În imediata vecinătate a lacului, in partea de NV a acestuia, vom găsi un drum ce merge în direcţia V-NV.

După încă 4,6 km (ceva mai mult de o oră de mers) ajungem la intrarea în oraşul Moineşti, în dreptul unui izvor.

6

2. Staţia CFR Valea Uzului - Plopu - Schitul Sf. Ilie – Vârful Măgura – Vâlcele – Tîrgu Ocna

Distanţa: 26,9 km

Durata: 8 ½ h

Altitudini: plecare: 302 m; maximă: 991 m; sosire: 259 m

Hartă:

Profil:

Descriere:

Porţiunea de intrare în traseu dintre punctul de plecare şi Schitul Sfântu Ilie este comună cu traseul anterior. De

data aceasta, de la Schitul Sfântu Ilie ne orientăm spre dreapta, spre SSE, pe marcajul silvic H. Întâlnim, în ordine,

următoarele borne silvice: II 111, VI 33, II 87, VI 47, VI 49, VI 60, VI 61, VI 63. Borna silvică VI 63 marchează un

mic vârf , aflat la altitudinea de 852 m. Din acest vârf se coboară într-o şa (779 m) după care începe lupta cu vârful

Măgura, panta fiind foarte accentuată; diferenţa de nivel de 212 m se urcă in doar 1,5 km.

De la Schitul Sfântu Ilie la Vârful Măgura parcurgem 6,8 km în aproape 3 ore. Continuăm deplasarea pe

creastă şi întâlnim bornele silvice I 322, I 317, I 315. După această ultimă bornă ajungem într-o intersecţie de poteci şi

alegem varianta spre stânga intr-o coborâre accentuată. La baza Vârfului Măgura întâlnim un drum de căruţe pe care-l

urmăm. Pe acest drum întâlnim borna silvică I 103 după care întâlnim un mic vârf (762 m).

La distanţa de 3,9 km (90 de minute de mers) de Vârful Măgura întâlnim o intersecţie în care alegem varianta

din dreapta; de aici coborâm mai întâi spre un pârâiaş pe care-l urmăm şi în curând ajungem la drumul spre satul

Vâlcele. Traseul de 11,6 km din Vârful Măgura până în Tîrgu Ocna se parcurge în aproximativ 3 ore şi jumătate.

7

3. Înţărcătoare - Fântâna Regelui Ferdinand

Distanţa: 7,9 km

Durata: 2 ½ h (numai dus)

Altitudini: plecare: 535 m; maximă: 1270 m; sosire: 1270 m

Profil:

Hartă:

Descriere: La cabana silvică Înţărcătoarea, din drumul

ce continuă, pe lângă păstrăvărie, să urce de-a lungul

Caşinului, alegem drumul din stânga, spre Zboina.

După ce trecem podul peste Caşin, la doar 400 m de

la plecare, traversăm un pod peste Zboina, lăsând

spre stânga drumul forestier ce continuă pe valea

acestui pârâu. Drumul forestier pe care urcăm ne

poartă în serpentine când mai strânse când mai largi

spre creasta muntelui. Trebuie să avem grijă să

păstrăm drumul care pare cel mai circulat; astfel după

1,5 km de la plecare (aproximativ 20 de minute) vom

merge spre dreapta, deşi un drum mult mai puţin

accentuat merge înainte iar după 4 km (aproximativ o

ora de mers) vom vira într-o serpentină spre stânga,

deşi avem un drum destul de bun ce merge înainte.

După această intersecţie nu mai avem nicio

problemă de orientare; ultimii 500 de metri îi

parcurgem printr-o poiană la capătul căreia întâlnim

Fântâna Regelui Ferdinad. La revenire, dacă folosim

acelaşi traseu, drumul va dura mai puţin de 2 ore.

8

4. Gura Cracului –La Fabrica Veche – La Strigoi - Nemira Mare

Distanţa: 13,7 km

Durata: 4 ½ h

Altitudini: plecare: 488 m; maximă: 1648 m; sosire: 1648 m

Hartă:

Profil:

Descriere:

De la Gura Cracului (confluenţa dintre Dofteana şi Ciunget) urmăm drumul forestier ce merge spre dreapta, pe

Valea Ciungetului. După exact 1 km, în partea stângă, peste pârâu, observăm un izvor cu apă minerală. Continuăm să

mergem pe drumul forestier şi după 4,3 km (aproximativ o ora de mers) ajungem la cabana forestieră „La Fabrica

Veche”, iar după încă 1,8 km (aproximativ o jumătate de oră) ajungem la cabana „La Strigoi”.

La 7,8 km de la plecare (aproape două ore), după ce trecem un pod, drumul forestier dispare, locul lui fiind luat

de un drum de TAF. Încă de la intrarea în drumul de TAF suntem nevoiţi să ocolim prin dreapta o alunecare de teren.

După 2,2 km (aproape o oră de mers) de la intrarea în drumul de TAF, poteca în care s-a transformat drumul se

ramifică. Deoarece poteca din stânga este mai greu accesibilă din cauza tufelor alegem varianta din dreapta; imediat

după intersecţie întâlnim un pârâiaş şi ne putem reface rezervele de apă.

În continuare orientarea este dificilă, trebuie menţinută direcţia de deplasare preponderent spre vest şi căutată

cu privirea poiana ce se găseşte în apropiere. Odată „detectată” poiana lucrurile se simplifică iarăşi: în marginea din

dreapta (N) a poienii întâlnim o potecă ce ne va conduce, după un urcuş dificil, în creastă. Ajunşi în creastă vedem în

dreapta vârful Nemira Mare, cel mai înalt din zonă, la care putem ajunge în doar 10 minute. Pentru coborâre putem

folosi acelaşi traseu, dar mai bine, pentru a nu ne plictisi, traseul următor.

9

5. Nemira Mare – Ţiganca - Poiana Sălăriei

Distanţa: 10,4 km

Durata: 3 ½ h

Altitudini: plecare: 1648 m; maximă: 1648 m; sosire: 638 m

Profil:

Hartă:

Descriere:

Coborând Vârful Nemira Mare intrăm în poteca de crestă (care îl ocoleşte prin V) şi ne deplasăm spre S. După

2,1 km (aproximativ 45 de minute) ajungem în „Poarta Vânturilor” cum mai este numită Şaua Nemirei. Din şa vom

coborî poteca abruptă ce ocoleşte prin dreapta o poiană; după terminarea poienii orientarea devine mai dificilă dar

păstram direcţia de deplasare spre SE şi întâlnim un drum forestier. Distanţa de 1,5 km dintre Şaua Nemirei şi drumul

forestier se parcurge în aproximativ 45 de minute.

Dacă am urma drumul forestier, traseul s-ar lungi cu 7,5 km aşa că traversăm drumul şi căutăm să urmărim de

pe malul drept pârâul Ţiganca, nume pe care-l are pârâul Dofteana în zona sa superioară. După 2,2 km (aproximativ o

oră) de la traversarea drumului forestier ajungem pe un drum de TAF iar după alţi 1,2 km (20 de minute) intrăm în

drumul forestier pe care l-am traversat, în dreptul Cabanei Ţiganca.

Continuăm coborârea pe drumul forestier prin Cheile Dofteanei şi după 3,3 km (aproximativ 45 de minute)

ajungem în Poiana Sălăriei. Dacă suntem nevoiţi sa ajungem la Gura Cracului trebuie să mai parcurgem încă 4,8 km. pe

acelaşi drum forestier.

10

6. Slanic-Moldova - Poiana "La Sălărie"

Distanţa: 4,9 km

Durata: 1 ½ h

Altitudini: plecare: 481 m; maximă: 808 m; sosire: 645 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Traseul porneşte de la intrarea în drumul forestier de pe

pârâul Pufu (afluent de stânga al Slănicului), la 1,9 km (30 de

minute de mers) de staţia de autobuz din centrul oraşului Slănic-

Moldova. Urmărim drumul forestier o distanţă de 3 km (aproape o

oră) după care părăsim pârâul urcând desul de abrupt o potecă spre

dreapta printr-o pădure foarte deasă şi uscată. După 15 minute de la

părăsirea drumului ajungem în zona cea mai înaltă a traseului

intrând într-un drum forestier.

Ne deplasăm foarte puţin pe drumul forestier pentru ca în

prima serpentină pe care acesta o face spre dreapta să descoperim o

potecă ce coboară drept, spre N. Coborând pe această potecă trecem

prin curtea unei cabane silvice şi ieşim în drumul forestier părăsit

anterior, trecem un pod peste Dofteana şi ajungem în Poiana

Sălăriei. Coborârea are 1 km şi durează 15 minute.

Deşi este un traseu foarte scurt este deosebit de util, mai

ales în sens invers, ca modalitate de a ajunge rapid la civilizaţie din

Poiana Sălăriei (aflată la 16,3 km de Dofteana!).

11

7. Pasul Oituz - Vf. Şandru Mare

Distanţa: 20,6 km

Durata: 5 h – 5 ½ h

Altitudini: plecare: 841 m; maximă: 1637 m; sosire: 1637 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Din Pasul Oituz căutăm drumul de căruţe pe care

descoperim şi primele marcaje (bandă roşie). După ce

depăşim un mic vârf, la 1,2 km (15 minute de la plecare)

drumul îşi schimba direcţia spre stânga cu 90 din NE

către3 NV pentru ca apoi, după doar 350 de m, dintr-o şa,

să se orienteze către nord după intersecţia cu un drum

forestier care vine din stânga. Drumul păstrează direcţia N

până într-o nouă şa în care ajungem la 4 km de la plecare

(aproximativ 50 de minute).

După această şa drumul se orientează către NV,

traversează o poiană, după care face o buclă largă la

începutul unei plantaţii. La doar 100 de metri după ce

drumul pe care mergem se uneşte cu altul ce vine din

stânga urmează o intersecţie în care drumul accentuat

merge puţin în stânga în timp ce poteca urcă destul de

accentuat in faţă. Dacă nu avem nevoie de apă nu folosim

drumul forestier (pe care se găseşte un izvor) care ocoleşte

şi urcăm pe potecă (drumul şi poteca se întâlnesc ceva mai

sus).

Imediat după ce drumul şi poteca se reunesc,

traseul ocoleşte prin dreapta Vârful Boca în dreptul căruia

ajungem după ce am parcurs în total 9 km în puţin peste 2

ore. După ce ocoleşte Vârful Boca, traseul se orientează

iarăşi către NV apoi către N-NE până în dreptul vârfului

Ghepar pe care de asemenea îl ocoleşte prin dreapta. În

dreptul Vârfului Ghepar, lângă o stână, întâlnim un drum

care vine din dreapta, dinspre Muntele Mic. Distanţa de 3,5

km dintre vârfurile Boca şi Ghepar o parcurgem în aproape

o oră.

După încă 3,4 km (aproape o oră de mers)

ajungem în dreptul Vârfului Ceangău pe care-l ocolim de

data aceasta prin stânga. În coborârea care urmează se vede

atât şaua in care trebuie să ajungem cât şi Vârful Şandru

Mare, orientarea fiind facilă. Ultima porţiune a traseului,

cea dintre Vârful Ceangău şi Vârful Şandru Mare măsoară

4,7 km şi sunt necesare aproximativ 90 de minute pentru

parcurgere, ţinând cont de oboseala acumulată şi de panta mai mare decât în restul traseului.

Îmbucurător este că la 10-15 minute după ce începe asaltul final întâlnim un izvor. Deoarece traseul de creastă

ocoleşte şi Vârful Şandru Mare de la indicator mergem pe poteca din dreapta ultimii 500 de metri. Pentru coborâre s-ar

putea folosi traseul următor.

12

7. Vf. Şandru Mare – Culmea Căprioarei – Slănic-Moldova

Distanţa: 12,4 km

Durata: 3 h – 3 ½ h

Altitudini: plecare: 1637 m; maximă: 1637 m; sosire: 492 m

Hartă:

Profil:

Descriere:

Din vârful Şandru Mare se coboară 500 de metri până în poteca de creastă ce ocoleşte vârful şi apoi încă 500

de metri în stânga, până întâlnim o potecă ce merge tot spre stânga; marcajul (bandă albastră) îl întâlnim ceva mai jos în

apropierea unui drum, pe care îl urmăm tot spre stânga. De aici traseul este vizibil şi nu avem probleme de orientare.

După ce am parcurs 4,6 km în aproximativ 90 de minute traversăm colţul unui drum forestier pentru a urma în

continuare poteca ce se continuă prin pădure. După încă 3,2 km pe care-i parcurgem în coborâre accentuată, în

aproximativ o oră, traversăm iarăşi drumul forestier. Mai sunt 1,3 km (aproximativ 20 de minute) de coborâre rapidă şi

ajungem în zona fostului camping de la Slănic Moldova. De aici parcurgem pe asfalt, în aproximativ 40 de minute, cei

3,4 km care ne despart de staţia de autobuz.

13

8. Cascada Nasolea – Vârful Nemira Mare

Distanţa: 12,3 km

Durata: 5 h – 5 ½ h

Altitudini: plecare: 540 m; maximă: 1648 m; sosire: 1648 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Imediat ce trecem podul peste coada lacului Poiana

Uzului, în dreptul cascadei Nasolea, un drum forestier (la

începutul căruia este o barieră) urcă in stânga. Pornim pe

acest drum pentru ca după mai puţin de 200 de metri sa-l

părăsim în stânga, pe marcaj bandă albastra. Marcajul ne va

însoţi câtă vreme traseul este prin pădure, în zona golului

alpin acesta lipsind. Poteca îşi schimbă brusc direcţia, de mai

multe ori. La 1,8 km de la plecare (aproximativ 30 de minute

de mers) reintram în drumul forestier pe care-l părăsim

definitiv după doar 10 minute.

După ce părăsim drumul forestier, timp de 45 de

minute (1,5 km) traseul este orientat cu precădere spre S-SE

după care, pentru a ajunge în creasta principală, poteca

descrie câteva serpentine. După aproximativ 3 ½ ore de la

plecare (7,3 km), ajungem în creasta principală şi traseul se

orientează către sud, iar după încă 700 de metri întâlnim un

izvor.

La ieşirea din pădure poteca rămâne vizibilă, astfel

încât nu avem probleme de orientare. Când suntem la poalele

Vârfului Nemira Mare întâlnim o (altă) cruce metalică.

Pentru a atinge cel mai înalt vârf din zonă trebuie să părăsim

poteca ce-l ocoleşte prin V şi să-l atacăm direct.

Pentru revenire se poate urma traseul în sens invers

sau, pentru cei mai experimentaţi, se poate coborî spre V pe

Chilişca – Bărzăuţa – Uz sau spre E pe Pârâul Alb.

14

9. Slănic Moldova – Vârful La Cireş – Drumul forestier Valea Dofteanei (Şandru)

Distanţa: 8,8 km

Durata: 4 h

Altitudini: plecare: 484 m; maximă: 1069 m; sosire: 891 m

Hartă:

Profil:

Descriere: Traseul începe din curtea Hotelului Venus (cel mai mare din Slănic-Moldova). Trecând pe lângă o anexă a

hotelului găsim în spatele acestuia o poarta pe care părăsim incinta acestuia. Imediat observăm o potecă destul de clară

şi care urcă foarte abrupt; începem urcuşul şi întâlnim primele marcaje (bandă albastră). Urcăm anevoios, în serpentine

şi, la 45 de minute de la plecare (1,8 km), întâlnim borna silvică II 96.

De aici traseul urcă pe o creastă secundară şi întâlnim, în ordine, bornele silvice II 94, II 98, II 100. Din dreptul

bornei silvice II 100 traseul se orientează spre NV, ocolind Vârful Pufu prin stânga. La 4 km de la plecare (aproximativ

2 ore) traseul virează uşor spre stânga, spre V-NV, în coborâre, pentru ca după încă 1,1 km să ajungem în şaua dintre

Vârful Pufu şi Vârful La Cireş; aici întâlnim drumul forestier şi marcajul cruce albastră pe care ne deplasăm în

continuare.

Traversăm drumul forestier şi continuăm să urcăm uşor păstrând direcţia de deplasare către V. Depăşim

bornele silvice IV 190 şi IV 195 şi urmează asaltul final spre vârful La Cireş, pe o pantă foarte abruptă (dacă vrem să ne

menajăm, putem ocoli vârful prin stânga). Din vârful La Cireş, care nu oferă panoramă, traseul virează brusc spre

stânga, spre S-SV, pentru ca după doar 200 de metri să revenim la direcţia de deplasare spre V. Întâlnim un drum de

TAF şi după două serpentine ajungem în coborâre abruptă în marginea unei serpentine a drumului forestier care

urmează valea Dofteanei.

De aici spre dreapta sunt 1,4 km până la Cabana Ţiganca şi încă 3,4 km până în poiana La Sălărie, iar spre

stânga, 5,5 km de drum forestier până sub Şaua Nemirei.

15

10. Slănic Moldova – 300 de Scări – Vârful Cernica

Distanţa: 6,1 km

Durata: 2 ½ h

Altitudini: plecare: 470 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Din staţia de autobuz din Slănic-Moldova ne deplasăm 700 de metri în

amonte pe râul Slănic după care traversăm apa pe podul aflat la sfârşitul parcului, în

zona în care încep izvoarele minerale. Traseul urcă destul de abrupt cele 300 de trepte

pe marcaj triunghi roşu cale de 2,1 km (aproape o oră). Când observăm că traseul

urmăreşte curba de nivel iar în stânga se poate observa o creastă, părăsim marcajul şi

ne îndreptăm către creastă.

Pe creastă întâlnim o potecă destul de vizibilă şi în curând ajungem la

marginea unei poieni. Traseul urmăreşte marginea din stânga a poienii şi vom putea

observa şi marcajul forestier de delimitare pădure privată – pădure proprietate a

statului (bandă roşie + bandă galbenă).

În apropiere de Vârful Cernica, la altitudinea de 930 de metri, în mijlocul unei

tăieri, creasta face un viraj larg spre stânga, spre SV. Dacă nu dorim să urcăm pe vârf

(care nu oferă panoramă) putem coborî spre stânga, pe poteca dintre pădure şi tăiere

până în şaua de la obârşia pârâului Dobru.

16

11. Poiana Sărată – Brizaia – Vârful Cernica

Distanţa: 4,7 km

Durata: 2 h

Altitudini: plecare: 475 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Traseul porneşte de la

podul peste Brizaia (greşit scris

în unele surse Brezoaia), cu 400

de metri mai sus de staţia de

autobuz. Înainte de a trece podul

pornim pe o uliţă spre dreapta

care se transformă imediat în

drum forestier şi observăm în

stânga, peste o punte metalică,

un izvor care era folosit în trecut

pentru tratarea bolilor reumatice.

După câteva curbe drumul face o

serpentină spre dreapta; a doua

serpentină, spre stânga, poate fi

tăiată.

Mai departe ne

continuăm deplasarea pe drum,

traversăm un pod şi ajungem

într-o poiană mare. La 1,9 km de

la plecare (ceva mai puţin de 30

de minute), când drumul se

orientează spre V, părăsim

drumul urcând spre NV pe o

creastă destul de abruptă. După

mai puţin de un km, parcurs cu

pauză de odihnă mare în 40 de

minute ajungem din nou în

drumul forestier, într-o curbă a

acestuia spre stânga.

După doar câţiva metri

parcurşi pe drum îl părăsim

iarăşi, pe un drum de căruţe ce

merge înainte, spre N. În

continuare trecem printr-o stână, traversăm un pârâu şi ajungem într-o poiana. De aici drumul de căruţe dispare dar ne

fixăm direcţia de mers spre N-NE şi după 500 de metri (20 de minute) de urcuş greu, în care traversam mai multe

drumuri de căruţe, ajungem în vârf.

17

12. Vârful Cernica – Pârâul Cernica – Poiana Sărată

Distanţa: 3,9 km

Durata: 1 ½ h

Altitudini: plecare: 1013 m; maximă: 1013 m; sosire: 451 m

Profil:

Hartă:

Descriere: Din Vârful Cernica coborâm destul de dificil, pe pantă mare presărată cu stânci, ocolind obstacolele, încercând

să menţinem direcţia de deplasare spre SV. După 500 de metri întâlnim o potecă ce, după încă un km (în total

aproximativ 30 de minute de mers) devine drum de căruţe.

La 1,8 km de la plecare (mai puţin de o oră) ajungem în drumul forestier pe care coborâm spre dreapta. După

mai puţin de 1 km (10-15 minute) de mers pe drumul forestier ajungem într-o serpentină spre dreapta. Dacă avem timp,

putem urca, mai întâi pe o potecă ce însoţeşte pârâul iar mai apoi direct prin vad, doar 120 de metri, până la cascada

Apa pe Piatră. Pe drumul forestier pe care ne deplasăm în total 2,1 km în aproximativ 30 de minute mai întâlnim un

izvor cu fier şi unul cu sulf (Apa Puturoasă).

18

13. Hîrja – Vârful Cernica

Distanţa: 4,6 km

Durata: 2h -2 ½ h

Altitudini: plecare: 348 m; maximă: 1013 m; sosire: 1013 m

Hartă:

Profil:

Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii din Hîrja ne deplasăm spre Oneşti până întâlnim prima

uliţă spre stânga pe care ne începem traseul. După foarte puţin timp uliţa se transformă în drum forestier şi întâlnim

chiar o barieră. La 900 de metri de la plecare (15 minute), într-o curbă spre dreapta a drumului forestier urmăm o potecă

ce merge înainte, însoţind (la înălţime) pârâiaşul din stânga noastră.

După doar 7-8 minute de mers pe potecă trecem pe lângă Piatra Şoimului (o stâncă impresionantă) şi putem

admira o cascadă. De la cascadă panta se accentuează dar pentru puţin timp; după aproximativ 15 minute ajungem din

nou în drumul forestier. În prima curbă la stânga pe care o face drumul, în traversarea unui pârâu, drumul se transformă

într-unul de căruţe. La 1,1 km de la reintrarea în drumul forestier întâlnim o intersecţie şi urmăm varianta din dreapta.

După încă 10-15 minute de mers, în marginea dreaptă a unei tăieri, căutăm o potecă ce merge spre dreapta, pe

curba de nivel; în continuare traversăm obârşia pârâului de-a lungul căruia am urcat şi ne deplasăm spre N, mai întâi pe

potecă şi apoi direct prin pădure spre şaua de la baza de NE a vârfului Cernica unde întâlnim marcajul forestier de

delimitare a ocoalelor silvice (H). După popasul necesar ne deplasăm pe poteca creastă spre stânga (SV) încă 1,1 km

(20 de minute) până în vârful Cernica.

OBSERVAŢIE: imediat ce începem să urcăm vârful Cernica întâlnim spre dreapta un drum de TAF; urmând

acest drum (la prima intersecţie urmând varianta din dreapta) după 4,9 km (aproximativ 75 de minute) de-a lungul

pârâului Dobru ajungem în centrul staţiunii Slănic-Moldova.

19

14. Hîrja – Leşunţul Mic - Ferăstrău

Distanţa: 17 km

Durata: 5h -5 ½ h

Altitudini: plecare: 324 m; maximă: 912 m; sosire: 314 m

Hartă:

Profil:

Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii din Hîrja traversăm E577 şi pornim pe uliţa ce traversează

râul Oituz. La 8 minute de la plecare ajungem la o intersecţie; un drum merge spre stânga, noi mergem înainte (spre SE)

şi după câteva minute trecem pe lângă un izvor. Urmăm drumul forestier şi la 2,5 km de la plecare (30-40 de minute de

mers) drumul forestier se termină, de fapt se întâlneşte cu altul care urcă din dreapta; de aici vom urma poteca ce urcă ,

destul de abrupt, drept în faţă. După 1 km (aproximativ 30 de minute) de mers preponderent spre E poteca îşi modifică

orientarea către N pentru 10-15 minute de urcuş accentuat după care revine la direcţia E.

La 1 ½ h de la plecare ajungem în punctul de maximă altitudine, sub linia de înaltă tensiune. În continuare

traversăm zona defrişată de sub linia de înaltă tensiune şi ne deplasăm în dreapta, spre SV prin marginea pădurii. După

încă 500 de metri (20 de minute) urmăm poteca ce intră în stânga (spre NE) în pădure.

După 45 de minute de când am început coborârea traversăm Leşunţul Mic şi intrăm în drumul forestier; de aici

mai sunt 5,3 km până la confluenţa cu Leşunţul Mare şi încă 5,5 km până la staţia de autobuz din Ferăstrău (în total

aproape 3 ore de mers).

20

15. Poiana Sărată – Piatra Runcului

Distanţa: 6,5 km

Durata: 2 ½ h

Altitudini: plecare: 445 m; maximă: 1109 m; sosire: 1109 m

Hartă:

Profil:

Descriere: Din staţia de autobuz care se află în dreptul bisericii ne deplasăm spre Braşov până la primul pod (peste

Brizaia); după pod traversăm şoseaua spre stânga şi urmăm uliţa care, după traversarea Oituzului, devine drum forestier.

La 15 minute de la plecare ajungem la o intersecţie din care se desprinde un drum spre stânga; noi mergem înainte şi

după încă 1,8 km (aproximativ 25 de minute) părăsim drumul forestier pe un drum de căruţe ce face în stânga; acesta

merge o porţiune paralel cu drumul forestier după care virează spre stânga (spre E), după un foişor.

După ce traversează de două ori un pârâiaş, poteca ajunge într-o poiană; reintrăm în pădure urmărind marginea

din dreapta a poienii; panta devine tot mai mare, poteca tot mai puţin vizibilă şi urcăm în dreapta o pantă foarte

accentuată dar scurtă. Ajungem într-o crestă pe care vom continua să urcăm, traversând partea de sus a unei poieniţe.

La reintrarea în pădure poteca se pierde şi urcăm în stânga, doar câţiva metri, pe creasta ce însoţea poteca; aici

întâlnim marcajul forestier bandă roşie ce ne poartă pe această creastă, pe pantă din ce în ce mai accentuată până în

creasta principală. În creasta principală întâlnim borna silvică VII 18 (în mijlocul unei grămezi de pietre).

ATENŢIE: Borna silvică este foarte importantă pentru că, dacă dorim să coborâm pe acest traseu este unicul

reper, poteca pe care am urcat nefiind vizibilă din creastă şi zona foarte abruptă.

Din creasta principala, mergând în stânga, spre N şi mai apoi spre N-NV, după doar 15 minute de mers

(aproape 500 de metri), ajungem pe Vârful Piatra Runcului.

21

16. Piatra Runcului – Buciaş - Scutaru

Distanţa: 19,1 km

Durata: 5 ½ - 6 h

Altitudini: plecare: 1109 m; maximă: 1109 m; sosire: 463 m

Hartă:

Profil:

Descriere: De la Piatra Runcului coborâm spre S pe creastă urmând marcajul forestier H. După 45 de minute de coborâre

(1,9 km) ajungem într-o şa; din şa schimbăm direcţia de mers spre E-NE şi mergem prin pădure încercând sa menţinem

direcţia de deplasare în lipsa oricărei poteci; După încă 1,9 km de coborâre dificilă (aproximativ 50 de minute) ajungem

pe malul pârâului Buciaş, pe unul din traseele ce erau străbătute de mocăniţă.

Continuăm coborârea, uşoară de data aceasta şi după încă 1,9 km (30 de minute), imediat după ce trecem de un

afluent de stânga al Buciaşului, ajungem la o cabană părăsită. De la această cabană deplasarea devine tot mai simplă (cu

excepţia traversărilor peste Buciaş); după 800 de metri (20 de minute) ajungem la confluenţa dintre Fata Moartă şi

Buciaş, iar după încă 1,8 km (25 de minute) la cascada mică de pe Buciaş.

Continuăm să urmărim cursul Buciaşului şi după încă 1,4 km (20 de minute) depăşim confluenţa cu Zimnicea

(afluent de stânga al Buciaşului) iar după alte 40 de minute (2,1 km) ajungem la Cascada Buciaş. De la cascadă mai

mergem 2,2 km (30 de minute) până la cabana forestieră Buciaş şi, dacă nu găsim niciun mijloc de transport, încă 5,1

km (80 de minute) până la Scutaru. Din locul în care începe asfaltul mai sunt 7,1 km până la prima staţie de autobuz din

Mănăstirea Caşin.

22

17. Poiana Sărată – Casa Jandarmului – Valea Caşinului - Înţărcătoare

Distanţa: 19,7 km

Durata: 6 ½ - 7 h

Altitudini: plecare: 484 m; maximă: 1172 m; sosire: 640 m

Hartă:

Profil:

Descriere: De la Popasul Turistic Poiana

Sărată mergem pe şosea spre Braşov 500

de metri, până după primul pod; aici

părăsim şoseaua spre stânga şi, după ce

traversăm o poiană găsim în colţul

acesteia un drum de căruţe. După 2 km

(aproape o oră) de urcat observăm în

stânga potecii o poiana, prin care trece

linia de înaltă tensiune. Ne urmăm

traseul pe sub linia de înaltă tensiune pe drumul de căruţe ce merge şerpuit trecând succesiv peste trei mici vârfuri.

După 5 km de la începutul traseului (aproximativ 2 ore) ajungem, într-o şa mare, în drumul forestier ce face

legătura între Poiana Sărată şi Lepşa. Mergem doar 500 de metri pe drumul forestier şi întâlnim o primă potecă ce taie o

serpentină; pe această potecă întâlnim şi primul marcaj silvic H. Dacă nu urmăm de aici marcajul forestier mai tăiem de

două ori serpentinele, alternând drumul cu potecile de legătură. Când drumul „se hotărăşte” să se deplaseze spre E-SE,

părăsim definitiv drumul, spre S pe marcajul forestier H.

Imediat întâlnim borna silvică IV 153 şi, după un urcuş scurt, borna silvică III 107, în marginea unui drum de

TAF, pe care ne deplasăm spre stânga, pe direcţia E. După ce depăşim un mic vârf întâlnim borna silvică IV 130 de

unde părăsim drumul spre stânga, pe potecă. Traseul coboară, mai întâlnim borna silvică IV 132, ajungem într-o şa şi

după ce începem să urcăm pe poteca orientată acum spre E, întâlnim borna silvică IV 134; după aceasta căutăm o potecă

spre stânga, spre NE, şi imediat ajungem în poiana în care se găseşte Casa Jandarmului. Până aici am parcurs 9,5 km în

aproape 4 ore.

După popasul de la Casa Jandarmului continuăm să ne deplasăm spre NE şi imediat vom constata că suntem pe

malul stâng al unui pârâu; după 2 km (30 de minute) ajungem la o intersecţie, un drum urcă spre stânga, dar vom

continua coborârea pe malul pârâului. După încă 2 km (30 de minute) traversăm un pod şi ajungem în drumul forestier

de pe valea Caşinului.

Urmăm drumul forestier în stânga şi după 4,3 km (aproximativ o oră) ajungem în dreptul unei cascade aflată

chiar în marginea drumului, pe partea dreaptă. După încă 1,9 km (30 de minute) ajungem la păstrăvăria şi cabana

Înţărcătoare (sau Ţărcătoare).

23

18. Tîrgu Ocna – Cariera Slănic – Coşna - Oituz

Distanţa: 14,4 km

Durata: 4 ½ - 5 h

Altitudini: plecare: 290 m; maximă: 776 m; sosire: 290 m

Profil:

Hartă:

Descriere: De la staţia de maxi-taxi din centrul oraşului Tîrgu

Ocna plecăm spre Slănic Moldova. La 3,6 km de la plecare (45

de minute) întâlnim indicatorul de terminare a localităţii; după

încă 10 minute de mers în locul în care şoseaua face o curbă

spre dreapta, traversăm apa Slănicului şi pornim pe valea care

se observă în stânga şoselei Târgu Oncna – Slănic Moldova.

În mai puţin de 1 km străbatem o carieră de piatră; în

partea superioară a carierei în partea dreaptă, la 100 de metri de

drum, se află o cascadă impresionantă. Continuăm să urcăm pe

pârâu încă 200 de metri, loc în care mai putem admira

numeroase cascade mici, după care, urmăm o potecă ce urcă

într-o serpentină spre dreapta, până aproape deasupra cascadei.

După ce am străbătut această porţiune foarte dificilă a

traseului, urmează un urcuş foarte abrupt, spre sud, pe creastă.

După ce urcuşul se mai domoleşte întâlnim stânci cu forme de

eroziune foarte interesante. La 1,2 km de la cascadă (40 de

minute) trecem printr-o poiană în care se zăresc urmele unei

stâne, iar după încă 10-15 minute, după ce ieşim din pădure,

ajungem în dreptul unei gospodării.

După încă 10-15 minute întâlnim o intersecţie unde

alegem varianta ce merge uşor spre stânga, pe direcţia E-NE,

intrând iarăşi în pădure; la următoarea intersecţie, în care

ajungem în mai puţin de 10 minute, mergem spre dreapta.

Drumul de căruţe ne conduce, întâi spre SE iar apoi spre NE,

afara din pădure, într-un punct de belvedere.

La părăsirea pădurii vom căuta un drum care coboară

spre sud, spre monumentul de pe dealul Coşna care se poate

vedea. De aici până la drumul european mai sunt 4,5 km şi

avem nevoie de 90 de minute pentru a-i parcurge (inclusiv

ocolul necesar pentru vizitarea monumentului).

24

Oferim celor interesaţi track-ul GPS (în format GARMIN) al oricărui traseu marcat de

Clubul de Turism Montan „NEMIRĂM”.

Hartă tuturor traseelor marcate (la data de 15 septembrie 2008):

http://nemiram.dcantemir.ro