UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

PROIECT:MASIVUL VLADEASA

ONICA SIMONA

OPREA NICU

PESTEAN ANCA

PETRUTIU GEORGIANA

PATRINJAN BIANCA

PITICARU ANGELICA

VLAD IOANA

Cluj-Napoca, 2011

1

MASIVUL VLADEASA

Masivul Vlădeasa este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul

muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de

1.836 m. Către nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor

de o limită formată de Crișul Pietros – Pârâul Boga – Șaua Cuciulat – Valea Răchițele. Spre vest

limita către Munții Pădurea Craiului este Valea Iadului, iar spre est sunt mărginiți de culmile

situate la est de Valea Săcuieului și Valea Hențului. Această delimitare este făcută pe baza

structurii geologice, care este principala caracteristică de diferențiere a masivului față de unitățile

vecine. Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari diviziuni: partea de

vest, partea centrală și cea estică.

1. Structură geologică

Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul

superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la

suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în

aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a

scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite,

riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi

corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite,

iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite.

Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele

(Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului.

2. Relief

Sunt prezente 3 culmi:

culmea vestică, dintre Iada și Drăgan, cu altitudini peste 1.400 metri (1.486 m Runcu

Caprei, 1.415 m Muncelașu),

2

culmea centrală, între Valea Drăganului și Săcuieu (1.836 m Vârful Vlădeasa, 1.688 m

Vârfurașu, 1.694 m Cârligatele, 1.759 m Vârful Briței) și

culmea estică situată între Valea Săcuieului și Depresiunea Huedin (1.150 m Vârful

Bogdanul).

Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai

mari sunt dominate de culmi largi, creste lungi și vârfuri rotunjite, care se datorează structurii

geologice omogene și a proceselor de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În decursul

erelor geologice s-au format trei suprafețe de nivelare, ale căror resturi se pot observa și astăzi.

Nivelul de eroziune superior se regăsește pe vârfurile Vlădeasa, Buteasa, Vârfurașu (1688 m) și

Poieni (1627 m). Celelalte două suprafețe de eroziune se găsesc la altitudinile de 700-800 m

(suprafața Traniș) respectiv 600-700 m (nivelul Feneș-Deva).

Se poate observa bogăția microreliefului. La altitudinile mai mari, ca urmare a forței de

eroziune a gheții și zăpezii, s-au creat multe forme de relief mici, care întrerup monotonia

peisajului prin varietatea lor. Pe culmi apar terase de soliflucțiune, iar pe alocuri versanții sunt

acoperiți de curgeri de bolovani și pietriș. Pe latura estică a vârfului Buteasa s-au format câteva

circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții munților sunt dese rupturile spectaculoase și

pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de

Stâna de Vale.

CASCADE

Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au

format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele

cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului,

cu înălțimea de 80 m.

Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile

calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe reduse, prin

bogăția și varietatea formelor, acestea conferă un caracter aparte peisajului. Pereți stâncoși albi,

chei adânci și peșteri cu diferite dimensiuni îmbogățesc regiunea.

3

Cascada Răchiţele numita si Vălul Miresei este situata pe Valea Stanciului, in arealul

localitatii Răchiţele din comuna Mărgău, judetul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade

din România. Impresionanta cădere de apă de peste 30 de metrii taie răsuflarea celor care

poposesc la baza acestuia. Dar Cascada Răchiţele este o privelişte extraordinara si pe timp de

iarna atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de

escalada pe gheata pentru cei pasionati de acest sport.

Legenda spune ca numele de Vălul Miresei vine de la faptul ca demult o mireasa a cazut de

pe stancile abrupte din zona unde este cascada iar voalul ei a ramas agatat pe stanci. Acolo

nuntaşii s-au oprit si au inceput sa planga astfel formandu-se cascada. In realitate numele s-ar

putea atribui formei cascadei care seamana cu un voal.

PESTERI

Dintre peșteri trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și Peștera de la

Fața Apei, din Remeți. În apropierea Pietrelor Albe, în Valea Seacă, se găsește Peștera

Vârfurașu, cu lungimea de 2420 m, iar la SV de Stâna de Vale se află Peștera Ferice, unde s-au

găsit oase ale ursului de cavernă.

Peştera cu Apă de la Bulz este situată la baza abruptului ce se înalţă pe stînga Văii Iadei. Pe

cei 548 m lungime, peştera este străbătută de un curs de apă cu caracter permanent al cărui debit

prezintă mari fluctuaţii. După ce ies din Sifonul II apele dispar, după circa 40 m, în Sifonul I şi

revin, foarte curînd, în galeria principală, unde curg într-o albie în lungul căreia se schiţează

cîteva plaje de nisip întrerupte de o serie de praguri, cascade şi marmite. În general, galeria

prezintă mai multe nivele de eroziune. cîteva meandre în rocă şi tavane plan-orizonta-le. Spre

ieşire apele cad sub forma unei cascade de 3 m, la baza căreia se formează un lac adînc din care

ies la suprafaţă şi se varsă în Iada prin intermediul unui canal antropogen. La ieşirea din peşteră a

existat, pînă prin 1940, o moară ţărănească şi un joagăr de apă al căror amplasament se mai

observă şi astăzi.

3. Hidrografie

4

Munții Vlădeasa sunt fragmentați în trei părți pe direcția N-S de văile Iadului, Drăganului și

Săcuieului. Acestea adună apele masivului aproape în totalitate și se varsă în Crișul Repede,

înlesnind accesul dinspre nord în inima muntelui. Pe valea Iadului s-a construit, în 1973, lacul de

acumulare Leșu, cu o suprafață de 147 ha și cu 29 milioane m³ de apă. Pe valea Drăganului se

găsește lacul de acumulare Floroiu, având suprafața de 290 ha și capacitatea de 110 milioane m³.

4. Climă

Munții Vlădeasa se înalță ca o barieră în fața maselor de aer care vin dinspre vest. Din acest

motiv cad precipitații însemnate pe aceste teritorii. Stâna de Vale este locul cu cea mai mare

cantitate de precipitații din țară (peste 1800 mm/an). Pe Vârful Vlădeasa, în ciuda altitudinii mai

mari, precipitațiile sunt doar în jur de 1100 mm anual, deoarece norii și-au pierdut deja o bună

parte din conținutul de apă pe înălțimile mai reduse situate mai spre vest. Iernile sunt lungi și

reci, cu temperatura medie a lunii ianuarie de -6 °C. Verile sunt scurte și răcoroase, temperatura

medie a lunii iulie fiind de 12-13 °C. Numărul maxim al zilelor cu ceață este între lunile

noiembrie și martie, luna octombrie având cele mai puține zile cețoase. Condițiile de vizibilitate

sunt foarte bune în luna mai, dar furtunile puternice din această perioadă pot deranja turiștii.

Luna iunie este destul de ploioasă, astfel perioada cea mai potrivită pentru excursii este august –

septembrie.

5. Vegetație

Peste altitudinea de 1500 m se întinde zona pășunilor subalpine. Aici se întâlnesc în

multe locuri și desișuri de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții masivului sunt

acoperiți cu păduri de fag și de brad. Pe alocuri, în văile adânci sau în depresiuni (Stâna de Vale),

din cauza inversiunii termice și etajarea vegetației este inversă, coniferele situându-se sub etajul

pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă arborele de sequoia de

pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt

cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica (Dryas octopetala), piciorul

cocoșului (Ranunculus oreophilus), vătămătoarea de munte (Anthyllis alpestris), ochincelele

(Gentiana clusii), fierea pământului (Gentiana utriculosa) și rogozul (Carex rupestris). În anul

1970, I. Resmeriță a publicat cartea 'Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul

5

Vlădeasa', la editura Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din

14 clase de vegetație, aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul

productiv al pajiștilor și al pădurilor.

6. Faună

Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre

ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari

întâlnim păstrăvul (Salmo Trutta Fario), boișteanul (Phoxinus Phoxinus) și grindelul

(Noemacheilus Barbatulus). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice

speciile: lipanul (Thymallus Thymallus) și moioaga (Barbus Meridionalis Petenyii) precum și

scobarul (Chondrostoma Nasus) și cleanul (Leuciscus Cephalus). În pădurile de foioase trăiesc

diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra (Salamandra Salamandra), broasca

(Rana Dalmatina), șopârla de munte (Lacerta Vivipara), năpârca (Anguis Fragilis) și șarpele de

pădure (Elaphe Longissima). Dintre păsări amintim șorecarul comun (Buteo Buteo), acvila

țipătoare mică (Aquila Pomarina), mai multe specii de păsări cântătoare, iar dintre mamifere

lupul (Canis Lupus), pisica sălbatică (Felis Silvestris), jderul de pădure (Martes Martes),vidra

etc.

7. Infrastructură

Posibilități de acces.

Accesul cel mai ușor este cu mașina. Astfel, dinspre est, de la Huedin se poate lua

drumul asfaltat Huedin – Sâncrai – Călata – Răchițele. Dinspre nord, accesul se poate face pe

văile Săcuieului, Drăganului și Iadului, iar dinspre vest, de la Beiuș spre Stâna de Vale. Pe Valea

Iadului există zilnic o cursă de autobuz până la Motelul Leșu și înapoi. De la autogara Huedin,

aproape în fiecare zi este câte o cursă spre Rogojel, de unde se poate ajunge pe jos la cabana

Vlădeasa. Accesibilitatea cu trenul este limitată până la stațiile de cale ferată de pe valea Crișului

Repede din nordul masivului, de unde se parcurg pe jos drumuri lungi, urmărind marcajele

turistice. Stațiile cele mai apropiate de masiv sunt Valea Drăganului și Bologa.

Posibilități de cazare.

6

Pe lângă locurile de cazare bine cunoscute, care funcționează de mai multe decenii

(cabana Vlădeasa, motelul Leșu, stațiunea Stâna de Vale), în zona masivului Vlădeasa s-au

construit în ultimii ani o serie de pensiuni, campinguri, hoteluri și restaurante. Cele mai multe s-

au deschis de-a lungul șoselei E60 pentru traficul de tranzit, dar nu puține posibilități de cazare

au apărut și în interiorul masivului, în satele Bologa, Săcuieu, Rogojel, Răchițele, Remeți, Valea

Drăganului. La „Coada Lacului” Leșu precum și la IcPonor s-au format sate de vacanță.

8. Turism

Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarnă-schi, bob, săniuţe, patinaj)

beneficiază de posibilităţi de afirmare şi diversificare în zona montană, îndeosebi în masivele

Gilău-Muntele Mare şi Vlădeasa unde, la altitudini de peste 1700 m, durata zăpezii depăşeşte 5

luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă modeste. Amenajarea altor pârtii de schi (inclusiv

pentru schi- fond), bob şi săniuţe, cu grade diferite de dificultate, a patinoarelor sunt cerinţe

imperioase, deoarece zona montana Vladeasa este  situata la cea mai mare altitudine din Muntii

Apuseni  ( 1453-1750 m. ), fiind situata la aproximativ 120 km. vest fata de municipiul Cluj-

Napoca si aproximativ 120 km. est fata de municipiul Oradea.   

Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale trasee

accesibile. Atractia zonei este data de frumusetea peisajelor montane, de fondul cinegetic si

piscicol foarte bogat, de posibilitatea accesului spre unul din cele mai vaste platouri carstice din

zona care va apartine Parcului National “ Muntii Apuseni “ si nu in ultimul rand de prezenta

stratului de zapada ce se mentine cca. 120 zile pe an fiind atractiv pentru iubitorii sporturilor de

iarna. In zona se afla cabana Vladeasa (21 locuri de cazare). Iarna zona este foarte cautata pentru

schi (se poate schia pe o diferenta de nivel de 600 metri ) si in ciuda faptului ca nu exista

instalatii de transport prin cablu, cabana este de obicei plina in weekenduri. In apropierea cabanei

este situata statia Meteo cota 1400.

Atracțiile turistice ale zonei sunt:

Circuitul Cascadei Răchițele din Vlădeasa

Circuitul Masivului Vlădeasa (cabană-vârf-Pietrele Albe-cabană)

Rogojel cu valea Alunișului

7

Dealul domnului cu specii rare de copaci precum: pinul negru, larice si sequoia (Sequoia

in Romania)

pârâul Ordângușa

traversarea crestei Vlădeasa - Padiș prin poiana Onceasa, ce cuprinde vârfurile Vladeasa,

Buteasa, poiana Onceasa cu peștera Onceasa, Padiș (dificultăți de orientare pe timp de

iarnă !)

Valea Iadului cu pereții de stâncă din zona Remeți, cascadele Iadolina și Săritoarea

Ieduțului, barajul Leșu și valea Leșului

Valea Drăganului cu barajul Floroiu (Drăgan), izvoarele văii Drăganului și Cascada

Moara Dracului

Activitati ce se practica in Masivul Vladeasa:

Aclimatizare (bioclimat montan pana la 1000 de m)

Snowshoeing (mersul pe zapada)

Admirarea nemaipomenitelor apusuri de soare, ce au dat si numele acestei regiuni

Atemporalul farmec local, cunoasterea culturii locale si componentele civilizatiei

Zboruri cu parapanta

Trasee parcurse cu bicicleta, ciclism

Trasee montane

Plimbari de agreement cu barci si salupe

Participarea la activităţile tradiţionale, păstoritul cu caracteristici legate de practicarea acestuia şi prelucrarea tradiţională a produselor din lână, lapte şi carne şi gastronomia legată de ultimele două, precum şi prelucrarea lemnului şi pietrei oferă o componentă în plus factorului antropic de atracţie turistică.

Participarea la manifestări de tip târguri precum cele de la Ciucea şi mai ales Târgul de toamnă, din octombrie, de la Negreni.

Trasee turistice spre cabana Vladeasa:

1. Bologa - V. Hentiului - V. Odrancusa - sat Rogojel - cabana Vladeasa.

8

Banda albastra, 19km - drum forestier. Dupa 1km de la plecare din halta Bologa, ajungem la

ruinele cetatii Bologa (documentele atesta ca cetatea era spre sfarsitul sec.XIV sub stapanirea

domnitorului Mircea cel Batran).

2. Bologa - gura V. Odrancusa - sat Sacuieu - paraul Alunis - sat Rogojel - Cabana

Vladeasa

Marcaj triunghi rosu.

3. Tranisu - catun Dealu Mincii - sub Vf. Tesiturile - Cabana Vladeasa.

Marcaj banda albastra, 12km.

Traseul incepe de langa magazinul Coop din Tranis, parasind drumul ce urca la satul Visagu. Se

urmeaza culmea ce desparte Valea Draganului de Valea Hentiului printre casele rasfirate de-a

lungul potecii, multe din ele parasite ale catunului Dealu Mincii. Dupa ultimele case urmeaza un

urcus mai solicitant si iesim pe o pasune cu vederi largi spre V. Hentiului. Trecem pe langa un

izvor si traversam pe partea stanga a culmii, avand mai jos Piatra Banisorului. Mai depasim un

izvor si o stana pe care apare marcajul si intram in padurea de molid mergand pe curba de nivel

pana in poiana in care e situata cabana.

4. Bologa - V. Tranis - satul Visagu - Cabana Vladeasa

Marcaj cruce albastra pana la Vf. Tesiturile unde intalneste traseul banda albastra ce vine de la

Tranis.

5. Rachitele - cascada Rachitele - Cabana Vladeasa

Marcaj punct rosu.

Pe Valea Stanciului traseul e accesibil cu masina. Pana la cascada Rachitele drumul forestier

trece printr-o poiana larga unde se afla un grup de case (si o pensiune turistica), dupa care intra

intr-un mic sector de chei. Langa cascada e amenajat un loc de popas. De aici urcam serpentinele

si dam de marcajul triunghi albastru ce duce in Rachitele pe culme, pe la catunul Fata. Urmand

drumul forestier care mai sus pare taiat in sare datorita calcarului fragmentat, ajungem la o

bifurcatie. In dreapta o poteca ce trece pe langa o fosta cariera, duce pe la baza lamei de calcar ce

9

formeaza Pietrele Albe, pana in saua Intre Munti, unde intalneste marcajul banda albastra si

punct rosu. Urmand drumul in continuare, dupa 500m ajungem la Firezul Rogojanului, ponor in

care apa Vaii Seci se pierde. Aceasta varianta pe drumul forestier ocoleste mult, printr-o zona de

exploatare forestiera. Din saua Intre Munti se ajunge la cabana Vladeasa urmand punctul rosu,

fie pe curba de nivel, prin padurea de conifere, fie mai interesant, pe punctul rosu care duce la

cabana meteo si la cel mai inalt varf din Vladeasa -1836m.

6. Rachitele - catunul Fata - Cascada Rachitele

Marcaj triunghi albastru. Traseu pe versantul stang al vaii Stanciului, printre casele rasfirate ale

catunului Fata, apoi prin padure pana intalneste drumul neasfaltat de pe firul vaii, mai sus de

cascada Rachitele.

7. Canton forestier Gura Zarnii - Cabana Vladeasa

Marcaj triunghi albastru. Distanta 14km. Traseul urmeaza drumul forestier de pe Valea Zarnii

dupa care urca sustinut pana in apropiere de cel mai inalt varf din Vladeasa-1836m.

8. Circuitul Muntelui Vladeasa

Marcaj punct rosu, distanta 15km.

De la cabana Vladeasa (alt.1460m) urcam pana la cabana meteo situata pe cel mai inalt varf din

Vladeasa-1836m. De aici avem vedere asupra bazinului Draganului si asupra culmilor ce despart

bazinul Draganului de bazinul Iadului spre vest. Spre sud-vest culmea centrala a muntilor

Vladeasa, varful Buteasa, precum si platourile care ne duc spre Padis pe langa vf. Micau si vf.

Nimaiasa, iar in departare culmea Bihorului cu cel mai inalt varf din Apuseni. De pe varf

coboram lin spre sud-sud vest avand sub ochi abruptul vestic al Pietrelor Albe. Coboram pana

ajungem la jnepenis, avand jos in stanga poteca pe care ne vom intoarce la cabana (aici putem

parasi poteca, care ocoleste putin prin padure, printre doboraturi) si coboram direct la stanga, mai

abrupt dar mai scurt pana la poteca. Urmam marcajul punct rosu spre stanga, pe curba de nivel,

prin padurea de conifere, pana la cabana Vladeasa.

10

9. Cabana Vladeasa - Piatra Talharului -Poiana Varasoaia - Cabana Padis

Marcaj banda albastra, distanta circa 36km.

Drum lung, de legatura intre cabana Vladeasa si cabana Padis.

10. Stana de Vale - Cascada Moara Dracului

Marcaj cruce albastra.

Marcajul vine din statiunea Stana de Vale, ajunge in V. Draganului, si urmeaza V. ... mai jos de

Cantonul Ciripa. Tine drumul forestier vreo 500m, apoi marcajul urmeaza poteca ce se strecoara

din ce in ce mai greu si mai abrupt pana la baza unor stanci impozante, peste care se revarsa in 2

trepte, una din cele mai spectaculoase cascade din Apuseni.

Bibliografie:

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Masivul_Vl%C4%83deasa

2. http://leosuteu.rdsor.ro/apuseni/lesvl_r.html

3. http://www.ropedia.ro/obiective/Cluj/Rachitele/Cascada_Rachitele/

11